care sunt avantajele formei juridice de Întreprinzător individual

7232019 Care Sunt Avantajele Formei Juridice de Icircntreprinzător Individual

httpslidepdfcomreaderfullcare-sunt-avantajele-formei-juridice-de-intreprinzator-individual 119

Care sunt avantajele formei juridice de icircntreprinzător individualActivitatea icircntreprinzătorului individual este foarte uşor de administrat Icircntreprinzătorul

poate să ia decizii independent fără a recurge la consultarea altor persoane Icircn cazul icircn careicircntreprinzătorul individual nu face fa ă de unul singur volumului de lucru ce derivă din afacereaț

desfăşurată el poate recurge la angajarea salariaţilor icircn acest sens Icircn cazul icircn care afacerea ia proporţii mai mari iar icircntreprinzătorul individual nu este icircn stare să o gestioneze acesta trebuie

să treacă la o altă formă de organizare spre exemplu ndash o societate comercialăot săşi desfăşoare afacerea sub forma icircntreprinzătorului individual proprietarii decafenele de magazine de băuturi răcoritoare şi alcoolice cei ce prestează servicii de reparare aicircncălţămintei ceasurilor automobilelor micii producători de butoaie mobilă şi alte activităţi

Ce afaceri poate desfăşura un icircntreprinzător individualn icircntreprinzător individual poate desfăşura orice gen de activitate care nu contravine

legii adică nu este interzisă Icircn cazul icircn care va dori să desfăşoare o afacere pentru care estenecesară obţinerea licenţei icircntreprinzătorul individual este obligat să obţină licenţa de la organulde stat competent p$nă la momentul icircnceperii desfăşurării activităţii Icircntreprinzătorul individualnu va putea desfăşura activităţile monopol de stat şi pe cele pentru care legea stabileşte a fi

desfă urate icircn calitate de icircntreprinzător persoană juridicăș

Datorăm cina noastră atenţiei cu care măcelarul

berarul şi brutarul icircşi urmăresc propriul interes

dar nu bunăvoinţei lorrdquo

Adam Smith bdquoAvuţia naţiunilorrdquo (1776)

Noţiunea activităţii de icircntreprinzătorAceste cuvinte (din motto) au fost scrise de marele economist Adam Smith acum mai bine de 200 de

ani De atunci cea mai mare parte a lumii a cunoscut o perioadă de prosperitate nemaiicircntacirclnită

Astăzi icircn ţările industrializate oamenii pot cumpăra mult mai multe produse decacirct cele strict

necesare traiului (alimente icircmbrăcăminte locuinţă) Icircncălţămintea sport de calitate superioară

maşinile de spălat la preţuri rezonabile transporturile aeriene rapide icircn orice parte a lumii suntexemple ale unei uimitoare diversităţi de bunuri şi servicii care au devenit componente ale vieţii

noastre zilnice O creştere rapidă a nivelului de trai au icircnregistrat icircn ultimii ani şi ţările icircn curs de

dezvoltare

Această prosperitate generală a adus oare o viaţă fericită şi icircndestulată pentru toţi locuitorii ţărilor

bogate Nicidecum Majoritatea oamenilor se luptă icircncă să-şi icircmbunătăţească starea materială

Firmele se luptă icircntre ele pentru a-şi face clienţi creacircnd produse noi şi mai ieftine Muncitorii

concurează pentru locurile de muncă pentru obţinerea unor titluri universitare şi pentru

perfecţionarea pregătirii profesionale icircn speranţa că vor beneficia astfel de un avantaj pe piaţa



muncii Chiar şi naţiunile concurează aplicacircnd politici macroeconomice şi comerciale care să le

ofere un avantaj economic concurenţial

De fapt concurenţa s-a intensificat Trăim icircn era pieţelor globale icircn care banii şi mărfurile circulă mai

uşor peste graniţele naţionale Icircn trecut concurenţii se găseau icircn josul străzii şi icircn oraşul vecin

acum ei se pot găsi icircn cealaltă parte a lumii icircn Malaezia China sau Brazilia Pentru prima oară icircn

istorie toată lumea respectă aceleaşi reguli regulile economiei globale de piaţă

Este foarte uşor să spui că economia funcţionează de la sine Cacircnd mergi la cumpărături produsele

pe care le doreşti ndash pacircine carne sau banane ndash se află pe rafturile magazinelor Plăteşti mergi acasă

şi consumi Ce poate fi mai simplu

Privind lucrurile cu mai multă atenţie vei vedea icircnsă vasta reţea de activităţi economice ce trebuie

să se desfăşoare pentru ca mărfurile să ajungă pe rafturi Produsele alimentare pot trece printr-un

număr de 5-10 verigi pacircnă să ajungă la cumpărător bdquoCălătorescrdquo luni icircn şir de la un capăt al lumii la

altul trecacircnd pe la diverşi producători fabrici de prelucrare sau ambalare transportatori angrosişti

şi detailişti Este aproape o minune că alimentele sunt produse icircn cantităţile corespunzătoare că

sunt transportate la locul potrivit şi ajung icircn forma adecvată pentru a fi servite la masă Adevărata

minune este că acest sistem funcţionează fără constracircngerea sau controlul nimănui Icircn schimb

milioane de firme şi consumatori se angajează efectiv icircn operaţiuni comerciale acţiunile şi scopurile

acestora fiind coordonate icircn mod invizibil de către un sistem de preţuri şi pieţe Nimeni nu decide cacircţi

pui trebuie să se producă unde să fie dusă marfa sau care magazin să fie deschis Şi totuşialimentele se găsesc icircn magazin atunci cacircnd doreşti să le cumperi

Nu este vorba aici numai de alimente pieţele fac minuni similare pretutindeni icircn jurul nostru icircn

fiecare clipă ndash trebuie numai să avem grijă să observăm modul cum funcţionează economia

Icircn orice moment există oameni care cumpără şi oameni care vacircnd firmele creează produse noi icircn

timp ce guvernele adoptă legi referitoare la cele vechi companiile străine deschid fabrici la noi icircn

ţară icircn timp ce firmele noastre icircşi vacircnd produsele icircn străinătate Şi totuşi icircn mijlocul acestui tumult

pieţele rezolvă icircn mod constant problemace cum şi pentru cine se vinde

Este vorba de noţiunile bdquonevoirdquo şi bdquoresurserdquo deoarece anume aici se formează orice activitate

economică bdquoActivitatea economică una din formele activităţii umane are drept scop final crearea

bunurilor economice necesare pentru satisfacerea nevoilor materiale sociale şi spirituale ale

omului Ea stă la icircnsăşi temelia existenţei şi evoluţiei societăţiirdquo

Pentru dreptul comercial noţiuneaactivitate economică este prea largă deoarece prin ea se

subicircnţelege şi activitatea de consum a bunurilor Pe noi icircnsă ne interesează numai activitatea de

dobacircndire a bunurilor materiale prin acţiuni social-utile de fabricare a producţiei de executare alucrărilor şi de prestare a serviciilor numită activitate de icircntreprinzător sau afacere



Activitatea de icircntreprinzător reprezintă una din principalele instituţii şi forţa esenţială de dezvoltare

a economiei de piaţă iar icircntreprinzătorul este subiectul dominant al acestei activităţi Activitatea de

icircntreprinzător icircn sensul actual al acestei noţiuni reprezintă fenomenul istoric apărut la o anumită

etapă a dezvoltării societăţii ce coincide cu perioada de formare a capitalismului

Se consideră că baza teoriei afacerilor icircn general şi a icircntreprinzătorului şi a activităţii de

icircntreprinzător icircn particular a fost pusă de economistul englez R Cortilion (1680-1734) şi francezul

J-B Say (1760-1832) Cortilion considera icircntreprinzătorul o persoană care spre deosebire de

salariat şi funcţionarul public care primesc un salariu stabil activează pe propriul risc pentru un

beneficiu instabil El (icircntreprinzătorul) realizează procesele de producere şi schimb procură

mărfurile la un preţ cu intenţia de a le revinde la altul mai ridicat

Spre deosebire de R Cortilion J-B Say punea pe primul plan faţă de comerţ activitatea de

producere a mărfurilor Icircn accepţiunea sa bdquoicircntreprinzătorul este persoana care pe propriul risc şi contşi pentru profitul personal produce un anumit bunrdquo

Economistul austriac I Şumpeter (1883-1950) bdquoconsideraactivitatea de icircntreprinzător alături de

alţi factori de producţie capitalul munca şi pămacircntul drept un factor economic specialrdquo

Specialiştii americani K Makonell şi S Brew tratează activitatea de icircntreprinzător ca o activitate

specifică ce icircntruneşte un şir de cerinţe şi condiţii

bull Icircntreprinzătorul icircşi asumă iniţiativa cumulării resurselor de pămacircnt capital şi muncă icircntr-un

proces unic ndash producerea mărfurilor şi serviciilorbull Icircntreprinzătorul poartă responsabilitate pentru hotăracircrile luate care decid soarta activită983395ii icircntreprinderii

bull Icircntreprinzătorul este un inovator persoana care tinde să aducă pe piaţă produse noi noitehnologii de producere şi chiar forme noi de organizare a afacerilor

bull Icircntreprinzătorul este persoana care icircşi asumă un risc deosebit deoarece el riscă nu doar cutimpul munca şi reputaţia personală dar şi cu mijloacele sale investite sau ale partenerilor deafaceri ori acţionarilor

Definiţie Prinactivitatea de icircntreprinzător se subicircnţelege activitatea de fabricare a producţiei de

executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora icircn

mod independent din propria iniţiativă icircn numele şi cu riscul propriu sub răspunderea lor

patrimonială icircn scopul asigurării unei surse de venituri permanente (Legea nr 8451992 art 1)

Icircn calitate de icircntreprinzător după cum reiese din definiţia legală poate activa o persoană fizică sau

juridică care efectuează orice gen de activitate economică neinterzisă de lege precum ar fi

producerea bunurilor materiale intermedierea comercială activitatea de comerţ (vacircnzarea-

cumpărarea) operaţiile cu valorile mobiliare etc

Persoana fizică fără a constitui o persoană juridică poate desfăşura activitatea dată dacă



bull a obţinut patenta de icircntreprinzător

bull a icircnregistrat o icircntreprindere individuală

bull a icircnregistrat o gospodărie ţărănească

Codul civil clasifică persoanele juridice icircn persoane juridice cu scop lucrativ şi persoane juridice cu

scop nelucrativ (art 55) dreptul de a desfăşura activitatea de icircntreprinzător avacircnd-o cele cu scop

lucrativ (societăţile comerciale societăţile cooperatiste icircntreprinderile de stat şi municipale)

Luacircnd icircn considerare importanţa acestei activităţi statul permite practicarea ei numai după

icircnregistrarea oficială Prin icircnregistrare se urmăresc mai multe scopuri dintre care cele mai

importante sunt efectuarea unui control asupra persoanei care practică activitatea de icircntreprinzător

contracararea activităţii ilegale ţinerea unei evidenţe statistice icircn vederea reglementării economiei

promovarea politicii de impozitare informarea publicului asupra identităţii şi capacităţii persoanelor

icircnregistrate

Activitatea independentă presupune libertatea icircntreprin-zătorului icircn alegerea obiectului viitoarei

activităţi şi a metodelor de lucru inadmisibilitatea imixtiunii icircn afacerile private Icircntreprinzătorul

activează din propria voinţă şi icircn interesul său propriu

Activitatea independentă a icircntreprinzătorului are totuşi anumite limite astfel că nu putem vorbi de

libertate totală Independenţa lui poate fi limitată de actele normative dar numai icircn măsura necesară

asigurării securităţii statului ordinii publice sănătăţii drepturilor şi libertăţilor legale ale altor

persoane etc

Activitatea din proprie iniţiativă este activitatea care se exercită prin propriul spirit de icircntreprinzător

şi propria ingeniozitate Iniţiativa trebuie să fie raţională icircntemeiată reală şi legală Nimeni nu poate

fi obligat să practiceactivitatea de icircntreprinzător

Activitatea icircn nume propriu este desfăşurată de icircntreprinzător sub denumirea de firmă proprie

dacă este persoană juridică cu scop lucrativ iar de icircntreprinzătorul individual sub numele său care

trebuie să fie inclus icircn denumirea de firmă Denumirea de firmă şi numele individualizează

icircntreprinzătorul icircn activitatea sa

Activitatea pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială proprie Riscul activităţii de

icircntreprinzător spre deosebire de alte noţiuni juridice ale riscului poate fi definit ca activitatea

acestuia pe piaţă icircn condiţiile incerte referitoare la posibilul cacircştig sau pierdere cacircnd cel care ia

decizia nefiind icircn stare să prevadă faptul dacă va obţine profit sau va suferi pierderi trebuie totuşi

să opteze pentru una din deciziile optime

Răspunderea materială a icircntreprinzătorului este diversă icircn funcţie de forma organizatorico-juridică

şi intervine atunci cacircnd activitatea sa este ineficientă sau cacircnd nu şi-a onorat obligaţiile



Activitatea icircn scopul asigurării unei surse de venit permanent Activitatea de

icircntreprinzător presupune obţinerea sistematică a unei surse de venit ca rezultat al unei activităţi

continue şi nu ocazionale

Genurile activităţii de icircntreprinzător pot fi deduse din definiţia dată la art1 al Legii nr 8451992 cu

privire la antreprenoriat şi icircntreprinderi fabricarea producţiei executarea lucrărilor şi prestarea

serviciilor Icircn definiţie nu a fost indicată cea mai răspacircndită activitate ndash comercializarea mărfurilor şi a

produselor Mai sunt şi alte genuri de activitate reglementate de legislaţie activităţile bancare de

investiţii operaţiunile cu valorile mobiliare de asigurare etc

Icircn legislaţia altor state acţiunile icircntreprinse de agenţii economici icircn procesul activităţii lor

sunt denumite acte sau fapte de comerţ (Franţa Romacircnia)

Producerea mărfurilor este acel tip de activitate economică cu caracter general care are ca obiect

transformarea materiilor prime şi a materialelor icircn produse noi cu o valoare mai mare

Executarea lucrăriloreste activitatea economică prin care icircntreprinzătorul se obligă să

icircndeplinească icircntr-un termen stabilit o anumită lucrare fie din propriul material fie din materialul

beneficiarului Acestea sunt lucrări de construcţii montaj

Prestarea serviciilor este acel gen de activitate economică destinată satisfacerii necesităţilor

persoanelor fizice şi juridice prin acordarea diferitelor servicii consultative de transport de

asigurare de deservire socială etc

Comercializarea mărfurilor şi produselor Tot spectrul de produse şi servicii sunt destinate icircn

general consumatorilor Comercializarea mărfurilor poate fi făcută direct şi nemijlocit de către

producător prin magazine sau depozite angro proprii ori prin intermediari (firme de distribuţie)

Rolul statului icircn activitatea de icircntreprinzător Icircntr-o economie de piaţă ideală toate bunurile şi serviciile s-ar schimba icircn mod voluntar pe bani la

preţul pieţei Un asemenea sistem exploatează la maximum resursele de care dispune societatea

fără intervenţia statului Icircn realitate icircnsă nici o economie nu poate funcţiona exclusiv pe baza

principiului bdquomacircinii invizibilerdquo Mai mult orice economie suferă de imperfecţiuni care determină

apariţia unor fenomene negative cum ar fi poluarea şomajul sau sărăcia şi bogăţia extremă

Din această cauză nici un stat din lume indiferent cacirct de conservator ar fi nu-şi bdquoia macircinilerdquo icircn

totalitate de pe economia naţională Icircn economiile moderne statul intervine sub diverse forme pentru

a remedia defecţiunile apărute icircn mecanismul de funcţionare a pieţei Activităţi sociale utile precum

exploatarea spaţiului cosmic sau cercetarea ştiinţifică beneficiază de susţinere financiară din partea

statului Statul este cel care reglementează unele activităţi icircn cazul nostru ndashactivitatea de



icircntreprinzător sau le subvenţionează (agricultura) Icircn sfacircrşit icircnsă nu icircn ultimul racircnd statul

impozitează veniturile cetăţenilor redistribuind o parte a acestora către cei vacircrstnici şi nevoiaşi

Icircntr-o ţară industrializată modernă statul se implică icircn toate sferele vieţii economiceInstrumentele

pe care acesta le utilizează cu scopul de a influenţa activitatea economică privată se pot

icircmpărţi icircn trei mari categorii

bull Impozitele care reduc veniturile şi prin urmare cheltuielile cu caracter privat (oameniicumpără mai puţine maşini sau mănacircncă mai rar la restaurant) furnizacircnd resursele necesaresectorului public (pentru construcţia de poduri drumuri etc)

bull Cheltuielile care determină firmele sau lucrătorii să producă bunuri şi servicii (serviciileeducaţionale protecţia din partea poliţiei) şi transferurile de la buget (pentru asigurările sociale şiajutorarea persoanelor defavorizate) care asigură veniturile unei părţi a populaţiei

bull Reglementările sau măsurile de control care permit sau nu oamenilor să desfăşoare

anumite activităţi economice (de pildă reglementările referitoare la limita icircn care este admisăpoluarea la condiţiile de muncă sau la obligativitatea tipăririi pe ambalajele produseloralimentare a informaţiilor privind conţinutul nutritiv)

Putem vorbi aici şi de reglementările icircn domeniul activităţii de icircntreprinzător prin care statul stabileşte

anumite obligaţii agenţilor economici iar aceştia sunt obligaţi să le execute pe toată durata activităţii

lor

Obligaţiile icircntreprinzătorilorObligaţia icircntreprinzătorilor de a obţine licenţe pentru activităţile supuse licenţierii Din

momentul icircnregistrării de stat icircntreprinderea poate să desfăşoare orice gen de activitate cu excepţia

celor interzise de lege Este prevăzută o listă a tipurilor de activitate a căror practicare este permisă

doar icircntreprinderilor de stat de exemplu tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor naţionale

tipărirea valorilor mobiliare confecţionarea ordinelor şi medaliilor Mai sunt şi genuri de activitate

pentru practicarea cărora este nevoie de obţinerea unor acte suplimentare cum este licenţa

Ca instituţie juridică licenţierea este o intervenţie a statului icircn activitatea economică o limitare a

dreptului laactivitatea de icircntreprinzător şi o restracircngere a capacităţii civile a subiectelor Fiind o

activitate a statului licenţierea nu numai că autorizează icircntreprinzătorul să practice o anumită

activitate economică dar şi exercită faţă de el o funcţie de control asiguracircnd astfel respectarea

legalităţii protecţia drepturilor intereselor şi sănătăţii cetăţenilor apărarea şi securitatea statului

ocrotirea moştenirii culturale a poporului şi a altor interese publice

Licenţa este un act oficial emis de organul de licenţiere ce confirmă dreptul titularului licenţei de

practicare a genului de activitate indicat icircn aceasta pe parcursul unui termen stabilit şi icircn condiţiile

respectării obligatorii a condiţiilor licenţei

Formularul licenţei este un document de evidenţă strictăLicenţa conţine următoarele date



bull denumirea autorităţii de licenţiere

bull seria numărul şi data eliberării licenţei

bull denumirea forma juridică şi de organizare adresa juridică a titularului de licenţă

bull data şi numărul certificatului de icircnregistrare de stat a icircntreprinderii codul fiscal al acesteia

bull genul de activitate pentru care se eliberează licenţa

bull termenul de valabilitate a licenţei

bull semnătura conducătorului organului de licenţiere autentificată prin aplicarea ştampileiacestui organ

Camera de Licenţiere este organul de stat abilitat cu eliberarea licenţelor Ea efectuează următoarea

activitate

bull eliberează reperfectează suspendă reicircnnoieşte şi retrage licenţele recunoaşte

nevalabilitatea lor eliberează copiile şi duplicatele de pe acesteabull stabileşte condiţiile de licenţiere a genurilor de activitate concrete icircntocmeşte listadocumentelor suplimentare prezentate de solicitanţi pentru un anumit gen de activitate

bull organizează controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere

bull ţine dosarele de licenţiere şi registrul unic al licenţelor

bull are alte atribuţii

Icircn plus autorităţi de licenţiere sunt primăria şi prefectura localităţii de domiciliu dar numai pentru

licenţierea comerţului cu amănuntul al produselor alcoolice şi al transportului de călătoriintermunicipal orăşenesc (inclusiv icircn raza municipiului) şi icircn localităţi de periferie cu mijloace de

transport inclusiv taxiuri

Legislaţia Republicii Moldova nominalizează şi alte autorităţi de stat icircn ale căror atribuţii intră

eliberarea licenţelor speciale pentru anumite genuri de activitate care nu neapărat sunt activităţi de

icircntreprinzător

bull Ministerul Justiţiei ndash licenţele acordate notarilor şi avocaţilor

bull

Banca Naţională a Moldovei ndash licenţele acordate instituţiilor financiarebull Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare ndash licenţele acordate participanţilor profesionali lapiaţa valorilor mobiliare

bull Agenţia Naţională pentru Reglementare icircn Energetică ndash licenţele pentru activitatea icircndomeniul energeticii

bull Agenţia Naţională pentru Reglementare icircn Domeniul Telecomunicaţiilor şi Informaticii ndashlicenţele din domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii

bull Consiliul Coordonator al Audiovizualului ndash licenţele icircn domeniul audiovizualului

Procedura de obţinere a licenţeiPentru obţinerea licenţei se va depune o cerere la Camera de

Licenţiere care trebuie să conţină următoarele date denumirea completă a icircntreprinderii (numele



prenumele adresa şi codul fiscal al persoanei fizice) adresa juridică codul fiscal genul de activitate

supus licenţierii sediul filialelor (dacă există) lista actelor anexate la cerere care confirmă abilitatea

de a desfăşura un anumit gen de activitate

La cererea de obţinere a licenţei se anexează următoarele acte

bull Copia certificatului de icircnregistrare a icircntreprinderii (a buletinului de identitate al persoaneifizice) autentificată la notar

bull Adeverinţa icircn original (sau copia autentificată notarial) eliberată de organul teritorial fiscalce confirmă lipsa datoriilor faţă de bugetul consolidat şi bugetul de stat al asigurării sociale

bull Alte acte icircn original (sau copia autentificată notarial) icircn funcţie de condiţiile de licenţiere aunui sau altui gen de activitate

Camera de Licenţiere nu este icircn drept să ceară prezentarea altor acte decacirct cele prevăzute de lege

şi cele ce depind de condiţiile de licenţiereCamera poate refuza acceptarea cererii dacă

bull cererea este depusă sau semnată de o persoană care nu are atribuţiile respective

bull actele au fost perfectate cu icircncălcarea cerinţelor legislaţiei

Icircn cazul neacceptării cererii de eliberare a licenţei persoana ce a depus cererea (solicitantul) este

informat icircn scris indicacircndu-se motivele refuzului O nouă cerere poate fi depusă doar după

icircnlăturarea cauzelor care au servit temei pentru refuz

Decizia de eliberare a licenţei sau de refuz a eliberării ei se ia de Camera de licenţiere icircn termen de

cel mult 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de eliberare a licenţei Legea privind licenţierea

unor genuri de activitate nr 4512001 prevede doar două temeiuri privind respingerea cererii de

eliberare a licenţei

bull neautenticitatea datelor din documentele prezentate de solicitant

bull neicircncadrarea solicitantului de licenţă icircn condiţiile de licenţiere

Dacă refuzul a fost dat avacircnd la bază primul temei o nouă cerere poate fi depusă nu mai devreme

de trei luni de zile după data adoptării deciziei privind refuzul de eliberare a licen983395ei

Dacă refuzul de eliberare a licenţei are ca motiv neicircntrunirea condiţiilor de licenţiere o nouă cerere

de eliberare a licenţei poate fi depusă după icircnlăturarea cauzelor care au dus la primirea refuzului

Sfera de acţiune a licenţei Licenţele eliberate de Camera de Licenţiere sunt valabile pe icircntreg

teritoriul RM iar licenţele eliberate de autorităţile administraţiei publice locale sunt valabile pe raza

jurisdicţiei lor Icircn afara hotarelor RMoldova licenţa este valabilă icircn corespundere cu acordurile

internaţionale la care Moldova este parte

Termenul de valabilitate al licenţei Licenţa se eliberează pe un termen de un an pentru următoarele

genuri de activitate



bull activitatea legată de jocurile de noroc organizarea şi desfăşurarea loteriilor icircntreţinereacazinourilor exploatarea automatelor de joc cu cacircştiguri băneşti stabilirea mizelor la competiţiilesportive

bull importul alcoolului etilic importul şi (sau) comercializarea angro a producţiei alcoolice şi aberii importate

bull comercializarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi (sau) a berii

bull importul şi (sau) prelucrarea tutunului fabricarea şi comercializarea angro a produselor dintutun şi (sau) comercializarea angro a tutunului fermentat şi a produselor din tutun

bull comercializarea cu amănuntul a produselor din tutun

Licenţa se eliberează pe un termen de 3 ani pentru acti-vităţile de

bull fabricarea alcoolului etilic producţiei alcoolice berii sau păstrarea comercializarea angro aalcoolului etilic a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii autohtoni

Licenţa se eliberează pe un termen de pacircnă la 25 ani pentru activităţile de

bull producerea şi (sau) furnizarea transportarea distribuirea energiei electrice

bull furnizarea şi (sau) transportarea distribuirea gazelor naturale

Pentru toate celelalte genuri de activităţi licenţele se eliberează pe un termen de cinci ani

Suspendarea şi retragerea licenţei Camera de licenţiere este icircn drept să suspende licenţa dar pe

un termen ce nu depăşeşte 6 luni de zile doar icircn cazul

bull

Nerespectării de către titularul de licenţă a prescripţiei privind lichidarea icircncălcării condiţiilorde licenţiere icircn termenul stabilit

bull Pierderii parţiale sau temporare de către titularul de licenţă a capacităţii de a desfăşura genulde activitate licenţiată

Drept temeiuri de retragere a licenţei de către Camera de licenţiere pot servi

bull cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia

bull lichidarea icircntreprinderii

bull neachitarea de către titularul de licenţă a impozitelor

bull depistarea unor date neautentice icircn documentele prezentate pentru obţinerea licenţei

bull stabilirea faptului de transmitere a licenţei altei persoane icircn scopul desfăşurării genului deactivitate stipulat icircn licenţă

bull nu au fost icircnlăturate icircn termenul stabilit cauzele care au dus la suspendarea licenţei

bull nerespectarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea icircncălcărilor ce ţin de condiţiile delicenţiere

După retragerea licenţei titularul căruia i s-a retras licenţa poate depune o nouă cerere de eliberare

a licenţei pentru acelaşi gen de activitate doar după expirarea a 6 luni de la data deciziei de

retragere a licenţei



Obligaţia de ţinere şi organizare a contabilităţii

Persoanele fizice şi juridice care practicăactivitatea de icircntreprinzător sunt obligate prin art 5 al

Legii contabilităţii nr 4261995 să organizeze şi să ţină contabilitatea proprie a activităţii comerciale

pe care o desfăşoară Este o obligaţie instituită icircn primul racircnd icircn interesul propriu al comerciantuluicare trebuie să cunoască situaţia financiar-contabilă a afacerilor sale şi pe de altă parte icircn

controversele cu alţi comercianţi icirci procură probele necesare pentru dovedirea drepturilor sale

Această obligaţie este prevăzută de lege şi icircn interesul general icircntrucacirct contabilitatea permite icircn

caz de icircncetare de plăţi cunoaşterea situaţiei economico-financiare a icircntreprinderii activul şi pasivul

constituind totodată şi un mijloc de probă a operaţiilor comerciale Contabilitatea este indispensabilă

organelor financiare ale statului icircn scopul verificării declaraţiilor fiscale ale comercianţilor şi

combaterii fraudelor Icircn baza icircnregistrărilor făcute icircn registrele contabile şi evidenţei contabile

organele financiare stabilesc impozitele şi taxele ce urmează să fie achitate de către comercianţi

Contabilitatea reprezintă un sistem complex de evidenţă informare şi gestiune icircn baza căruia să

determină indicatorii necesari pentru icircntocmirea declaraţiilor altor documente utilizate icircn vederea

calculării şi achitării impozitelor efectuării decontărilorCa instrument principal al gestiunii

patrimoniului stocării şi analizei rezultatelor obţinute contabilitatea trebuie să asigure

bull icircnregistrarea cronologică şi sistematică prelucrarea şi păstrarea informaţiei cu privire lapatrimoniu cheltuielile de fabricare şi circulaţie decontările obligaţiile drepturile şi rezultatele

obţinute utilizate atacirct pentru necesităţile proprii cacirct şi icircn relaţiile cu acţionarii clienţii furnizoribăncile organele fiscale şi alte persoane fizice şi juridice

bull controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate al procedeelor de prelucrare utilizate şi alexactităţii datelor contabile

bull furnizarea informaţiei necesare determinării patrimoniului naţional executării bugetuluiprecum şi icircntocmirii raportului financiar pe ansamblul economiei naţionale

Obiectul contabilităţii patrimoniului icircl constituie bunurile imobile şi mobile reflectate icircn expresie

naturală şi bănească bunurile cu potenţial economic mijloacele băneşti valorile mobiliare drepturile

şi obligaţiile patrimoniale cheltuielile veniturile şi rezultatele obţinute precum şi circulaţia şimodificările intervenite icircn urma efectuării operaţiunilor patrimoniale

Contabilitatea se ţine icircn limba de stat şi moneda naţională Evidenţa contabilă se ţine icircn modul

stabilit de Legea contabilităţii de Planul de conturi contabile al activităţii contabile a icircntreprinderilor şi

de Standardele Naţionale de Contabilitate adoptate prin ordinul Ministerului de Finanţe nr

1741997

Icircn funcţie de destinaţia informaţiei şi de categoria de utilizatori se face distincţie icircntre contabilitatea

financiară şi contabilitatea de gestiune



Contabilitatea financiară o generalizare a datelor contabile din rapoartele financiare se ţine icircn

conformitate cu actele normative aprobate de organele competente Ea se icircntocmeşte cu o anumită

regularitate şi se prezintă periodic sub formă de raport financiar organelor de stat competente

Contabilitatea de gestiune (managerială) reprezintă un sistem de colectare şi prelucrare a datelor

aferente cheltuielilor de producţie costului producţiei (lucrărilor serviciilor) şi rentabilităţii activităţii de

icircntreprinzător Aceste date sunt de uz intern şi interesează de regulă administratorul fondatorul şi

după caz asociaţii sau membrii persoanei juridice Contabilitatea de gestiune se organizează după

metode şi procedee elaborate de icircntreprinzător icircn vederea administrării corecte a afacerilor

Sistemul de procedee de cercetare şi de studiere a activelor pasivelor veniturilor cheltuielilor şi

rezultatelor activităţii economico-financiare a agentului economic reprezintămetoda contabilităţii

Agenţii economici pot folosi pentru ţinerea contabilităţii următoarele metode contabilitatea icircn partidă

simplă sistemul simplificat al partidei duble sistemul complet al partidei duble Aplicarea unei sau

altei metode de ţinere a contabilităţii se face icircn funcţie de anumite criterii numărul mediu anual de

angajaţi volumul anual al vacircnzărilor nete şi valoarea totală a bilanţului De regulă agenţii micului

business ţin contabilitatea icircn partidă simplă sau după caz un sistem simplificat al partidei duble

Agenţii economici care nu se icircncadrează icircn categoria de agenţi ai micului business utilizează

sistemul contabil complet

Icircntreprinzătorul este obligat să organizeze ţinerea contabilităţii la icircntreprinderea sa Persoanele fizice

şi juridice care practicăactivitatea de icircntreprinzător ţin contabilitatea prin intermediul şefului

serviciului contabil contabilului-şef directorului financiar contabil care de regulă trebuie să aibă

studii superioare sau medii de specialitate de asemenea pot fi icircncheiate contracte cu firme de audit

care vor asigura evidenţa contabilă cuvenită

Administratorul trebuie să creeze condiţiile necesare pentru ţinerea corectă a contabilităţii

icircntocmirea şi prezentarea la termen a rapoartelor financiare să asigure executarea riguroasă de

către toate subdiviziunile şi serviciile care au atribuţii la evidenţă a cerinţelor şefului serviciului

contabil privitor la modul de icircntocmire a documentelor şi furnizarea informaţiei pentru evidenţă

Evidenţa contabilă se ţine prin intermediul a patru etape şi anume icircntocmirea documentelor

justificate sistematizarea informaţiei şi completarea registrului contabil inventarierea şi darea de

seamă financiară

Conform prevederilor legale documentele justificate sunt acte icircntocmite icircn scris care adeveresc sau

autentifică operaţiunile economice (contractele facturile de eliberare sau de recepţionare a

mărfurilor dispoziţiile de plată tabelele de evidenţă) inclusiv dispoziţiile şi permisiunile agentului

economic



Informa983395ia ce se con983395ine icircn documentele justificate necesare pentru icircnregistrarea contabilă este

acumulată 983391i sistematizată icircn registre contabile icircn baza formulelor contabileRegistrele

contabile servesc icircntreprinzătorului pentru ca

bull numai prin mijlocirea unei contabilităţi regulat ţinute poate să-şi dea seama de evoluţia

afacerilor şi să ştie cum să procedeze pentru a ajunge la scopul scontatbull icircntreprinzătorul ţinacircnd registrele de contabilitate icircn modul prescris de lege le va putea folosi icircn faţa instanţelor judecătoreşti

Registrele contabile pot servi şi creditorilor icircntreprinzătorului icircn cazul procesului de insolvabilitate

Registrele mai au şi o altă utilitate din punct de vedere formal icircntrucacirct organele fiscale le

controlează pentru a stabili impozitele ce trebuie să le plătească icircntreprinzătorul icircn raport cu

cacircştigurile realizate

Inventariereaeste o operaţiune de comparare a datelor din documentele justificate şi registrelecontabile cu obiectele materiale deţinute de icircntreprinzător

Prin inventariere se icircn983395elege un ansamblu de opera983395iuni de constatare a existen983395ei tuturor

elementelor de activ 983391i de pasiv icircn expresie cantitativ-valorică sau numai valorică după caz icircn

patrimoniu sau gestiunea icircntreprinderii la data efectuării acestei opera983395iuni Icircntreprinzătorul este

obligat să efectueze inventarierea patrimoniului cel pu983395in o dată icircn an pentru a verifica veridicitatea

datelor din contabilitate 983391i din dările de seamă

Raportul financiar reprezintă o informa983395ie financiară sistematizată despre evenimentele careinfluen983395ează activitatea icircntreprinderii 983391i opera983395iile economice Scopul raportului financiar general

constă icircn prezentarea unei informa983395ii accesibile investitorilor 983391i creditorilor reali 983391i poten983395iali despre

situa983395ia financiară a icircntreprinderii indicatorii activită983395ii ei fluxul mijloacelor băne983391ti resursele

economice 983391i datoriile icircntreprinderii componen983395a 983391i sursele activelor 983391i modificările lor

Icircntreprinzătorul care utilizează sistemul simplificat sau sistemul complet al partidei duble este obligat

să facă rapoarte financiare trimestriale 983391i anuale Raportul financiar trimestrial include bilan983395ul

contabil raportul privind rezultatele financiare raportul privind fluxul mijloacelor băne983391ti Raportul

financiar anual include bilan983395ul contabil raportul privind rezultatele financiare raportul privind fluxul

de capital propriu raportul privind fluxul de mijloace băne983391ti anexele la rapoartele financiare nota

explicativă la rapoartele financiare

Obligaţia de a contribui cu taxe şi impozite la cheltuielile

publice

Capacitatea statului de a-şi realiza funcţia socială economică funcţia de respectare a ordinii de

drept funcţia ecologică şi alte aspecte ale vieţii statale icircn mare măsură depinde de mărimeaveniturilor de care dispune şi care formează bugetul de stat Iar formarea bugetului după cum se



ştie are loc prin recepţionarea veniturilor provenite din impozitarea contribuabililor şi din alte plăţi ale

populaţiei Cadrul normativ al Republicii Moldova prevede că subiectele impunerii sunt persoanele

fizice şi juridice indiferent de statutul lor De aici rezultă că şi icircntreprinzătorii sunt supuşi impozitării

Una din obligaţiile icircntreprinzătorilor stabilită icircn Legea cu privire la antreprenoriat şi icircntreprinderi nr

9451992 este bdquoonorarea obligaţiilor la bugetrdquo ceea ce icircnseamnă plata icircn termen a impozitelor şi

taxelor

Codul fiscal defineşte impozitul ndash o plată obligatorie cu titlu gratuit care nu ţine de

efectuarea unor acţiuni determinate sau concrete de către organul icircmputernicit sau de către

persoana cu funcţie de răspundere a acestuia pentru sau icircn raport cu contribuabilul care a

achitat această plată

Doctrina susţine că impozitul este o prelevare obligatorie faţă de stat icircn scopul acoperiri cheltuielilor

publice stabilite prin lege şi fără vreo contraprestaţie directă şi imediată datorată de persoanele fizice

şi juridice pentru veniturile pe care le obţin sau bunurile pe care le posedă

Taxele reprezintă alături de impozite cea de a doua categorie principală de venituri ale bugetului

Taxele sunt şi ele plăţi băneşti reglementate ca venituri ale bugetului de stat sau ale unor

colectivităţi publice care icircnsă spre deosebire de impozite sunt datorate de acei care beneficiază de

anumite servicii prestări ori alte acte sau activităţi ale unor organe sau instituţii publice

Impozitele şi taxele obligatorii sunt stabilite icircn Codul fiscal al Republicii Moldova

Clasificarea impozitelor Potrivit art 6 din Codul fiscal sistemul fiscal in RMoldova se constituie

din impozite şi taxe generate de stat şi impozite şi taxe locale

Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include

bull impozitul pe venit

bull taxa pe valoarea adăugată

bull accizele

bull impozitul privat

bull taxa vamală

bull taxele percepute icircn fondul rutier

Impozitele republicane sunt stabilite de Parlament iar sumele icircncasate se varsă la bugetul de stat şi

la bugetele locale Precizarea cuantumului impozitelor se face şi de legea bugetului de stat pentru

anul respectiv

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include

bull impozitul pe bunurile imobiliare

bull impozitul pentru folosirea resurselor naturale



bull taxa pentru amenajarea teritoriului

bull taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii

bull taxa hotelieră

bull taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei)

bull taxa pentru dreptul de a aplica simbolica lo 1ă

bull taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale

bull taxa de piaţă

bull taxa pentru cazare

bull taxa balneară

bull taxa pentru prestarea serviciului de transport auto de călători pe rutele municipaleorăşăneşti şi săteşti

bull taxa pentru parcare

bull taxa de la posesorii de cacircini

bull taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri vamale de trecere afrontierei vamale

Prezenta clasificare este stabilită de legislator icircn scopul repartizării mijloacelor ob983395inute din

perceperea impozitelor bugetelor locale şi de stat Cuantumul maxim 1 impozitelor locale sunt

aprobate de Parlament Autorită983395ile administra983395iei publice locale stabilesc cuantumul fix icircnlesnirile

modalitatea 983391i regularitatea de icircncasare a impozitelor

Mijloacele băneşti colectate pe baza impozitelor generale de stat se folosesc pentru stingerea

cheltuielilor generale de stat (de exemplu cheltuielile pentru sistemul apărării de stat iar taxele

locale ndash pentru stingerea cheltuielilor din raza unităţilor administrativ-teritoriale (de exemplu

cheltuielile pentru icircntreţinerea bibliotecii) Cea mai importantă clasificare a impozitelor este cea care

divizează impozitele icircn raport de modul perceperii impozite directe şi impozite indirecte

Impozitele directese stabilesc şi se plătesc icircn cadrul unui raport direct icircntre contribuabi1u1-debitor

şi organele de stat de specialitate fiscală care stabilesc şi icircncasează impozitele urmărescrecuperarea celor neachitate integral la termenele prevăzute de reglementările icircn vigoare

Perceperea directă este instituită pentru impozitele care au ca obiect situaţii şi acţiuni personale ale

cetăţenilor bunuri mobile şi imobile venituri beneficii şi venituri ale persoanelor fizice şi juridice etc

care se declară icircn vederea calculării impozitelor şi se plătesc direct de către contribuabilul-debitor

organului de stat de competenţă fiscală să l icircncaseze Astfel de impozite se constituie din impozitul

pe venitul persoanelor fizice impozitul pe beneficiul icircntreprinderii taxele icircncasate pe contractele de

vacircnzare de donaţie de moştenire icircncheiate şi autentificate la biroul notarial

Impozitele indirecte sunt cele care se percep cu prilejul vacircnzării unor bunuri mai ales de consum

sau numai al punerii icircn circulaţie a unor bunuri cu ocazia executării unor lucrări şi prestări de servicii



etc Aceste impozite se calculează conform unor norme legal instituite icircn preţurile de vacircnzare sau de

punere icircn circulaţie a bunurilor ca şi icircn tarifele lucrărilor şi serviciilor şi se reţin de către agenţii

economici care au pus icircn circulaţie aceste bunuri plătindu-se icircn contul veniturilor publice

Suportatorii acestor impozite sunt nu plătitorii ci cumpărătorii bunurilor vacircndute sau puse icircn

circulaţie beneficiarii lucrărilor şi serviciilor acest fapt justificacircnd denumirea de impozite indirecteSe considerăimpozite indirecte şi taxa pe valoarea adăugată taxele vamale accizele etc

Prim intermediul impozitelor statul poate influenţa direct asupra economiei asupra producerii

bunurilor şi prestării serviciilor Pentru cazul icircn care icircn ţară s-a creat o cerere l un anumit produs

statul poate reduce ori anula impozitul pentru a da icircntreprinzătorilor posibilitatea de a obţine un

beneficiu mai icircnalt stimulacircnd astfel producţia deficitară Şi invers dacă un produs nu este solicitat

pentru a micşora producţia se pot mări impozitele interne stimulacircnd exportul acestui produs

Tot cu ajutorul impozitelor se poate proteja piaţa internă a producătorilor de intervenţia mărfurilorimportate Astfel statul se implică activ icircn activitatea economicăprin stabilirea de taxe şi impozite

Obligaţia icircntreprinzătorului de a nu polua mediul icircnconjurător

Dobacircndind posibilitatea de a transforma natura omul nu 983391i-a pus mult timp problema de a proceda

ra983395ional icircn condi983395ii normale de echilibru 983391i dezvoltare a vie983395ii El a sesizat destul de tacircrziu că este

crea983395ia 983391i creatorul mediului său ambiant care icirci asigură existen983395a biologică 983391i totodată cea

intelectuală Exploatarea ira983395ională icircn primul racircnd a resurselor regenerabile (păduri floră faună

etc) apoi a celor neregenerabile (bogă983395ii minerale ale subsolului) a accentuat efectul nociv al

ac983395iunilor omului asupra naturii

Folosindu-se pe scară largă 983391tiin983395a 983391i tehnologia icircn scopul dezvoltării industriale s-a ignorat

necesitatea păstrării icircn permanen983395ă a unui echilibru icircntre satisfacerea nevoilor materiale proprii icircn

continuă cre983391tere 983391i protec983395ia tuturor factorilor mediului icircnconjurător

Deteriorarea mediului de către om nu icircnseamnă icircnsă numai distrugerea echilibrului ecologic ci 983391i

apari983395ia unei reac983395ii inverse din partea mediului astfel modificat asupra omului noile condi983395ii de

mediu sunt mai pu983395in favorabile pentru via983395a omului pentru desfă983391urarea activită983395ii sale economice

Conform art 32 din Legea privind protec983395ia mediului icircnconjurător nr 15151993 agen983395ii economici

indiferent de forma de proprietate sunt obliga983395i să icircntreprindă un 983391ir de măsuri de protec983395ie a apelor

aerului solului 983391i subsolului

Conform art 59 Constitu983395ia RM protec983395ia mediului icircnconjurător conservarea 983391i ocrotirea

monumentelor istorice 983391i culturale constituie o obliga983395ie a fiecărui cetă983395ean

Referitor la dreptul de proprietate re983395inem mai icircntacirci obliga983395ia generală de executare a acestui drept curespectarea cerin983395elor de protec983395ie a mediului 983391i icircn primul racircnd cu obliga983395ia de prevenire a



deteriorării a poluării acestuia Din aceasta decurg o serie de obliga983395ii concrete icircncepacircnd de

exemplu cu datoria de a utiliza tehnologii cacirct mai curate de a echipa obiectele poluante cu sta983395ii 983391i

instala983395ii de epurare continuacircnd cu interzicerea depozitării ori deversării pe sol icircn apă sau al983395i factori

de mediu de substan983395e poluante a de983391eurilor sau oricăror alte materiale poluante 983391i finisacircnd cu

obliga983395ia de a restaura factorii de mediu deteriorat 983391i a despăgubi persoana prejudiciată

Icircn concluzie putem spune că problemele dezvoltării 983391i cre983391terii economice nu pot fi separate de cele

ecologice Economia 983391i ecologia se icircntrepătrund tot mai mult ndash local regional na983395ional 983391i global icircntr-

o re983395ea de cauze 983391i efecte

Rela983395ia dezvoltare-protec983395ia mediului este o rela983395ie icircntre prezent 983391i viitor Dezvoltarea urmăre983391te

satisfacerea nevoilor genera983395iilor prezente protec983395ia mediului fiind o investi983395ie pentru genera983395iile

viitoare

Obligaţia icircntreprinzătorului de a desfăşura o activitate icircn

limitele concurenţei loiale

Adam Smith a recunoscut că mecanismul pie983395ei func983395ionează cu cele mai bune rezultate numai icircn

condi983395iile existen983395ei uneiconcuren983395e perfecte Aceasta icircnseamnă că toate bunurile 983391i serviciile au un

pre983395 983391i se schimbă pe pia983395ă Icircn plus nici un producător sau consumator nu are o for983395ă suficient de

mare pentru a influen983395a pre983395ul

Conform art 126 alin (2) din Constituţia RMoldova una din obligaţiile statului icircn domeniul

economiei naţionale este asigurarea libertăţii comerţului şi protecţiei concurenţei loiale

Libertatea comerţului se realizează prin libera competiţie a concurenţei stimulative icircntre comercianţi

pentru cacircştigarea şi păstrarea clientului pe un sector al pieţei icircn scopul rentabilizării propriei

activităţi Concurenţa se poate dezvolta liber numai icircntr-o economie liberală cu respectarea

drepturilor şi libertăţilor celorlalţi comercianţi icircn limitele legii şi ale regulilor de morală comercială

Din această perspectivă atitudinea economică şi cea juridică cu privire la concurenţă sunt definite

prin aceeaşi expresie ndash libera concurenţă

Din punct de vedere juridic libera concurenţă a fost ridicată la rang de principiu principiul liberei

concurenţe care are icircn vedere clientela libertatea preţurilor şi transparenţa pieţei

Clientela este definită ca totalitatea persoanelor fizice şi juridice care apelează icircn mod obişnuit la

acelaşi comerciant adică la fondul de comerţ al acestuia pentru procurarea unor mărfuri şi servicii

Libertatea preţurilor are icircn vedere că comercianţii (icircntreprinzătorii) sunt icircn drept să stabilească icircn

mod independent preţurile şi tarifele la producţia fabricată sau la serviciile prestate icircn bază de

contract cu partenerii (art 6 alin (6) Legea nr 8451992 Aceeaşi lege icircn art 9 alin 6 lit (a)



prevede că bdquoautorităţilor publice li se interzice să icircncheie acorduri şi să dea dispoziţii privind

majorarea reducerea sau menţinerea preţurilor şi tarifelor care conduc la limitarea concurenţeirdquo

Transparenţa preţurilor după cum s-a mai menţionat presupune că atacirct producătorii cacirct şi

consumatorii dispun de toată informaţia cu privire la cerere ofertă şi preţuri deoarece numai icircn

asemenea caz cumpărătorul poate deţine cel mai bun produs la cel mai bun preţ

Concurenţa liberă are icircn vedere icircnainte de toate exercitarea cu bună credinţă a activităţii

comerciale Este o cerinţă prevăzută de art 4 al 1 al Legii cu privire la protecţia concurenţei doar

că icircntr-o formulare puţin diferită bdquoagenţii economici au dreptul la concurenţa liberă icircn limitele

prevăzute de legislaţie ale tradiţiilor şi regulilor de corectitudine de onestitate icircn afacerirdquo

Icircn funcţie de instrumentele folosite icircn lupta cu rivalii concurenţa se icircmparte icircn

bull loială

bull neloială

Concurenţa loială are loc atunci cacircnd agenţii economici icircn relaţie cu rivalii folosesc mijloace legale

icircn fond economice recurgacircnd la diminuarea preţului şi lansarea unor noi produse

Art 2 al Legii cu privire la protecţia concurenţei defineşte concurenţa loială drept icircntrecerea icircn care

acţiunile independente ale agenţilor economici limitează efectiv posibilitatea fiecăruia dintre ei de a

exercita influenţă unilaterală asupra condiţiilor generale de circulaţie a mărfurilor pe piaţa respectivă

Concurenţa neloialăse caracterizează icircn mare măsură prin folosirea instrumentelorextraeconomice de pătrundere şi menţinere pe piaţă de ex icircnlăturarea fizică a concurentului

obţinerea (prin legislaţie) a unor condiţii privilegiate exclusive de desfăşurare a activităţii

Icircn funcţie de numărul şi puterea economică a vacircnzătorilor şi cumpărătorilor de transparenţa pieţei şi

modul de formare a preţurilorexistă 2 tipuri de concurenţă

bull perfectă

bull imperfectă

Concurenţa perfectă denumită pură se caracterizează prin

bull Atomicitatea pieţei presupune existenţa unui număr mare de vacircnzători şi de cumpărătoriastfel icircncacirct nici unul din ei nu poate influenţa icircntr-o măsură importantă prin operaţiunile pe carele icircncheie nivelul preţului la un anumit produs

bull Omogenitatea decurge din relativa similitudine calitativă a produselor (mărfuri serviciilucrări) pe care agentul economic le comercializează pe piaţa respectivă Ca atareconsumatorii preferă icircn mod normal icircn condiţii cantitativ egale produsul care poate fi obţinut cupreţul cel mai redus

bull Transparenţase realizează dacă pe piaţă se constată un flux informaţional exhaustivAceastă condiţie implică accesul direct imediat şi complet al consumatorului la orice datesemnificative ce privesc caracteristicile fiecărui produs şi preţurile corespunzătoare



bull Mobilitatea factorilor de producţie prin care se icircnţelege posibilitatea acestora de a sedeplasa liber şi icircn orice moment de pe piaţa unui produs pe piaţa altuia iar atacirct producătorii cacirctşi consumatorii pot găsi liber şi nelimitat capital şi forţă de muncă de care au nevoie la momentuldat

bull Pluralitatea de opţiuniderivă icircn mod firesc din coroborarea cerinţelor menţionate pacircnă

acum Pe o asemenea piaţă consumatorii beneficiază de posibilităţi de alegere practicnelimitate icircntre mărfurile oferite spre vacircnzare

bull Neintervenţia statului echivalează cu libertatea concurenţei Aceasta icircncetează să mai fieperfectă de icircndată ce prin măsuri administrative i se aduc restricţii Rolul statului pe piaţă nupoate consta decacirct icircn asigurarea condiţiilor optime pentru acţiunea spontană a competiţieieconomice

Există icircnsă numeroase motive pentru care o pia983395ă nu poate fi perfect concuren983395ială Una din marile

deficien983395e ale economiei de pia983395ă este provocată de concuren983395a imperfectă sau de a983391a-numitele

monopoluri Dacă icircn condi983395iile unei concuren983395e perfecte nici un vacircnzător sau consumator nu poateinfluen983395a pre983395ul concuren983395a imperfectă apare atunci cacircnd unul dintre cumpărători sau vacircnzători

poate influen983395a pre983395ul unui bun

Concurenţa imperfectă contribuie la creşterea preţului cu mult peste costuri şi la scăderea volumului

achiziţiilor efectuate de consumatori sub nivelul de eficienţă

Icircn realitate icircn aproape toate sectoarele de activitate există elemente de concurenţă imperfectă

Economiştii consideră că existătrei structuri de piaţă ce sunt specifice concurenţei imperfecte

bull monopolul

bull oligopolul

bull concurenţa monopolistică

Monopoluleste acea situaţie de concurenţă imperfectă care se distinge prin următoarele trăsături

specifice

bull Existenţa unei singure firme care vinde şi a multor cumpărători care acţionează independentunul de altul

bull Lipsa produselor substituibile

bull Imposibilitatea intrării altor firme icircn domeniul respectiv de activitate

După cum s-a men983395ionat mai sus pia983395a cu o concuren983395ă pură 983391i perfectă este astăzi o excep983395ie

Monopolul este un fenomen destul de periculos 983391i datorită eforturilor statului pu983395in răspacircndit Astfel

icircn via983395a reală icircn economiile mixte pia983395a este situată icircntre aceste două extreme ceea ce icircnseamnă

că formele cele mai frecvente pe pia983395ă sunt

bull concurenţa oligopolistică




Concurenţa oligopolistică (oligopolul)se caracterizează prin existenţa unui număr redus de

icircntreprinderi care pun la dispoziţia unui număr mare de cumpărători un produs oarecare Important

de reţinut este faptul că fiecare firmă icircn parte poate influenţa preţul pieţei

Concurenţa monopolistică este o formă de concurenţă icircn care se confruntă un număr destul de

icircnsemnat de firme dar care şi-au diferenţiat produsele din punctul de vedere al calităţii astfel icircncacirct

fiecare producător reuşeşte să-şi facă fidelă o clientelă predispusă să accepte o anumită sporire a

preţurilor

Ea seamănă cu concuren983395a perfectă prin faptul că numărul ofertan983395ilor este mare nici unul neavacircnd

controlul absolut asupra pie983395ei Ea se deosebe983391te icircnsă de concuren983395a perfectă prin faptul că

produsele vacircndute nu sunt identice Deoarece firmele oferă produse diferite pre983395urile pot varia icircntr-o

oarecare măsură

Cazul clasic de concurenţă monopolistică icircl constituie de exemplu cel al pieţei desfacerii cu

amănuntul a apei minerale sau a benzinei

Una din tendinţele obiective ale dezvoltării economice este concentrarea producţiei şi formarea

marilor icircntreprinderi care la un moment dat prin semnarea a tot felul de icircnţelegeri de monopol

icircncep a domina anumite segmente ale pieţei Icircn acest fel concurenţa ca una din forţele motrice ale

progresului economic este stracircmtorată sau dispare cu totul Icircntrucacirct concurenţa nu se poate

menţine de la sine statul prin intervenţia sa este obligat s-o protejeze

Legislaţia antimonopol din Republica Moldova icircncepe să se formeze odată cu adoptarea icircn 1992 a

Legii cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei nr9061992 şi continuă

cu adoptarea unei alte legi icircn acest domeniu Legea cu privire la protecţia concurenţei nr 11032000

Icircn acest sens Legea privind protecţia concurenţei nr 11032000 icircn art 6 menţionează că sunt

interzise acţiunile agenţilor economici cu o situaţie dominantă pe piaţă precum şi acţiunile mai

multor agenţi economici ce deţin icircn comun o astfel de situaţie care duce sau poate duce la limitarea

concurenţei şi (sau) la lezarea intereselor unor alţi agenţi economici precum şi ale persoanelor

fizice



muncii Chiar şi naţiunile concurează aplicacircnd politici macroeconomice şi comerciale care să le

ofere un avantaj economic concurenţial

De fapt concurenţa s-a intensificat Trăim icircn era pieţelor globale icircn care banii şi mărfurile circulă mai

uşor peste graniţele naţionale Icircn trecut concurenţii se găseau icircn josul străzii şi icircn oraşul vecin

acum ei se pot găsi icircn cealaltă parte a lumii icircn Malaezia China sau Brazilia Pentru prima oară icircn

istorie toată lumea respectă aceleaşi reguli regulile economiei globale de piaţă

Este foarte uşor să spui că economia funcţionează de la sine Cacircnd mergi la cumpărături produsele

pe care le doreşti ndash pacircine carne sau banane ndash se află pe rafturile magazinelor Plăteşti mergi acasă

şi consumi Ce poate fi mai simplu

Privind lucrurile cu mai multă atenţie vei vedea icircnsă vasta reţea de activităţi economice ce trebuie

să se desfăşoare pentru ca mărfurile să ajungă pe rafturi Produsele alimentare pot trece printr-un

număr de 5-10 verigi pacircnă să ajungă la cumpărător bdquoCălătorescrdquo luni icircn şir de la un capăt al lumii la

altul trecacircnd pe la diverşi producători fabrici de prelucrare sau ambalare transportatori angrosişti

şi detailişti Este aproape o minune că alimentele sunt produse icircn cantităţile corespunzătoare că

sunt transportate la locul potrivit şi ajung icircn forma adecvată pentru a fi servite la masă Adevărata

minune este că acest sistem funcţionează fără constracircngerea sau controlul nimănui Icircn schimb

milioane de firme şi consumatori se angajează efectiv icircn operaţiuni comerciale acţiunile şi scopurile

acestora fiind coordonate icircn mod invizibil de către un sistem de preţuri şi pieţe Nimeni nu decide cacircţi

pui trebuie să se producă unde să fie dusă marfa sau care magazin să fie deschis Şi totuşialimentele se găsesc icircn magazin atunci cacircnd doreşti să le cumperi

Nu este vorba aici numai de alimente pieţele fac minuni similare pretutindeni icircn jurul nostru icircn

fiecare clipă ndash trebuie numai să avem grijă să observăm modul cum funcţionează economia

Icircn orice moment există oameni care cumpără şi oameni care vacircnd firmele creează produse noi icircn

timp ce guvernele adoptă legi referitoare la cele vechi companiile străine deschid fabrici la noi icircn

ţară icircn timp ce firmele noastre icircşi vacircnd produsele icircn străinătate Şi totuşi icircn mijlocul acestui tumult

pieţele rezolvă icircn mod constant problemace cum şi pentru cine se vinde

Este vorba de noţiunile bdquonevoirdquo şi bdquoresurserdquo deoarece anume aici se formează orice activitate

economică bdquoActivitatea economică una din formele activităţii umane are drept scop final crearea

bunurilor economice necesare pentru satisfacerea nevoilor materiale sociale şi spirituale ale

omului Ea stă la icircnsăşi temelia existenţei şi evoluţiei societăţiirdquo

Pentru dreptul comercial noţiuneaactivitate economică este prea largă deoarece prin ea se

subicircnţelege şi activitatea de consum a bunurilor Pe noi icircnsă ne interesează numai activitatea de

dobacircndire a bunurilor materiale prin acţiuni social-utile de fabricare a producţiei de executare alucrărilor şi de prestare a serviciilor numită activitate de icircntreprinzător sau afacere













































icircnregistrate







persoane etc





























































lor



























activitate











icircntreprinzător


bull






















































bull









































1741997

































seamă financiară




economic





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice













































icircnregistrate







persoane etc





























































lor



























activitate











icircntreprinzător


bull






















































bull









































1741997

































seamă financiară




economic





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice















































lor



























activitate











icircntreprinzător


bull






















































bull









































1741997

































seamă financiară




economic





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice











activitate











icircntreprinzător


bull






















































bull









































1741997

































seamă financiară




economic





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice
















































bull









































1741997

































seamă financiară




economic





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice




























1741997

































seamă financiară




economic





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice































seamă financiară




economic





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice





























publice










taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice








taxelor


















bull accizele


bull taxa vamală




anul respectiv














bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice











bull taxa balneară




































































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice













































viitoare


































bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice













bull loială

bull neloială










bull perfectă

bull imperfectă



















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice















bull monopolul

bull oligopolul



specifice


















preţurilor




oarecare măsură















fizice









preţurilor




oarecare măsură















fizice

care sunt avantajele formei juridice de Întreprinzător individual

Documents