Universitatea de stat '‘Bogdan Perticeicu Universitatea de stat '‘Bogdan Perticeicu Hasdeu"Hasdeu"

or.Cahul or.Cahul

Facultatea:filologie si istorieFacultatea:filologie si istorie

Specialitatea:psihopedagogieSpecialitatea:psihopedagogie

Tema:Atitudini socialeTema:Atitudini sociale

Evaluat:Iulia IurcheveciEvaluat:Iulia Iurcheveci

A realizat:Solomon A realizat:Solomon LidiaLidia

20132013

Definirea atitudiniilor Definirea atitudiniilor socialesocialeIn lume exista o multime de obiecte In lume exista o multime de obiecte

sociale(obiecte,situatii,evenimente,personalitati,institutii)care sunt sociale(obiecte,situatii,evenimente,personalitati,institutii)care sunt extremi de relevante pentru fiecare dintre noi prin intelesurile extremi de relevante pentru fiecare dintre noi prin intelesurile lor,prin inplicatiile pe care le au in organizarea raportului lor,prin inplicatiile pe care le au in organizarea raportului interpersonale.Rare ori ne vom raporta neutru fata de acesta.De cele interpersonale.Rare ori ne vom raporta neutru fata de acesta.De cele mai multe ori vom avea un comportament selectiv de aprobare sau mai multe ori vom avea un comportament selectiv de aprobare sau dezaprobare a obiectelor sociale independenta de informatiile pe dezaprobare a obiectelor sociale independenta de informatiile pe care le detine despre ele,de impulsurile noastre.In literatura de care le detine despre ele,de impulsurile noastre.In literatura de specialitate se cunosc un sir de definitii pentru termenul de specialitate se cunosc un sir de definitii pentru termenul de "atitudini"."atitudini".

• S.Chelcea defineste atitudinea ca fiind "pozitia-unei persoane sau a S.Chelcea defineste atitudinea ca fiind "pozitia-unei persoane sau a unui grup-de acceptare sau de respingere cu o intensitate mai mare unui grup-de acceptare sau de respingere cu o intensitate mai mare sau mai mica a obiectelor,fenomenelor,personelor,grupurilor sau sau mai mica a obiectelor,fenomenelor,personelor,grupurilor sau institutiilor“institutiilor“

• .Pentru J.Stoetzel,atitudinea desemneaza,in psihologia .Pentru J.Stoetzel,atitudinea desemneaza,in psihologia sociala,"maniera in care o persoana se situeaza in raport cu sociala,"maniera in care o persoana se situeaza in raport cu obiectele de valoare".obiectele de valoare".

• In viziunea lui A.H.Eagly si Sh.Chaiken "atitudinea are o tendinta In viziunea lui A.H.Eagly si Sh.Chaiken "atitudinea are o tendinta psihologica,exprimata prin evaluarea,mai mult sau mai putin psihologica,exprimata prin evaluarea,mai mult sau mai putin favorabila sau nefavorabila a unei entitati determinate". favorabila sau nefavorabila a unei entitati determinate".

• Al.Rosca sustine ca atitudinea este "o predispozitie mintala Al.Rosca sustine ca atitudinea este "o predispozitie mintala dobindita,mai mult sau mai putin durabila ,de a reactiona intr-un dobindita,mai mult sau mai putin durabila ,de a reactiona intr-un mod caracteristic fata de persoane,obiecte,situatii,ideii sau idealuri mod caracteristic fata de persoane,obiecte,situatii,ideii sau idealuri cu care individul vine in contact“cu care individul vine in contact“

• .Atitudinile sociale,sunt definite de catre A.Gavriulic,drept .Atitudinile sociale,sunt definite de catre A.Gavriulic,drept "orientali primare care constituie o raportare selectiva fata de un "orientali primare care constituie o raportare selectiva fata de un obiect social si care determina un model de comportament".obiect social si care determina un model de comportament".

• Definia acceptata si cea mai frecvent evocata in istoria disciplinii Definia acceptata si cea mai frecvent evocata in istoria disciplinii apartine lui G.Allport,cel ce prezenta atitudinea ca "stare de apartine lui G.Allport,cel ce prezenta atitudinea ca "stare de pregatire si neurala, organizata prin experienta,care exercita o pregatire si neurala, organizata prin experienta,care exercita o influenta diriguitoare sau dinamizatoare asupra raspunsurilor influenta diriguitoare sau dinamizatoare asupra raspunsurilor indivizilor la toate obiectele si situatiile cu care este in relatie".indivizilor la toate obiectele si situatiile cu care este in relatie".

• O alta definitie destul de ampla a atitudinii o gasim la D.Katz,care O alta definitie destul de ampla a atitudinii o gasim la D.Katz,care spune ca "atitudinea este predispozitie a individului fata de spune ca "atitudinea este predispozitie a individului fata de aprecierea unui obiect,a simbolului acestuia sau a unui aspect a aprecierea unui obiect,a simbolului acestuia sau a unui aspect a lumii,ca fiind pozitiva sau negativa.Atitudinile cuprind elemente lumii,ca fiind pozitiva sau negativa.Atitudinile cuprind elemente afective(sentimente generale de simpatie sau ampatie)si afective(sentimente generale de simpatie sau ampatie)si cognitive(care reflecta obiectul atitudinii,caracteristicile cognitive(care reflecta obiectul atitudinii,caracteristicile lui,legaturile cu alte obiecte)lui,legaturile cu alte obiecte)

Caracteristicile principlale Caracteristicile principlale ale atitudinii ale atitudinii

• -Atitudine nu poate fi observata direct si se exprima in opinii si -Atitudine nu poate fi observata direct si se exprima in opinii si comportamente comportamente

• -Atitudinea nu este o dispozitie psihica inascuta ci este dobindita -Atitudinea nu este o dispozitie psihica inascuta ci este dobindita pe tot parcursul vietii,prin experiente unice sau repetate,directe pe tot parcursul vietii,prin experiente unice sau repetate,directe sau indirecte sau indirecte

• -Atitudinea are caracter social, exteriorizind modelul sociocultural -Atitudinea are caracter social, exteriorizind modelul sociocultural al personalitatii,coloratura sociala este proprie atit atitudinii al personalitatii,coloratura sociala este proprie atit atitudinii individuale si cit celor de grupindividuale si cit celor de grup

• -In atitudine intodeuna avem de a face cu o strinsa impletire de -In atitudine intodeuna avem de a face cu o strinsa impletire de procese cognitive,afective,conative:evaluarea,aprobarea sau procese cognitive,afective,conative:evaluarea,aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre,se bazeza intodeauna dezaprobarea obiectului atitudinii noastre,se bazeza intodeauna pe informatiile care le detinem despre cel obiect.Atitudinea este pe informatiile care le detinem despre cel obiect.Atitudinea este totodata o predispozitie de a actiona,un impuls motivational.totodata o predispozitie de a actiona,un impuls motivational.

• -Atitudinea are un caracter relativ stabil in timp,ea este mult mai -Atitudinea are un caracter relativ stabil in timp,ea este mult mai rezistenta la schimbari decit cunostinteele pure pentru ca in ea rezistenta la schimbari decit cunostinteele pure pentru ca in ea este prezent elementul afectiv-axiologic.este prezent elementul afectiv-axiologic.

• -Influenteaza considerabil comportamentul individual sau -Influenteaza considerabil comportamentul individual sau grupului,dobindind un rol vital in organizarea raporturilor grupului,dobindind un rol vital in organizarea raporturilor interpersonale.interpersonale.

Functiile atitudinilorFunctiile atitudinilor

B.M.Smith,J.Brune si R.WhiteB.M.Smith,J.Brune si R.White au indentificat trei au indentificat trei functii ale atitudinilor care se pot manifesta concomitent functii ale atitudinilor care se pot manifesta concomitent sau separat:sau separat:

• De evaluare a obiectelor,fenomenelor si persoanelor din De evaluare a obiectelor,fenomenelor si persoanelor din lumea inconjuratoare;lumea inconjuratoare;

• De adaptare sociala a individului;De adaptare sociala a individului;• De exteriorizare a trairilor psihice.De exteriorizare a trairilor psihice.

Cel mai citat autor pe aceasta poblematica Cel mai citat autor pe aceasta poblematica Daniel KatzDaniel Katz deceliaza 4 deceliaza 4 funcii esentiale ale atitudinii:cognitiva,instrumentala,expresia si de funcii esentiale ale atitudinii:cognitiva,instrumentala,expresia si de aparare a euluiaparare a eului

• Functia coglitiva presupune ca atitudinea serveste drept cadru de Functia coglitiva presupune ca atitudinea serveste drept cadru de referinta pentru evaluarile obiectilor sau evenimentelor care se produc referinta pentru evaluarile obiectilor sau evenimentelor care se produc in jurul nostru.Ele stabilesc legaturi reciproce si le organizeza intr-o in jurul nostru.Ele stabilesc legaturi reciproce si le organizeza intr-o maniera bipolara sau unipolara.Atitudinile constituie un fel de rezumat a maniera bipolara sau unipolara.Atitudinile constituie un fel de rezumat a evaluarilor unui obiect.Predominanta este data de numarul de elemente evaluarilor unui obiect.Predominanta este data de numarul de elemente coglitive care constituie fiecare pol,de importanta atribuita fiecarui coglitive care constituie fiecare pol,de importanta atribuita fiecarui element si de intensitate evaluarilor si efectelor care sunt asociate.element si de intensitate evaluarilor si efectelor care sunt asociate.

• Functie instrumentala presupune ca noi suntem sau nu suntem Functie instrumentala presupune ca noi suntem sau nu suntem deacord cu anumite obiecte,persoane,grupuri,situatii,ideii si evenimente deacord cu anumite obiecte,persoane,grupuri,situatii,ideii si evenimente in baza intereselor noastre personale in baza intereselor noastre personale

• Functia expresiva se refera la faptul ca atitudinile ne permit sa ne Functia expresiva se refera la faptul ca atitudinile ne permit sa ne exprimam pe noi insine sa ne exteriorizam pentru ceilalti si pentru noi exprimam pe noi insine sa ne exteriorizam pentru ceilalti si pentru noi insine, convingerile noastre si valorile in care credem cu tarire.Ele ne insine, convingerile noastre si valorile in care credem cu tarire.Ele ne ofera posibilitatea de a ne distinge de ceilalti ofera posibilitatea de a ne distinge de ceilalti

• Functia de aparare a eului reprezinta puterea de a permite sa ne Functia de aparare a eului reprezinta puterea de a permite sa ne crestem sau sa ne protejam stima de sine impotriva amenintarilor crestem sau sa ne protejam stima de sine impotriva amenintarilor exterioare sau conflictelor interne.exterioare sau conflictelor interne.

Imaginatia si stima de sine depind,intr-o anume masura,de atitudinile pe Imaginatia si stima de sine depind,intr-o anume masura,de atitudinile pe care le avem.care le avem.

Formarea si schimbarea Formarea si schimbarea atitudiniloratitudinilor

Dispozitiile noastre orientate spre un obiect sau altul a lumii sociale Dispozitiile noastre orientate spre un obiect sau altul a lumii sociale sint invatate social prin diverse mecanisme.Aceasta este concluzia care sint invatate social prin diverse mecanisme.Aceasta este concluzia care se poate desprinde din numeroase studii experimentale,avind ca obiect se poate desprinde din numeroase studii experimentale,avind ca obiect de studii atitudinile sociale.Putem aprecia ca omul nu se naste cu un de studii atitudinile sociale.Putem aprecia ca omul nu se naste cu un anume set de atitudine,ci si-l insuseste pe parcursul vietii prin anume set de atitudine,ci si-l insuseste pe parcursul vietii prin socializare. Totodata,factorul genetic ramine unul dintre factorii socializare. Totodata,factorul genetic ramine unul dintre factorii responsabili in modelare aceastora.Astfel sursele majore ale formarii responsabili in modelare aceastora.Astfel sursele majore ale formarii atitudinilor sunt:invatatarea sociala,comporatea genetice.atitudinilor sunt:invatatarea sociala,comporatea genetice.

1.Invatarea sociala1.Invatarea sociala prezinta mecanismul fundamental socializarii si prezinta mecanismul fundamental socializarii si resocializarii care presupune achizitionarea nu numai de noi cunostinte resocializarii care presupune achizitionarea nu numai de noi cunostinte ci si de noi moduri de raportare evaluativa la lume,adica atitudini.Cele ci si de noi moduri de raportare evaluativa la lume,adica atitudini.Cele mai cunoscute forme de invataresociale sint:mai cunoscute forme de invataresociale sint:

a)Conditionarea clasica prin asociere de stimuli este prima forma a a)Conditionarea clasica prin asociere de stimuli este prima forma a invatarii sociale.Cind un stimul il preceda cu recularitate pe altul,primul invatarii sociale.Cind un stimul il preceda cu recularitate pe altul,primul stimul devine "semnal"pentru aparitia celui de-al doilea.La aparitia stimul devine "semnal"pentru aparitia celui de-al doilea.La aparitia primul stimul,subectii invata sa astepte ca urmeaza aparitia stimulului primul stimul,subectii invata sa astepte ca urmeaza aparitia stimulului consecutiv.Astfel achizitioneaza acelasi tip de reactii la cei doi stimuli consecutiv.Astfel achizitioneaza acelasi tip de reactii la cei doi stimuli daca de mai multe ori copilul mic sociaza reactiile negative ale mamei daca de mai multe ori copilul mic sociaza reactiile negative ale mamei sale (stilu2)cind este surprins in preajma unor reprezentati a unei sale (stilu2)cind este surprins in preajma unor reprezentati a unei anume comunitati etnice (de ex.tigani)-(stimul1)este mare probabilitate anume comunitati etnice (de ex.tigani)-(stimul1)este mare probabilitate ca el sa-si insuseasca respectiva atitudine negativa.ca el sa-si insuseasca respectiva atitudine negativa.

b)Conditionarea subliminala reflecta cum expunerea frecventa la b)Conditionarea subliminala reflecta cum expunerea frecventa la stimul chiar sub pragul constiintei determina o schimbare stimul chiar sub pragul constiintei determina o schimbare atitudinala.Si cercetarile de data relativ recenta (J.Krosnick atitudinala.Si cercetarile de data relativ recenta (J.Krosnick 1992,Cacioppo,1993,Baron si Byrne,2000) confirma ca multe din 1992,Cacioppo,1993,Baron si Byrne,2000) confirma ca multe din conditionarilor sociative se produc la nivel subliminal subiectiile conditionarilor sociative se produc la nivel subliminal subiectiile nefiind constiintei de prezenta stimulilor,a unor dintre ei sau nefiind constiintei de prezenta stimulilor,a unor dintre ei sau asocierelor.Poate fi si cazul copilului din exemplul de mai sus.asocierelor.Poate fi si cazul copilului din exemplul de mai sus.

c)Conditionarea instrumentala indica modul in care subiectul c)Conditionarea instrumentala indica modul in care subiectul invata atitudinile sociale prin mecanismul reconpensei si invata atitudinile sociale prin mecanismul reconpensei si pedepsei.pedepsei.

d)Modelarea atitudionala prin preluarea comportamentului d)Modelarea atitudionala prin preluarea comportamentului "celuilat"."celuilat".

• 2.Comparea sociala este mecanismul prin care se formeaza si se 2.Comparea sociala este mecanismul prin care se formeaza si se schimba atitudinile sociale in pierioada tineretii si maturitatii schimba atitudinile sociale in pierioada tineretii si maturitatii

• 3.Factorii genetici au o influenta indirecta asupra multor dintre 3.Factorii genetici au o influenta indirecta asupra multor dintre atitudinile noastre concrete.Curiozitate pronuntata inascuta atitudinile noastre concrete.Curiozitate pronuntata inascuta antreneaza un alt gen de experienta si atitudini fata de antreneaza un alt gen de experienta si atitudini fata de curiozitate ordinara de asemenea persoanele optimiste vad si curiozitate ordinara de asemenea persoanele optimiste vad si evalueaza lumea din jur astfel de cit cel pesimiste.Factorii evalueaza lumea din jur astfel de cit cel pesimiste.Factorii genetici, conform datelor cercetarilor realizate pe gemeni,sunt genetici, conform datelor cercetarilor realizate pe gemeni,sunt mult mai prezenti in atitudinile fata de lucruri mai concretemult mai prezenti in atitudinile fata de lucruri mai concrete..

Toate aceste mecanisme de formare a atitudinilor sociale sint Toate aceste mecanisme de formare a atitudinilor sociale sint strins legate intre ele,interfeleaza si uneori si strins legate intre ele,interfeleaza si uneori si includ.Compararea sociala presupune invatarea si includ.Compararea sociala presupune invatarea si autoanaliza.Formarea atitudinilor sociale nu poate fi inteleasa autoanaliza.Formarea atitudinilor sociale nu poate fi inteleasa fara procesele ce insotesc schimbarea acestora.Procesul de fara procesele ce insotesc schimbarea acestora.Procesul de schimbare a atitunilor este explicat printr-un sir de teorii,teoria schimbare a atitunilor este explicat printr-un sir de teorii,teoria "stimul-raspuns" se concentreaza pe caracteristicile "stimul-raspuns" se concentreaza pe caracteristicile stimulilor.Schimbarea atitudinilor are loc in rezultatul unui stimulilor.Schimbarea atitudinilor are loc in rezultatul unui conflict dintre informatiile si experientelor vechi si continuturile conflict dintre informatiile si experientelor vechi si continuturile noi.Modelul "Hovland-Janes-Kelly"este construit in baza teoriei noi.Modelul "Hovland-Janes-Kelly"este construit in baza teoriei stimul raspuns si este un cadru eficient de analiza si prezentare stimul raspuns si este un cadru eficient de analiza si prezentare a atitudinilor sociale si sustine ideia ca intre stimul si raspuns se a atitudinilor sociale si sustine ideia ca intre stimul si raspuns se interpun atentie.interpun atentie.

Principalele asumptii ale acestea se rezuma la urmatoarele:Principalele asumptii ale acestea se rezuma la urmatoarele:• -Captarea atentiei asupra mesajului presuasiv constituie primul -Captarea atentiei asupra mesajului presuasiv constituie primul

pas in directia schimbarii studiilor;pas in directia schimbarii studiilor;• -Mesajul trebuie sa fie inteles;-Mesajul trebuie sa fie inteles;• -Constinutul mesajului trebuie sa fie acceptat pentru ca sa se -Constinutul mesajului trebuie sa fie acceptat pentru ca sa se

produca schimbarea atitudinala.produca schimbarea atitudinala.