autorizaŢie nr 161/09.05.2013 privind emisiile de gaze cu ... · un generator electric de 330...

1 B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti Tel: 004 021 408 95 23, Fax: 004 021 312 42 27, www.mmediu.ro

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

AUTORIZAŢIE NR. 161/09.05.2013

PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PENTRU PERIOADA

2013-2020

A.1. DATE DE IDENTIFICARE

A.1. 1. DATE DE IDENTIFICARE ALE OPERATORULUI (TITULARULUI)

Numele operatorului

(titularului)

SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA

SA-Sucursala Electrocentrale Turceni

Forma de organizare a societăţii Societate comercială pe acţiuni cu capital

majoritar de stat

Nr. de înregistrare în Registrul

Comerţului

J18/338/13.06.2012

Cod Unic de Înregistrare RO30310453

Cont bancar

Banca Raiffeisen Târgu-Jiu

Adresa

sediului

social

Strada, numărul Uzinei, nr. 1

Localitatea Turceni

Judeţul Gorj

Codul poştal 217520

A.1.2 DATE DE IDENTIFICARE ALE INSTALAŢIEI/INSTALAŢIILOR ŞI ALE

AMPLASAMENTULUI

Numele instalaţiei/instalaţiilor SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA

SA-Sucursala Electrocentrale Turceni

Activitatea principală a

instalaţiei

Producere de energie electrică


Categoria de activitate/activităţi

din anexa nr. 1 la procedură1

Arderea combustibililor în instalaţii cu putere

termică nominală totală peste 20 MW (cu

excepţia instalaţiilor pentru incinerarea

deşeurilor periculoase sau municipale)

Codul sub care operatorul a

raportat date şi informaţii

statistice:

1.Codul CAEN raportat pentru

anul 2007, utilizând clasificarea

CAEN rev. 1.1

2.Codul CAEN raportat pentru

anul 2010, utilizând clasificarea

CAEN rev. 2

1. Cod CAEN: 4011

2. Cod CAEN: 3511

Codul de identificare al

instalaţiei din Registrul Unic

Consolidat al Uniunii Europene

RO-88

Punctul de lucru (amplasament) Sucursala Electrocentrale Turceni

Adresa

amplasamentului

Strada,

numărul

Uzinei, nr. 1

Localitatea Turceni

Judeţul Gorj

Codul

poştal

217520

1 Procedura de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-

2020, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3420/2012, cu modificările ulterioare

A.1.3. DATE PRIVIND SITUAŢIA AUTORIZĂRII DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI

MEDIULUI ŞI ALOCĂRII CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Situaţia autorizării

din punct de vedere al

protecţiei mediului

Tipul

autorizaţiei

Nr.

autorizaţiei

Data

emiterii Emitent

Revizuire

(nr. și dată)

Autorizație

Integrată

de Mediu

11 05.07.2006 ARPM

Craiova

11/

30.07.2010

Autorizație

de Mediu - - - -

Situaţia alocării

certificatelor de emisii

de gaze cu efect de seră

în perioada 2013-2020

Alocare iniţială* Din Rezerva pentru instalaţiile nou

intrate în perioada 2013-2020

NU -


*Alocare stabilită prin Măsurile Naţionale de Implementare elaborate conform art. 11 din Directiva

2009/29/CE, notificate de România la Comisia Europeană.

A.1.4. INFORMAŢII PRIVIND EMITEREA AUTORIZAŢIEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU

EFECT DE SERĂ

Autorizaţie Data emiterii

Motivul revizuirii Ziua Luna Anul

Iniţială - nr. 161 09 05 2013 -

Revizuire I - - - -

Revizuire II - - - -

Revizuire ...n - - - -

A.2. DURATA DE VALABILITATE A AUTORIZAŢIEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT

DE SERĂ

Autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020 este

valabilă atât timp cât activitatea desfăşurată de operator în instalaţie se realizează la

nivelul instalaţiei în conformitate cu autorizaţia emisă conform procedurii.

Autoritatea competentă revizuieşte autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră,

în termen de până la 5 ani de la începutul perioadei 2013-2020.

În vederea realizării unor modificări planificate la nivelul instalaţiei, operatorul solicită

autorităţii competente pentru protecţia mediului revizuirea autorizaţiei, conform

prevederilor prezentei proceduri.

A.3. DATE TEHNICE DESPRE AMPLASAMENTUL ŞI INSTALAŢIA/INSTALAŢIILE

AUTORIZATĂ(E)

Operatorul SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - Sucursala Electrocentrale

Turceni, cu sediul în localitatea Turceni, strada Uzinei nr. 1, deţine instalaţia SC

COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - Sucursala Electrocentrale Turceni, situată

în judeţul Gorj, localitatea Turceni, strada Uzinei nr. 1.

Centrala termoelectrică Turceni (CTE) este o centrală electrică cu o schemă tehnologică

de producere a energiei electrice de tip bloc, fiind constituită din 7 grupuri energetice,

respectiv 4 instalaţii mari de ardere (IMA 1-IMA 4) şi anume:

IMA 1, formată din blocurile energetice nr. 1 şi 2, fiecare cu o putere termică de

789 MW. Blocul nr. 1 va funcţiona 20000 ore în perioada 2008-2015 iar blocul nr.

2 este retras din exploatare din anul 1998 şi conform HCA nr. 2/27.02.2008 s-a

aprobat valorificarea acestuia prin procedură de vânzare a componentelor.


789 MW.



789 MW.

IMA 4, formată din blocul energetic nr. 7, cu o putere termică de 789 MW, care

va funcţiona 20.000 de ore în perioada 2008-2015.

Blocurile energetice sunt prevăzute fiecare cu următoarele echipamente:

un cazan de abur de 1035 t/h, 192/48,5 bar, 540/540°C;

o turbină de abur de 330 MW, 180,4 bar, 535/535°C;

un generator electric de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz;

un transformator electric de 400 MVA, 24/400 kV.

Gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă prin patru coşuri de fum din beton armat, la

fiecare fiind racordate câte două cazane de abur de 1035 t/h (blocul energetic nr. 1 la

coşul de fum nr. 1; blocurile energetice nr. 3 şi 4 la coşul nr. 2; blocurile energetice nr.

5 şi 6 la coşul nr. 3 iar blocul energetic nr. 7 la coşul nr. 4).

In prezent situaţia blocurilor energetice de 330 MW din CTE Turceni este următoarea:

blocul energetic nr. 4 a fost reabilitat şi modernizat prin Programul A3, proiect

iniţiat de CONEL, desfăşurat în perioada 1995 - aprilie 2002;

blocul energetic nr. 5 a fost reabilitat şi modernizat prin Programul A3 şi a fost

pus în funcţiune în aprilie 2006;

blocurile energetice nr. 3 şi 6 urmează să fie reabilitate şi modernizate.

Combustibilii utilizaţi în aceste instalaţii mari de ardere sunt următorii:

lignit din bazinul carbonifer Oltenia, în proporţie de 96,3%, acesta reprezentând

combustibilul de bază pentru ardere;

gaz natural de sondă, în proporţie de 3,5%, acesta fiind combustibil suport flacără;

păcură, în proporţie de 0,2%, aceasta fiind combustibil suport flacără, utilizată

numai la porniri.

A.3.1. SCURTĂ DESCRIERE A AMPLASAMENTULUI ŞI A INSTALAŢIEI/INSTALAŢIILOR

(FIŞA DE PREZENTARE)

SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - Sucursala Electrocentrale Turceni

este situată în judeţul Gorj, într-o regiune de câmpie, la circa 16 km de oraşul Filiaşi,

judetul Dolj, între comuna Turceni şi râul Jiu. Alegerea acestui amplasament a fost

determinată de existenţa exploatărilor de cărbune aflate la o distanţă relativ apropiată

(20-70 km). Centrala termoelectrică Turceni ocupă o suprafaţă de circa 173 ha, având o

formă aproape dreptunghiulară cu laturile de 2,8 km şi 1,4 km.

Suprafaţa totală a incintei CTE Turceni este organizată astfel:

suprafaţă construită 87,00 ha

drumuri, alei, carosabil, platforme betonate 29,30 ha

reţele supraterane şi subterane 7,70 ha

suprafaţă liberă (zonă verde) 35,85 ha


Accesul în centrala electrică se face din DJ 673. Clădirea principală şi corpul de

exploatare sunt situate aproape de râul Jiu, lăsând spre sud-vest desfăşurarea

gospodăriei de cărbune. Gospodăria de păcură se află în partea de vest a incintei

centralei electrice şi ocupă o suprafaţă de circa 10.000 m2.

Centrala termoelectrică Turceni este concepută ca o centrală electrică de bază a

Sistemului Energetic Naţional, regimul de funcţionare al acesteia fiind de 24 ore/zi, 7

zile/săptămână, 365 zile/an.

Principalele echipamente, instalaţii şi gospodării auxiliare care sunt necesare activităţii

de producere a energiei electrice în cadrul SC Complexul Energetic Oltenia SA -

Sucursala Electrocentrale Turceni sunt următoarele:

Cazanul de abur cu instalaţiile anexe

Cazanul de abur de 1035 t/h este de tip Benson, cu străbatere forţată unică, cu un singur

drum de gaze de ardere şi cu supraîncălzire intermediară. Acesta a fost realizat în

România la Uzinele Vulcan, după licenţă Babcock.

Construcţia cazanului este de tip turn, suspendată de o platformă situată la cota + 92,0

m. In partea inferioară se află camera de ardere iar în partea superioară suprafeţele de

schimb de căldură.

Cazanul de abur este închis etanş, cu pereţi tip membrană, având la exterior o izolaţie

termică uşoară şi înveliş metalic. Acesta este amplasat într-o sală închisă cu acoperişul

la cota + 45,0 m, restul cazanului de abur fiind în aer liber.

Instalaţia de preparare şi ardere a cărbunelui cuprinde şase mori tip DGS 100, din care

cinci sunt în funcţiune şi una în rezervă. Alimentarea fiecărei mori se realizează printr-

un dozator cu bandă tip ERKO care extrage cărbunele din buncărele aflate în corpul

intermediar.

Sistemul iniţial de două arzătoare suprapuse de praf de cărbune a fost înlocuit cu un

sistem modern de arzătoare cu o reducere considerabilă a cărbunelui nears şi a oxizilor

de azot.

Instalaţia de ardere a combustibilului de aprindere şi suport flacără este alcătuită din

arzătoare păcură şi arzătoare mixte păcură-gaze naturale grupate în trei grupe

funcţionale: grupa de la cota + 12,00, grupa front cazan şi grupa spate cazan.

Arzătoarele iniţiale au fost înlocuite cu arzătoare moderne cu insuflare de aer terţiar în

vederea reducerii formării de oxizi de azot.

Aerul necesar arderii combustibililor este introdus cu ajutorul a două ventilatoare de

aer, de tip axial, în construcţie orizontală. Pentru ridicarea temperaturii acestui aer sunt

prevăzute două preîncălzitoare de aer rotative, de tip Ljüngstrom. Gazele de ardere

rezultate sunt evacuate prin intermediul a două ventilatoare de gaze de ardere, de tip

axial, în construcţie verticală.

Alimentarea cu aer şi evacuarea gazelor de ardere este concepută pe două linii paralele, care

pot funcţiona şi independent până la 70% din capacitatea nominală a cazanului de abur.


Evacuarea zgurii se realizează pe la baza cazanului de abur printr-o instalaţie de tipul

transportorului cu racleţi (Kratzer) într-o baie de apă. Zgura solidificată este apoi

concasată şi stocată în buncări, de unde este trimisă hidraulic prin conducte la staţiile de

pompe Bagger.

Instalaţia de suflat funinginea cu abur este prevăzută în vederea îndepărtării depunerilor

de cenuşă de pe suprafeţele de schimb de căldură ale cazanului de abur.

Pentru reţinerea pulberilor de cenuşă din gazele de ardere rezultate sunt prevăzute două

instalaţii de desprăfuire, de tip electrofiltru.

Apa necesară este introdusă în cazanul de abur printr-o turbopompă în regimul normal

de funcţionare şi prin două electropompe de pornire.

Turbina de abur cu instalaţiile anexe

Turbina de abur de 330 MW este de tip FIC, cu condensaţie, construită în România de

IMGB, după licenţă Alstom şi Rateau - Schneider. Aceasta cuprinde patru corpuri:

un corp de înaltă presiune cu 11 trepte de destindere;

un corp de medie presiune cu 13 trepte de destindere;

două corpuri de joasă presiune fiecare cu 6 trepte de destindere, cu dublu flux.

Sistemele principale ale turbinei cu abur sunt următoarele:

sistemele de reglare (tip electrohidraulic), de protecţie, de supraveghere (vibraţii,

deplasări, dilatări, turaţie) şi sistemul logic de testare a vanelor de reglare şi a

echipamentelor de siguranţă;

sistemele de ulei ungere şi ulei reglaj;

sistemul abur labirinţi.

Schema circuitului termic cuprinde:

preîncălzitoare de joasă şi înaltă presiune;

degazor şi rezervor de apă de alimentare;

staţii de by-pass de joasă şi înaltă presiune;

staţii de reducere-răcire de joasă şi înaltă presiune;

turbina şi electropompele de apă de alimentare;

pompe condensat principal şi secundar;

rezervoare de apă de adaos şi de condensat secundar;

staţia tratare condensat;

expandoare de pornire şi atmosferic.

Condensarea aburului destins în turbină se realizează în condensatoare de suprafaţă

răcite cu apă, prevăzute cu un sistem de vid. Legăturile între echipamentele schemei

tehnologice sunt realizate printr-un număr de trasee de conducte, astfel:

conducte principale: de abur de înaltă şi joasă presiune, de apă de alimentare, de

apă de răcire, de apă de joasă presiune, de alimentare cu abur şi apă a

consumatorilor tehnici;


conducte secundare: de abur de pornire, de purjare, de drenare, de golire şi

aerisire a conductelor principale, de serviciu pentru încălzire, apă de răcire

auxiliară şi de aer comprimat.

Instalaţii electrice

Blocurile energetice din CTE Turceni se racordează două câte două printr-o linie

electrică de 400 kV la staţia de 400 kV din Ţânţăreni.

Alimentarea consumatorilor din centrala electrică şi asigurarea siguranţei în funcţionare

se realizează prin trei staţii de 110/6 kV, racordate prin 2 linii electrice de 110 kV, la

staţiile din Sârdăneşti şi Filiaşi.

Generatorul este prevăzut cu un sistem de excitaţie şi este legat la un transformator

ridicător de tensiune.

Principalele instalaţii electrice aferente unui bloc energetic constau în:

transformatoare de putere principale:

transformatorul de bloc de 400 MVA–24/400 kV;

transformatoarele de servicii proprii de 25 MVA–24/6,3 kV şi de 40

MVA–24/6,3 kV.

staţii de servicii proprii:

staţii de servicii proprii bloc de 6 kV;

staţii de servicii proprii bloc de 0,4 kV pentru spate cazan, corp

intermediar, electrofiltre şi consumatori asiguraţi

staţii de servicii proprii de curent continuu de 220 Vcc pentru comandă, protecţie

semnalizare, iluminat siguranţă motoare şi 24 Vcc pentru instalaţiile de

automatizare.

Fiecare bloc energetic este prevăzut cu:

o baterie acumulatoare de 220 V;

două baterii acumulatoare de +24 Vcc;

două baterii acumulatoare de -24 Vcc.

Legătura dintre generator, transformatorul de bloc şi transformatoarele de servicii

proprii generale se face în bare de aluminiu, monofazate şi ecranate.

Alimentarea de rezervă a staţiilor de bloc de 6 kV pentru pornirea şi oprirea blocurilor

energetice se realizează prin două magistrale de bare amplasate în corpul intermediar,

deasupra staţiilor electrice.

Barele de 24 kV sunt capsulate pe fiecare fază suprapresiune iar barele de 6 kV sunt

dispuse în linie, necapsulate pe fiecare fază şi protejate în carcasă metalică. Staţiile

electrice de 6 kV sunt de tip interior, iar staţiile de transformatoare sunt de tip exterior.

Transformatoarele sunt complet închise, răcite cu circulaţie forţată cu ulei, ventilaţie

forţată cu aer şi prevăzute cu instalaţii de stins incendiu.

Gospodăria de cabluri electrice şi de automatizare este formată din:


reţele electrice aferente blocului energetic;

instalaţia de legare la pământ;

protecţie ignifugă cabluri electrice.

Gospodăria de combustibil solid este prevăzută cu următoarele instalaţii electrice:

staţia de medie tensiune de 6 kV;

staţia de joasă tensiune de 0,4 kV;

instalaţia de curent continuu;

instalaţia de cabluri electrice primare şi secundare, inclusiv instalaţia de legare la

pământ.

Instalaţii de automatizare

Sistemul de conducere al blocului energetic de 330 MW este de tip DCS (sistem

distribuit de automatizare), care formează un ansamblu unitar compus din:

sistemul interfaţă cu operatorul, MMI (Man-Machine Interface);

sistemul de engineering, diagnoză şi mentenanţă;

staţia de proces;

sistemul de comunicaţie.

Instalaţia de automatizare constă în:

a) aparate locale de măsură pentru:

-măsurători termomecanice cazan, turbină, generator (presiune, nivel, debit,

temperatură, dilatări);

-măsurători chimice privind:

calitatea apei de alimentare, aburului şi condensului (pH, conductivitate,

oxigen dizolvat în apă);

hidrogenul pentru generator (analizoare de puritate şi de determinare a

scăpărilor).

-măsurători ale gazelor de ardere: oxigen şi bioxid de carbon.

b) sisteme de monitorizare:

-vibraţii, dilatări, deplasări la maşinile rotative;

-spargere ţevi cazan abur;

-emisii substanţe poluante în gazele de ardere (SO2, NOx şi pulberi de cenuşă în

suspensie).

c) sisteme de conducere locală la arzătoare combustibil, la preîncălzitoare de aer

rotative şi la instalaţia de suflare;

d) sistemul de echipamente convenţionale de alimentare (comutaţie/supraveghere).

Instalaţii hidrotehnice

A. Apa tehnologică necesară funcţionării blocurilor energetice este preluată din râul Jiu

prin intermediul următoarele instalaţii:


-priza nouă de apă, barajul, lacul de acumulare şi microhidrocentrala

electrică

Priza de apă nouă este formată în amonte din grătare şi nişe pentru batardouri, iar în

aval din batardouri şi vane plane şi are debitul instalat de 18 m3/s.

Lacul de acumulare are digurile din pământ iar barajul este amplasat pe râul Jiu în

amonte de centrala electrică, la circa 3,5 km.

Microhidrocentrala electrică este echipată cu 3 turbine de 3,0 MW şi o turbină, tip

Kaplan de 0,9 MW.

-priza veche de apă a barajului

Priza veche de apă se află pe lângă deschiderea de spălare a barajului şi are debitul

instalat de 96 m3/s. Barajul este de tip deversor şi alcătuit din 6 cuve independente, cu

o deschidere de 16 m. In avalul barajului se află disipatorul de energie, de tip bazin.

De asemenea, sunt prevăzute un grătar rar la priză, un decantor desnisipator şi casa site

şi grătare. Casa site şi grătare are 8 compartimente, fiecare dotat cu câte două site

rotative şi cu câte două grătare cu perii rotative.

De la canalul de aducţiune apa este trimisă către echipamentele şi instalaţiile centralei

electrice prin următoarele circuite:

- circuitul principal, care reprezintă circuitul hidrotehnic propriu-zis şi are

următoarele trasee:

de la casa sitelor şi grătarelor apa curge gravitaţional până la bazinele de aspiraţie

ale pompelor de apă de răcire.

din bazinele de aspiraţie prin intermediul pompelor de apă de răcire către

condensatorii turbinei fiecărui bloc energetic. Canalele de apă de răcire sunt din

beton armat cu secţiune dreptunghiulară (3,0 x 2,5 m) câte un fir pentru fiecare

bloc energetic.

din staţia de pompe apă caldă, apa este trimisă la turnurile de răcire, cu tiraj

natural în contracurent şi având fiecare o capacitate de 42.000 m3/s. Răcirea apei

se poate realiza în circuit mixt sau închis.

Gradul de recirculare al apei în circuitul închis de răcire este de maxim 83%. Când se

funcţionează în circuit mixt excesul de apă răcită este trimis în râul Jiu, prin două

evacuatoare amplasate pe malul drept, în aval de baraj.

- circuitul secundar, din incinta centralei electrice, către instalaţia de tratare chimică

a apei şi către alte echipamente auxiliare.

B. Apa potabilă necesară personalului centralei electrice este preluată din subteran, cu

ajutorul a 14 foraje de mare adâncime (80-100 m). In prezent funcţionează 5 foraje,

fiecare cu un debit de circa 5 l/s, celelalte nouă fiind casate. Forajele sunt echipate cu

pompe submersibile, tip HEBE 65x3.

In vederea potabilizării apei din subteran sunt prevăzute următoarele instalaţii de

deferizare şi de demanganizare, cu straturi de dolomită şi nisip cuarţos.


Apa potabilă este stocată într-un rezervor semiîngropat din beton armat monolit cu o

capacitate de 300 m3 (diametru 8 m şi înălţime 4 m). Distribuţia apei potabile în incinta

centralei electrice este realizată printr-o reţea de conducte metalice şi FEHD, în lungime

de circa 6 km.

Instalaţia de tratare chimică a apei

Apa tehnologică preluată din râul Jiu este preparată pentru calitatea necesară cazanelor

energetice în instalaţia de tratare chimică, constituită din următoarele instalaţii:

- instalaţia de pretratare pregăteşte apa pentru instalaţiile de dedurizare şi

demineralizare şi apa pentru circuitul de răcire şi etanşări lagăre. Apa pretratată este

produsă printr-un proces de coagulare-decarbonatare-decantare în trei decantoare cu

o capacitate de 900 m3/h fiecare şi cu recircularea şlamului. Apoi, apa coagulată este

filtrată mecanic în filtre orizontale cu cuarţ şi stocată în rezervoare.

- instalaţia de dedurizare este formată din trei filtre Na-cationice, cu o capacitate

maximă de 300 m3/h. Instalaţia mai este prevăzută cu trei bazine de dizolvare sare,

două filtre limpezire soluţie sare, electropompe recirculare/transvazare, vase de

consum regenerant, rotametrii, ejectori etc.

- instalaţia de demineralizare are o capacitate maximă de 720 m3/h şi este formată

din şase linii de demineralizare cu funcţionare în paralel şi cu următoarele trepte de

filtrare:

a. treapta cationică, constituită din două filtre cu cationit puternic acid;

b. treapta anionică, formată dintr-un filtru cu anionit slab bazic şi un filtru cu

anionit puternic bazic;

c. treapta de finisare, formată din filtre cu pat mixt cu regenerare interioară.

Regenerarea filtrelor ionice se realizează în echipament cu soluţie de acid clorhidric (8-

10%) pentru filtrele H-cationice şi cu soluţie de hidroxid de sodiu (3-4%) pentru filtrele

anionice.

In instalaţia de tratare chimică se află şi gospodăriile aferente de reactivi chimici de

regenerare. Dozarea reactivilor chimici se realizează printr-un sistem vas de consum-

ejector.

Din regenerarea maselor de schimbătoare de ioni rezultă ape acide şi alcaline care sunt

colectate, omogenizate şi neutralizate în rezervoare speciale. Condiţionarea apei de

alimentare a cazanelor de abur se realizează cu o instalaţie de dozare soluţie de amoniac

(5%) şi hidrazină (1%). Aceasta este formată din vase de dozare şi stocare.

Condensatul principal rezultat de la blocul energetic de 330 MW este pregătit într-o

instalaţie de tratare chimică încadrată în circuitul termic între pompele de condensat

treapta I şi treapta a II-a. Instalaţia de tratare a condensatului principal este formată din

două trepte de filtrare:

- treapta H-cationică cu 4 filtre cu masă cationică puternic acidă;

- treapta de finisare cu 4 filtre cu pat mixt, cu regenerare exterioară a

schimbătoarelor de ioni.


Aceasta este prevăzută cu gospodărie proprie de reactivi chimici de regenerare şi cu

instalaţie proprie de evacuare a apelor uzate.

Debitul total de condensat principal al blocului de 300 MW este 950-1030 t/h.

Instalaţia de aer comprimat

Aerul comprimat necesar blocului energetic de 330 MW este furnizat din două staţii de

aer comprimat comune pentru blocul nr. 3 şi nr. 4 şi respectiv pentru blocul nr. 5 şi nr.

6. Instalaţia este formată din cinci compresoare, tip L100, cu un debit aspirat de 102

m3/min fiecare şi cu şase rezervoare tampon cu o capacitate de 18 m

3 fiecare.

Gospodăriile de combustibil

Gospodăria de combustibil solid s-a dezvoltat odată cu construirea blocurilor

energetice în etape.

Gospodăria de combustibil solid etapa I a fost realizată în vederea alimentării

blocurilor energetice nr. 1-4 şi este formată din:

- staţia de descărcare supraterană, acoperită, unde lignitul cu o granulaţie de 0-300

mm este deversat din vagoanele autodescărcătoare. Lignitul este manevrat cu ajutorul a

patru maşini de preluare cu 8 cupe şi cu un debit de 1200 t/h.

- staţia de concasare, unde lignitul este concasat la o granulaţie de 0-30 mm şi unde

se află:

a. patru grătare cu bare rotative transversale, cu capacitate de 1200 t/h fiecare;

b. patru concasoare cu ciocane articulate, cu o capacitate de 1200 t/h fiecare.

- depozitul de combustibil solid concasat format din stiva nr. 2 având o capacitate de

stocare de 102.000 tone în vederea asigurării unei rezerve de 10 zile.

Lignitul este depozitat cu ajutorul a două maşini de stivuit, având debitul de 1200 t/h

fiecare şi este luat din depozit cu două maşini de preluare cu 8 cupe şi cu un debit de 1200

t/h. Stiva este prevăzută cu o maşină de preluare şi o maşină de stivuit.

Intre cele două staţii de descărcare şi concasare, depozitul de lignit şi buncării aferenţi

cazanelor de abur din corpul buncări şi corpul intermediar, cărbunele circulă cu ajutorul

transportoarelor cu bandă de cauciuc, cu o capacitate de 2400 t/h. Circuitele de

transport sunt dublate, regimul de lucru fiind: un fir în funcţiune şi celălalt în rezervă

sau reparaţie planificată. In funcţie de legătura pe care o fac, aceste transportoare pot fi

fixe (staţionare), fixe-reversibile sau mobile reversibile.

La capul antrenare sau deversare al transportoarelor cu bandă sunt prevăzute dispozitive

de descărcare tip pantalon. Pe traseul transportoarelor cu bandă sunt montate:

- detectoare de metale şi separatoare electromagnetice, tip Overband pentru

detectarea şi extragerea materialelor magnetice din masa cărbunelui;

- cântare electronice pentru determinarea cantităţii de lignit utilizate;

- instalaţii automate de prelevat şi preparat probe de lignit.

Stiva de cărbune nr. 1 a fost dezafectată şi s-au amplasat instalaţiile de desulfurare a

gazelor de ardere aferente blocurilor energetice nr. 3-6.


Gospodăria de combustibil solid etapa a II-a a fost realizată pentru alimentarea blocurilor

energetice nr. 5-7 şi este asemănătoare cu cea aferentă etapa I, numai în staţia de descărcare

este un dublu fir de cale ferată. Capacitatea acesteia este de 42.000 t/h. Cele două stive de

cărbune nr. 3 şi 4 au fiecare o capacitate de 145.000 tone.

Cele două gospodării de cărbune se află în spatele clădirii principale, după coşurile de

fum aferente cazanelor de abur.

Gospodăria de combustibil lichid este formată din:

- rampa de descărcare cu două linii de cale ferată 6 guri de golire din vagoane,

instalaţie abur decongelare şi colector golire;

- staţii de pompe descărcare şi stocare păcură cu pompe tip DL13 şi debitul de 63

m3/h;

- staţii de pompe alimentare arzători cazan de abur în două trepte;

- 4 rezervoare de păcură supraterane, cu o capacitate proiectată de 5000 m3

fiecare. Acestea sunt prevăzute cu batal de retenţie dalat din pământ.

Depozitele de zgură şi cenuşă

Zgura şi cenuşa rezultată din arderea combustibililor este trimisă hidraulic, prin

intermediul staţiilor de pompe Bagger la depozitul de zgură şi cenuşă nr. 1 amplasat la

circa 3,3 km de centrala electrică în Valea Ceplea, iar în caz de avarie la depozitul de

zgură şi cenuşă nr. 2, amplasat lângă centrala electrică.

Desulfurarea umedă a gazelor de ardere

Reducerea continutului de dioxid de sulf din gazele de ardere la valori sub 200

mg/Nm3, la cazanele energetice 3, 4, 5 şi 6 din cadrul instalaţiei SC COMPLEXUL

ENERGETIC OLTENIA SA - Sucursala Electrocentrale Turceni se realizează prin

desulfurarea gazelor de ardere. Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere este de tip

umed utilizând ca substanţă absorbantă calcarul şi rezultând ca produs secundar din

procesul de reţinere a bioxidului de sulf, gipsul. Gazele de ardere curăţate sunt evacuate

în atmosferă prin 4 coşuri de fum noi cu înălţimea de 120 m, necesară asigurării unei

dispersii adecvate a gazelor de ardere în atmosferă, astfel încât să se respecte legislaţia

de mediu.

Acest sistem de reducere a SO2 din gazele de ardere în limitele prevăzute de norme,

aferent unui bloc energetic, este format din trei parţi principale:

- gospodăria de calcar;

- instalaţia de absorbţie propriu-zisă;

- gospodăria de gips.

In cazul blocurilor energetice de la Termocentrala Turceni, atât gospodaria de calcar,

cât şi cea de gips, sunt comune pentru toate cele 4 grupuri.

Gazele de ardere provenite din arderea lignitului în cazan sunt epurate într-un absorber

de tip turn prin spălare în contracurent cu soluţie de calcar cu concentraţia masică de

30%. In rezervorul de reacţie iau naştere cristalele de gips.


Din acest rezervor şlamul de gips este drenat cu ajutorul pompelor de şlam şi transportat

fie către instalaţiile de uscare–în vederea obţinerii de gips vandabil, fie către instalaţiile

de evacuare. Valoarea eficienţei de desulfurare depăşeşte 96%.

A.3.2. CATEGORIA ACTIVITĂŢII ŞI INSTALAŢIEI

La nivelul instalaţiei SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA - Sucursala

Electrocentrale Turceni are loc următoarea activitate din ANEXA nr. 1 la procedură:

„Arderea combustibililor în instalaţii cu putere termică nominală totală de peste 20 MW

(cu excepţia instalaţiilor pentru incinerarea deşeurilor periculoase sau municipale)”.

A.3.3. DATE TEHNICE DESPRE FIECARE ACTIVITATE IDENTIFICATĂ DIN ANEXA NR. 1 LA

PROCEDURĂ

A.3.4. COMBUSTIBILI/MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE A CĂROR UTILIZARE

GENEREAZĂ EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Categoria de activitate din

anexa nr. 1 la procedură

desfăşurată în instalaţie

Tipul combustibilului/

materiei prime

Procesul care

generează emisii

de gaze cu efect de

seră

Gazul cu

efect de

seră

generat

Arderea combustibililor în

instalaţii cu putere termică

nominală totală de peste 20

MW (cu excepţia instalaţiilor

pentru incinerarea deşeurilor

periculoase sau municipale)

Lignit

Păcură

Gaze naturale

Carbonat de calciu

Arderea

combustibililor

Desulfurarea

gazelor de ardere

CO2

Categoria de

activitate din

anexa nr. 1 la

procedură

desfăşurată în

instalaţie

Capacitatea

proiectată a

instalaţiei

UM Perioada de

funcţionare

Tipul de

produs

Punct de

descărcare a

emisiilor

Referinţa

pentru

punctul de

descărcare a

emisiilor

Arderea

combustibililor

în instalaţii cu

putere termică

nominală totală

de peste 20 MW

(cu excepţia

instalaţiilor

pentru

incinerarea

deşeurilor

periculoase sau

municipale)

6X789 MW 365 zile/an Energie

electrică

Coşuri de fum

nr. 1-4

Coşuri de fum

aferente

desulfurărilor

(absorbere 3-

6)

PE1-PE4

PE5-PE8


A.4. CERINŢE LEGALE PRIVIND OBLIGAŢIILE OPERATORULUI

A.4.1. CERINŢE PRIVIND MONITORIZAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră de către operator, inclusiv metodologia

şi frecvenţa de monitorizare, se realizează de către operator cu respectarea planului de

monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră aprobat de către autoritatea

publică centrală pentru protecţia mediului şi ataşat la prezenta autorizaţie.

A.4.2. CERINŢE PRIVIND RAPORTAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Raportul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră se întocmeşte de către

operator pe baza planului de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi

a metodologiei de monitorizare aprobată de autoritatea publică centrală pentru protecţia

mediului, cu respectarea cerinţelor din Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 12

iunie 2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în

conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

În primul trimestru al fiecărui an consecutiv anului pentru care s-a realizat

monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră, operatorul are obligaţia să depună la

autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului raportul de monitorizare privind

emisiile de gaze cu efect de seră generate în anul precedent, verificat de către un

verificator acreditat conform prevederilor legale în vigoare în domeniul schemei de

comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-

2020. În cazul în care în primul trimestru al fiecărui an din perioadă, raportul de

monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră din anul precedent nu este

declarat satisfăcător, potrivit criteriilor din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului

European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de

comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările

ulterioare, operatorul nu poate transfera certificatele de emisii de gaze cu efect de seră,

ca urmare a suspendării accesului operatorului la cont. Ridicarea suspendării accesului

la cont se face la data la care raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect

de seră este declarat satisfăcător şi predat la autoritatea publică centrală pentru protecţia

mediului.

A.4.3. CERINŢE PRIVIND RESTITUIREA CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT

DE SERĂ

Operatorul are obligaţia de a restitui, până cel mai târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an,

un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu numărul total de emisii de

gaze cu efect de seră provenite de la instalaţia respectivă în anul calendaristic anterior,

prezentate în raportul anual de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră verificat de

un verificator acreditat, conform prevederilor legale în vigoare în domeniul schemei de

comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-

2020.


A.4.4. CERINŢE PRIVIND INFORMAREA AUTORITĂŢII COMPETENTE PENTRU PROTECŢIA

MEDIULUI ASUPRA MODIFICĂRILOR LA NIVELUL INSTALAŢIEI

Operatorul are obligaţia să informeze în scris autoritatea publică centrală pentru

protecţia mediului cu privire la orice modificări planificate la nivelul instalaţiei, care

pot determina revizuirea planului de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu

efect de seră şi a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră.

MINISTRU,

ROVANA PLUMB

Director General,

HORTENZIA DUMITRIU

Şef serviciu,

Nicoleta ROŞU

Întocmit,

Mihaela STĂNESCU

autorizaŢie nr 161/09.05.2013 privind emisiile de gaze cu ... · un generator electric de 330...

Documents