Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al acţiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului în litigiile lui sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:a) poate fi redresata;b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;c) urmeaza a fi lichidata.

Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu

cei care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea înţelegător faţă de interesele clientului.Exemple : un membru al cabinetului/societăţii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu funcţie de răspundere în întreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influenţă directă şi importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societăţii gestionează patrimoniul clientului şi are influenţă importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de daruri, în afară de cazul când valoarea acestora este nesemnificativă, de către membrii cabinetului/societăţii, de la client sau de la persoanele care gestionează patrimoniul clientului).In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate?

Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.

Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale şi circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.

Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.

Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forţate a activelor întreprinderii.

Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce poate fi obţinută în mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într-un interval de timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile din definiţia valorii de piaţa.

Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri corespunzătoare unor tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaţie este întalnita in cazul lichidarii voite a întreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.

In conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza în perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activităţii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizării lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice

1

noilor condiţii de exploatare ale întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.

Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/soc este implicat să

acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului.

Exemple: cererea din partea clientului către cabinet de a înlocui un membru al acestuia, în cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunzător cantitatea de muncă executată de membrii cabinetului, în scopul reducerii onorariilor.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultateSe foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen 1.  Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia în functie de împrejurari.Aceste masuri se impart în trei categorii:

-   masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;-   masuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;-   masuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.2.  Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere.- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora.Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal:●art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru;●art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. 1.Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.

Aceste măsuri constau în:- aprobarea de către AGA clientului a numirii cabinetului, atunci când contractul a fost semnat de

persoanele împuternicite să administreze patrimoniul şi să-l reprezinte juridic pe client;- nominalizarea angajaţilor competenţi ai clientului împuterniciţi a lua decizii manageriale;

2

- stabilirea de către client politicilor şi procedurilor pentru o raportare financiară (situaţiilor financiare) corectă;

- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionări a bunurilor şi valorilor;- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigură procesul de

validare a informaţiilor şi situaţiilor financiare şi legătura cu societatea/cabinetul de audit.2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al

TVA. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se

efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme; sau

b) furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având loc în România.

(3) Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanţă de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decât persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).

1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet;- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa;- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa;- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;- comunicarea modificArilor intervenite în politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor;- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei;- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite;- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea;- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia îi este afectatA independenTa;

2. Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al TVA.Sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA urmAtoarele operaTiuni: a) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legAturA cu activitatea economicA desfASuratA,

3

dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial; b) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi puse la dispoziTie altor persoane în mod gratuit, dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial; c) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA de bunuri mobile corporale achiziTionate sau produse de cAtre aceasta, altele decât bunurile de capital prevAzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaTiuni care nu dau drept integral de deducere, dacA taxa aferentA bunurilor respective a fost dedusA total sau parTial la data achiziTiei; d) bunurile constatate lipsA din gestiune, cu excepTia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c). Unde:a) bunurile de capital reprezintA toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a cAror duratA normalA de funcTionare este egalA sau mai mare de 5 ani, precum Si operaTiunile de construcTie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaTiile sau lucrArile de întreTinere a acestor active, chiar în condiTiile în care astfel de operaTiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziTia unei alte persoane;Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitATi naturale sau a unor cauze de forTA majorA, precum Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevAzute prin norme;b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele corporale fixe casate, în condiTiile stabilite prin norme; c) perisabilitATile, în limitele prevAzute prin lege;

1.Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportamentProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele etice. Nerespectarea cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare. Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R. MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, în urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili; - nerespectarea regulilor de eticA; - conduitA discreditabilA sau dezonoratA. InvestigaTiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale Si locale ale Corpului trebuie sA ia în consideraTie toate plângerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o plângere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA. Trebuie întotdeauna înStiinTat membrul împotriva cAruia se face plângere, precum Si cel care a fAcut plângerea. Acolo unde existA o disputA, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi atât membrii, cât Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul încAlcArilor trebuie sA fie luate în consideraTie atunci când se decide metoda de publicitate.

2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuriFaptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine îndreptATitA sA solicite plata de cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi amânatA. In cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei în care a intervenit faptul generator.

4

Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacA factura este emisA înainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei în care a intervenit faptul generator 1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.

Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:

Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 – Integritatea Sectiunea 120 – Obiectivitatea Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 – Confidentialitatea Sectiunea 150 – Compotamentul profesionalPartea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 – Introducere Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 – Conflicte de interese Sectiunea 230 – Opinii suplimentare Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului Sectiunea 280 – Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in auditPartea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 – Introducere Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 – Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente

2. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri.ART. 1321 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri(1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în

momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.(2) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126  alin. (3) lit. a), dacă

cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, conform alin. (1), locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.

(3) Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform alin. (1), şi în România, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada că achiziţia intracomunitară a

5

fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitară, conform alin. (1).

(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica în cazul operaţiunilor triunghiulare, atunci când cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 153 face dovada că a efectuat o achiziţie intracomunitară neimpozabilă pe teritoriul altui stat membru, în condiţii similare celor prevăzute la art. 126 alin. (8) lit. b), în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru. Obligaţiile persoanelor implicate în operaţiuni triunghiulare sunt prevăzute în norme.

Norme metodologice:Art. 1321

12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziţii intracomunitare de bunuri este întotdeauna în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumpărătorul furnizează un cod de înregistrare în scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplică reţeaua de siguranţă, respectiv achiziţia intracomunitară se consideră că are loc şi în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA şi în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

(2) În sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dacă cumpărătorul face dovada că a supus la plata taxei achiziţia intracomunitară şi în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor şi în statul membru care a furnizat un cod de înregistrare în scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziţiei intracomunitare se realizează astfel:

a) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin înregistrarea cu semnul minus în decontul de taxă prevăzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziţiei intracomunitare şi a taxei aferente;

b) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizează conform normelor procedurale în vigoare.

  Exemplu: o persoană impozabilă din România înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziţionează în Ungaria (locul unde se încheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franţa. Persoana respectivă nu este înregistrată în Ungaria în scopuri de TVA, dar comunică furnizorului din Franţa codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România, pentru a beneficia de scutirea de taxă aferentă livrării intracomunitare realizată de furnizorul din Franţa. După înregistrarea în scopuri de TVA în Ungaria şi plata TVA aferentă achiziţiei intracomunitare conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectivă poate solicita restituirea taxei plătite în România aferente achiziţiei intracomunitare, care a avut loc şi în România conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.

(3) În conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul în care până la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziţia intracomunitară efectuată în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata TVA în statul membru unde se încheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplică prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.

 (4) Obligaţiile părţilor implicate în operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 1321 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)." 1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.

6

- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )

- sa respecte programul de lucru- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:-          sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional

referitor la probleme contabile si de etica-          datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor-          profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de

pregatire sau experineta pe care le detine-          sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat

sa fie inteleasa in contextul eiConflictul de loialitate15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:

a. sa incalce legea; b. sa incalce regulile si standardele profesiei; c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in

numele angajatorului; d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.

15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.Sprijinirea colegilor angajatiUn profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.Competenta profesionalaUnui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.Prezentarea informatiilor18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile

7

cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.

2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.

Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP]• Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in RomaniaAceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul care trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in Romania un transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in Romania, iar obligatia platii taxei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat membru, daca nu are si un sediu fix in respectivul stat membru.• Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membruDaca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste servicii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si o adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fix din Comunitate. Aceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania in declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in Spania un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid, locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de vedere al TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de TVA.Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul activitatii economice in Romania dar are un sediu fix in alt stat membru si este inregistrat in scopuri de TVA in acel stat membru, daca transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.• Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in RomaniaDaca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA, va aplica mecanismul taxarii inverse. În situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de acest serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie din Germania catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. Întrucat prestatorul nu este stabilit in

8

Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).• Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii EuropeneÎn situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al TVA, serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de transport face obiectul regulii B2B, serviciul nu se raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie stabilita in Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in Romania, daca se face dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila.Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca serviciul este realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe transportul.• Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in RomaniaDaca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii in Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in care clientul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont special de taxa. O astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din Elvetia catre o companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. Întrucat prestatorul nu este stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19 din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii, aceasta operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. Începand cu data de 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri. 1. Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala.    Obligatiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanta fiscala.

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:- sa respecte principiul independetei- sa respecte legislatia fiscala in domeniu- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.

(5) Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si evaluarea/expertizarea bunurilor mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a TVA daca aceste servicii sunt prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare.Locul prestarii – PrincipiuConform prevederilor art. 133, alin. (2), lit. h) pct. 2 din Codul Fiscal, locul prestarii este considerat a fi locul unde sunt prestate expertizele / lucrarile efectuate asupra bunurile mobile corporale.Exemple a) O societate romaneasca A presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta societate romaneasca, B. În momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se afla la sediul B din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat

9

fizic).b) O intreprindere mica din Romania, A, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate romaneasca, B. În momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei B se afla in Romania. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Totusi, pentru aceste servicii nu se datoreaza TVA in Romania din moment ce A este o intreprindere mica.c) Societatea daneza B solicita servicii de reparatii pentru un fax utilizat in biroul sau de vanzari din Bucuresti. A, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul societatei daneze din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Pentru serviciul respectiv se datoreaza TVA in Romania.d) O societate romaneasca A executa intretinerea unui utilaj pentru B, o societate din Italia.Angajatii A se deplaseaza in Italia pentru a executa serviciile de intretinere a utilajului la sediul B. Serviciul prestat de A are loc in Italia (respectiv locul in care se efectueaza serviciul).Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.e) O intreprindere mica, A, din Romania, expediaza bunuri in Ungaria in vederea repararii. B, o societate din Ungaria, executa lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in Romania. Serviciul prestat de B are loc in Ungaria (adica locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale?Lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporale?Expertizele privind bunurile mobile corporale constau in examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora.Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori expertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.Care este locul prestarii pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? – art. 133 alin. (2) lit. h)Se considera ca serviciile de expertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc:♦ acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau♦ in Statul Membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului in scopul prestarii acestor servicii, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:- beneficiarul comunica un cod valid de TVA (cu prefix) din alt Stat Membru decat Statul Membru in care serviciile sunt efectiv prestate;- bunurile sunt transportate in afara Statului Membru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa ce au fost procesate sau expertizate.Exista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza de scutire sunt:♦ modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizeaza in principal transport international de persoane si/sau de bunuri;♦ lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale achizitionate sau importate cu scopul de a fi supuse unor astfel de lucrari in Romania, si transportate in afara Comunitatii de catre sau in numele prestatorului sau beneficiarului (daca acesta nu este stabilit in Romania);♦ lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv.Cine este persoana obligata la plata TVA in Romania in cazul serviciilor de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?În principiu, este prestatorul. Prin exceptie, obligat la plata taxei va fi beneficiarul daca:

10

♦  prestatorul nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, si♦  beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA in Romania.Cum se face plata TVA la bugetul statului pentru serviciile de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania?Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu TVA din Romania.Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel:♦ daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de TVA;♦ daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de TVA si va plati efectiv taxa la bugetul statului.Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de TVA in Romania (in afara situatiilor in care se aplica masuri de simplificare)?a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare/expertizare, care sunt transportate din alt Stat Membru, va inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara TVA, in care va inscrie mentiunea „neimpozabil in Romania”. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de TVA din alt Stat Membru si bunurile parasesc Romania dupa efectuarea serviciilor. În mod similar va proceda si in situatia in care bunurile sunt importate in Romania de o persoana nestabilita in Romania si ulterior bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din Romania, dupa prelucrare produsele obtinute fiind transportate in alt Stat Membru.b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu transmite un cod de TVA din alt Stat Membru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc Romania, prestatorul din Romania va factura cu TVA serviciile sale.c. Orice prestator care este stabilit in Romania si presteaza lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale sau expertize care nu au locul prestarii in Romania, din perspectiva legislatiei de TVA realizeaza operatiuni neimpozabile in Romania.Cum va proceda un beneficiar din Romania inregistrat in scopuri de TVA, care primeste o factura de lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in Romania?a. Daca bunurile sunt transportate din Romania in alt Stat Membru, unde se efectueaza lucrarile/expertizele, dupa care bunurile se intorc in Romania, serviciile sunt impozabile in Romania, daca beneficiarul a transmis codul sau de TVA din Romania prestatorului. Persoana din Romania va inscrie bunurile transportate in registrul nontransferurilor. Beneficiarul din Romania va efectua plata TVA astfel:- daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de taxa pe valoarea adaugata;- daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de taxa pe valoarea adaugata si va plati efectiv taxa la bugetul statului.b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat Membru, dar beneficiarul din Romania nu comunica niciun cod valabil de TVA, lucrarile vor fi facturate cu TVA din Statul Membru unde serviciile sunt efectiv prestate.c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul Romaniei de un prestator nestabilit in Romania, operatiunile sunt impozabile in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, daca beneficiarul nu a comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA din Romania. Plata TVA-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a)Obligatii de raportare speciale – OMEF 1372/2008În situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in vederea efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru special – registrul bunurilor primite.În situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru special – registrul nontransferurilor.

11

Important! Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare.

1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza?- obiectivitatea- independentaO misiune de certificare rezonabilă în care un profesionist contabil independent îşi exprimă o opinie cu privire la faptul dacă situaţiile financiare sunt sau nu întocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiară identificat, cum ar fi o misiune efectuată conform cu Standardele Internaţionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaţii financiare solicitat de legislaţie sau de reglementări.

2.  Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta.Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.Biletul nr.87

1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania.

Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenţialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi obiectivitatea lor.

Regulile aplicabile se referă la:- cine poate fi controlat;- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie controlaţi;- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu s-au

constatat deficienţe);- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective, dar şi

sistemul de control intern din cadrul cabinetului;- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului verificat:

calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;

- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice);- aplicarea sancţiunilor disciplinare;- confidenţialitate;

experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;independenţa şi obiectivitatea controlorului de calitate.

2. Cum si cand se determina pro-rata TVA?Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă(1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de

deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 127, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă.

(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt se determină conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoană

12

impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplică prevederile prezentului articol. În condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situaţia în care nu poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoană impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă.

(3) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral.

(4) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce.

(5) Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.

(6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând

în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şib) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări

de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.

(7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele:a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în

activitatea sa economică;b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana

impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129  alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10);

c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale.

(8) Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile prevăzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă prevăzut la art. 1562, în care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (12), se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă.

(9) Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul său decont de taxă, prevăzut la art. 1562.

(10) Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii taxei

13

deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), determinată pentru anul respectiv.

(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul respectiv.

(12) La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel:

a) din taxa de dedus determinată definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă într-un an determinată provizoriu, conform alin. (10);

b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă, prevăzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării acesteia.

(13) În ceea ce priveşte taxa de dedus aferentă bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaţiunile prevăzute la alin. (5):

a) prima deducere se determină în baza pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), pentru anul în care ia naştere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajustează, conform alin. (12), în baza pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8). Această primă ajustare se efectuează asupra valorii totale a taxei deduse iniţial;

b) ajustările ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douăzecime, pentru bunurile imobile, după cum urmează:

1. taxa deductibilă iniţială se împarte la 5 sau la 20;2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulţeşte cu pro-rata definitivă prevăzută la

alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani;3. taxa dedusă iniţial în primul an, conform pro-rata definitivă, se împarte la 5 sau la 20;4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compară, iar diferenţa în plus sau în

minus reprezintă ajustarea de efectuat, care se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă prevăzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului.

(14) În situaţii speciale, când pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigură determinarea corectă a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate, la solicitarea justificată a persoanelor impozabile:

a) să aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze taxa dedusă de la începutul anului pe bază de pro-rata specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la aplicarea pro-rata specială numai la începutul unui an calendaristic şi este obligată să anunţe organul fiscal competent până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;

b) să autorizeze persoana impozabilă să stabilească o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidenţe contabile distincte pentru fiecare sector.

(15) În baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv:

a) să aplice o pro-rata specială;b) să aplice o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice;c) să-şi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu

prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni;d) să ţină evidenţe distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice.(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplică şi pentru pro-rata specială prevăzută la alin. (14) şi

(15). Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata specială se vor lua în considerare:

a) operaţiunile specificate în decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile prevăzute la

14

alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);b) operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la alin. (14)

lit. b) sau la alin. (15) lit. b).Norme metodologice:

(1) În aplicarea art. 147 alin. (3) şi alin. (4) din Codul fiscal, dacă bunurile sau serviciile achiziţionate pot fi alocate parţial activităţii care nu dă drept de deducere şi parţial activităţii care dă drept de deducere, nu se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe bază de pro rata.

 Exemplu: o societate care cumpără o clădire, cunoaşte din momentul achiziţionării acesteia

partea din clădire care va fi alocată pentru închiriere în regim de scutire şi partea de clădire care va fi alocată pentru închiriere în regim de taxare, va deduce taxa corespunzătoare părţii din clădire care urmează a fi utilizată pentru închiriere în regim de taxare şi nu va deduce taxa aferentă părţii din clădire, care va fi utilizată pentru închiriere în regim de scutire.

(2) În sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaţiunile imobiliare reprezintă operaţiuni de livrare, închiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare efectuate în legătură cu bunurile imobile.

(3) O operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a. realizarea acestei operaţiuni necesită resurse tehnice limitate privind echipamentele şi utilizarea de personal;

b. operaţiunea nu este direct legată de activitatea principală a persoanei impozabile; şic. suma achiziţiilor efectuate în scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile aferente operaţiunii,

sunt nesemnificative.(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile art. 147 în ce priveşte

posibilitatea exercitării dreptului de deducere, situaţie în care taxa aferentă achiziţiilor de bunuri destinate operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi dedusă.

(5) În cazul în care ulterior depunerii decontului de taxă se constată erori în calculul pro rata definitivă pentru perioade anterioare:

a) dacă pro rata corect determinată este mai mică decât pro rata utilizată, persoana impozabilă are obligaţia să procedeze la regularizarea diferenţelor în cadrul perioadei prevăzute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal;

b) dacă pro rata corect determinată este mai mare decât pro rata utilizată, persoana impozabilă are dreptul să procedeze la regularizarea diferenţelor în cadrul perioadei prevăzute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal.

Regularizarea se înscrie în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care sunt constate aceste erori."

1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.Scopul controlului de calitate îl reprezintă analiza modului de organizare şi funcţionare a unui

cabinet şi aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internaţionale şi a normelor emise de organismele profesionale.

Obiectivele urmărite prin controlul de calitate sunt:- să ofere publicului o bună percepţie despre calitatea serviciilor;- să armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;- să contribuie la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;- să aprecieze modul de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;- să dezvolte solidaritatea în rândul profesiei (prin favorizarea contactelor între colegi),

apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organismul profesional.2.Ce presupune acceptarea unui client?

15

Acceptarea unui client presupune urmatoarele : examinarea anticipată a situaţiei clientului, sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială, etc. evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dacă este posibil. atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul. examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizate la nivelul corespunzător. luarea în considerare a reputatiei, experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus. apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să obţină permisiunea clientului (de regulă, în scris).

1.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt:

universalitatea, confidenţialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi obiectivitatea lor.

Regulile aplicabile se referă la:- cine poate fi controlat;- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie controlaţi;- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu s-au

constatat deficienţe);- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective, dar şi

sistemul de control intern din cadrul cabinetului;- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului verificat:

calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;

- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice);- aplicarea sancţiunilor disciplinare;- confidenţialitate;- experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;- independenţa şi obiectivitatea controlorului de calitate.

2. Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la achizitionare s-a dedus TVA.In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane.

16

Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala;* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila.Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile;* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.Perioada de ajustare incepe:* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii;* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal.Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau

17

minus, dupa caz.Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.Exemplul nr. 1 - bun imobilO persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat.Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus.In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii:- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;- taxa deductibila aferenta bunului de capital;- taxa dedusa;- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.

1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt următoarele:- exigenţe profesionale: personalul cabinetului sau societăţii trebuie să se conformeze principiilor de

independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism înscrise în Codul etic;- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare a personalului cabinetului sau societăţii

trebuie să-i permită acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le primeşte în cadrul unei misiuni de audit;

- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de pregătirea şi experienţa necesare;

- delegarea: conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele permit obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite;

- consultarea: de fiecare dată, când este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului;

- acceptarea şi păstrarea clienţilor: lista clienţilor potenţiali şi existenţi va fi revizuită periodic, sub aspectele legate de independenţa cabinetului şi capacitatea sa de a satisface cererea clienţilor;

18

- control: eficacitatea şi adaptarea politicilor şi procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic;

- coordonarea şi supravegherea lucrărilor: colaboratorii cărora li se încredinţează diferite lucrări trebuie informaţi de responsabilităţile lor şi de obiectivele şi procedurile ce trebuie urmărite;

- revizuirea lucrărilor: lucrările realizate de fiecare colaborator sunt revăzute de către un profesionist cu un nivel de competenţă cel puţin echivalent.

Nivelul, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersia geografică, nivelul de organizare, costuri etc.2.Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri? In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :        - Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii        - Lista de coletaj (PACKING LIST)        - Documentul de transport (CMR)        Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.        Incepand cu: 01.08.2010  toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari

19