atmosfera aerului

7/24/2019 atmosfera aerului

1/10


2/10

3.ACIDIFIEREA ATMOSFEREI:

Reprezinta un proces prin care prezenta unor gaze halogene in aer face ca PH-ul normal al

aerului sau precipitatiilor sa se modifice catre domeniul acid.Principalele gaze care dau acidifiere

in aer sunt SO2,NOx,NH3.

Daca primii 2 modifica ph-ul aerului sau domeniul acid,acidul amoniacal contribuie la

alcalinizarea aerului atmosferic,numai ca,contributia lui este asimilata la acidifierea atmosferei.

Principalele reactii chimice care stau la baza procesului de acidifiere sunt cele in care SO2 si

impreuna cu apa formeaza acidul sulfuric.Iar oxizii de azot dau nastere la acid azotic,toate

reactiile avand loc sub influenta razelor solare si a oxigenului atmosferic.Cei 2 acizi sunt

responsabili pt existenta ploilor acide in aer.

Eutrofizarea-proces de acumulare a compusilor cu N.

4.OZONUL TROPOSFERIC/ATMOSFERIC:

a)O3 troposferic:

formarea smogului-un amestec de gaze ce dau nastere unor succesiuni de procese fotochimice

care se concretizeaza in existenta in aer a unor vapori galbeni maronii cu repercusiuni asupra

vietii omului.

Pt ca sa apara un smog este necesara existenta unor compusi din clasa COV,a oxizilor de azot si

a luminii solare.

Atmosfera terestra este una oxidanta din cauza prezentei O2 molecular ce det procese succesive

de oxidare a COV-urilot si oxizilor de N cu depunerea ulterioara a acestora.

Din categ COV-urilor cele mai reactive sunt cele in dubla legatura C=C,care prezinta o

capacitate marita de a reactiona cu radicali liberi formati in urma proceselor fotochimice.Pt ca

O3 sa permita formarea smogului este necesar ca NOx si COV sa atinga o anumita

concentratie,iar razele solare o anumita intensitate.

Pt a evita formarea smogului se impun restrictii emisiilor de COV si mai putin emisiilor de NOx.

O3 are consecinte apreciabile asupra omului,plantelor,animalelor;sunt influentate fatadele

cladirilor de patrimoniu,structura de rezistenta a acestora si a cauciucurilor.

In multe zone urbane se foloseste combustibil solid in obtinerea energiei ce det prezenta in aer a

unor cantitati apreciabile de SO2,SO3.Aceste gaze modifica str de baza a smogului determinand

o aciditate a acestuia.Astfel se cun un smog de tip londonez de tip acid cu un continut mai amre

de acizi de sulf si unul mai putin acid-Los Angeles cu un continut mic de Sox.


3/10

b)O3 stratosferic: stratul care inconjoara Pamantul si care functioneaza ca un paravan impotriva

radiatiilor UV.

O3 este o forma alotropica a O2 care se formeaza in urma unor procese fotochimice,care impun

anumite cantitai de energie.

Concentratiile maxime de O3 in stratosfera sunt atinse la 25-30km de suprafata solului.Acestea

se masoara in unitati de tip Dubson.O unit DU=concentr max de O3 pur care se gaseste intr-un

strat de 0,01 mm,daca acesta ar exista in cond de presiune 1atm si 0gr C.Concentra medie este de

350 DU.

Radiatia UV care ajunge la startul de O3 este retinuta partial de acest strat ,restul de raditatie

ajungand pe Pamant.

Lunile septembrie-ianuarie corespund primaverii in emisfera sudica cand au loc procese nat de

refacere a stratului de O3.Distrugerea stratului de O3 ar pune in pericol viata la suprafata P si

chiar in Oc.Planetar din cauza expunerii masive la cantitati marid e UVB.-afectiuni grave ale

pielii,la distrugerea sist imunitar,dar si efecte asupra str ADN.

Distrugerea moleculelor de O3 stratosferic este o consecinta a actiunilor

umane(F,CL,carburi,freoni).

5. SURSE DE PARTICULE DE MATERIALE:

Materia particulata din aer reprezinta pulberile solide sau lichide care se gasesc in aer sub forma

de sedimente sau care plutesc in aer in fct de dimensiunile lor.Ele sunt atat vizibile atat lamicroscop cat si cu ochiul liber.

a)particule grosiere(>2,5 um):apar in aer in urma proc nat de dezintegrarea materiei(erodarea

solului,a rocilor,a resturilor vegetale,apa,saruri marine,particule rezultate din activitai vulcanice

sau din proc de ardere). Sunt defapt silicati sau alumino silicati rezultati din act agricole,ind

extractive si au caracter slab bazic.

b)particule fine(


4/10

6.DISTRIBUTIA PARTICULELOR MATERIALE ASUPRA

OMULUI:

PM 10-diametrul mai mic de 10 um si sunt particule care pot fi inhalate(se opresc la niv superiorla sist respirator).

PM 2,5-dim mai mica de 2,5um si au dim respirabila adica pot patrunde pana la niv plamanilor.

*distributia particulelor materiale prezinta 3 maxime:

1M->apare la concentr de 10 la put 5 cm3 aer. Si dimensiunea de 10 la -2um.(domeniul

particulelor de nucleere)

2M->apare la concentr de 10la 4 p/cm3 aer si dim de 10 la put -1 um.(domeniul particulelor de

acumulare)

3M->apare la concentr de 10 la put 1p/cm3 aer si dim de 1 um.(domeniul particulelor grosiere)

Aceste particule trec unele din altelemde la cele mici catre alea mari prin procese de asociere si

de la cele mari catre cele mici prin procese de scindare/dezintegrare.

7.IMPACTUL PM ASUPRA OMULUI:

Au un impact nefavorabil asupra vizibilitatii in atmosfera dar si asupra sanatatii umane.

Part mari grosiere se depun pe suprafata solului sub actiunea propriei greutati(sedimentare) ceea

ce face ca un V mic sa fie inhalat de catre om.

Daca sunt inhalate part grosiere se opresc la niv gatului sau a nasului si nu ajung la niv

plamanilor.

Particulele fine sunt inhalate si ajung la niv plamanilor si influenteaza starea generala de

sanatate.

In marile orase,atm are de suferit din cauza incarcarii cu P.M rezultat din industrie

,transporturi,agricultura.

Fumatul pune in libertate cant mari de PM atat grosiere cat si fine care sunt ulterior inhalate in

respiratie.In mediile rurale.agricultura prin proc specifice pune in libertate cant mari de PM care

sunt preluate de vant si transportate pe distante mari.


5/10

8.PROTECTIA CALITATII AERULUI:

Prevenirea poluarii atmosferii ,sau daca s-a produs deja,inlaturarea efectelor acesteia .Printr-o

serie de masuri luate la nivel regional,national,international .

3 obiectiv e:

-schimbari climatice

-distrugerea stratului de O3

-combaterea ploilor acide.

Schimbarile climaticese concretizeaza printr-o crestere brusca si alarmanta a termp atmosferei

ceea ce det o serie de fenomene neobisnuite

Primul acord international a fost semnat in 1992 la Rio de Janeiro de catre 175 tari si impune

reducerea pana in 2000 a gazelor cu efect de sera

Protocolul de la Kyoto din 1997 a fost mult mai structurat in ceea ce priveste nr mare de tari

smenatare,peste 160;trebuiau sa actualizeze monitorizarea de CO2,realizarea unui program

national pt reducerea emisiilor ,pregatirea cooperarii intre tari prin tehnologii,masuri social-

economice.

Distrugerea stratului de O3:primul acord international s-a semnat la Viena in 1985;principalul

obiectiv era reducerea cu 5% afreonilor pana in anul 2000.

A urmat protocolul de la Helsinki din 1989 care a impus o reducere drastica a producerii de CFC

pana in 2000.

In numeroase tari su fost adoptate legi in ceea ce priveste emisiile de SO2,de NOx sau NH3.


6/10

9.SMOG FOTOCHIMIC:

Cuvantul SMOG este format pornind de la doua cuvinte englezesti smoke si fog , deci smogul

este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea este

crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele lor.

Smogul se formeazain arealele urbane, in acele locuri in care exista un mare numar deautomobile, cand dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberandu-se ozonul,

aldehide ai cetone.

Smogul poate cauza severe probleme medicale. Smogul reduce vizibilitatea naturala si

adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile

urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpulperioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica

realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.

Smogul fotochimic

Smogul fotochimic este o ceata toxicaprodusa prin interactia chimica intre emisiile

poluantesi radiatiile solare.

Cel mai intalnit produs al acestei reactii esteozonul.

Cum se produce smogul ?

In timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot sihidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte

vehicule. In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca

lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen.

Atomii de oxigen combinati cu oxigenul molecular formeaza ozonul. Hidrocarburile se

oxideaza prin reactia cu O2, si reactioneaza cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot.

Pe masura ce se apropie mijlocul zilei, concentratia deozondevine maxima, cuplat cu unminimum de oxid de azot. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut

dreptsmog fotochimic.Smogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o adevarata

problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena, Los Angeles, Tokyo.
http://www.high-health.info/aer/poluarea/ozonul.htmhttp://www.high-health.info/aer/poluarea/ozonul.htmhttp://www.high-health.info/aer/poluarea/ozonul.htmhttp://www.high-health.info/aer/poluarea/ozonul.htmhttp://www.high-health.info/aer/poluarea/ozonul.htmhttp://www.high-health.info/aer/poluarea/smogul.htm#smog-fotochimichttp://www.high-health.info/aer/poluarea/smogul.htm#smog-fotochimichttp://www.high-health.info/aer/poluarea/smogul.htm#smog-fotochimichttp://www.high-health.info/aer/poluarea/smogul.htm#smog-fotochimichttp://www.high-health.info/aer/poluarea/ozonul.htmhttp://www.high-health.info/aer/poluarea/ozonul.htm


7/10

10.PLOI ACIDE/DEPUNERE ACIDA:

Ploaia acid(sau precipitaiile acide) suntprecipitaiilecare au unpHmai mic dect 5.6, avndun caracter acid. Precipitaiile acide apar de obicei n situaiile n care emisiile debioxid de

sulfsau deoxid de azotsunt emise n atmosfer, fac obiectul unor transformri chimice, i apoi

sunt absorbite de picturile de ap dinnori.Uneori acizii poluani apar ca particule uscate i cagase care pot atinge solul fr ajutorul apei. Cnd aceti acizi uscai sunt splai de ploaie,

combinndu-se cu aceasta, formeaz o soluie cu aciune mult mai coroziv. Combinaia dintre

ploaie acid i acizi uscai este cunoscut sub numele de depunere de acid.

pH-ul slab acid al apei de ploaie se datoreste faptului ca substantele naturale din atmosfera, asa

cum e CO2, participa in reactie cu apa de ploaie: CO2+H2O H2CO3. pH-ul ideal al apei de

ploaie e 5,6-5,7, iar pH-ul real e variabil de la o regiune la alta.

Aceasta depinde de compozitia gazului.Intrand in reactie cu vaporii de apa, SO2 si NOx setransforma inaciziiH2SO4, HNO3, HNO2 si H2SO3. Apoi, impreuna cu ploaia sau zapada, cad

la pamant.Cele mai dese ploi acide au loc inSUA,Germania,Cehia,Slovacia, tarile fostei

Iugoslavii, Niderlanda, Elvetia,Australia,alte tari ale lumii.

Ploaia acida are o actiune negativa asupra bazinelor acvatice: duce la marirea aciditatii pana la

asa nivel, incat este nimicita flora si fauna. Plantele acvatice cresc foarte bine in apa cu pH de 7-

9,2. La pH de 6 mor crevetele; la pH de 5,5 mor bacteriile bentonice. Moartea lor duce la

acumularea reziduurilor organice la fundul bazinelor acvatice. Apoi, dispare planctonul. La pH

de 4,5 mor pestii, amfibiile, insectele. Din substantele organice depuse la fundul bazinului

acvatic are loc eliberarea metalelor toxice. Aciditatea mare a apei duce la descompunerea Al, Cd,

Hg, Pb.

Depunere acid poate fi de dou tipuri:

- umed;

- uscat.

Depunerea umedeste reprezentat de ploaia acid propfiu*zis, ceata si zpada.

Depunerea uscat este constituit din particule i gaze acide (circa 50% din aciditatea

atmosferei ajunge pe Pmnt). Particulele acide ajung pe sol, cldiri, copaci etc, fiind antrenate
http://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttp://ro.wikipedia.org/wiki/PHhttp://ro.wikipedia.org/wiki/PHhttp://ro.wikipedia.org/wiki/PHhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bioxid_de_sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bioxid_de_sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bioxid_de_sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bioxid_de_sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxid_de_azothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxid_de_azothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxid_de_azothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Norhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Norhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Norhttp://www.referat.ro/referate/Acizi_baze_si_saruri_1003.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Acizi_baze_si_saruri_1003.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Acizi_baze_si_saruri_1003.htmlhttp://www.referat.ro/referate/America_de_nord_America_centrala_si_America_de_sud_b8b29.htmlhttp://www.referat.ro/referate/America_de_nord_America_centrala_si_America_de_sud_b8b29.htmlhttp://www.referat.ro/referate/America_de_nord_America_centrala_si_America_de_sud_b8b29.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Cehia_5705.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Cehia_5705.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Cehia_5705.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Australia_-_prezentare_4468.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Australia_-_prezentare_4468.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Australia_-_prezentare_4468.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Australia_-_prezentare_4468.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Cehia_5705.htmlhttp://www.referat.ro/referate/America_de_nord_America_centrala_si_America_de_sud_b8b29.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Acizi_baze_si_saruri_1003.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Norhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxid_de_azothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bioxid_de_sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bioxid_de_sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/PHhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bii


8/10

de apa meteoric. Astfel, aciditatea apei care le antreneaz n apele de suprafa devine mult

mai

Cauza principala ploii acide o reprezint dioxidul de sulf (SO2) i oxizii de azot (NOx),

compui cunoscui i sub denumirea degaze acide.

Gazele acide reacioneaz n atmosfer cu apa, oxigenul i alte substane chimice

genernd compui cu caracter acid, cum ar fi soluii diluate de acid sulfuric (H2SO4) i acid

azotic (HNO3), srurile acestora (sulfai i azotai).

Efectele ploii acide

Ploaia acid determin:

- acidifierea apelor de suprafa (tacuri, cursuri de ap);

- distrugerea unor specii de arbori din pdurile de altitudine medie

(foioase);

- alterarea solurilor (terenurile forestiere sunt cele mai sensibile);

- descompunerea materialelor de construcie (cldiri, monumente);

- diminuarea vizibilitii atmosferice;

- nrutirea strii de sntate a oamenilor.


9/10

11.POLUARE FONICA:

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati

sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditivAutovehiculele si in special autoturismele sunt

principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane

. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de

sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme

cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive.

Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere

a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul

normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la

70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de

decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.

. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli

urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85

decibeli.

Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea

prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar

definitiv structura fragila a urechii interne.

Din 2006, Romania va trebui sa respecte anumite limite de zgomot, dar si aparatura

fabricata astfel incit sa nu deranjeze auzul, potrivit normelor europene.

Harti speciale pentru zonele in care zgomotul este intens, taxe pentru depasirea limitelor

de zgomot admise, muzica avind sonor redus, alarme auto fabricate astfel incit sa nu deranjeze

auzul. Toate acestea vor aparea in Romania din anul viitor, ca urmare a alinierii la normele

europene.Din 2006, toate autoritatile locale care administreaza zonele cu mai mult de 250.000 delocuitori si cele care administreaza aeroporturile vor trebui sa aloce bani pentru realizarea

hartilor de zgomot si sa gestioneze poluarea fonica. Poluarea fonica se refera la volumul

zgomotelor pe care le recepteaza o persoana la un moment dat. Astfel, nivelul zgomotului in fata

cladirilor de locuit nu poate depasi 50 de decibeli, pe timp de zi, conform datelor furnizate de

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor


10/10

12.DEPUNERE UMEDA:

Temperatura medie globala a crescut in ultimul secol cu 0.74C. Oamenii de stiinta afirma ca

aceasta este cea mai ascendenta tendinta din istoria planetei. Actualele prognoze arata catrendul va continua si chiar se va accelera. Cele mai optimiste estimari indica faptul caPamantul s-ar putea incalzi pe parcursul secolului XXI cu 3C. Cercetatorii recunosc acum ca

majoritatea schimbarilor produse de gazele cu efect de sera au drept cauza factorul antropic.

Gazele respective, cel mai important dintre ele fiind dioxidul de carbon, retin caldura inatmosfera, rezultand cresterea in ansamblu a temperaturilor globale care sunt susceptibile sa

deturneze modelele climatice obisnuite. Intr-o ierarhie a ultimilor 150 de ani, cei mai caldurosi

au fost ultimii 11. Incalzirea a afectat deja toate continentele si oceanele.

I I ) Adaptarea la schimbaril e climatice

Adaptarea este un proces prin care societatile invata sa reactioneze la riscurile asociate

schimbarilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, actionand deja in multe sisteme si sectoare

esentiale ale existentei umane - resursele hidrologice, securitatea alimentara si sanatatea.Optiunile de adaptare sunt multiple si variaza de la cele tehnice - protejarea nivelului crescut al

apelor sau case protejate de pericolul inundatiilor prin suspendarea pe pontoane, pana la

schimbarea de tip comportamental la nivel individual, precum reducerea consumului de apa sau aconsumului energetic si/sau un consum mai eficient. Alte strategii includ: sisteme de avertizare a

fenomenelor meteo extreme, imbunatatirea managementului riscului, optiuni de asigurare si

conservare a biodiversitatii pentru reducerea impactului schimbarilor climatice asupra oamenilor,

conservarea si restaurarea adaposturilor subterane pentru oameni pentru a-i proteja de furtuni.

IPCC sugereaza faptul ca o posibila vulnerabilitate viitoare va depinde nu numai de schimbarile

climatice, ci si de modalitatile de dezvoltare ale acestora. Dezvoltarea durabila poate reducevulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuiedirectionatacatre prioritatile

dezvoltarii durabile la nivel national si international prin programele sectorale. Politicile ce

vizeaza schimbarile climatice pot promova activitati care au beneficii multiple asupra indepliniriiObiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului concomitent cu obiectivele ce vizeaza adaptarea.

atmosfera aerului

Documents