autism lucrare

5/21/2018 Autism Lucrare

1/9

AUTISMUL

Ce este autismul?

Autismul este o tulburare global de dezvoltare care poate fi observat naintea varstei de 3

ani.Copiii cu autism au o dificultate comuna in a ntelege lumeanconjuratoare n modul n care ofac ceilali copii, motiv pentru care este afectata comunicarea verbal i cea non -verbal, precumi relaionarea cu cei din jur i prelucrarea informaiilor primite de la organele de sim.Prezintcomportamente, preocupri i activiti stereotipe i repetitiveAproximativ 75% din copiii cuautism au i alte dizabilitati mintale asociate.Chiar dac exist un set de caracteristici comune,manifestriule la nivel individual ale acestor simptome sunt foarte diferite, astfel ncat autismulapare in grade diferite de severitate si prezinta o mare varietate de forme.

Etiopatogenie

Nu se cunosc cu precizie cauzele exacte ale tulburarilor de spectru autist, dar pentru a le

explica au fost propuse mai multe teorii:

TSA este o tulburare de nedezvoltare care are la baza modificari biologice ce afecteaza aceleparti ale creierului care proceseaza limbajul i informaiile de la organele de sim

*Cercetarile au artat c substanele chimice produse la nivel cerebral, neurotransmitorii, cu roln trasmiterea informaiei, au un nivel mai sczut sau mai ridicat n cazul persoanelor cu autism

*Factorii genetici de asemenea au un rol importantAstfel, in unele familii s-a constatat ocombinaie de trasaturi specifice autismului iprobleme de nvare si limbaj

*Unele studii au evidentiat rolul unor factori care actioneaz n timpul sarcinii sau imediat dupnatere,cum ar fi infecii virale ale mamai

Noi cauze care stau la baza autismului

Cercetatorii de la Departamentul de Neurochirurgie si Neurologie din Cedars-Sinai au constatat

ca structura amigdalei (de la nivelul creierului) actioneaza diferit in cazul persoanelor care

sufera de autism, comparativ cu cei la care aceasta tulburare nu este prezenta. Amigdala

cerebrala are un rol important in viata emotionala a unei persoane.

Multe studii au confirmat ca persoanele cu autism nu reusesc sa isi focuseze atentia asuprazonei ochilor interlocutorului si nu pot obtine informatii sociale dar nici informatii despre

emotiile acestuia. Amigdala care este esentiala in procesul recunoasterii faciale si pentru

procesarea emotiilor este considerata a fi una dintre zonele principale in are apar si se

disfunctii, mai ales la cei cu tulburari din spectrul autismului. In cazul persoanelor cu tsa s-a

constatat ca exista o structura specifica a neuronilor si ca la aceste persoane este prezent un tip

specific de neuroni actioneaza in mod atipic.


2/9

Diferiti neuroni raspund in mod diferit, la variate aspecte ale unei sarcini in care este implicat

un individ.

Amigdala cerebrala care este strans legata si de memoria emotionala. Anumiti neuroni isi

intensifica activitatea in zona acesteia atunci cand o persoana se uita la fata alteia, la anumite

persoane; la altele neuronii se activeaza atunci cand sunt vizualizate anumite parti ale fetei saucaracteristici faciale (gura, ochii etc.). La persoanele cu autism, neuronii actioneaza in sens

similar ca la cele tipice in cazul vizualizarii unui chip in ansamblu, dar o subdiviziune de neuroni

a avut o activitate mult mai intensa atunci cand au vizualizat anumite parti ale fetei cum ar fi

gura, comparativ cu ochii. Autorul studiului, a declarat ca cercetarea prezinta perspective noi

legate de mecanismele care stau la baza cauzelor simptomelor autismului si deschide noi

abordari stiintifice.

Observarea activitatii neuronilor creierului uman este destul de dificila, dar aceasta poate fi

singura modalitate de a explora ceea ce se intampla in creier. Colaborarea dintre neurologi si

neurochirurgi poate permite acest lucru, in scopul cunoasterii cat mai amanuntite a modului in

care functioneaza creierul.

Tipuri de autism

a)Autism infantil

-deteriorare calitativ a interaciunilor sociale

-deteriorare calitativa a comunicarii

-comportament si activitati stereotipe si repetitive

b)Tulburarea Asperger

-QI peste 70

-inadecvare social

-infelxibilitate comportamentala

-interese restranse

-particularitati de vorbire si limbaj

c)Tulburare pervaziva de dezvoltare fara alta specificatie-cuprinde copiicu simptomatologie maiputin severa care nu pot fi diagnosticati nici cu autism clasic, nici cu tulburare Asperger, cu unprognostic mai bun decat autismul clasic


3/9

Specialistii folosesc pentru diagnosticarea tulburarilor din spectrul autismului si o serie de

criteriile de diagnostic care includ urmatoarele:

1. deprecierea calitativa a interactiunii sociale manifestata prin cel putin doua dintre

urmatoarele situatii:

- deficienta in folosirea a multiple comportamente nonverbale cum ar fi contactul vizual

direct, prezenta expresiilor faciale, postura adecvata a corpului si a gesturilor pentrureglementarea interactiunilor sociale;

- imposibilitatea dezvoltarii relatiilor interpersonale umane aproiate de nivelul de dezvoltare

mental

- lipsa de spontaneitate in manifestarea starii de bucurie, a placerii, interesului sau a realizarilor

impreuna cu alti oameni (copilul nu arata cu degetul catre obiectele de interes, de exemplu)

- absenta sentimentelor reciproce sociale sau emotionale.

2. deprecierea calitativa a comunicarii care include cel putin una din urmatoarele manifestari:

-intarziere sau lipsa dezvoltarii limbajului oral

-dezvoltarea insuficienta a capacitatii de a initia sau a sustine o conversatie cu altii-utilizarea unui limbaj stereotip si repetitiv

- lipsa intelegerii si absenta practicarii jocurilor social imitative sau a celor spontane imaginative

3. prezenta unor modele repetitive si stereotipe de comportament, interese si activitati, care se

manifesta cel putin prin doua dintre urmatoarele:

- preocupare pentru una sau mai multe activitati stereotipe, repetitive

- interesul aparent inflexibil pentru activitati non-functionale sau rituluri specifice

- utilizarea mainilor pentru actiuni stereotipe si repetitive

- preocuparea persistenta pentru anumite parti ale unor obiecte.

4. intarzierea sau functtonarea anormala in cel putin unul din urmatoarele domenii, cu debutinainte de varsta de 3 ani:

-limbaj

- joc simbolic sau imaginativ.

Exista diverse instrumente pentru diagnosticarea tulburarilor din spectrul autismului care

contin o serie de criterii care sunt proiectate in scopul evaluarii comportamentului copilului si

depistarii principalelor simptome ale acestui tip de tulburari si a identificarii copiilor care sufera

de tulburari din spectrul autismului.

-

Una dintre modalitatile de stabilire a diagnosticului copiilor suspecti de tulburari dinspectrul autist este programul ADOS. Acesta este compus din diverse tipuri de activitati

care permit unui psiholog special instruit sa observe comportamentele sociale, nivelul

de dezvoltare, competentele lingvistice si de comunicare verbala si non-verbala a

copiilor, conform manualului de diagnostic pentru tulburarile din spectrul autist.

Programul cuprinde patru module care contin activitati ce vor fi aplicate unei persoane

in functie de nivelul de dezvoltare si de varsta sa cronologica. Activitatile dureaza

aproximativ 40 de minute, timp necesar pentru ca observatorul sa poata diagnostica


4/9

autismul sau tulburarile pervazive de dezvoltare, in urma manifestarii

comportamentului copilului.

- Instrumentul ADIR are forma unui inteviu care contine peste 100 de itemi, care va fi

completat de copilul autist cu ajutorul parintelui. Va fi utilizat pentru diagnosticarea

copiilor care au varsta de peste doi ani. Intrebarile investigheaza mai multe aspecte:

comunicarea, comportamentele repetitive, interactiunea sociala etc.- CARS este o scala de evaluare care analizeaza miscarile corporale, gradul de

adaptabilitate la schimbare, al relatiilor sociale, comunicarea verbala ale copilului autist.

Dupa ce va observa copilul si va analiza informatiile obtinute, psihoterapeutul va putea

preciza, cu ajutorul unei scale, gradul afectarii comportamentului, nivelului de

socializare, gradul de comunicare ale copilului bolnav, comparativ cu cel al unuia

normal, de aceeasi varsta.

- M-CHAT este un instrument de screening care are rolul de a identifica tulburarile de

spectru autist la copiii cu varsta intre 16-30 de luni. Acesta este o modalitate de

evaluare mult mai profunda decat altele si depisteaza manifestarile precoce ale

tulburarilor din spectrul autismului sau cele specifice retardului in dezvoltare

Interventii terapeutice

Metoda ABA

Metoda TEACCH

PECS


5/9

Caracterizare elev autist:

Caracterizare psihopedagogic

Date de identificare: Guoiu Constantin Daniel, 26.07.2006, 7 ani

Traseul scolar

Forme educationale la varsta prescolara: Gradinita Special Vlenii de Munte. Este nscrisn clasa pregtitoare la coala Gimnaziala Special, Orasul Vlenii de Munte .

Nivel de dezvoltare cognitiva: deficient mintal severa QI=38(NEMI, MPRC), autism,sindrom hiperkinetic, grad de handicap gravPsihomotricitate: structuri perceptive-motrice neformate.Tine creionul n man, nivelul

abilitilor grafo-motrice-stadiul mazglitur.Gndirea:Stadiul preoperational, intelege comenzi simple( Da-mi un jeton!), arat obiecte familiare n

mediu, nu si n imaginiLimbaj receptiv:Realizeaz, la cerere, contact vizual,nu arat obiecte i persoane familiare. nelege comenzi

simple( D-mi un jeton!)Limbaj expresiv:

Refuz comunicarea, emite sunete , la plecarea din clas salut, gesticuland.Afectivitate:Indiferent fa de ceilali, nu comunic, nu se joac cu colegii.Nu este agresiv cu acetia.Nu

este interesat de activitile grupului din care face parte. Prefer sarcinile ludice individuale, esteinteresat de jucrii Momentele n care devine agitat s-au redus, sta pe scaun.n cazul lui aparstereotipii verbale i comportamentale.

Achiziii:Nu potriveste obiecte identice. Tine creionul n man, nivelul abilitilor grafo-motrice-

stadiul mazglitur.Comportament:Nu interacioneaz cu colegii, dar nu este agresiv cu acetia.Cand se joacprefer jetoane cu

imagini pe care le aeaz unele lang altele Dac i se cere la sfarsit le pune de unde le-aluat.Stereotipii comportamentale, se poate juca cu acelai tip de joc mult timp.

Autonomie personala:Bea dintr-o can, nu folosete furculia i lingura cand mnanc, i descalt pantofii la

cerere, dar fr a desface ireturile, nu se dezbrac/ mbrac singur, nu folosete servetelul,batista.


6/9

Program de interventie personalizat

TERAPII SPECIFICE SI DE COMPENSARE

TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ

An scolar 2013-2014

PROGRAM TERAPEUTIC INDIVIDUALIZAT

CLASA I

GRUPA Ideficiente mintale severe; note/ elemente autiste;

D A. C.autism, alalie senzorio-motorie

M M. A.

mutism elective,autism

ORAR - Marti - ora aIII-a

- Joi - ora I- Vineri - ora a II-a

Obiective cadru

- exersarea abilitatii de receptare a mesajului verbal si nonverbal;- formarea, exersarea abilitatii de structurare a mesajului oral;- formarea abilitatilor in plan lexico-grafic;- dezvoltarea comnicarii in context social- integrator


7/9

Obiective de referinta Exemple de activitati de terapie/ invatare Termene

1.1 Receptarea semnalelor /stimulilor din mediul apropiat,cu acordarea de semnificatiicorespunzatoare

* Exercitii de ascultare si identificare a unor semnale sonore (zgomote, sunete, onomatopee)-exercitii de localizare si de reproducere de zgomote;-exercitii de identificare si reproducere a sunetelor emise deanimale (onomatopee)-exercitii de diferentiere a sunetelor emise de diverseinstrumente muzicale;-exercitii de recunoastere a vocii persoanelor familiare

* exercitii de identificare a stimulilor vizuali-exercitii de identificare obiectuala si imagistica-exercitii-joc de clasificare, seriere, grupare, sortare dupa un

criteriu (culoare, forma, marime)* Exercitii de recunoastere a stimulilor olfactivi si gustativi

-exercitii de identificare a diferitelor fructe si alimente dupamiros/gust* Exercitii de discriminare tactila

-joc recunoasterea obiectelor (mulaje, fructe, formegeometrice) prin pipait, in prezenta / absenta vazului

Noiembrie2012

Decembrie2012

1.3 Ascultarea si intelegereamesajelor orale scurteexprimate de terapeut

*Exercitii de ascultare si reactie:- reactioneaza la prezenta unor obiecte, persoane, animale ca sursesonore prin intoarcerea capului, fizarea privirii, mentinereacontactului vizual si auditiv; se intinde, atinge, arata cu degetulsursa sonora; se manifesta prin vocalize, onomatopee, reactiiverbale simple;- reactioneaza la atingerea, zambetul adultului, la pronuntareanumelui sau prin: fixarea privirii cu mentinerea contactului auditivsi vizual, se intinde spre adult, zambeste, reactioneaza prinvocalize, reactii verbale simple;-reactioneaza la denumirea unor obiecte familiare, parti alecorpului, la comenzile simple ( Uite! Ia! Da-mi!) prin: indreptarea

privirii catre obiecte, atingerea, indicarea acestora, preluarea de laadult sau aducerea obiectelor denumite, miscarea partilorcorporale indicate de adult)-mentine suficient contactul vizual si auditiv in timpul comunicarii

Ianuarie2013

Februarie2013

1.3 Ascultarea si intelegereamesajelor orale scurteexprimate de terapeut

*Exercitii aplicative de executare de comenzi verbale simple (Pune mana pe masa! Aseaza mingea pe raft!)*Exersarea unor comenzi verbale potrivite la mediul ambiant(Inchide usa! Aduna jucariile!)*Exercitii de formare a comportamentului de ascultator (

corespondenta cuvant-obiect, cuvantimagine)

Martieaprilie2013

1.5 Dezvoltarea abilitatii deimitare a unor activitati/ modeleactionale oferite de terapeut(alternarea rolului si imitare)

* Exercitii de imitare a unor sunete, gesturi, espresii mimico-faciale, actiuni* Exercitii de alternare a rolurilor ( jocuri cu mingea, cumarionete, jocuri de schimbare de rol)

Mai-iunie2013

2.1 Exersarea aparatului * Exercitii de coordonare generala


8/9

fonoarticulator * Antrenamente ludice de exersare a aparatului fono-articulator(gimnastica maxilara, linguala, labiala, etc)

Noiembrie2013

2.2 Exersarea inspir-expirului * Exercitii de respiratie nonverbala (suflatul in lumanare, umflareabalonului, utilizarea jucariilor de suflat)* Exercitii-joc de respiratie cu emiterea vocalelor/ silabelor

deschise ( aaa, eee, iii, maa, mee, mii)

Decembrie2013

Ianuarie

20142.4 Formarea abilitatii devorbire reflectata siindependenta la nivel fonematic

* Intarirea sunetelor existente deja in repertoriu;* Emiterea de sunete noi prin imitatie ( vorbire reflectata)-exercitii de articulare vocalica (vocala deschisa A; rotunjiteO, U, nerotunjite, nelabiale E, I, A, I)* Exercitii de reproducere de sunete onomatopeice produse dediferite obiecte si animale* Exercitii si jocuri cu silabe deschise - logatomi;

Februarie-martie 2014

Aprilie-iunie 2014

3.1 Pregatirea actului grafic antrenament psihomotor

* Exercitii de relaxare musculara* Exercitii de coordonare motrica generala

* Exercitiijoc pentru motricitatea fina amainilor si a degetelor:- in plan actional asezarea pionilor pe tabla cu gaurele, amargelelor pe ata, incastre;- flexie-extensie a degetelorploaia, batem toba, cantam la pian;- modelarea plastilinei, plierea hartiei;- exercitii de imitare cu degetul, cu mana , creionul a pozitiilorverticala, orizontala, oblica;* Exercitii de prehensiune (prindere corecta a instrumentelor descris) efectuarea de mazgalituri, cercuri, spirale, zigzaguri;

Noiembrie2014

Decembrie2014

3.1.b formarea abilitatii de aurmari cu privirea in sensulconventiona al actului citirii (stanga-dreapta)

* Exercitii anteprgrafice:- divertisment grafic exprimat prin mazgalituri in diverse directii si

planuri (vertical, orizontal), zigzaguri, linii curbe, frante, hasurariin spatii determinate;

desen figurativ desen dupa sablon, desen lacunar, obiectefamiliare;- exercitii joc de aliniere a obiectelor intr-o anumita

succesiune si de identificare a lor de la stanga la dreapta;- exercitii de mutare/ translatare a obictelor/ jucariilor de la

stanga la dreapta (ex:Pune merele in cos!)- exercitii-joc de asezare de jetoane de la stanga la dreapta;- exercitii de focalizare a unei miscari de la stanga la

dreapta(desen de linii)

Ianuarie-februarie

2015

3.2 Insusirea schemei corporalesi fizarea lateralitatii

* Exercitii de cunoastere a schemei corporale proprii/ apartenerului- exercitii-joc de identificare a elementelor principale ale schemeicorporale proprii si ale partenerului: in oglinda, pe un coleg, pe o

papusa, in imagini;* Exercitii de observare a alcatuirii corpului:- exercitii de motricitate generala, cu antrenarea diferitelor partiale corpului;exercitii de folosire a fiecarui segment al corpului;* Executarea de comenzi verbale dupa model/ fara model ( inchide

pumnii, mainile pe cap)* Exercitii-joc de reconstituire a obiectului din parti papusademontabila;* Exerciu ludic de asociere imagine-parte corporala (jocul Imbraca

Aprilie-iunie 2015


9/9

papusa)

autism lucrare

Documents