Chiar si autorii din sec. 15, cu privire la conducerea statului scriau ca populatia tarii este formata din doua categorii de baza: ascheri (armata) si raia. In rindul ascherilo intrau toti cei care reprezentau puterea sultanului, functionarii, sipahii, uliomii. A doua grupa erau supusii obisnuiti, atit musulmanii cit si nemusulmanii. Ascherii se deosebeau prin aceia ca ei aveau o diploma a sultanului care le permitea sa participle la coducerea tarii, erau eliberati de plata impozitelor, ei traiau din contul la a cei care plateau impozit. Principal problema a sultanatului in sec 15-16 era ca sa nu admita patrundera raiatilor la conducrea tarii si sa obtina aceleasi privilegii ca ascherii. Cuceririle din secolul 15-16, a transformat obstea turca intr-un conglomerat de popoare cu religie diferita, curtea sultanului nu se grabea sa unifice situatia tuturor supusilor sai, ei promovau o politica de reducere la minimum a politicii raialilor. In interiorul obstii otomane sa inceput o divizare sociala, ele se deosebeau prin ocupatii,confesiune,mod de viata. Societatea sa imparit in musulmani si nemusulmani, oraseni si tarani, nomazi si sedentari. Categoria luptatorilor/ armatei la fel sa divizat in mai multe grupe. Ei se divizau in oamenii sabiei si penii oamenii sabiei se ocupau de activitatile militare ,erau musulmati si care isi mosteneau drepturile ereditar,insa nu puteau patrunde in categoria conducatoare,, iar a penii -in aparatul de stat. Sultanatul dorea sa tia in supusenie intreg aparatul administrative, ca sa nu se admita formarea unei aristocratii functionaresti, care ar stopa puterea despotica a sultanului. Pentru a micsora influena capiculului sultanul a implicat in activitatea de stat-musulmani, ei duceau cont de respectarea normelor si legile sultanului,. Astfel in arganizarea interna sa format o balanta de puteri.