UNIVERSITATEA BACAUFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENTAConducator stiintific,Pr. Univ . Dr Patrut VasileCandidat,Radu Alexandra1UNIVERSITATEA BACAUFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENTACONTABILITATEA CREANTELOR SI A DATORIILORCOMERCIALEConducator stiintific,Pr. Univ . Dr Patrut VasileCandidat,Radu Alexandra2CUPRINSINTRODUCERE ...............................................................................................................................5CAPITOLULI ....................................................................................................................................7NOTIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE SI CREANTELE COMERCIALE ..................71.1 Relatiile cu furnizorii .........................................................................................................................81.1.1. Denumirea conceptului de datorie .................................................................................................................91.2. Relatiile cu clientii ............................................................................................................................111.2.1. Definirea conceptului de creanta ...................................................................................................................121.3. Obiectivele contabilitatii datoriilor si creantelor comerciale ........................................................131.4. Evaluarea creantelor si datoriilor ...................................................................................................141.5. Caracterizarea relatilor juridico-patrimoniale cu tertii ...............................................................15CAPITOLULII . .............................................................................................................................17SC “AEROSTAR BACAU” SC - CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI .....................172.1. Scurt istoric ......................................................................................................................................172.2. Structura organizatorica S.C. AEROSTAR Bacau. ...................................................................18

2 2.1 Evaluarea activitatii societatii în anul 2006 ...................................................................................................212 2.2 Evaluarea nivelului tehnic al S.C. AEROSTAR S.A. ....................................................................................232 2.3Evaluarea activitatii de aprovizionare tehnico-materiala ................................................................................282 2.4 Evaluarea activitatii de vanzare ....................................................................................................................29` ...............................................................................................................................................................................292 2.5 Evaluarea activitatii de cercetare si dezvoltare .............................................................................................332 2.6 Activele corporale ale societatii ....................................................................................................................352.2.7 Tipul de management aplicat .........................................................................................................................352.2.8 Resurse umane ............................................................................................................................................372.2.10 Piata de desfacere .......................................................................................................................................392.2.11 Organizarea si functionarea compartimentului financiar-contabil ..............................................................40CONTABILITATEA SI GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANTELOR COMERCIALE LAS.C. ,,AEROSTAR” S.A ..................................................................................................................45BACAU .............................................................................................................................................453.1. Sistemul purtatoriior primari de informatii privind datoriile si ..................................................45creantele comerciale ...............................................................................................................................453.2 Contabilitatea curenta a datoriilor si creantelor comerciale .........................................................513.2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale .................................................................................................523.2.1.1. Sistemul de conturi folosit privind datoriile comerciale .......................................................................523.2.1.2. Reflectarea în contabilitate a operatiilor privind datoriile comerciale ................................................563.2.2 Contabilitatea creantelor comerciale ............................................................................................................613.2.2.2. Reflectarea în contabilitate a operatiilor privind creantele .........................................................65comerciale ..........................................................................................................................................................653.2.3. Contabilitatea avansurilor intersocietati ........................................................................................................693.2.4. Contabilitatea reducerilor de pret efectuate în relatiile comerciale ..........................................................723.2.5 Contabilitatea efectelor de comert .............................................................................................................743.3 Informatia de bilant privind datoriile si creantele comerciale .....................................................773.3.1. Situatiile financiare privind datoriile si creantele comerciale .......................................................................783.3.1.1. Analiza lichiditatii si solvabilitatii de plata a întreprinderii ..................................................................7833.3.2. Analiza gestiunii creditului client .................................................................................................................82Viteza de rotatie a creantelor curente .................................................................................................................83

3.3.3. Analiza gestiunii datoriilor curente ...............................................................................................................83Viteza de rotatie a datoriilor curente ..................................................................................................................843.3. 5. Analiza corelatiei creante - datorii ..........................................................................................................85CAPITOLUL IV. .............................................................................................................................88POSIBILITATI DE EXTIXDERE A UTILIzaRII MIJLOACELOR MODERNE DECALCUL LA S.C ,,AEROSTAR” S.A. ............................................................................................884.1 Prezentarea sistemului cu care se opereaza ....................................................................................884 1.1 Sistemul informational economic ................................................................................................................934.2. Prezentarea actualului sistem informatic - parte integranta a sistemului informationaleconomic .................................................................................................................................................934 2.1 Module si functionalitati ale produsului informatic Siveco ..........................................................................944 .2.3 Beneficiile implementarii produsului ERP Siveco .....................................................................................117PROGRAM ...................................................................................................................................120BIBLIOGRAFIE ...........................................................................................................................132ANEXE ...........................................................................................................................................1344

INTRODUCERERealizarea de catre fiecare întreprindere a unei ridicate performante economice si financiare si a unei inalte si durabile competivitati, în conditiile unui tot mai accentuat caracter concurential al economiei, impune, nu in ultimul rand un management eficient.Asigurarea unui management performant este conditionata in primul rand, si in mare masura, de exisienta unui sistem informational capabil sa produca si sa ofere factorilor de decizie a întreprinderii (ca si altor utilizatori), informatii cat mai exacte, complete, relevante si operative.Contabilitatea întreprinderii, in calitatea sa de principal subsistem informational al sistemului informational economic al acestuia, trebuie sa constituie si ea, obiect al preocupariior specialistilor menite sa asigure cresterea contributiei ei la consolidarea situafiei financiare a entitatii patrimoniale, la cresterea performantei financiare a acesteia.Un domeniu în care contabilitatea, prin functiile ei de reflectare, calcul, analiza si control, poate si trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la întarirea disciplinei si simtului de responsabilitate in gestionarea resurselor il constituie contabilitatea si gestiunea datoriilor si creantelor cormerciale.Demersul cognitiv si aplicativ debuteaza -în primul capitol- cu definirea conceptelor de creanta si datorie si sunt prezentate obiectivele contabilitatii si gestiunii datoriilor si creantelor comerciale, precum si evaluarea acestora, în finalul acestui capitol sunt caracterizate relatiile juridico-patrimoniale cu tertii.

CAPITOLULI

NOTIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE SI CREANTELECOMERCIALEContabilitatea este un mijloc social ce are drept finalizare reprezentarea unei realitati care este întreprinderea sau orice alta organizatie. Un domeniu in care contabilitatea, prin functtiile ei de reflectare, calcul, analiza si control poate si trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la ntarirea disciplinei si simtului de responsabilitate. In gestionarea resurselor îl constituie contabilitatea si gestiunea datoriilor si creantelor comerciale.In contabilitatea financiara relatiile cu partenerii sunt evidentiate prin folosirea unei clase de "conturi de terti".,,Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor creantelor unitatii în relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugerul starului, entitatitile din cadrul grupului, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi"Evidentierea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor nominala (valoarea efectiva din momentul aparitiei lor). Creantele si datoriile in devize se înregistreaza in contabilitate atat în lei la cursul zilei, cat si în devize.Potrivit art. 15 din Legea contabilitatii nr. 82 /1991 republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 61 /2001, contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana juridica in parte. Astfel în contabilitatea analitica funizorii si clientii se grupeaza în interni si externi, iar în cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare.Daca operatiunea are loc înainte ca documentul justificativ sa fi sosit, sau inainte ca acesta sa se fi întocmit atunci înregistrarea se va face într-un cont de asteptare pana la aparitia documentului, cand va avea loc transferul în conturile de creanta sau de datorie.Pe parcursul realizarii obiectivelor se urmareste permanent respectarea principiului necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este admisa nici compensarea între creante si datorii ele apar distinct în conturile întreprinderii, în acest fel se respecta cerinta de imagine fidela a întreprinderii.Datoriile reprezinta resurse externe de finantare puse la dispozitia întreprinderilor fie de o institutie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de alti terti (datorii fiscale, sociale, salariale,etc).O datorie este o obligatie actuala a întreprinderii care provine din evenimentele trecute si care trebuie sa antreneze, cu ocazia platii (decontarii sale) o iesire de resurse (active) generatoare de avantaje economice.

1.1 Relatiile cu furnizoriiConform Dictionarului de Marketing furnizorul reprezinta partenerul din cadrul pitei, care asigura întreprinderii resursele (materii prime, materiale, energia, diferite componente, echipamente tehnice, informatii, banii si forta de munca), necesare desfasurarii activitatii, în baza unor relatii de vanzare-cumparare.Cunoasterea posibilitatilor de oferta ale acestor agenti de mediu prezinta o deosebita împortanta pentru activitatea intreprinderii. Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii de genul: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, localizarea geografica, etc. In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata normale impune si cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare, precum si a altor elemente care ar putea reprezenta la un moment dat factori perturbatori.

Raporturile intreprinderii cu fumizorii sunt determinante pentru bunul mers al activitatii, si, ca urmare, reglementarea lor necesita optiuni concretizate in strategii specifice:- preocuparea de a asigura o structura a furnizorilor pentru principalele categorii de resurse care, pe de o parte, sa nu genereze raporturi de dependenta, iar pe de alta parte, sa nu afecteze calitatea si eficienta aprovizionarii cu resursele respective;- promovarea unor raporturi stabile, pe termen lung, cu principalii furnizori, inclusiv sub forma raporturilor de parteneriat strategic si a aliantelor strategice;- dobandirea unor avantaje concurentiale pe baza promovarii de raporturi cu furnizori de renume.Relatiile unei unitati economice cu furnizorii sai sunt determinate profund de natura tehnologica a proceselor productive. Relatiile intre cei doi agenti economici se stabilesc prin semnarea contractelor de vanzare-cumparare, de executie de lucrari sau prestari de servicii. In cazul in care cumparatorul nu achita pe loc marfa, lucrarile executate si serviciile prestate va avea obligatii de plata-datorii, care le va achita la termenele prevazute in contract. Pentru perioada de la aparitia obligatiilor pana la achitarea lor, agentul economic beneficiaza de o resursa atrasa, un credit comercial pentru care nu plateste dobanda, creditul-furnizor acordat devanzator. .O obligate mai poate fi stinsa si prin renuntarea de catre creditor la drepturile sale.In aprovizionarea cu materii prime, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar se tine seama de:- relatiile traditionale cu furnizorii;- aprovizionare.a de la .furnizorii cei mai apropiati §i cu mijloace de transport economice;- facilitafi privind pretul si calitatea;In cadrul relatiilor generate pe care firma le are cu furnizorii, relatiile cu furnizorii de imobilizari corporale ocupa un loc aparte datorita importantei acestor imobilizari in viata unei afaceri.Decizia de investire in activele corporale este o decizie cu inplicatii pe termen lung. Din aceasta cauza entitatile patrimoniale in general, trebuie sa trateze prudential investitiile in unobilizari corporale, tinand cont de necesitatea menerii echilibrului financiar general. Conform acestei reguli, resursele utilizate pentru finantarea unui bun trebuie sa ramana investite in firma pentru o durata cel putin egala cu durata de viata a acelui bun. .Conform cerintei pastrarii echilibrului financiar, resursele permanente trebuie sa finanteze imobilizarile, iar resursele temporare vor finanta intotdeauna activul circulant al firmei.

1.1.1. Denumirea conceptului de datorieIn relatiile cu tertii, datoriile reprezinta. obligatii pe termen scurt (temporare) ale unitatii ce deriva din:- relatii comerciale cu furnizorii sai;- operatiuni financiare cu bugerul starului, organismele de asigurare si protectie sociala, etc;- alte operatiuni cu creditori diversi.O obligatie reprezinta un angajament, o responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel.Stergerea obligatiei se face prin : plata in numerar, transfer al altor active, prestarea de servicii, inlocuirea respectivei obligatii cu o alta, renuntarea de catre creditor la drepturile sale.Datoria este obligatia contractuala fata de un tert si care presupune plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unor servicii sau executarea de lucrari in folosul acestuia.

Cel ce are o datorie poate fi considerat ca fiind debitor. Datoriile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:Dupa natura operatiilor pe care le genereaza :- datorii comerciale;- datorii financiare;- datorii salariale;- datorii sociale;- datorii fiscale;- alte datorii.

Dupa perioada de timp in care se deconteazadistingem:- datorii pe termen scurt;- datorii pe termen mediu;- datorii pe termen lung.

Dupa continutul economic si obiectul acestor datorii:- datorii fata de furnizori pentru c/val bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite;- datorii fata de clienti, pentru avansurile si aconturile primite de la acestia ;- datorii fata de personal - drepturi salariale ale acestora;- datorii fata de bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, alte organisme publice, pentru diferite impozite, taxe si varsaminte asimilate;- datorii fata de grupuri si asociati/actionari;- alte datorii.

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a datoriilor se face in momentul crearii lor si la valoarea nominala.In cazul datoriilor exprimate in devize avem urmatoarele particularitati:- se efectueaza la cursul de schimb, in vigoare la data efectuarii operatiunii respective;- diferentele de curs valutar intre data inregistrarii datoriilor si data platii lor, se inregistreza dupa caz, ca venituri sau cheltuieli;- pentru pierderea neta provenita din diferente de curs valutar se constitute provizioane pentru pierderi din schimb valutar care sunt deductibile fiscal la determinarea impozitului pe profit;- in perioada urmatoare, asemenea provizioane se transfera la venituri, fie pe masura decontarii datoriilor in devize, fie ca urmare a scaderii cursului de schimb la inchiderea exercitiului pentru datoriile in devize.

1.2. Relatiile cu clientiiActivitatea de desfacere a produselor proprii, serviciilor sau a marfurilor achizifionate de la alti producatori necesita cunoasterea temeinica a nevoilor pietei pentru aceste produse, servicii sau marfuri, precum si adoptarea unor forme moderne de vanzare a acestora .Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii . Pentru a-si atinge obiectul de activitate si a-si realiza programele stabilite agentul economic trebuie sa dispuna de o clientela care sa cumpere produsele si serviciile oferite de catre acesta.Clientul este o componenta a micromediului intreprinderii, cu o importanta vitala pentru orice producator. Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile (serviciile) intreprinderii, ocupand un loc central in

tematica studiilor de marketing, in scopul cunoasterii nevoilor, a cererii, a comportamentelor de cumparare si de consum al acestora.Existenta si evolutia pe termen lung a intreprinderii vor depinde de dinamica raporturilor dintre intreprindere si clientii sai.Modul in care firma interactioneaza cu clientii este hotarator pentru viitorul afacerii respective, analiza relatiilor firmei cu clientela sa putand reliefa capacitatea ei de a-si vinde corespunzator serviciile,produsele, marfurile, calitatea marketingului si mai ales capacitatea ei de a raspunde prompt cererii manifestate pe piata produselor sale, capacitatea de reactie la semnalele cererii fiind judecata cantitativ, dar mai ales calitativ.Modul in care produsele sau marfurile (serviciile) sunt desfacute catre clientela este fundamental pentru mentinerea unor relatii principale si amiabile cu clientii, intrucat modul de prezentare in care personalul firmei interactioneaza cu clientela sunt vitale pentru imaginea de ansamblu a firmei.Relatiile care apar intre agentii economici ca furnizori si clienti poarta denumirea de creante.Creantele sunt drepturile banesti ale agentului economic de a incasa de la terte persoane contravaloarea livrarilor sau prestarilor de lucrari sau servicii.Relatiile intreprinderilor cu clientii lor trebuie modelate de o serie de orientari strategice, precum:• acordarea unei atentii maxime orientarii clientilor de a obtine o satisfactie superioara prin calitate, servicii si valoare, in conditii banesti mai avantajoase;• particularizarea produsului (serviciului) in raport cu cerintele individuale;• reducerea timpului de livrare a produsului (serviciului) pe piata, avand in vedere fenomenul de volatilitate crescanda a preferintelor clientilor;• extinderea actiunilor de parteneriat cu clientii.

1.2.1. Definirea conceptului de creantaCreantele reflecta valorile ce urmeaza a fi incasate de catre agentii economici reprezentand contravaloarea marfurilor, produselor, semifabricatelor vandute si / sau a serviciilor si a lucrarilor prestate. Creantele sau valoarea in curs de decontare, reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric, care poate fi reprezentat printr-o suma de bani, o lucrare, sau un serviciu . •"Creanta reprezinta contrapartida unei datorii si se concretizeaza in dreptul de a pretinde plata unei sume de bani, livrarea unui bun , prestarea unui serviciu , executia unei lucrari ".Titularul unei creante poate fi considerat ca fundamental creditor.Intreprinderea inregistreaza creante in relatiile cu clientii (creante - client, efecte de primit ), cu debitorii, cu personalul , cu bugerul statului (TVA de recuperat, varsaminte de impozite peste suma reala), cu bugetul asigurarilor sociale, in cadrul grupului cu asociatii, cu subunitatile si chiar cu funizorii (furnizori-debitori).Creantele devin certe in momentul inregistrarii (facturarii).Creantele comerciale se pot clasifica dupa mai multe criterii:Dupa modalitatea lichidarii lor:- creante din vanzari pe credit comercial , a caror incasare se face cu instrumente de decontare obisnuite;- creante din vanzari pe credit cambial, a caror incasare se face pe baza de efecte de comert de tip cambial.Dupa scadenta creantelor distingem : .

- creante exigibile, a caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare;- creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si a caror termen de incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii.Dupa moneda in care se vor incasa:- creante in lei;- creante in devize.In functie de raporturile avute cu societatile:- creante asupra societatilor din cadrul grupului; creante in afara grupului.Creantele asupra clientilor devin certe din momentul inregistrarii (facturarii) transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii.Creantele se inregistreaza in contabilitate pe baza facturarii la valoarea lor nominala care este data de totalul de plata (val. facrurii + TVA ). Daca se acorda reduceri comerciale atunci inregistrarea dreptului de creanta se face la valoarea neta comerciala la care se adauga si TVA-ul corespunzator pentru operatiunile supuse impozitarii.Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii oparatiunilor.Diferentele de curs valutar, ce pot sa aparea intre data inregistrarii creantelor in devize si data incasarii lor se inregistreaza in contabilitate sub forma de venituri daca sunt favorabile sau cheltuieli financiare daca sunt nefavorabile.In bilant creantele figureaza la valoarea lor nominala, iar daca este cazul - se constata o pierdere ,se pot constitui provizioane pentru depreciere.Stingerea dreptului de creanta poate avea loc prin incasarea acestora in numerar, prin contul din banca sau pe baza de efecte comerciale.

1.3. Obiectivele contabilitatii datoriilor si creantelor comercialeVarietatea activitatilor desfasurate in unitatile economice, impune contabilitatii rezolvarea problemelor in spiritul cerinjelor pietei .Principiul continuitatii activitatii intreprinderii poate fi asigurat numai in situatia realizarii echilibrului financiar dintre venituri si cheltuieli, dintre incasari si plati.Realizarea acestui echilibru presupune controlarea permanenta a capacitatii de plata a unitatii , a autonomiei financiare. Pentru a putea organiza un control eficient in acest sens, contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale are ca obiective:- cunoasterea in orice moment a nivelului creantelor si datoriilor agentului economic ce deriva din relatiile comerciale cu alte unitati;- urmarirea incasarii la timp a sumelor de la clienti si debitori, precum si achitarea la termen a datoriilor fata de furnizori, creditori; solutionarea corecta si in termen legal a decontarilor din operatii in curs de clarificare;- solutionarea corecta a deprecierilor constatate asupra creantelor sau datoriilor, precum si a cresterii valoriiacestora.Pe parcursul realizarii obiectivelor se urmareste permanent respectarea principiului necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este admisa nici compensarea intre creante si datorii, ele apar distinct in conturile intreprinderii, in acest fel se respecta cerinta de imagine fidela a intreprinderii. Exceptie de la aceasta situatie, sunt situatiile in care exista un acord scris (proces verbal de compensare)-creantele si datoriile referitoare la acelasi client respective furnizor.Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii flecarui agent economic, exercitarea functiei financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si

simplificarea sistemului si circuitului documentatiei primare corespunzator specificului unitatii.Organizarea contabilitatii in relatiile comerciale este conditionata de mai multi factori , dintre care amintim:- natura relatiilor de decontare;- formele de decontare;- instrumentele de decontare;- sistemul de creditare;- regimul reducerilor si momentul acordarii lor.In organizarea contabilitatii privind datoriile si creantele comerciale, trebuie sa se tina seama de factorii amintiti si in tunctie de acestia, se va stabili fluxul informational (documentele si circulatia lor) precum si conturile in care se vor reflecta operatiunile respective.

1.4. Evaluarea creantelor si datoriilorCercetarea corelatiei creante - datorii este importanta pentru firma intrucat influenteaza capacitatea de plata.Evidentierea creantelor si datoriilor in contabiliate se face la valoarea lor nominala, adica valoarea efectiva in momentul aparitiei lor. Exista posibilitatea ca, la inventariere valoarea creantelor sa fie diferita de valoarea lor nominala, in acest caz aplicand principiul prudentei, se va tine cont de deprecierea creantelor, indeosebi si se vor constitui provizioane de depreciere. - .In etapa de diagnostic, daca au o pondere insemnata, trebuie sa se faca o analiza detaliata a creantelor din punct de vedere a gradului de vechime, a posibilitatilor de incasare si a termenului de realizare, facandu-se corectiile necesare asupra soldurilor conturilor respective. Astfel:- creantele certe se iau in calcul la valoarea contabila;- creantele exprimate intr-o alta moneda decat cea nationala se actualizeaza in functie de evolutia cursului de schimb;- creantele ce se apreciaza ca se vor incasa peste o luna se corecteaza in functie de costul imobilizarii fondurilor pe perioada amanarii incasarii (este vorba de dobanda bancara);- creantele ce au durata de incasare mai mare de o luna se corecteaza cu ajutorul indicelui de inflatie;- creantele ce se apreciaza ca nu se vor mai putea fi incasate se scad din patrimoniu la valoarea contabila (fiind necesara argumentarea si justificarea acestui fapt);- creantele incerte si litigioase pot determina constituirea de provizioane pentru depreciere; '- la creantele in devize , pierderea prin diferentele de curs valutar fac obiectul constituirii de provizioane pentru pierderi din schimb valutar.Disponibilitatile banesti in moneda nationala se iau in calcul la valoarea contabila . Aceste disponibilitafi nu se actualizeaza. . Disponibilitatile banesti exprimate in alte monede se iau in calcul in functie de evolutia raportului de schimb intre leu (RON) si moneda respectiva.

1.5. Caracterizarea relatilor juridico-patrimoniale cu tertiiIn functie de natura lor, relatiile juridico-patrimoniale cu tertii sunt de doua feluri:-relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura datoriilor, a obligatiilor;

-relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura drepturilor de creanta. Persoanele fizice sau juridice care preiau obligatiile sau drepturile de creanta sunt titulare ale acestor relatii juridico- patrimoniale, potrivit celor consemnate in actele intocmite intre participanti . Un exemplu de relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura obligatiilor ar fi atunci cand unitatea patrimoniala de referinta se plaseaza in raport cu tertii in ipostaza de a-si asuma obligatii si aceasta se intampla cand beneficiaza de transferarea in proprietate a unor bunuri sau servicii pentru care plata se face ulterior precum si atunci cand fixeaza in patrimoniu obligatiile sale fata de organisme si institutii sociale pentru contributia la constituirea unor fonduri de ajutor si protectie sociala, obligatii fata de bugetul statului pentru impozite si taxe.Se disting doua categorii de operatii in desfasurarea acestor relatii juridico-patrimoniale cu tertii:> Operatii de fixare a obligatiilor si drepturilor de creanta dupa natura, titular, valoare si termen de decontare (plata sau incasare);> Operatii cu tertii pentru stingerea obligatiilor asumate a drepturilor de creanta. Exista acte justificative in care se regasesc cele doua laturi ale relatiilor juridice (obligatiile si drepturile de creanta).Documentele care servesc la determinarea obligatiilor sunt:- factura de aprovizionare sau prestari servicii;- nota de receptie si constatare de diferente a valorilor respective din patrimoniu;- statul de plata al salariilor, care cosemneaza obligatiile fata de personal pentru munca

depusa - situatii de calcul privind obligatiile fata de diferite organisme sociale si fata de bugetul

statului.Documentele care servesc la determinarea drepturilor sunt:- factura pentru livrarea marfurilor si executarea de servicii;- avizul de insotire pentru bunurile iesite din patrimoniu si nefacturate;- referatul pentru decontarea avansului in bani in vederea efectuarii unei operatiuni

economice de catre salariati sau de catre administrator.Decontarea (stingerea datoriilor) se face prin plata utilizand forma si instrumentele de decontare adecvate si mijloace de trezorerie de care dispune intreprinderea si sunt acceptate de partener.Drepturile de creanta se sting prin operatii economice de incasari pentru care pot fi practicate forme, instrumente de trezorerie existente si convenite cu partenerii participanti la derularea operatiunii.

CAPITOLUL IIICONTABILITATEA SI GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANTELOR COMERCIALE LA

3.1. Sistemul purtatoriior primari de informatii privind datoriile sicreantele comercialeInregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi se face dupa consemnarea prealabila a acestora in documente corespunzatoare oparatiilor respectice. Intrucat aceste documente preced si fundamenteaza datele cuprinse in ele , aceste documente se mai numesc si documente justificative.Documentele justificative reprezinta unul din elementele componente ale metodei contabilitatii, fara ele contabilitatea neputand face dovada efectuarii operatiilor respective.

,,Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate.Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii fiecarui agent economic, exercitarea functiei financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si simplificarea sistemului si circuitului documentatiei primare corespunzator specificului unitatii.In afara functiei informationale a documentelor justificative ce consta in suportul material al inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitate , documemntele justificative indeplinesc si o functie gestionara. Ele fac dovada infaptuirii operatiilor si angajeaza raspunderi, drepturi si obligatii cu privire la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Inregistrarea creantelor si a datoriilor se face in baza documentelor justificative (factura, chitanta, stat de plata, decont, lista de avans etc.(Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, art. 6)Factura fiscala - ( anexa nr. 3) este un formular tipizat si cu regim special in format personalizat pentru fiecare societate in parte in blocuri de 150 de file (50de seturi cu cate 3 exemplare in culori diferite, fiecare descrie in termeni generali tranzactiile de vanzare — cumparare efectuate intre doi agenti economici — unul denumit furnizor, pentru care operatiunea reprezinta o vanzare, iar celalalt — client pentru care aceeasi operatiune reprezinta o cumparare. Se intocmeste de catre fumizor, normal sau cu ajutorul tehnicii de calcul in trei exemplare, pe baza dispozitieide livrare, a avizului de insotire ,CMR (Scrisoare de trasura)- specific firmelor de transport, (anexa nr. 3).Cuprinde informatii privind: - denumire furnizorului, sediul, forma juridica, nr.de inmatriculare in Reg. Comertului,

cod. Fiscal,contul si banca acestuia;

- seria si nr. de factura, data;- denumirea produselor sau a serviciilor, U.M., cantitatea, pretul unitar (fara TVA), valoarea, valoare TVA.,totalul facturii exclusiv TVA, totalul TVA si totalul de plata; documentelor tipizate care atesta executarea lucrarilor sau prestarea de servicii. document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de decontare a serviciilor prestate; document de insotire pe timpul transportului; documemt de incarcare in gestiunea patrimoniului;- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorilor si cumparatorilor.

Factura proforma:Acest document confine obligatoriu urmatoarele informatii: data facturii;- numele cumparatorului si al vanzatoruli; calitatea si descrierea marfii; costurile marfurilor- costurile de ambalare si transport, taxe postale, prime de asigurare; conditii de vanzare si plata.Aceasta este trimisa de exportator si este certificata de o persoana cu functie executiva in cadrul firmei.Poate fi solicitata inainte de expedierea marfurilor pentru:- obtinerea de licente pentru import; deschiderea unui acreditiv; regim de consignatie" dupa caz. In alte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire al marfii.Circulara furnizor:

- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestora§i pentru intocmirea acestora si pentru intocmirea facturii ; La cumparator:- la magazie pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite,dupa efectuarea receptiei ce catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor ;- la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta ecestuia;la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura; Se arhiveaza la furnizor: la compartimentul desfacere ; Serveste ca:dispozitie pentru casierie in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit pentru procurarea de materiale de catre personalul unitatii sau de persoane din afara unitatii;- document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ. Se intocmeste intr-un singur exemplar de compartimentul financiar in urmatoarele cazuri:- ca dispozitie de plata cand nu exista alte documente prin care se dispune plata;- ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de procurare a materialelor, de deplasare etc.; Se semneaza de intocmire de catre biroul financiar- contabil.Circula:- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege;- la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective;- la casierie, pentru efectuarea operatiei de plata si se semneaza de catre casier si de persoana care a primit suma;- la biroul contabilitate, anexa la registrul de casa, pentru contabilitatea sintetica si analitica; Se arhiveaza la compartimentul contabilitate, anexata la registrul de casa.Dispozitia de livrare: document pentru eliberarea din magazie, a materialelor, marfurilor, produselor ; document justificativ de descarcare a gestiunii magaziei predatoare; document de baza la intocmirea avizului sau a facturii.Se intocmeste in 2 exemplare de catre compartimentul desfacere.Circula - un exemplar la magazie pentru evidenta magaziei si exemplarul 2 la compartimentul desfacere pentru inregistrarea cantitatilor livrate si intocmirea avizului sau facturii.Nota recepjie si constatare de diferente:Serveste ca:- document pentru receptia valorilor materiale, utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, precum si a materialelor refolosibile din dezmenibrare, rezultate la receptie; document justificativ pentru incarcarea in gestiune; act de proba in litigii cu furnizori si carau§i, pentru diferentele constatate la contabilitate.Se intocmeste in trei exemplare, pe masura receptiei valorilor materiale, de catre gestionarul de magazie (depozit), in cazul utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, nota de receptie se intocmeste de catre comisia de receptie intocmita in acest scop in trei exemplare.Circula: la magazia (depozitul) unde se efectuiaza receptia materialelor aprovizionate , semnandu-se de predare de

catre caraus, sau furnizor. La receptie participa o comisie formata din gestionar, reprezentantul compartimentului C.T.C., reprezentantul compartimentului aprovizionare, care semneaza toate exemplarele documentului.; la comisia de receptie a utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, formata din reprezentantii atelierului mecanic, inginerul sef (un exemplar); la contabilitate pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica. Se arhiveaza:- la biroul contabilitate exemplarul 1;- la magazia unde s-a efectuat receptia si se depoziteaza materialele exemplarul 2;- la biroul mecanic pentru utilaje ce necesita montaj exemplarul 3.Jurnal pentru vanzari:Serveste ca:- registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata;- document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate;Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele determinarii corecte a T.V.A. colectata.Se completeaza pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori materiale si a prestarilor de servicii;Jurnalul pentru cumparari:Serveste ca:- registru jurnal pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;- document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate;- baza de date o reprezinta documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau a prestari de servicii;Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele determinarii corecte a T.V.A. deductibila.Protocol de compensareObiectul compensarii il constituie stingerea datoriilor, cu creantele reflectate in contabilitatea persoanelor juridice pe baza ordinelor de compensare.Compensarea se face fara numerar si consta in stingerea obligatiilor de plata reciproce intre doua sau mai multe persoane juridice, pana la nivelul eel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce, prin ordine de compensare. Agentii economici care mtra in compensare unul se numeste initiator iar celalalt destinatar. Initiatorul este agentul care solicits stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul unui act de compensare. Destinatarul este agentul economic care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. Atat initiatorul cat si destinatarul completeaza cate un ordin de compensare cu facturile si sumele care le achita.Data stingerii datoriilor si a creantelor este data semnarii ordinului de compensare.Ordinul de compensare reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate Acest document est intocmit de catre intreprindere si serveste la:- evidentierea circuitului de compensare intre una sau mai multe unitati economice participante la compensare;stabilirea sumelor supuse compensarii intre parti; •- contabilitatea compensarilor intre unitatile participante la circuitul de compensare .Se intocmeste intr-un numar de exemplare egal cu numarul participantilor la circuitul de compensare.

Operatiunea de incasare / plata fara numerar consta in lichidarea drepturilor / obligatiilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscarea efectiva a sumelor banesti.Intocmirea documentelor justificative are loc, de regula la locul unde se produce operatiunea economica si financiara. Dupa intocmire, documentele justificative se supun verificarii si prelucrarii, care consta in:- verificarea formei prin care se urmareste daca s-au completat toate datele obligatorii din formular,daca ele corespund cu cele din anexe, daca exista semnaturile necesare si daca sunt intocmite in numarul de exemplare prevazut;- verificarea aritmetica se urmareste daca calculele aritmetice sunt bine facute;- verificarea de fond ce presupune urmarirea legalitatii, necesitatii, realitatii, oportunitatii si economicitatii operatiilor economice si financiare pentru care s-au intocmit.Dupa intocmirea, verificarea si inregistrarea lor, documentele justificative sunt supuse operatiei de clasare. Clasarea documentelor are ca scop sa asigure identificarea cu usurinta a acestora atunci cand sunt cautate pentru fiirnizarea informatiilor necesare organelor de evidenta,conducere si control. Ea trebuie sa fie simpla, elastica si adaptabila specificului unitatii.Documentele justificative ca si cele de alta natura trebuie pastrate in conditii care sa asigure integritatea lor pentru o anumita perioada de timp. Pastrarea documentelor se face prin arhivarea lor, care poate fi de doua feluri:- arhivarea curenta a fiecarui sector sau serviciu care permite consultarea documentelor in cursul anului de gestiune;- arhivarea generala, organizata la nivel de unitate, unde se predau documentele la expirarea anului de gestiune.Documentele justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate, ca si registrele de contabilitate se pastreaza in arhiva generala a agentilor economici timp de 10 ani, cu incepere de la data inchiderii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite.

3.2 Contabilitatea curenta a datoriilor si creantelor comercialeContabilitatea datoriilor si creantelor comerciale precum si a operatiilor asimilate acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 "Conturi de terti" mai precis grupele: - grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate" care cuprinde conturi cu ajutorul carora se face evidenta datoriilor si creantelor legate de procesul cumpararii de bunur si servicii; grupa 41 ..Clienti §i conturi asimilate" care cuprinde conturile de creante provenite din vanzari de bunuri si servicii.

3.2.1 Contabilitatea datoriilor comercialeCumpararile de bunuri si servicii genereaza datorii catre furnizor, a caror stingere urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare. Derularea operatiior de cumparare de bunuri si servicii pentru activitatea curenta a intreprinderii presupune selectia furnizorilor in functie de o serie de parametri cum sunt: preturile si tarifele practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, conditii de plata, capacitatea de productie pentru a face fata cererii, calitatea produselor, garantiile de buna executie etc.

3.2.1.1. Sistemul de conturi folosit privind datoriile comercialePentru reflectarea decontarilor cu furnizorii si a operatiiior asimilate acestora se folosesc conturile din grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate", si anume:401 "Furnizori"403 "Efecte de platit"

404 "Furnizori de imobilizari"405 "Efecte de platit pentru imobilizari"408 "Furnizori-facturi nesosite"409 ,,Furnizori-debitori"4091 ",Furnizori-debitoripentru cumparari de bunuri de natura stocurilor"4092 "Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari"

Contul401 "Furnizori"fine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile debunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate. Dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza :> valoarea la pret de cumparare sau prestabilita (standard) a materiilor prime si materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat;> a marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi (301, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 356. 357, 358, 361, 371, 381), precum si diferentele de pret nefavorabile aferente in cazul in care evidenfa acestora se tine la preturi prestabilite (303, 34.8, 36S. 378, 388);> diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665 );> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (409); > valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti (611 la 626. 628,471);> valoarea factulilor primite in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite (403);> taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor (4426,4428);> valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate (532).

In debitul contului se inregistreaza:> platile efectuate catre furnizori (162,512,531,541,542);> valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale (345);> valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403);> diferentele favorabile de curs valutar aferente datorilor catre furnizori la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765);> valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (409);> datorii prescrise sau anulate (758);> sumele neteachitate colaboratorilor si impozitul retinut(512, 531,444);> valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767);> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate furnizorului (409);Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor. Contul se dezvolta in analitic pe furnizori si eventual pe facturi ale acestora.In func|ie de moneda in care se evalueaza cumpararile in facturile furnizorilor, vom distinge:- datorii fata de furnizorii interni, a caror exprimare valorica se face in lei(RON);- datorii fafa de furnizorii externi, a caror exprimare valorica se face in devize, dar in contabilitate, alaturi de consemnarea lor in valuta, ele se exprima in lei folosindu-se cursul valutar de la data intocmirii facturii.

Contul 403 "Efecte de platit"Tine evidenta obligator de plata stabilite pe baza de efecte comerciaie (bilet la ordin, cambie etc.).Dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:> valoarea acceptata a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise (401);> diferentele nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665).

In debitul contului se inregistreaza:> diferenfele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de platitsau evaluarea acestora la sfarsirul exercitiului (765);> platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (512).Soldul contului, creditor, reprezinta valoarea efectelor de platit. Contul se dezvolta in analitice deschise pe furnizori si efecte de platit.Contul 404 "Furnizori de imobilizari"Tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporate sau necorporale.Dupa functia contabila este un cont de pasiv.In creditul contului se inregistreaza:> valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea unor imobilizari (201, 203, 203, 211, 212, 213. 214,231,233);> obligatia de plata a ratelor de leasing fmanciar pe baza facrurilor emise de locator (167);> valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale, in cazul leasing-ului financiar(168);> taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari (4426, 4428);> diferen|ele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului (665).In debitul contului se inregistreaza: > diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari la decontare sau evaluate la sfarsitul exercitiului (765);> sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizari (162, 512. 531,541,232,234);> valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii de imobilizari (405);> valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari (767);> datorii prescrise sau anulate (758).Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari. Se dezvolta in analitic pe furaizori de imobilizari si eventual pe facturi ale acestora.

ContuI 405 "Efecte de platit pentru imobilizari"

Tine evidenfa obligatiilor de plata fafa de furnizorii de imobilizari stabilite pe baza de efecte comerciale (biletul la ordin, cambia). Dupa functia contabila este un cont de pasiv.In creditul contului se inregistreaza:> valoarea acceptata de catre furnizorii de imobilizari a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise (404);> diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului din evaluarea soldului in valut (665).In debitul contului se inregistreaza:> diferentele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul exerci|iului (765);> platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512).Soldul contului, creditor, reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarile achizitionate.Se dezvolta pe analitice deschise pe furnizori de imobilizari si efecte de platit.

ContuI 408 "Furnizori-facturi nesosite"Tine eviden|a datoriilor pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi. Dupa functia contabila este un cont de pasiv.In creditul contuilui se inregistreaza:> valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381,4428, 604,605, 611 la 626, 628);> diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturile (665).In debitul contului se inregistreaza:> valoarea facturilor sosite (401);> diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (765).Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.Contul se dezvolta in analitic pe furnizori si pe loturi de bunuri si servicii cumparate.

Contul 409 "Furnizori-debitori"Tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru executari de lucrari si prestari de servicii. Dupa continutul economic este deci cont de creante. Dupa functia contabila este cont de activ.In debitul contului se inregistreaza:> valoarea avansurilor achitate in contul unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (512, 531);> diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor (765);> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate la furnizori (401).In creditul contului se inregistreaza:> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar (665);> valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor (401);> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor precum si inregistrarea degradarilor de ambalaje (401, 608);

> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, rejinute in stoc(381).Soldul contului, debitor, reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate. Contul se dezvolta in analitice pe persoane juridice carora li s-au acordat avansuri si respectiv, de la care s-au primit ambalajerestituibile.

3.2.2 Contabilitatea creantelor comercialeVanzarile de bunuri si servicii genereaza creante fata de cumparatori, considerati clienti din operatii comerciale, a caror incasare urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare.

Sistemul de conturi folosit privind creantele comercialePentru evidenta decontarilor cu clientii si a operatiilor asimilate acestora se folosesc urmatoarele conturi din grupa 41 ,,Clenti si conturi asimilate", respectiv : 411 "Clienti"> 4111 ,,Clienti"> 418 n Clienti incerti sau in litigiu"> 413 ,Efecte de primit de la clienti"> 418,,Clienti-facturi de intocmit"419 „ Clenti-creditori"

Contul 411 "Clienti"Tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Dupa functia contabila este cont de activ.In debitul contului se inregistreaza:> valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor efectuate si serviciilor prestate. precum si taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta (701 la 708, 4427,4428);> valoarea bunurilor, livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul ,,Clienti- facturi de intocmit"(418);> diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, la inchiderea exercitiului financiar (765);> valoarea creantelor reactivate (754);> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (419), venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (472,4428);> valoarea avansurilor facturate clientilor (419,4427);> valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasing-ului financiar (267).In creditul contului se inregistreaza> sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitafi bancare sau in numerar(512,531);> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creanjelor in valuta la inchiderea exercitiului (665);> diferenfele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor incasate (665);> valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate (511,413);

> valoarea sconturilor acordate clientilor (667);> sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu;> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti (419);> decontarea avansurilor incasate de la clienti (419).Soldul contului, debitor, reprezinta. sumele datorate de clienti. Contul se dezvolta in analitic pe clienti si eventual si pe facturi.

Contul 4118 ,,Clienti incerti sau in litigiu" tine evidenta clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Se considera clienti incerti acele creante care nu prezinta siguranta ca vor fi incasate, clienti rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.> clientii devin incerti atunci cand creantele nu se incaseaza la termenul fixat si cand exista conditii care duc la o lipsa de incredere in solvabilitatea lor;> clientii sunt litigiosi in situafia in care s-au deschis actiuni jundice pentru recuperarea creantelor.Concomitent cu constatarea starii de incertitudine a creantelor si inregistrarea lor in conrul 4118,,Clienti incerfi sau in litigiu" se va proceda la constituirea de provizioane pentru deprecierea creantelor in conditiile prevazute de lege. Dupa functia contabila este cont de activ.In debitul contului se inregistreaza:> valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu (411);> diferentele favorabile de curs valutar aferente clientilor incerti sau in litigiu, la inchiderea exercitiului (765).In creditul contului se inregistreaza:> diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu (665);> sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clientii incerti sau in litigiu (512, 531);> sumele trecute pe pierderi cu priletul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4427, 654).Soldlul contului, debitor, reprezinta sumele datorate de clientii incerti sau in litigiu.Contul se dezvolta in analitic pe clienti incerti.ContuI 413 ,,Efecte de primit de la clieti"Tine evidenta drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale pentru livrarile de bunuri si servicii. Dupa functia contabila este cont de activ.In debitul contului se inregistreaza:> sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate (411);> diferentele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de incasat la inchiderea exercitiului (765).In creditul contului se inregistreaza:> efectele comerciale primite de la clienti (511);> diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale (665);> diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor datorate de clientii externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (665):> sumele incasate de la clienti prin conturile curente (512).Soldul contului, debitor, reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit. ContuI se dezvolta pe analitice deschise pe clienti si efecte de primit.

ContuI 418 ,,Clienti- facturi de intocmit"Tine evidenta livrarilor de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi. Dupa functia contabila este cont de activ.In debitul contului se inregistreaza:> valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4428, 701 la 708);> diferentele favorabile de curs valutar, aferente creanfelor in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au primit facturi (765).In creditul contului se inregistreaza:> valoarea facturilor intocmite catre clienti (411);> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor - facturi de intocmit la decontare si la inchiderea exercitiului (665).Soldul contului, debitor, reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi. Contul se dezvolta in analitic pe clienti si loturi de bunuri livrate.

Contui 419 "Clienti- creditori"Tine evidenta clientilor-creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti. Deci dupa continutul economic este cont de datorii pe termen scurt. Dupa functia contabila este cont de pasiv.In creditul contului se inregistreaza:> sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (411);> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (411);> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta primite de la clienti, la inchiderea exercitiului (665).In debitul contului se inregistreaza:> diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor decontate, precum si cele aferente datoriilor in valuta catre clienti la inchiderea exercitiului financiar (765);> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire primite de la clienti (411);> decontarea avansurilor incasate de la clienti (411);> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite de clienti (708).Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate clientilor.

3.2.3. Contabilitatea avansurilor intersocietatiConturile utilizate pentru reflectarea avansurilor intersocietati in contabilitate sunt situatii frecvente in care clientii acorda furnizorilor avansuri banesti. Clientii isi creeaza in acest mod, creante fata de furnizori, evidentiate la contul de activ 409 ,,Furnizori debitori" iar furnizorii iti creeaza fata de clienti obligatii evidentiate la contul de pasiv 419 ,,Clenti creditori" .411 ="Clienti"4428 =“TVAneexigibila”

Contul 409 ,,Furnizori debitori „ evidentiaza in debit valoarea avansurilor sau aconturilor achitate in contul unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari, iar in creditul sau valoarea avansurilor sau aconturilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor sau serviciilor pentru care acestea au fost acordate. Soldul contului reprezinta creantele fata de furnizori, pentru avansurile acordate acestora si inca nedecontate.Contul 419 „ Clienfi creditori" evidentiaza in credit sumele incasate de la clienti, reprezentand avansuri sau aconturi pentru livrarile de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari viitoare in debitul sau se inregistreaza valoarea avansurilor incasate de la clienti, decontarea cu acestea pentru livrarile de bunuri. prestarile de servicii si lucrarile executate.

3.2.4. Contabilitatea reducerilor de pret efectuate în relatiile comercialeIn derularea relatiilor comerciale dintre agentii economici pot aparea situatii in care furnizorul sa acorde clientului fata de valoarea totala a facturii diferite reduceri de natura comerciala si de natura financiara.Reducerile cu caracter comercial imbraca urmatoarele forme:> rabaturi, care se acorda pentru calitatea nesatisfacatoare a marfii sau in unele ocazii cum sunt: vanzarea produselor la sfarsit de serie, pentru a grabi reducerea stocurilor de produse vechi, vanzari aniversare (aniversarea deschiderii unui magazin), vanzari promotionale cu ocazia lansarii pe piata a produselor noi;> remizele, acordate pentru vanzari superioare volumului convenit si pentru pozitia preferentiala a cumparatorului;> risturnurile, acordate de furnizori clientilor la finele unei perioade, asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert, pentru a recompensa fidelitatea acestora fata de produsele vanzatorului.Reducerile cu caracter financiar se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate si se numesc sconturi de decontare. Sub aspect metodologic trebuie avute in vedere anumite reguli:> mai intai se calculeaza reducerile comerciale in ordinea: rabaturi - remize si apoi se calculeaza reducerile financiare, suma absoluta a fiecarei categorii de reduceri se determma in functie de "netul" anterior, deci sub forma de cascada;> reducerile comerciale se contabilizeza numai daca acestea se acorda ulterior printr-o factura distincta si nu prin factura initiala, in care caz ele se au in vedere in sensul ca in contabilitate se inregistreaza "netul" comercial;> risturnurile, fiind reduceri calculate asupra ansamblului operatiilor efectuate intr-o perioada determinata, s acorda, de regula, prin facturi distincte si, deci, se contabilizeaza.

3.2.5 Contabilitatea efectelor de comertVanzarile pe credit presupun un decalaj important intre momentul livrarii si data platii. Acest decalaj e intrelivrare si plata dintre partenerii comerciali constituie creditul comercial, in aceasta forma, creditul comercia prezinta anumite limite intre care si pericolul de a transfera de la o intreprindere la alta dificultatile de trezorerie si, in caz de criza economica, provocate de reactii in lant de insolvabilitate. De aceea, in derularea tranzactiilor comerciale, furnizorii cauta anumite garantii recurgand, cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale.Efectele comerciale reprezinta titiuri de valoare, negociabile pe terrnen scurt sau imediat, care atesta, dupa caz, datorii create in cadrul relatiilor comerciale cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri generice

cum ar fi: iscrisuri, polite, cambii, instrumente de plata si credit. Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise. Daca intreprinderea a vaindut produse unui client si doreste confirmarea in scris a capacitatii de plataa acestuia, va solicita semnarea de catre client a unei trate sau va primi sub semnatura acestuia un bilet la ordin, incontinuare, aceste efecte pot fi decontate la termenul de scadenta inscrise in cadrul lor, pot fi scontate imediat labanca, caz in care banca devine, la randul sau, proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la client, potfi valorificate ca titiuri de valori la burse sau transferate altei persoane cu dreptul de creanta.Discutate din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca:> instrumente de mobilizare - reprezinta o modalitate de transformare a datoriilor-creantelor in valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie;> instrumente de decontare - sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terfi sau incasarea creantelor.Avand in vedere numarul de persoane care intervin in momentul crearii efectelor comerciale, acestea se clasifica in:> efecte care solicita interventia a doua persoane : biletul la ordinl;> efecte care presupun interventia a trei persoane: cambia si cecul

Cele mai intalnite efecte comerciale sunt cambia si biletul la ordin.

Cambia (numita si trata) este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma debani determinata; ea este un inscris prin care creditorul numit tragator, da ordin unei altei persoane, numita tras saplateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Ordinul tragatorului poate sa prevada si plata unei sume de catre tras, la ordinul beneficiarului.Pentru a fi valabila, o cambie trebuie sa contina mentiunile obligatorii standardizate. O cambie emisa de tragator (furnizor) este transmisa spre acceptare trasului (clientului).> acceptarea este angajamentul luat de catre tras, fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, el devine debitorul (obligatul) principal.> Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita; ea trebuie sa rezulte cu precizie din textul cambiei care trebuie sa contina ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadent poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii, la o data fixa.Cambia indeplineste o tripla functionalitate:> functia de instrument de measure la initiativa creditorului (tragatorului): tragatorul remite cambia, de obicei, bancii sale care, dupa ce ii va achita sumele cuvenite (in cadrul operatiei de scontare), va prezenta efectul comercial trasului, la scadenta, in vederea incasarii;> funcfia de instrument de credit, ceea ce in limbaj financiar, poarta nurnele de mobilizare a creantelor comerciale;> finctia de instrument de plata atunci cand posesorul cambiei prezinta cambia ca mijloc de decontare (plata) unui creditor al sau.

Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului. Spre deosebire de cambie care este creata la initiativa creditorului, biletui la ordin este creat la initiativa debitorului care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar, aflat in calitate de creditor. Pentru a fi valabil un bilet la ordin trebuie sa contina mentiunile obligatorii prescrise de lege, cum sunt: demumirea titlului, promisiunea pur si simplu de a plati o suma determinata, indicarea scadentei, locul platii, numele beneficiarului, data si locul emiterii, numele si adresa emitentului, etc.

In contabilitate, crearea efectelor comerciale genereaza inregistrariie: in contabilitatea tragatorului (beneficiarului),pentru valoarea nominala de 150.000 lei:· in contabilitatea trasului (platitorului), pentru valoarea nominala de 150 lei:· in cazul in care au fost incasate-platite in mod direct, fara interventia bancilor, in contabilitatea tragatorului: in contabilitatea trasului:In cazul in care decontarea se efectueaza prin intermediul bancilor sau alte institutii financiare, se plateste un comision pentru serviciul bancar efectuat, se presupune de 6%. • in contabilitatea tragatonilui:

3.3 Informatia de bilant privind datoriile si creantele comercialeAnaliza situatiei financiare patrimoniale se bazeaza in principal pe date din ultimul bilant si contul de profit si pierdere care constitute documentele oficiale de gestiune a fiecarei intreprinderi. Pe baza acestor date se formuleaza concluzii referitoare la pozitia particulara a firmei in raport de situatia generala a ramurii din care face parte si a concurentei. Rezultatele economico financiare ale intreprinderii au o structura complexa, datorita faptului ca sunt expresia unor ample si variate fenomene economico- financiare ce caracterizeaza activitatea sa si care , la randul lor, se desfasoara dupa legi economice bine determinate.Organizarea activitatii de analiza economico - financiara este diferita in functie de subiect si de scopul urmarit.Activitatea de reparatii si constructii urmareste cu ajutorul unor factori specifici,pe sectorul de activitate (venituri brute din reparatii, volumul marfurilor reparate sau construite(to),coeficient de utilizare a utilajelor si a fortei de munca , productia medie zilnica,etc) . Acesti indicatori permit atat cuantificarea volumului de transport cat si caracterizarea gradului de folosire a parcului de autovehicule intr-o perioada de timp (luna, trimestru, an).

3.3.1. Situatiile financiare privind datoriile si creantele comercialeAnaliza economica este o dimensiune a autonomiei agentului economic prin faptul ca urmareste permanent maximizarea veniturilor si minimizarea cheltuielilor de productie. In acesta directie, analiza economica urmareste sa previna, descopere si lichideze, cauzele generatoare de rezultate negative.Performantele analizei economico financiare depind in mare masura de cantitatea si calitatea informatiilor folosite.Rezultatele economico-financiare ale intreprinderii au o structura complexa, datorita faptului ca sunt expresia variatelor procese si fenomene-financiare ce caracterizeaza activitatea sa si care la randul lor, se desfasoara dupa legi economice bine determinate. Analiza pe baza de bilant are ca obiectiv sa stabileasca un diagnostic asupra situatiei

financiare si rentabilitatii intreprinderii in mod corespunzator, analiza se structureaza pe doua categorii de probleme:1. analiza situatiei patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii;2. analiza rezultatelor.

3.3.2. Analiza gestiunii creditului clientRatele de gestiune a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor curente. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data lucrarilor si serviciilor prestate si data incasarii contravalorii acestora. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor clienti este de 8 rotatii,care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 45 zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Daca are loc o diminuare a creditului client, adica reducerea duratei medii a unei rotatii inseamna o inbunatatire a destiunii clientilor. In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii Analiza gestiunii creantelor din exploatareRatele de gestiune a creantelor din exploatare exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor legate de activitatea de exploatare. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creanfelor din exploatare este de cel putin 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 60 de zile.Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii.Rata de gestiune a clientilor (viteza de rotatie a creantelor clienti) ne arata in cate zile firma isi incaseaza contravaloarea serviciilor efectuate clientilor, putandu-se aprecia fie prin numarul de rotatii, fie prin durata de incasare in zile a creditului comercial acordat. Rata de gestiune a clientilor exprima creditul client acordat de firma, adica durata medie in zile de incasare a contravalorii serviciilor de la beneficiari.Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Marimea acestui indicator este influentata de pozitia firmei pe piata comparativ cu concurentii ei, de relatiile stabilite cu clientii, de specificul activitatii care influenteaza durata ciclului economic, conjunctura economica si politica de credit practicata pe piata. Practica de credit comercial a firmei trebuie sa urmareasca cresterea ,,vanzarilor" in masura in care aceste vanzari contribuie la cresterea profitului. Daca are loc o diminuare a creditului client, adica reducerea duratei medii a unei rotatii, inseamna ca are loc o imbunatatire a gestiunii clientilor ca urmare a schimbarii politicii de credit comercial. O durata mare de rotatie in zile inseamna ca resursele financiare ale firmei sunt utilizate de catre clienti o perioada de timp mai mare. Daca durata in zile a unei rotatii depaseste 30 de zile, exista semnale ca intreprinderea se confrunta cu greutati in incasarea facturilor emise. Daca durata in zile a rotatiei are tendinta de crestere, se impune analiza clientilor rau platnici. Daca are loc o crestere a creditului client fara a exista o crestere a vanzarilor, acesta estesemnalul inrautatirii situatiei firmei care va fi nevoita sa-si modifice politica de credit pentru a-si pastra clientela. De asemenea, poate sa insemne ca beneficiarii au dificulta|i de piata ca urmare a conjuncturii nefavorabile. Daca durata creditului-client este mai mare decat durata creditului furnizor, atunci se creeaza un deficit de resurse financiare. Prelungirea (cresterea) duratei medii de recuperare a creantelor-clienti poate fi rezultatul politicii de expansiune pe piata a firmei. Ca o concluzie finala: o crestere a duratei de recuperare a creantele, are o influenfa negativa asupra trezoreriei firmei, care devine problematica atunci cand aceasta durata o depaseste pe cea a platii furnizorilor. 3.3.3. Analiza gestiunii datoriilor curente

Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor pe termen scurt. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor curente este de 4 rotatii, carecorespunde unei durate medii de plata de maximum 90 zile. Valoarea optima a perioadei de decontare ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca numarul de rotatii sa scada, adica sa creasca durata in zile. Se recomanda ca durata medie de plata a datoriilor sa fie mai mare decat durata de incasare a creantelor curente.Analiza gestiunii datoriilor din exploatare Ratele de gestiune a datoriilor din exploatare exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor de exploatare.Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor din exploatare este de eel putin 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a datoriilor de 60 de zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca nuniarul de rotatii sa scada, adica sa creasca durata in zile. Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente din exploatare sa fie mai mare decat durata de incasare a creantelor.Marirea duratei medii de achitare a datoriilor genereaza efecte pozitive asupra trezoreriei, in sensul relaxarii termenelor de plata.

3.3.4. Analiza gestiunii creditului furnizorRata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotatie a furnizorilor) ne arata in cate zile firma isi achita obligatiile sale fata de furnizori. Rata de gestiune a furnizorilor exprima creditul — furnizor primit de firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii bunurilor achizitionate de la furnizori. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data platii contravalorii bunurilor cumparate. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori este de eel putin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 45 zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Marimea acestui indicator este influenjata de pozitia firmei furnizoare pe piata comparativ cu concurentii ei, de relatiile stabilite cu furnizorul, de specificul activitatii care influenteaza durata ciclului economic, conjunctura economics si de politica de credit practicata pe piata. O viteza de rotatie mica (durata in zile mare) inseamna ca firma foloseste resursele necesare funnizoruluii, cu toate ca reflecta o situatie favorabila, poate conduce la inrautatirea relatiilor comerciale daca durata in zile a unei rotatii este mai mare de 30 de zile si nu este efectul unei intelegeri prealabile (firma trebuie in acest caz sa-si analizeze conditiile de plata si cauzele lipsei de lichiditate). In situatia in care cumparatorul se gaseste in pozitie dominanta fata de furnizor, el poate negocia credite - furnizor avantajoase. Daca tendinta vitezei de rotate (durata in zile) este in crestere, exista semnale ca firma se confrunta cu greutati la plata. Daca durata creditului furnizor este mai mare decat durata creditului client, atunci se creeaza un excedent de resurse financiare.Concluzionand, creditul client mai mare decat creditul furnizor este nefavorabil pentru trezoreria firmei, in timp ce situatia inversa creditul furnizor mai mare decat creditul client avantajeaza firma din perspectiva resurselor atrase fara nici un cost.

3.3. 5. Analiza corelatiei creante - datoriiPentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, deoarece acestea influienteaza capacitatea de plata. In cadrul diagnosticului financiar se cerceteaza evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si eel ce priveste folosirea surselor atrase.