1.Atributele Curţii de Conturi Curtea de Conturi a Republicii Moldova are semne distinctive: stema, emblema, drapelul Curtii de

Conturi si insigna de apartenenta la Curtea de Conturi.

Prin Hotarîrea nr.44 din 15 iunie 2006, Curtea de Conturi a aprobat stema, emblema, drapelul Curtii

de Conturi, insigna de apartenenta la Curtea de Conturi si regulamentul de utilizare a acestor semne

distinctive. Masura a fost luata din necesitate, ca urmare a lipsei unei embleme heraldice a Curtii de

Conturi, ce ar avea drept scop particularizarea organului suprem de control financiar extern.

Toate simbolurile caracteristice au: cîmpul partitionat în bilete (billettes), albastru si argint, o

acvila cruciata, de aur, ciocata si membrata rosu, cu zborul pe jumatate desfacut, purtînd pe piept

scutul din Stema de Stat a Republicii Moldova (taiat, rosu si albastru, cu un cap de bour de aur

brosînd si însotit de o stea cu opt raze între coarne, o roza la dextra si o semiluna la senestra, toate de

asemenea de aur) si tinînd în gheara dreapta Caduceul lui Mercur, de argint, iar în cea stînga un raboj

(taille) din doua bucati, de acelasi metal.

Stema Curtii de Conturi va figura în sigiliile oficiale ale Curtii de Conturi, ale subdiviziunilor ei,

în foile cu antet, în documentele oficiale emise de catre Curtea de Conturi, pe sediile, edificiile, în

birourile de serviciu si alte încaperi, care apartin Curtii de Conturi, pe pagina WEB a Curtii de

Conturi pe documentele de legitimare ale colaboratorilor Curtii de Conturi, pe diplome de onoare si

alte distinctii conferite de Curtea de Conturi etc.

2.Organizarea Curţii de ConturiCurtea de Conturi, instituţie supremă de audit public extern, în conformitate cu prevederile Legii

Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, exercită controlul asupra formării, administrării şi

întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea

auditului extern în sectorul public.

Curtea de Conturi, îşi desfăşoară activitatea pentru cost-eficienţă,prin exercitarea unor audite

independente, credibile, transparente şi profesionale asupra administrării resurselor financiare şi

patrimoniului public, în scopul promovării standardelor înalte de management financiar în beneficiul

cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi prin informarea mai completă a Parlamentului despre

eficienţa generală de executare a bugetului public naţional.

Unul din obiectivele principale  ale instituţiei este de a apropia Curtea de Conturi de cetăţenii

Republicii Moldova, aceasta făcînd parte din misiunea de promovare a transparenţei şi de asumare a

responsabilităţii Curţii de Conturi, contribuind la imbunătăţirea gestiunii financiare şi la îndeplinirea

rolului de gardian independent al intereselor financiare ale statului.

2.1 Organigrama

2.2 Conducerea Curţii de Conturi a Republicii MoldovaCurtea de Conturi este constituită din conducere, Plen şi aparatul CCRM. Curtea de Conturi, la

necesitate, poate avea subdiviziuni în unităţile teritoriale autonome cu statut special, determinat

conform Constituţiei Republicii Moldova.

Conducerea

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele Curţii de Conturi. În cazul absenţei

Preşedintelui Curţii de Conturi, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele Curţii de

Conturi.

Preşedintele

Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea

Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Parlamentului propune

candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi după consultarea obligatorie a

fracţiunilor parlamentare.

Conducerea CC se exercită de Preşedintele Curţii de Conturi. (art.13, Legea nr. 261 din 05.12.2008)

Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea

Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

 Atribuţiile Preşedintelui Curţii de Conturi:

~exercită conducerea CC în conformitate cu legislaţia şi organizează activitatea acesteia;

~aprobă structura organizatorică,numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, angajaţii CC

~propune Plenului Curţii de Conturi spre numire candidaturi pentru funcţiile de directori de

departamente; d) semnează hotărîrile Curţii de Conturi;

~reprezintă Curtea de Conturi în relaţiile acesteia cu alte instituţii din ţară şi de peste hotare;

~administrează mijloacele financiare conform devizului de cheltuieli aprobat; g) convoacă şi

~prezidează şedinţele Plenului Curţii de Conturi;

~aprobă ordinea de zi a şedinţelor Plenului Curţii de Conturi;

~organizează efectuarea auditelor neincluse în programul de activitate al Curţii de Conturi;

~aprobă componenţa echipelor de audit;

~comunică Parlamentului posturile vacante de membru al Curţii de Conturi;

~participă, în caz de necesitate, la şedinţele Parlamentului şi ale Guvernului;

~încheie cu specialişti din alte domenii contracte de prestare a serviciilor;

~aplică sancţiuni disciplinare personalului Curţii de Conturi;

~exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

Vicepreşedintele

Vicepreşedintele Curţii de Conturi se desemnează de către Parlament, la propunerea Preşedintelui

Curţii de Conturi, din numărul membrilor acesteia.

Plenul

Plenul Curţii de Conturi este organ colegial, alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi

vicepreşedintele Curţii de Conturi. Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea

Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Mandatul

de membru al Curţii de Conturi poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.

Aparatul

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul cu atribuţii de audit public, personalul de

specialitate şi personalul tehnic. Personalul cu atribuţii de audit public şi personalul de specialitate

cad sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul

funcţionarului public. Personalul de specialitate acordă asistenţă personalului cu atribuţii de audit

public în exercitarea competenţei Curţii de Conturi. Numărul de personal al Curţii de Conturi se

aprobă de Parlament.

Membrii Curţii de ConturiPlenul Curţii de Conturi este organ colegial, alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi

vicepreşedintele Curţii de Conturi. (art.15, Legea nr. 261 din 05.12.2008)

Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe

un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Mandatul de membru al Curţii de Conturi

poate fi reînnoit consecutiv o singură dată. (art.18, Legea nr. 261 din 05.12.2008)

Atribuţiile Plenului Curţii de Conturi:

~adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi;

~aprobă proiectul de buget al Curţii de Conturi;

~examinează rapoartele de audit;

~aprobă manuale, standarde de audit, regulamente şi ghiduri;

~aprobă programele multianuale şi anuale de activitate a Curţii de Conturi;

~aprobă normele de angajare, testare şi promovare a personalului Curţii de Conturi; g) numeşte în

~funcţiile de directori de departamente;

~aprobă rapoartele prevăzute la art.8; i) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

3.Competenţe şi atribuţiiÎn calitate de membru al  EUROSAI (din anul 1994) Curtea de Conturi s-a angajat să respecte

criteriile de convergenţă, necesare integrării europene, care rezultă din Liniile directoare europene de

aplicare a standardelor de

În virtutea angajamentului de a adera la cele mai bune standarde şi practici în domeniul auditului

extern, Curtea a demarat, în anul 2007, procesul de transformare într-o instituţie supremă de audit,

care să întrunească cele mai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în

efectuarea auditului finanţelor publice.

Primul pas, şi cel mai important, în acest proces de transformare îl constituie elaborarea şi adoptarea

noii Legi a Curţii de Conturi, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009. Schimbările

principale pe care le-a introdus noua lege  pot fi rezumate ca o trecere de la controlul financiar extern

la un nou sistem de audit public extern şi reprezintă o schimbare majoră a funcţiei Curţii de Conturi

în cadrul unui nou model de management al finanţelor publice.

Statutul

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent, în conformitate cu Constituţia Republicii

Moldova, Legea Curţii de Conturi  şi alte acte legislative .Curtea de Conturi este unica autoritate

publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor

financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul

public, în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea

organelor de drept sau cu funcţii de control. 

Obiectivele şi principiile activităţii Curţii de Conturi

~evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării

resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;

~promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în

domeniul managementului finanţelor publice;

~asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre

planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale;

~certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

Principii de activitate a CC- legalitate; obiectivitate; independenţă; transparenţă.

Domeniile si entitatile supuse auditului

La exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:

1.formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale

bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă

medicală, inclusiv:

2.formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public;

3.formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele

interne şi externe;

4.utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru

realizarea programelor la care participă Republica Moldova;

5.executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;

6.administrarea şi gestionarea patrimoniului public;

7.procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;

8.administrarea şi utilizarea resurselor naturale;

9.utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;

10.ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de

partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în

bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. 

Tipuri de audit

Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public Curtea de Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat: a bugetului de stat; a bugetului asigurărilor sociale de stat; a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Relatiile cu Parlamentul

Parlamentul aprobă bugetul Curţii de Conturi pe anul următor pînă la 1 iulie a anului în curs şi-l

remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar

următor.Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi efectuarea unor

acţiuni de audit.

Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului:către 15 martie, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;

către 10 octombrie, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în şedinţă plenară a Parlamentului.

4. Cadrul legalLegea nr. 261-XVI din 05.12.2008 privind Curtea de Conturi 

Prezenta lege reglementează: a) raporturile juridice ce apar în procesul auditului public extern asupra

modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice şi administrării

patrimoniului public; b) obiectivele, mandatul, organizarea, atribuţiile, împuternicirile, precum şi alte

aspecte relevante pentru activitatea Curţii de Conturi.

Monitorul Oficial Nr. 237-240 din 31.12.2008     

Legea nr. 61-XVI din 16.03.2007 privind activitatea de audit 

Prezenta lege stabileşte cadrul juridic privind organizarea activităţii de audit de către societăţile de

audit şi auditorii întreprinzători individuali, reglementează exercitarea profesiei de auditor.

Monitorul Oficial Nr. 117-126 din 10.08.2007     

5.Audienţa cetăţenilor la Curtea de Conturi  Preşedintele Curţii de Conturia treia zi de luni a lunii curenteorele 14.00 - 17.00

Vicepreşedintele Curţii de Conturia doua şi a patra zi de luni a lunii curenteorele 17.00 - 19.00

 

Bibliografie:(art.16, Legea nr. 261 din 05.12.2008)(art.14, Legea nr. 261 din 05.12.2008)Legea nr. 261-XVI din 05.12.2008 privind Curtea de Conturi Legea nr. 61-XVI din 16.03.2007 privind activitatea de audit www.ccrm.md