atitudinea consumatorului fata de biotehnologiile animale

7/21/2019 Atitudinea Consumatorului Fata de Biotehnologiile Animale

http://slidepdf.com/reader/full/atitudinea-consumatorului-fata-de-biotehnologiile-animale 1/11

Atitudinea consumatorului fa ă de biotehnologiile animaleț

Nicolae Eliza

Biotehnologii industriale, anul III

Universitatea Babes Bolyai

Facultatea de Biologie si Geologie

lu! Na"oca, #$%&

1



Cuprins

%' Generalită iț#' um sunt folosite biotehnologiile animale (n "rezent#'% re terea intensivă a raselor valoroaseș

#'# )elec ia clasică de noi rase valoroaseț

#'* )elec ia asistată de mar+eri moleculari de noi rase valoroaseț

#' -ehnologiile re"roductive .fertilizarea in vitro/#'& 0mbunătă irea "roduc iei i a calită ii "roduselorț ț ș ț

#'1 2ani"ularea genetică a organismelor #'3 -ransformarea genetică #'3'% 4ealizări ale transformării genetice#'5 lonarea animalelor

*' As"ecte etice 6i morale cu "rivire la noile biotehnolgii' -emeri 6i (ngri!orări&' 7egisla8ia cu "rivire la animalele modificate genetic1' Atitudinea consumatorilor "rivind diferite a"lica8ii ale modificărilor genetice (n "roduc8ia

animală3' oncluzii

1. GENERALITĂ IȚ

2



Biotehnologia este tehnologia bazată "e analiza, e9"oatarea i analiza sistemelor i "roceselor ș ș

biologice, a organismelor i resurselor naturale "entru a crea "roduse cu a"licabilitate (nș

agricultură, medicină, industria alimentara, diverse domenii ale tiintei' .Butiuc:;eul, #$%/ș

<nd auzim termenul de biotehnologii animale, "rimul lucru care ne vine (n minte este oaia =ollysau "estii transgenici fluorescen i: zebrafish: Glofish' 2ediatizarea intensivă ale acestor ț

tehnologii a"licate tind să umbrească fa"tul că biotehnologiile animale cu"rind o gamă largă de

tehnici care "ot fi folosite "entru cre terea intensivă a unor rase valoroase de animale,ș

(mbunătă irea "roduc iei i calită ii "roduselor, (mbunătă irea sănătă ii animalelor i multeț ț ș ț ț ț ș

a"lica ii (n medicină' >rin biotehnologii animale se (nteleg at<t biotehnologiile clasice c<t i celeț ș

moderne care "resu"un mani"ularea genică a organismelor, clonarea organismelor, esuturilor iț ș

celulelor, "entru diferite a"lica ii (n medicină, alimenta ie'ț ț

?dată cu diversificarea surselor de informare, omul @ consumator are tot mai multe "reten8iifa8ă de "rodusele de "e "ia8ăC să fie de o c<t mai bună calitate, să fie c<t mai naturale 6i mai "u8inmodificate, să fie sănătoase 6i c<t mai diversificate, să fie durabile, etc' 0n dis"uta "ro 6icontra organismelor modificate genetic se argumentează de ambele "ăr8i, (nsă, "recum reiesedin marea masă a informa8iilor, balan8a (nclină contra ?2G' I"ostaza omului "rivit ca 6i

consumator este una dintre cele mai com"le9e 6i mai controversate' >e măsură ce suntem maiinforma8i alegerea "roduselor de "e "ia8ă este tot mai dificilă 6i mai nesigură' >recau8ia 6i "reven8ia au luat locul ignoran8ei (n alegerea "roduselor' >rinci"ala "roblemă care alimenteazădiscu8iile 6i controversele este aceea a incertitudinii, nesiguran8ei, li"sei de securitate a folosirii 6irăs"<ndirii acestora' )e bănuie6te im"actul "e termen lung, de cele mai multe ori negativ alutilizării "roduselor modificate genetic' E9istă 6i argumente "ro ?2G' 0n "rinci"al,sus8inătorii biotehnologiei au ca argument s"orul de "roduc8ie cu"rins (ntre %1 @ &$ D fa8ă decultura tradi8ională, "recum 6i fa"tul că aceste culturi "ermit distrugerea mult mai eficace a unor dăunători' ?rganismele modificate genetic re"rezintă orice organism cu e9ce"8ia celui uman alcărui material genetic a fost modificat altfel dec<t "rin (ncruci6are 6isau recombinare naturală'%

=ocumente 6i comunicate recente atestă că, a6a cum de altfel era de a6te"tat, "ărerile 6i "ozi8iile."oate 6i interesele/ organiza8iilor, liderilor, "ublicului, continuă să fie la fel de diferite ca 6i "<năacum, (n ciuda diversificării surselor de informare' Argumentele aduse (n discu8ie "ar a fi la fel de(ntemeiate 6i de (ndre"tă8ite at<t "entru ade"8ii 6i sus8inătorii realizărilor biotehnologiei, 6i aorganismelor modificate genetic (n "articular, c<t 6i "entru contestatari.

Biotehnologia animala a dus de:a lungul tim"ului la crearea de noi rase de animale, care oferăomului "osibilitatea de a e9"loata mult mai eficient resursele "e care le "ot oferi' 2ultă lumeconsideră folosirea acestor biotehnologii "e animale ca fiind un "ericol "entru omenire, (nsa "rinaceste noi tehnici dezvoltate, omul are doar de c< tigat'ș

2odificarea genetică a animalelor com"ortă desigur "robleme tehnice 6i etice mult mai com"le9e

dec<t (n cazul "lantelor sau microorganismelor' =ezbaterile, temerile 6i "rotestele "rivindmodificarea genetică a animalelor, sunt numeroase 6i se adresează efectelor 6i urmărilor "osibileasu"ra omului 6i mediului, ce ar "utea fi generate de asemenea realizări ale biotehnologiei'

2. CUM SUNT FOLOSITE BIOTEHNOLOGIILE ANIMALE ÎN PREZENT

3



2.1 Cre terea intensi! a rase"#r a"#r#aseș

0n acest sens se urmăre te cre terea diferitelor rase valoroase de animale "entru alimenta iaș ș ț

oamenilor .carne, la"te, ouă/, "entru l<nă .oi, ca"re, lame, al"aca/, "entru blană .ie"uri, vul"i,nutrii/, rase valoroase de animale de com"anie, rase valoroase de animale de com"eti ie, diferiteț

s"ecii de "e ti "entru alimenta ie sau acvaristică ."iscicultură/, cre terea viermilor de mătaseș ț ș

.sericicultura/, cre terea albinelor .a"icultura/, cre terea "ăsărilor ornamentale' >rin toate acesteș ș

biotehnologii se urmăre te stabilirea condi iilor o"time de cre tere (n vederea ob inerii "roduc ieiș ț ș ț ț

ma9ime, stabilirea necesită ilor nutri ionale ale diferitelor rase, evaluarea gradului de risc,ț ț

inciden a boliilor i dezvoltarea unor tehnologii de "revenire a (mbolnavirilor, diagnostic iț ș ș

tratament, im"lementarea "rogramelor moderne de cre tere a animalelor (n condi ii economice,ș ț

realizarea i managementul băncilor de s"erma, ovule, embrioni, fertilizareș in vitro'

2.2 Se"e$ ia $"asi$! %e n#i rase a"#r#aseț

)elec ia clasică "resu"une identificarea "osibilelor surse de variabilitate genetică valoroasă'ț

)elec ia genitorilor se realizează "e baza trăsăturilor fenoti"ice i a indicilor de "roductivitate'ț ș

Ulterior acestia se urmăresc (n descenden a, analiz<ndu:se modalitatea de transmitere aț

caracterelor de interes' Genitorii valoro i se "ot introduce (n "rograme de ameliorare i ob inereș ș țde noi rase valoroase "entru diferite caractere' >entru dezvoltarea cores"unzatoare a raselor valoroase trebuie stabilite condi iile o"time de cre tere "entru a atinge "roduc ia ma9imă'ț ș ț

Ulterior rasele noi se omologheaza i se (nscriu (n 4egistrul Na ional al raselor de animale "entruș ț

diferite sco"uri'

2.& Se"e$ ia asistat! %e 'ar(eri '#"e$)"ari %e n#i rase a"#r#aseț

2ar+erii moleculari "ermit selec ia ra"idă a raselor valoroase "rin asociere cu caracterele deț

interes' Aceasta tehnică de selec ie are numeroase avanta!e cum ar fiCț

: reducerea intervalului de tim" necesar identificării i selec iei genoti"urilor valoroaseș ț H

: reducerea tim"ului necesar (ncruci ării i cre terii noilor genoti"uri, raseHș ș ș

: selec ia de rase su"er"roducatoare de anumiti "rodu i utili .ouă, la"te, carne, etc'/, sauț ș

rezistente la boli

2.* Te+n#"#,ii"e re-r#%)$tie /erti"i0area in vitro

2ani"ularea re"roductivă "resu"une mai multe eta"eC

- su"erovula ia, care constă (n stimularea hormonală a femelelor (n vederea "roducerii iț ș

recoltării unui număr c<t mai mare de ovule' Acest lucru este esen ial "entru asigurareaț

succesului fertilizării in vitro i dezvoltării ulterioare a embrionilor'ș

- colectarea ovulelor i s"ermeiș

- colectarea embrionilor - transferul embrionilor (n femele i urmărirea dezvoltării embrionilorș

- crioconservarea game ilor i embrionilor ț ș

2. Î'3)n!t! irea -r#%)$ iei i a $a"it! ii -r#%)se"#rț ț ș ț

4



>resu"uneC (mbunătă irea metabolismuluiH (mbunătă irea calită ii la"teluiH cre terea calită ii cărniiț ț ț ș ț

.con inutului (n "roteine/H reducerea grăsimilor, sau cel "u in a celor nesaturate, cre terea taliei laț ț ș

"e ti sau a numărului de icre .=as, #$%/ș

2.4 Mani-)"area ,eneti$! a #r,anis'e"#r

)e "oate utiliza "entru "roducerea de vaccinuri i a altor agen i tera"eutici clasici sauș ț

recombina i, care necesită fie organisme animale, fie culturi celulare animale' =e asemenea,țanimalele sunt utilizate i "entru studiul mecanismului unor boli' 0n "rezent e9istă multe formeș

mutante la multe s"ecii de animale care "ermit studii de descifrare a căilor metabolice sau amecanismelor moleculare de "roducere a unor boli' )co"ul acestor studii este de a dezvoltametode de tera"ie "entru astfel de boli' .2asih si colab',#$%/

2.5 Trans/#r'area ,eneti$!

-ransformarea genetică "resu"une transferul unor gene utile de la un organism la altul "rinintermediul unor vectori' -ransformare genetica s:a realizat la a"roa"e toate gru"ele de animale iș

anumeC oareci, obolani, "orci, vite, ca"re, oi, "ui, "e ti, ie"uri, insecte, viermi'ș ș ș

2.5.1 Rea"i0!ri a"e trans/#r'!rii ,eneti$eAstfel "rin transformare genetică a "orcilor cu gena fitiazei de la E. coli a fost "osibilă sintezafitiazei (n glandele salivare ale "orcilor transgenici' >rin transformarea genetică a "orcilor, ace tiaș

se "utea hrăni cu vegetale, "ut<nd utiliza fosforul din "lante .fitatul @ "rinci"ala formă de stocarea fosforului (n "lante/' Astfel crescătorii de "orci nu mai erau nevoi i să adauge fosfor (n hrană'ț

a urmare, a avut loc o utilizare avanta!oasă a hranei vegetale, iar carnea i la"tele erauș

(mbunătă ite calitativ, erau considerate mai sănătoase'ț

0n anada s:au ob8inut 6i crescut ca"re modificate genetic av<nd transferate gene de "ăian!en 6ise s"eră ca la"tele lor sa fie o sursă bogată de "roteine necesare "roducerii "<nzei de "ăian!en' )eurmăre6te, (n continuare, dacă 6i la"tele "rovenit de la genera8ia următoare de ca"re va con8ine

acelea6i "roteine necesare "entru "roducerea "<nzei de "ăian!en' >entru ob8inerea de mătasenaturală de "ăian!en este necesară combinarea a două ti"uri de "roteină "e care le "roduce "ăian!enul, 6i care trebuie răsucite' 2ătasea de "ăian!en este unul din cele mai tari 6i mai fle9ibilemateriale naturale din lume, fiind de cinci ori mai "uternică dec<t o8elul, ra"ortat la aceea6igreutate' Ea ar fi ideală "entru "lase de "escuit biodgradabile, ca fire de sutură neimunogene,resorbabile (n chirurgie, "entru "rotec ie balistică, (n confec ionarea unor veste antiglon 'ț ț ț

>ăian!enii sunt "rea agresivi "entru a fi crescu8i (n ferme iar eforturile anterioare "entru ob8inereade mătase din culturi bacteriene au fost un e6ec' =eoarece celulele e"iteliale din glandele mamarede la ca"rele transgenice 6i din glandele "roducătoare de mătase de la "ăian!en "roduc acelea6i "roteine com"le9e solubile (n a"ă, se "are că realizarea este "romi8ătoare' ercetări (n vederea "roducerii "roteinei necesare "<nzei de "ăian!en s:au realizat i "e mi9ine,ș animale (n formă

de i"ar ț care "roduc din abunden ăț mucus considerate ,,fosile vii #Jersiunea recombinată a butirilcholinesterazei umane, ce se găse te (n cantităti foarte mici (nș

s<nge .# mgl/ a fost ob inută (n cantită i suficiente tot cu a!utorul ca"relor transgenice' BhEț ț

func ioneaza ca un neutralizator natural ce absoarbe com"u ii organofosfa i ce ac ionează asu"raț ș ț ț

nervilor i "roduc boli neurologice' 0n "rezent este ultilizată (n tratamentul unor boli neurologice'ș

? altă a"lica ie a biotehnologiilor animale este "roducerea de la"te ,,vegetarian' ):a constatat căț

trigliceridele eviden iate (n la"tele de echidna .care este un monotrem/ diferă de cel al altor ț

mamifere' =istribu ia acizilor gra i este similară cu cea din uleiurile vegetale' Alison Janț ș

5



Eenennaam a studiat enzimele i substratele acestora im"licate (n sinteza trigliceridelor, a clonatș

aceste enzime "entru a "utea "roduce la"te ,,vegetarian'

-ransformarea genetică la "e ti vizează următoarele as"ecteC ob inerea unui număr mai mare deș ț

icreH ob inerea de varietă i rezistente la tem"eraturi scăzuteH ob inerea de varietă i rezistente laț ț ț ț

boli i "atogeniH accentuarea cre terii'ș ș

2.6 C"#narea #r,anis'e"#r ani'a"e>resu"une (nlăturarea nucleului ovulului i (nlocuirea cu nucleul "relevat de la o celulă somaticaș

"rovenită de la un animal adult, de aceea organismul ob inut va fi a"ro9imativ identic cu cel careț

a donat nucleul di"loid' ?rganismele nu sunt com"let identice datorită eredită ii e9tranucleare,ț

codificate de genomul mitocondrial'

lonarea organismelor animale este ultilă "entru men inerea unor trăsături utileH "rezervarea unor ț

s"ecii "ericlitate .bănci de esuturi, celule/H ob inerea unor "o"ula ii de celule, esuturi sau chiar ț ț ț ț

organe omogene, utile "entru tera"ie .transfer la "acien i cu diferite boli/' =e asemenea, clonareaț

este o metoda unica "entru studiul func iei genelor, activarea genomului, (n elegereaț ț

mecanismelor moleculare im"licate (n cancer, dezvoltare, (mbătr<nire' .Butiuc:;eul, #$%/

&. ASPECTE ETICE 7I MORALE CU PRI8IRE LA NOILEBIOTEHNOLGII

,,2atricea etică este o Kunealtă etică, o metodă de evaluare morală creată (n %LL e Ben2e"ham la entrul de Bioetică A"licată din Nottingham 6i dezvoltată ulterior "entru a a!uta laluarea deciziilor cu "rivire la acce"tabilitatea etică a unor noi biotehnologii'

ea mai mare "arte dintre as"ectele etice ale biotehnologiei s:ar "utea gru"a "e trei "aliere, fără ae9clude (nsă 6i alte "ăreri sau "osibilită8i de clasificare'

1. 9re-t)" "a a"i'ente si,)re :i %re-t)" "a in/#r'are

=re"tul la alimente sigure derivă din =eclara8ia Universală a =re"turilor ?mului (n care sesti"ulează că foamea constituie o fărădelege 6i o violare a demnită8ii umane' =re"tul lao"8iunea liberă, (n cuno6tin8ă de cauză, informat, derivă din conce"tul etic al autonomieiindividului' Acest "rinci"iu "oate fi a"licat, de e9em"lu, (n cadrul dezbaterilor "rivind etichetareaalimentelor derivate din organisme modificate genetic "entru a fi siguri că (ntotdeaunaconsumatorul 6tie ce consumă 6i "oate lua o decizie (n cuno6tin8ă de"lină de cauză' =re"tul la "artici"are democratică se adresează nevoii de !usti8ie 6i echitate'

2. 9re-t)" "a 3ene/i$ii"e %eriate %in a-"i$area 3i#te+n#"#,iei

?rganiza8ia ?NU "entru Agricultură .FA?/ a luat (n discu8ie 6i alte as"ecte "rivind etica biotehnologiei' 0n acest sens, un omitet al E9"er8ilor (n Etica Alimentelor 6i Agricultură a(ntocmit un 4a"ort "entru FA?, care se referă la biotehnologie, incluz<nd 6i ?2G' *

omitetul de E9"er8i "entru Etică (n Alimenta8ie 6i Agricultură al FA? .?rganismul ?NU "entruAgricultură 6i Alimenta8ie : Food and Agriculture ?rganisation of the United Nations/ este deacord că 6tiin8a 6i tehnologia au asigurat mari beneficii omenirii, (n trecut, 6i este de a6te"tat să ofacă 6i (n viitor, at<ta tim" c<t acestea sunt gestionate 6i a"licate (n mod "otrivit' Este de notat, (nacest conte9t, că dre"turile omului recunoscute "e "lan interna8ional sti"ulează că fiecare individ

6



are dre"tul să fie "ărta6 la binefacerile "rogresului 6tiin8ific 6i a a"licării "ractice a acestui "rogres' 2en8inerea biodiversită8ii sau a resurselor genetice constituie o "reocu"are globalăde ordin ma!or "entru FA?'

Mtiin8a a asigurat mari beneficii "entru umanitate (n trecut 6i "oate continua să o facă 6i (n viitor,cu condi8ia e9isten8ei unei "reocu"ări reale "entru echitate' 4ezultatele cercetărilor 6tiin8ificetrebuie să fie re"artizate (n mod corect' Evaluarea omitetului se bazează "e un im"erativ etic,acela de a asigura "rioritate im"actului 6i folosirii 6tiin8ei "entru cei săraci, flăm<nzi 6ivulnerabili, inclusiv micilor fermieri din 8ările (n curs de dezvoltare' &

&. Re"i,ie :i '#ra"itate ;n 3i#te+n#"#,ie

Asocia8ia Americană "entru >rogresul Mtiin8ei a desfă6urat, (n ultimii * ani, un "rogram destinatdialogului (ntre Mtiin8ă, Etică 6i 4eligie' 0n cadrul acestui "rogram la care au "artici"at numero6icercetători 6i "ersonalită8i ale vie8ii religioase, s:a a!uns la concluzia că dialogul dintre teologie 6i6tiin8ă este e9trem de necesar, mai ales astăzi, c<nd 6tiin8a (nzestrează "e om cu "uteri multi"le'Acest dialog este necesar 6i "entru fa"tul că, (n ultimul secol, cu "recădere, 6tiin8a nu a "rodusdec<t rezultate sau date, fără ca acestea să con8ină im"licit 6i etica folosirii lor, un fel de manual

al utilizatorului'Mtiin8a "une la dis"ozi8ie un instrumentar de date 6i "rocedee "e care tehnologiile le "ot folosi'=ar cine hotără6te cum sunt ele folosite ine stabile6te ce nu este "ermis să se facă 0n ra"ort cuce re"ere se stabilesc aceste limiteUnele as"ecte ale biotehnologiei sunt (m"otriva credin8ei catolice, deoarece Biserica catolicăcrede că via8a (nce"e cu fertilizarea .fecundarea/ 6i, de aceea, este (m"otriva recoltării de celulestem din embrionul uman, deoarece această tehnică are ca rezultat distrugerea embrionului' >e dealta "arte (nsă, "ozi8ia Jaticanului s:a manifestat (n favoarea ?2G, deci a biotehnologiei, ca ocale "entru a a!uta la hrănirea săracilor

? relatare des"re a"robarea ?2G de către onsiliul 2usulman, care se (nscrie (n sfera de

"reocu"are a eticii biotehnologiei, demonstrează că bariera, uneori im"usă biotehnologiilor, estede"a6ită 6i de religia musulmană' Autorită8ile de conducere "entru afacerile islamului dinIndonezia au decis să continue consumul de ?2G im"ortate'

0n multe 8ări im"ortul de ?2G este restric8ionat datorită temerilor de efecte secundare,necunoscute, ca urmare a consumului de alimente al căror genom natural a fost modificat

0n ceea ce "rive6te "unctul de vedere al onferin8ei Bisericilor Euro"ene .E/, cu "rivire la "racticarea 9enotrans"lantulu, ca un segment al biotehnologiei, acesta este "rezentat (ntr:unra"ort "ublicat recent' Oenotrans"lantul : care (nseamnă trans"lantul de celule, 8esuturi sauorgane de la un animal la o fiin8ă umană : este P"roblematic din "unct de vedere moralP, dar Pnu

fundamental gre6it din "unct de vedere cre6tinP' -otu6i, această tehnologie trebuie dezvoltată cumare "ruden8ă' Aceasta este concluzia unui ra"ort des"re 9enotrans"lant, "ublicat recent degru"ul de lucru "entru Bioetică 6i Biotehnologie al omisiei Biserica 6i )ocietatea din cadrulonferin8ei Bisericilor Euro"ene .E/' PE9istă multă nesiguran8ă (n biotehnologie (n general 6i(n 9enotrans"lant (n "articularP, s"une Poncluzia "rovizorieP a ra"ortului' eea ce se "oates"une, totu6i, este că Pde6i 9enotrans"lantul este (n mod sigur "roblematic din "unct de vederemoral, nu (l condamnăm ca fundamental gre6itP'

7



>rinci"ala !ustificare a 9enotrans"lantului, 6i anume de a găsi o solu8ie "entru li"sa 8esuturilor 6i aorganelor la om, esteC Prezonabil din "unct de vedere eticP' =ar cum această tehnologie este (ncă(n fa6ă, Po "olitică a "a6ilor mici "oate fi o bună (ntoarcere "ractică la vechea virtute a "ruden8eiP'=e aceea, ra"ortul e9"rimă s"ri!in "entru P"olitica de mare "ruden8ăP (n schi8a de 4ecomandare "rivind 9enotrans"lantul "regătită de onsiliul Euro"ei' >entru unii, modificarea genetică laanimale nu va fi niciodată acce"tată deoarece această modificare este o li"să de res"ect "entru

animale 6i violează dre"turile animalelor'1Amestecarea soiurilor .felurilor/ distincte de "lante sau de animale "rin (ncruci6are este interzisăe9"licit (n Jechiul -estament, (n 7eviticul, %LC%L' K)ă res"ecta8i legile 2ele' )ă nu (m"reuni vitede două s"ecii deosebiteH să nu semeni (n ogorul tău două feluri de semin8eQ =in această cauză,unii cre6tini 6i unii membri ai credin8ei, evreie6ti sau islamice, vor argumenta că amestecarea biologică a omului cu animalele este strict de condamnat'

*. TEMERI I ÎNGRI<ORĂRIȘ

>robabil ca nu de "u8ine ori divergen8a de o"inii (6i are cauzele 6i (n li"sa de informare sau chiar ignoran8ă, o slabă informare 6i "oate chiar (ntr:o informare gre6ită' Integrarea 4om<niei (n

Uniunea Euro"eană a (nseamnat 6i cunoa6terea 6i familiarizarea cu legile 6i normativele din UE,care au valabilitate 6i "e teritoriul 4om<niei' Fără nici o (ndoială că 6i unele interese, de diferitenuan8e, "rintre care i interesele financiare, !oacă un rol im"ortant, uneori determinant, (nș

atitudinea "o"ula8iei, a cercetătorilor, a unor organiza8ii, cu "rivire la ?rganismele 2odificateGenetic 6i a biotehnologiei, (n general'

>rotestatarii folosirii animalelor modificate genetic asociază aceste realizări cu unele riscuri, carest<rnesc (ngri!orare 6i care trebuie avute (n vedere 6i evaluate (n mod temeinic' Aceste riscuriincludC

: "osibile reac8ii alergice sau efecte to9ice ce ar "utea fi semnalate ca urmare a consumului deanimale G2 sau a "roduselor "rovenite de la animale modificate geneticH

: "osibile schimbări ce ar "utea interveni (n com"ortamentul animalelor modificate genetic (nc<tacestea să devină agresiveH

: riscul ca animalele modificate genetic să devină "urtătoare de germeni "atogeni 6i să constituierezervor de boli "entru omH

: im"actul ne"revăzut asu"ra ecosistemului dacă animalele modificate genetic sca"ă sau suntdis"ersate (n mod inten8ionat (n mediu'

=e6i "robabilită8ile ca aceste (nt<m"lări să se "roducă sunt foarte reduse, acest as"ect nu "oate finegli!at 6i este im"ortant de luat (n seamă' E9istă 6i "l<ngeri de ordin etic 6i moral (n legătură cufolosirea animalelor modificate genetic (n cercetările medicale, (n "articular "entru că acesteanimale sunt su"use unor suferin8e anormale, "entru că cel mai adesea aceste animale suntdistruse, 6i "entru că ar "utea avea un im"act negativ asu"ra "o"ula8iei sălbatice dacă ar scă"aaccidental (n mediu' Unii oameni consideră (ntregul conce"t că fiind neetic' =e asemenea, sunt deluat (n seama as"ectele (n legătură cu asigurarea bunăstării animalelor, cu "roduc8ia animalelor modificate genetic 6i cu efectele modificării, (n s"ecial "entru ne"revăzutul inerent (n tehnologie'>roblemele de ordin etic se referă 6i la schimbarea construc8iei genetice a s"eciilor 6i mai ales aamestecului genelor de la diferite s"ecii' Una dintre organiza8iile non:"rofit din Anglia caremonitorizează dezvoltarea biotehnologiei (n genetică "entru interesul "ublic, "rotec8ia mediului 6i

8



bunăstarea animalelor consideră că schimbările fundamentale ale codului genetic al altor s"eciinu "oate fi considerată o "roblemă fără im"ortan8ă, u6oară, 6i că e9istă o "rezum8ie (m"otrivaunor asemenea modificări, (n afară de cazul c<nd e9istă argumente obligatorii "entru a face acestlucru' Aceste argumente "ot include at<t necesitatea a"licării unei conduite de tratament, c<t 6ili"sa de alternative acce"tabile "entru realizarea aceluia6i rezultat' Este im"ortant că societatea,ca un (ntreg, este anga!ată (n dezbateri cu "rivire la ce este acce"tabil 6i de dorit, (nainte că

"rogresele biotehnologiei să a!ungă (n "unctul din care animalele transgenice să devină "artenormală a "rocesului de "relucrare a "roduselor iar rela8ia (ntre om 6i animale să fie schimbatăirevocabil'

. LEGISLA=IA CU PRI8IRE LA ANIMALELE MO9IFICATE GENETIC

=in motivele arătate mai sus, 6i desigur 6i din altele, modificările genetice sunt obiectul unorreglementări guvernamentale 6i "ot fi folosite numai c<nd nu e9istă altă cale "entru a realizaunele cercetări im"ortante sau c<nd au un im"act semnificativ (n (mbunătă8irea unor metodecurente de tratament sau de cercetare' )e are (n vedere 6i se face tot ce se "oate ca totu6i numărulanimalelor modificate genetic folosite să fie c<t mai redus' Nu este "ermisă cre6terea de animalemodificate genetic (n contact cu "o"ula8ia sălbatică' 0ntruc<t "o"ula8ia din diferite zone 6i cu

diferite convingeri a manifestat o mare diversitate de atitudini fa8ă de a"lica8iile modificărilorgenetice la animalele de "roduc8ie, sau (ntre"rins 6i asemenea studii de sondare 6i cunoa6tere aacestor as"ecte' >entru utilizatorii de animale modificate genetic activită8ile ce se desfă6oară (nacest domeniu sunt definite (n art'# din 4egulamentul G2? @)'I' No' 3*#$$% astfelC oriceactivitate (n care un organism, altul dec<t microorganismele, este modificat genetic, sau (n careasemenea organisme sunt cultivate, de"ozitate, trans"ortate, distruse, dis"use sau folosite (n oricealt fel 6i "entru care este folosit un con8inut s"ecific sau alte măsuri de "rotec8ie "entru limitareacontactului lor cu "ublicul sau cu mediul' onform art'& din 4egulamentul G2? @)'I' No'3*#$$% obliga8ia "entru un utilizator care realizează această activitate, este să se asigure că toatemăsurile "otrivite au fost luate "entru evitarea efectelor adverse asu"ra sănătă8ii animalelor 6i a

mediului' Animalele modificate genetic sunt "lasate "e "ia8ă sub "revederile =irectiveiL$##$EE, amendată "rin =irectiva #$$%%5 "rivind răs"<ndirea deliberată (n mediu a ?'2'G'3

4. ATITU9INEA CONSUMATORILOR PRI8IN9 9IFERITE APLICA=II ALEMO9IFICĂRILOR GENETICE ÎN PRO9UC=IA ANIMALĂ

E9istă o mare diferen8ă (n ceea ce "rive6te atitudinea 6i "referin8ele consumatorilor, "rivitor laconsumul de alimente modificate genetic' As"ecte interesante 6i edificatoare au fost ob8inute (nacest sens "rintr:un studiu efectuat (n ?landa (n anul #$$ de către un colectiv de cercetători' 0nultimul tim" a crescut mult numărul de alimente noi ob8inute "rin biotehnologiile moderne'Aceste realizări urmăresc (mbunătă8irea siguran8ei alimentelor, bunăstarea animalelor, "rotec8iamediului 6i costurile "roduc8iei' =e6i modificările genetice au adus beneficii substan8iale "entru "roducători 6i consumatori, consumatorii euro"eni au (ncă o atitudine negativă fa8ă de ?'2'G' 6i "rodusele din ?'2'G'' re6terea temerilor "rivind sănătatea 6i siguran8a alimentelor 6i cele fa8ăde "osibilele efecte negative asu"ra mediului 6i temerile sub ra"ort etic atribuie consumatoruluiun rol im"ortant (n "rocesul de ado"tare a succeselor biotehnologiilor noi'

):a stabilit că atitudinea consumatorilor de"inde de mai mul8i factori, mai ales de aria de a"licarea modificarilor genetice 6i de ti"ul modificărilor (n cauză' 2odificările genetice (n lan8ul

9



"roducerii alimentelor are numeroase a"lica8ii "oten8iale (n diferite stadii de "roduc8ie' =ee9em"lu, (n (nmul8irea animalelor, (n cre6terea animalelor .a"lica8ii (n medicină, "roduc8ia defura!e, aditivi fura!eri/ 6i "rocesare .folosirea bacteriilor/' Aceste a"lica8ii "ot fi benefice "entruconsumator sub ra"ort economic 6i sau (n c<m"ul bunăstării animale, siguran8ei alimentelor,calitatea mediului' )tudiul evaluează acce"tarea de către consumator a diferitelor a"lica8ii alemodificărilor genetice (n lan8ul de "roduc8ie a "roduselor animale 6i a fost efectuat (n ?landa (n

#$$' A rezultat că, (n general, consumatorii "referă carnea de "orc conven8ional fa8ă de carneade "orc asu"ra căruia s:au a"licat modificări genetice' -otu6i im"actul negativ este com"ensat "rin (mbunătă8irea calită8ii, (mbunătă8irea bunăstării animale, im"actul mai scăzut asu"ramediului, mai "u8ine reziduuri 6i un "re8 mai bun' =intre toate acestea im"actul asu"ra bunăstăriianimale a avut cel mai favorabil efect asu"ra alegerii consumatorilor' u o com"ensare financiarăsubstan8ială 6i "rezenta diferitelor beneficii, consumatorii vor avea "referin8e mai accentuate "entru carnea de "orc modificat genetic dec<t "entru cea de "orc conven8ional' -rebuie 6tiut (nsăcă e9istă o mare diversitate (n "referin8ele consumatorilor'

Un alt studiu a fost efectuat (n )UA "entru a stabili efectele consumului de la"te 6i carne "rovenite de la vaci clonate' onform unui comunicat de "resă cercetătorii din )UA au evaluat

carnea 6i la"tele "rovenite de la vaci clonate 6i au arătat că acestea sunt sigure "entru consumuman' )iguran8a alimentară a cărnii 6i la"telui "rovenite de la vaci clonate nu sunt caracteristici "rinci"ale, a arătat directorul GeneRatch dr' )ue 2ayer iar clonarea animalelor de fermă este (nim"as sub ra"ort tehnologic' lonarea "rovoacă suferin8e animalelor, reduce fondul de gene, "oate fi (nso8ită de unele boli ca mastitele 6i infertilitatea' ?rice afirma8ie că "rin clonarea vacilorvom a!uta la (mbunătă8irea hrănirii "o"ula8iei este nelegitim, du"ă cum s"une dr' 2ayer'

5. CONCLUZII

-rebuie să e9iste o "ermanentă informare a "ublicului asu"ra stadiului cercetărilor (ntre"rinse 6isă fie "ostulate clar limitele "<nă la care "oate fi (m"ins ra"ortul dintre suferin8a animalelor

folosite (n e9"erien8e 6i beneficiul uman' -otu6i, multă lume crede că trebuie să e9iste unechilibru acce"tabil (ntre minimalizarea suferin8elor animalelor 6i ma9imul de c<6tig "entrumedicină, agricultura 6i 6tiin8ă'

? "roblemă este că legisla8ia euro"eană este e9trem de greoaie 6i e9trem de greu de abordat' 0nEuro"a, (n acest moment, această realitate nu este foarte im"ortantă, deoarece e9istă alimente dinabunden8ă, dar ea are un mare efect asu"ra 8ărilor (n curs de dezvoltare, conduc<nd la ideea căe9istă ceva "ericulos legat de realizările biotehnologiei 6i acesta este un lucru rău'

E9istă multă ignoran8ă "rivind realizările 6tiin8ifice (n Euro"a 6i aceasta este o "roblemă serioasă,deoarece ea induce o im"resie negativă 6i "entru conducătorii 8ărilor (n curs de dezvoltare 6i

sugerează că "entru realizările biotehnologiei e9istă ni6te reguli foarte com"licate, c<nd de fa"t,aceste reglementări, (n cea mai mare "arte, nu sunt necesare'

Bibliografie

10



Butiuc:;eul Anca, Biotehnologie generala, lu! Na"oca, #$%, "'#*:#5

=as, )', Biotechnological E9"oitation of 2arine Animals, #$%

2asih, )', si colab, -ransgenic Animals and their A""lication, #$%

'A' oo"er et al', onsuming transgenic goats%$'%*3%!ournal'"one'$$&5$L, #$%*'

7' 7ai et al', Generation of cloned transgenic "igs rich in omega:* fatty acids, Nat Biotech, "'*&:*1, #$$1'

A'7' Jan Eenennaam, R'2' 2uir, -ransgenic salmonC a final lea" to the grocery shelf Nat

Biotech, #LC3$1:%$, #$%%'

% 4omi8an '>', =ic8ionar de dre"tul mediului, Bucure6ti, Editura All Bec+, #$$, "' %%

# )cientists s"in first lab:made s"ider sil+ Sanuary #$$#

* 4e"ort of the >anel of Eminent E9"erts on Ethics in Food and Agriculture''' Biotechnology,

including genetically modified organismshtt"CTTT'fao'org=?4E>$$*OL1$$E9L1$$e$1'htm

=eclara8ia Universală a =re"turilor ?mului, Articolul #3

& =r'ing'onstantin )in 7egislatia (n domeniul organismelor modificate genetic,AG4IU7-U4A 4?2ANIEI Nr' *#$$&

1 E .onferin8a Bisericilor Euro"ene/ #*'$5'#$$#, Bucure6ti .Jia8a ultelor/ 4a"ortul Edes"re 9enotrans"lant

3 TTT'e"a'ie7icensingG2?7icensing ontainedUseofG2?sFileU"load,%33,en'doc :7egislative reuirements for G2 animals under the G2?

htt"CTTT'gs+'comres"onsibilitycrVissueseiVgmVanimals'htm

htt"CTTT'catholica'rostirishoT'as"idW%$XlangWr

htt"CTTT'utg!iu'rorevistaec"df#$$3:$%#LVobzaruD#$AngelicaD#$'"df

htt"CTTT'b!s'ro=ocumentVFiles=ocumente$$$$$%1%m&dagVarteD#$?2G'"df

htt"CTTT'bbc'comneTsscience:environment:%1&&*&3

htt"Cber+eleysciencerevieT'combridges:made:of:s"ider:sil+:you:can:than+:the:goats:for:that

htt"CTTT'the:scientist'comarticles'vieTarticleNo$$5%title=esigner:7ivestoc+

htt"CTTT'agriculturaromaneasca'ro"rodusebiotehnologii:in:cresterea:si:dezvoltarea:animalelor:&%:t#'html

htt"Cziarullumina'robiotehnologiile:in:favoarea:sau:in:defavoarea:omului::111#$'html

11

http://www.nature.com/nbt/journal/v24/n4/abs/nbt1198.html



atitudinea consumatorului fata de biotehnologiile animale

Documents