Am adunat 40 de stele

Astroclubul Bucureşti40 de ani de la înfiinţare

1968 - 2008

Decembrie 2008

Bucureşti

Am adunat 40 de stele

Unele singuratice, altele parte din sisteme multiple. Unele mai calde, altele mai reci. Unele gigante, altele pitice. Unele mai liniştite, altele mai zbuciumate. Dar toate, la un loc, formează un mic univers ce există de 40 de ani - Astroclubul Bucureşti.

1. Contribuţii la istoricul Observatorului Astronomic Popular

din Bucureşti 1950-1968............................................................................... pag 1-4

de Matei Alexescu

2. Istoricul Asociaţiei Astroclubul Bucureşti........................................................ pag 5-7

de Ruxandra Popa

3. Clipe de istorie............................................................................................. pag 8-10

de Ruxandra Popa

4. Conducerea Astroclubul Bucureşti de-a lungul timpului............................. pag 11-15

de Mihaela Şonka

5. Galerie de imagini...................................................................................... pag 16-22

de Oana Sandu

6. Despre stelele care urmează ..................................................................... pag 22-24

de Oana Sandu

Cuprins

La această broşură au contribuit cu informaţii şi imagini: dr. Gheorghe Vass, prof. Erika Lucia

Suhay, Dan Vidican şi Adrian Şonka.

Redactori: Mihaela Şonka şi Oana Sandu

Nota profesorului Matei Alexescu instrumentului se găsea în permanenţă pe “încearcă să clarifice unele aspecte ale masa din biroul savantului, situat la etajul istoriei Observatorului, cu precădere, după II, chiar lângă uşa de acces în cupolă inaugurarea sa din mai 1950 şi până la (actualul sediu al Astroclubului Bucureşti). finele lunii ianuarie 1968”. Nota este La acea epocă, numai partea inferioară a împărţită pe capitole, plecând de la dotarile piedestalului metalic al lunetei se afla pe pentru observaţii care s-au adus în pilastrul din cupolă” nota M. Alexescu. Observator de-a lungul vremii la Nicolae Donici pleacă în Egipt la studii, rezultatele obţinute prin aceste astfel că încercările sunt preluate în 1949 instrumente, de la expoziţiile realizate în de academicianul Călin Popovici. clădirea Observatorului până la activitatea Sprijinit de prof. dr. Aurel Iacovache şi de cu publicul. academicianul George Demetrescu,

directorul de atunci al Observatorului Dotări pentru observaţii Astronomic al Academiei din Bucureşti,

Călin Popovici reuşeşte să obţină Clădirea ce adăposteşte astăzi aprobarea reinstalării lunetei, proces

Observatorul Astronomic “Amiral Vasile definitivat în aprilie 1950. Observaţiile Urseanu“ a fost donată de Ioana Amiral realizate de acad. Călin Popovici, ing. Urseanu (1870 – 1942) Primăriei Vladimir Boico şi Matei Alexescu “au Municipiului Bucureşti în anul 1933, demonstrat calitatea deosebita a opticii după cum atestă documentele existente. instrumentului“.Iniţial, ea a adăpostit Pinacoteca, însă Refractorul, alături de două pendule aceasta a fost desfiinţată după război, ca electrice LeRoy, reglate pentru timp solar urmare a organizării Muzeului Anastasie mijlociu şi timp sideral, au permis Simu. În paralel, au existat încercări de deschiderea Observatorului către public la reluare a activităţii astronomice. începutul lunii mai 1950. Vizitele se făceau Astronomul amator Nicolae Donici (1874 – zilnic între orele 17 – 22, cu excepţia zilei de 1956) a încercat să obţină aprobarea luni. Concomitent, acad. Călin Popovici reinstalării în cupolă a refractorului Zeiss, iniţiază activităţi ştiinţifice, publicate la de 150 mm diametru. “Obiectivul sfârşitul lui 1959 în volumul “Note şi

ce mai orbitoare ale capitalei, dar nu tratative cu autorităţile (noiembrie-numai, neîngrădite de nicio reglementare decembrie 2009). Obţinerea unei legi nu legală i-au determinat pe membrii AB să este însă ultimul pas. Respectarea atragă atenţia asupra acestui fenomen acesteia trebuie urmărită cu atenţie. AB îngrijorător. Scopul final al campaniei este şi-a propus în acest sens să informeze şi reducerea poluării luminoase prin să persuadeze companiile în vederea i n t e r m e d i u l u n e i l e g i s l a ţ i i reducerii consumului energetic (2010).corespunzătoare. Ca obiective pe termen Printre activităţile desfăşurate de AB mediu, AB urmăreşte să conştientizeze se numără campanii de informare în opinia publică, autorităţile şi toate părţile rândul presei şi al oamenilor politici, implicate asupra efectelor negative prezentări în şcoli, apariţii pe bloguri, o produse de poluarea luminoasă, să expoziţie itinerantă de panouri informative promoveze dreptul individului la accesul expusă în principalele zone ale capitalei, către mediul înconjurător, să propună şi conferinţă despre poluarea luminoasă şi să obţină implementarea unor soluţii de promovarea campaniei cu ocazia Zilei standard european şi să determine Internaţionale a Astronomiei. economisirea banilor publici prin Promovarea campaniei se va face în reducerea costuri lor energetice primul rând prin site-ul campaniei, nejustificate. a c c e s i b i l d e j a l a

În organizarea campaniei, AB http://www.poluareluminoasa.ro, unde colaborează cu Primăria Municipiului puteţi afla toate detaliile campaniei. De Bucureşti şi cu Observatorul Astronomic asemenea, la acesta se adaugă articole în „Amiral Vasile Urseanu”, precum şi cu presă, postere, bannere, evenimente. F a c u l t a t e a d e E l e c t r o n i c ă ş i Campania ”Ai dreptul la noapte!” este Electrotehnică din cadrul Politehnica un proiect de amploare şi extrem de Bucureşti. AB a început să încheie şi important pentru astronomii amatori din parteneriate cu alte astrocluburi şi întreaga ţară. Începută încă din 2008, observatoare din ţară. Pânâ acum s-au campania va fi cel mai vizibilă în 2009 – stabilit acorduri la Galaţi şi Tulcea. Scopul Anul Internaţional al Astronomiei. acestora este să se realizeze o listă a Eforturile pentru protejarea activităţii locurilor ce trebuie declarate rezervaţii astronomilor amatori şi profesionişti, cât astronomice într-o anexă a proiectului de şi pentru conservarea ecosistemelor şi lege ce reglementează iluminatul public şi menajarea sănătăţii tuturor vor trebui privat. De asemenea, cu ajutorul însă susţinute constant. Indiferent de astronomilor amatori din ţară, AB şi-a acestea însă, Astroclubul Bucureşti crede propus să realizeze studii de astroclimat, în necesitatea acestei campanii pentru că, pe care să le compare apoi cu studiile nu-i aşa, avem cu toţii dreptul la noapte!realizate de Vladimir Boico în anii '50.

Aceste estimări constituie prima etapă a campaniei. Ea este urmată de înscrierea problemei poluării luminoase pe agenda publică şi politică (octombrie 2008- ianuarie 2009) şi de o campanie de informare publică (ianuarie 2009- august 2009). Odată ce problema poluării luminoase a devenit cunoscută, AB va desfăşura o campanie de advocacy (septembrie-octombrie 2009), urmată de

24 1

CONTRIBUŢIILA ISTORICUL OBSERVATORULUI ASTRONOMIC

POPULAR DIN BUCUREŞTI

(actualmente Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”)(Perioada 1950 – 1968)

Matei Alexescu

Preambul

Articolul de faţă cuprinde o privire retrospectivă asupra activităţii anilor ‘50-’60 din cadrul

Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. De ce un astfel de istoric la aniversarea

Astroclubului? Pentru că Observatorul şi Astroclubul au fost dintotdeauna conectate prin oameni

şi activităţi. Primii astronomi amatori din Observator au pus bazele pe care s-a format Astroclubul.

Iar apoi, membrii Astroclubului au adus o contribuţie importantă în activitatea Observatorului.

Materialul este o sinteză după un articol prelucrat de Dan Vidican, membru AB, după notele

profesorului Matei Alexescu. El combină părţi sintetizate cu citate din acest articol cu scopul de a

pune în evidenţă contextul în care se forma Astroclubul Bucureşti acum 40 de ani. ( Oana Sandu )

Ne-am amintit în paginile acestei până acum Ruxandra Popa şi Oana Sandu broşuri de activitatea Astroclubului din partea Astroclubului, precum şi alte Bucureşti în cei 40 de ani de existenţă. membre din astrocluburi, observatoare Spre final, aruncăm o privire spre viitor, sau licee din Bucureşti şi din ţară căci activitatea Astroclubului continuă şi (Călăraşi, Bacău, Bârlad, Blaj, Oradea, astăzi cu la fel de mult entuziasm, energie Sibiu). Consultantul ştiinţific al şi pasiune. proiectului este dna dr. Cristina

În 2009, membrii AB sărbătoresc Dumitrache, Şef Colectiv Solar al alături de toţi astronomii amatori şi Institului Astronomic al Academiei. profesionişti Anul Internaţional al Evenimentul va avea loc pe 8 martie Astronomiei. Astroclubul Bucureşti 2009 când, simultan, pe întreg teritoriu marchează acest an prin trei activităţi: “ Ea României, femei pasionate de astronomie este astronom!“ – la care AB este vor arăta publicului Soarele prin organizator, “100 de ore de astronomie“ – instrumentele astronomice dotate cu la care AB este participant şi “Ai dreptul la filtre speciale, în parcuri şi grădini publice. noapte!“, o campanie împotriva poluării Se vor împărţi broşuri despre Soare, se vor luminoase organizată şi coordonată de AB. oferi informaţii despre astronomie şi

“Ea este astronom!” este un proiect despre AIA 2009 şi se vor dărui preluat de la nivel internaţional, pe care mărţişoare. Astroclubul Bucureşti, la iniţiativa dnei Prin acest proiect, Astroclubul Erika Suhay, doreşte să-l organizeze şi în Bucureşti urmăreşte să crească România. Motivaţia care a stat la baza vizibilitatea contribuţiilor aduse de femei alegerii acestui proiect a fost un studiu ale în domeniul astronomiei, să încurajeze cărui rezultate arată că România are cel elevele să urmeze facultăţi cu profil mai mare număr de femei astronom la ştiinţific şi să stimuleze interesul pentru număr de locuitori din ţările Uniunii astronomie ca pasiune. Europene. În plus, la nivel internaţional, “100 de ore de astronomie” este un există o contribuţie importantă adusă de proiect preluat de la nivel internaţional şi femei în dezvoltarea astronomiei. Cu toate coordonat de Planetariul Complexului acestea, prezenţa fetelor în facultăţile cu Muzeal de Ştiinţele Naturii şi Astroclubul profil ştiinţific este din ce în ce mai redus. „Călin Popovici” din Galaţi. Astroclubul

Toate acestea ne-au determinat să Bucureşti va contribui prin organizarea de demonstrăm publicului larg că observaţii astronomice adresate astronomia este accesibilă femeilor. publicului larg în cadrul unui veritabil Important de accentuat este faptul că maraton de 100 de ore. Astfel că în iniţiativa Astroclubului nu are deloc per ioada 2-5 apr i l i e , membr i i tendinţe de mişcare feministă, ci Astroclubului vor ieşi cu instrumentele în urmăreşte doar să combată o prejudecată parcuri pentru a vorbi oamenilor despre conform căreia astronomia este o ştiinţă în astronomie şi a le arăta doar câteva dintre general inaccesibilă şi cu atât mai mult frumuseţile cerului. pentru fete. “Ai dreptul la noapte!” este o campanie

Proiectul are drept coordonator pe dna împotriva poluării luminoase iniţiată de Erika Suhay, din echipă făcând parte Astroclubul Bucureşti. Luminile din ce în

Observaţii Astronomice“. Acestea 1960, de un coronograf Zeiss . În 1956, pe cuprindeau : “observaţii solare – statistici refractorul de 150 mm sunt instalate un asupra petelor, observarea morfologiei refractor “Bardou de 108 / 1600 mm, petelor/prin desene (direct pe un ecran împreună cu o veche cameră fotografică ataşat lunetei); observaţii asupra Lunii – pentru plăci de 9X12 (...) Instrumentul era desene ale unor zone mai importante; destinat fotografierii solare sistematice observaţii asupra planetelor principale – (...).” În 1957, prin grija prof. dr. Victor Venus, Marte, Jupiter şi Nadolschi, a fost instalat, Saturn) ; observa ţ i i p e e cua to r i a l , un asupra unor ste le micrometru destinat variabile cu perioadă observării stelelor duble lungă.“ ş i m ă s u r ă t o r i l o r

De remarcat este micrometrice în câmpul faptul că aceste activităţi instrumentului.au adunat la Observator Matei Alexescu remarcă persoane interesate de şi în aceşti ani activitatea astronomie care au unor astronomi amatori. format un grup de Unul dintre ei, ing. Dinu astronomi amatori. Matei Dobrovici , donează Alexescu notează astfel : Observatoru lu i un “Este de subliniat şi t e l escop , rea l i zare faptul că aceste activităţi proprie, de 257 / 2610 nu au rămas exclusiv în mm (oglinda realizată de sarcina unicului cadru Ion Zeidel din Piteşti). d e spec ia l i t a t e a l “Te lescopul fusese i n s t i t u ţ i e i ( M a t e i utilizat prin anii 1938 – Alexescu). Cam într-un 1942 de câţiva amatori – an de zile s-a constituit Dinu Dobrovici, Ion un grup de astronomi Drăgescu, Sergiu Aloman amatori, cuprinzând elevi şi alţii. După 1944 grupul se şi studenţi, oameni de d e s t r ă m a s e , J e a n diferite profesii. Drăgescu s-a stabilit definitiv în Franţa,

Primul dintre aceşti amatori, de fapt devenind un reputat savant în domeniul astronom neprofesionist, a fost inginerul microbiologiei (fără să renunţe la pasiunea Vladimir Boico, venit prima dată în de o viaţă : Astronomia).” Observator în luna mai 1950. Lui i se În anii '60, Observatorul, devenit datoreşte o primă contribuţie serioasă – “Muzeul Ştiinţelor Experimentale”, a fost aceea a instalării unui astrograf (personal) dotat “cu aparatură fotografică modernă şi cu obiectiv Petzval Hermagis F/5; laborator fotografic: o lunetă ecuatorială F=500mm, în primăvara anului 1951. În ZEISS 80/1200 mm, o lunetă azimutală de acelaşi an a construit o cameră fotografică 80/500 mm, un celostat polar ZEISS de 120 la ocular, pentru fotografierea Lunii şi mm diametru”. Amenajarea terasei a planetelor (o a doua construind-o în 1956) “. permis instalarea mai multor instrumente:

În 1951, Observatorul este dotat cu un luneta de 80/1200 mm, luneta de 80/500 spectroscop de protuberanţe, “realizat din mm, celostatul polar de 120 mm diametru, piese de binoclu, de către ing. Boico luneta Bardou de 108/1600 mm. Aceasta secondat de Matei Alexescu“. Piesa a fost a fost înlocuită în 1965 cu un telescop înlocuită în 1957 de una similară, Newton de 140 mm diametru (construcţie proiectată tot de ing. V. Boico şi apoi, în Ion Zeidel). Totodată, în 1966 s-a

2 23

Matei Alexescu la luneta ecuatorialăde 150 mm diametru

DESPRE STELELE CE URMEAZĂ

Oana Sandu

achiziţionat de la I. Zaidel, optica unui constelaţiilor, inclusiv stelele principale ale telescop Newton-Cassegrain de 450 mm acestora.”diametru şi 4160/12600 mm distanţă focală. Iar în primăvara anului 1967 s-a Observaţii astronomice realizate în adus o montură ecuatorială electrică cadrul ObservatoruluiZeiss. “Telescopul a fost utilizat cu succes, cu imagini impresionante asupra Lunii, Dintre toate observaţiile realizate, planetei Jupiter, planetei Saturn, deşi din Soarele s-a bucurat de cea mai mare punctul de vedere al puterii de rezoluţie, atenţie. Contribuţia lui M. Alexescu este de puterea separatoare nu a ajuns, chiar în necontestat. După primele observaţii la condiţii de turbulenţă redusă, sub 1,2 – 1,5 protuberanţe, acesta a proiectat primul secunde de arc”. coronograf din ţară. În 1964 se instala

prima staţie de observare a fotosferei Expoziţia solare.

Principalele observaţii realizate în În 1952 se organizează la etajul I o perioada descrisă de nota lui M. Alexescu

primă expoziţie astronomică de fotografii şi au cuprins: observaţii statistice asupra desene realizate în urma observaţiilor lui petelor solare; punerea în evidenţă a unei V. Boico, V. Marciuc, S. Merlescu, S. oscilaţii cu caracter sinusoidal amortizat, Boştinescu, A. Florescu, alături de cele ale în longitudinea unei pete (solare) unipolare lui Matei Alexescu. La acestea se adăugă de mari dimensiuni; executarea unui expunerea unor p iese precum planisfer hemisferic al planetei Mercur; “spectroscopul de protuberanţe, o cameră identificarea unor pete strălucitoare cu fotografică pentru Lună şi planete, un caracter persistent, pe suprafaţa vizibilă a ecran pentru observaţii solare, câteva planetei Venus; determinări ale alungirii oglinzi de telescop, şlefuite de unii dintre coarnelor secerii planetei Venus în amatorii de pe lângă muzeu, aflate în preajma conjuncţiei inferioare din 1956; diverse stadii de lucru.“ observarea sistematică a planetei Marte, în

Cea de-a doua expoziţie, bazată tot pe perioadele opoziţiilor; observaţiile asupra observaţii proprii, s-a organizat în 1954, furtunii de praf cu ocazia opoziţiei iar în 1956 s-a realizat o expoziţie mai perihelice din 1956 - printre primele din extinsă, ce se întindea în toate cele şapte lume; depistarea uneia dintre marile încăperi de la etajul I. “Tema generală a perturbaţii din Banda Ecuatorială Sud a acesteia era « Universul Astral » - tematica planetei Jupiter, care s-a declanşat la 16 fiind executată de M. Alexescu (între timp octombrie 1952, şi care a fost urmărită devenit director al unităţii), cu colaborarea sistematic până la conjuncţia planetei cu acad. Călin Popovici şi a ing. Vladimir Soarele (25 mai 1953); observaţii de stele Boico.” variabile. La acestea se adaugă lucrarea de

În 1966 a urmat cea mai complexă diplomă a lui Matei Alexescu „Suprafeţe expoziţie astronomică din ţară. “Tematica optice deformate utilizate în astronomie”, iniţiată de Matei Alexescu, a fost transpusă având ca parte practică executarea unei expoziţional de către prof. Gh. Ivancenco, oglinzi parabolice de 265 mm diametru şi de la Institutul de Arte Plastice şi arhitect 1260 mm distanţă focală (F:4,75) şi studii N. Corradino, şef de lucrări la Institutul de de astroclimat, o premieră în România la Arhitectură. O splendidă frescă al secco a data respectivă. Iniţiate şi puse în practică fost realizată de Gh. Ivancenco, pe de ing. Vladimir Boico, aceste studii au fost plafoanele unor săli de expoziţie, desfăşurate pe o perioadă de mai mulţi ani, cuprinzând reprezentarea mitologică a cu începere din 1951.

22 3

Adunările Generale

Organizarea clubului se realizează cu precădere în cadrul Adunării Generale, ce are loc în prima duminică după echinocţiul de primăvară. Atunci se primesc membri noi, se fac modificări în statut, se prezintă rapoarte anuale, se fac alegeri etc.

Relaţiile cu publicul ocazii, astronomii amatori grupaţi în jurul Observatorului, constituiau un sprijin cu

Observatorul se bucura de totul deosebit, în calitate de ghizi voluntari – popularitate în rândul publicului. Media tineri, dar cu serioasă pregătire. Mulţi dintre de vizitatori era de 1500-1600 de ei, aflaţi azi în deplină maturitate (nota a persoane, adică aproximativ 20 000 de fost realizată în 1991), deşi au alte profesii vizitatori pe an. Printre activităţile şi specialităţi continuă să îşi consacre o organizate la Observator pentru public s- parte din timpul lor liber astronomiei. De au numărat cursuri de astronomie cu o exemplu: ing. Boico Vladimir – aflat acum la durată de şase luni, susţinute în perioada o vârstă respectabilă, Gheorghe Fălcoianu – 1960-1966. De asemenea, se ţineau ofiţer de marină, Mihai Fălcoianu – medic,

Constantin Oprişeanu – tehnician tipograf, conferinţe atât în Bucureşti, cât şi în ţară. ing. Dan Vidican, sunt doar o parte din Spre exemplu, M. Alexescu a ţinut 4500 de aceştia. Nu trebuie să îi uităm pe cei lecţii şi conferinţe, prelegeri la radio şi TV şi dispăruţi de-a lungul anilor : general dr. a generat aproximativ 350 de articole în Andrei Baicov, Vasile Marciuc – fotograf, presa scrisă. Alături de acestea, se număra Iosif Strobah – inginer“. promovarea observării fenomenelor

astronomice, cum a fost cazul cometelor Bacău, februarie 1991Arend-Roland (aprilie – mai 1957), Mrkos

(1957) si Burnham (1965) sau a eclipsei Matei Alexescu a fost Directorul totale de Soare din 15 februarie 1961. La Observatorului Astronomic Popular, desfăşuarea acestor activităţi de membru al B.A.A., al S.A.F., al A.L.P.O., popularizare a astronomiei din cadrul laureat al S.A.F.Observatorului, M. Alexescu subliniează

contribuţia pe care au adus-o astronomii amatori, ce formau un grup prezent constant în Observator.

“Este de subliniat că, mai ales în aceste

4 21

Matei Alexescu, Dan Vidican, Boico Vladimir, Constantin Opriseanu

Viaţă de astroclub

Observatorul a fost dintotdeauna locul unde membrii AB s-au reunit, iar ziua de marţi este consacrată ca zi de club pentru astronomii amatori. În aceste seri, membrii se întâlnesc pentru a mai împărtăşi din observaţiile făcute, pentru a se consulta la construirea unui telescop, pentru a privi prin intrumentele scoase pe tarasă sau pur şi simplu pentru a socializa. Pe lângă serile de marţi, membrii AB se mai reunesc şi cu alte ocazi. Organizează petrecere de Crăciun, primavară fac curăţenie generală, iar de-a lungul anului aniversează şi zile de naştere. Toate aceste activităţi fac parte din viaţa de astroclub, care nu se reduce doar la colegi de organizaţie, ci înseamnă şi prietenii, ale cărei părţi mai armonioase sau în dezacord, dau şi mai multă culoare acestei pasiuni – astronomia.

1907 – apare prima revistă de data respectivă. Iniţiate şi puse în astronomie din România – ORION (şi a practică de ing. Vladimir Boico, aceste 12-a din lume, 1907–1912) avându-l ca studii desfăşurate pe o perioadă de mai redactor şef pe Victor Anestin. mulţ i ani au cuprins: studiul

procentajului mediu de zile şi nopţi în 1908 – Victor Anestin a înfiinţat care pot fi realizate observaţii Societatea Astronomică Română astronomice în Bucureşti; evaluarea „Camille Flammarion”. Preşedinte al turbulenţei şi transparenţei cerului acestei societăţi a fost ales Amiralul nocturn, atât în Bucureşti, cât şi în Vasile Urseanu (1848 – 1926), munţii Bucegi (Piatra Arsă, Vârful cu vicepreşedinte Căpitanul Comandor Dor, Babele, Omul), ajungându-se la Cătuneanu – directorul Institutului concluzii deosebit de importante în Geografic al Armatei, iar secretar Victor vederea creării unui observator Anestin. astronomic de munte. Cu această ocazie

s-au iniţ iat pr imele observaţ i i 1910 – în nr. 3 al revistei Orion, Victor astronomice în munţi cu telescoape de A n e s t i n a n u n ţ ă î n f i i n ţ a r e a 120 şi 150 mm diametru.Observatorului Astronomic, dotat cu o lunetă Zeiss cu distanţa focală de 2,7 m, 1952 – O primă expoziţie astronomică: pentru care a fost construită o cupolă cu bazată exclusiv pe fotografii şi desene diametrul de 5 m pe aripa estică a casei originale, rezultate din observaţiile Amiralului Urseanu. Din acel moment a proprii în special ale lui V. Boico, V. început activitatea astronomilor amatori Marciuc, S. Merlescu, S. Boştinescu, A. în cadrul Observatorului. Florescu, alături de cele ale lui Matei

Alexescu; a fost organizată într-una din 1933 (29 mai) – văduva Amiralului sălile de la etajul I ale Observatorului Vasile Urseanu, Ioana Urseanu, donează Astronomic. Sala I „Istoric″ ş i Municipiului Bucureşti, clădirea „Pământul″; Sala II „Soarele″; Sala III Observatorului. Acesta specifică în actul „Sistemul Solar şi Luna″; Sala IV „Lumea de donaţie următoarele: stelelor şi Universul″; Sala V „Aplicaţii „2) Destinaţia acestui imobil este ale Astronomiei şi mijloace de cercetare a înfiinţarea unui muzeu municipal şi pe Universului″imobil se va pune o placă cu menţiunea <<Donaţiunea Ioana şi Vasile Amiral 1959 – Apare revista “Note şi Observaţii Urseanu>>..... Astronomice”. 4) Luneta astronomică aflată în imobil va deveni proprietatea Primăriei, cu 1962 – astronomii amatori din obligaţiunea de a fi păstrată în imobilul Bucureşti se adunau la Observatorul donat şi pusă la dispoziţie doritorilor de a Astronomic Popular pentru observaţii şi studia astronomia.” cursuri de astronomie ţinute de Matei

Alexescu. Printre aceştia se numărau dr. 1951 – Realizarea studiilor de Gh. Vass, M. Fălcoianu, C. Oprişeanu, astroclimat, o premieră în România la A. Dumitrescu, H. Alexandrescu, Filoti,

5

ISTORICUL ASOCIAŢIEI ASTROCLUBUL BUCUREŞTI

Ruxandra Popa

Publicaţii

Una dintre activităţile cu tradiţie în club este reprezentată de editarea unor publicaţii de astronomie. Începâd cu Orion, continuând cu Buletinul Astronomic Informativ şi ajungând la VEGA.

Buletin Astronomic Informativ 1995-1999

VEGA 2002-prezent

Revista Orion 1990-1993

20

Evenimente astronomice

Cu ocazia fenomenelor astronomice, AB a organizat observaţii pentru obţinere de rezultate, dar şi acţiuni de popularizare pentru a arăta fenemenele publicului larg.

I. Ştrobach şi mulţi alţii. înfiinţarea Observatorului Astronomic al Municipiului Bucureşti, apare trecut

1967, octombrie – apare primul număr ca membru al Astroclubului Bucureşti al revistei „Andromeda”. matematicianul Varujan Pambuccian –

actual deputat în Parlamentul 1968, 1 iulie – pe lângă Observatorul României.Astronomic Popular din Bucureşti a luat fiinţă o asociaţie de astronomi amatori, Mai 1989 – AG a AB a hotărât înfiinţarea cu numele Astroclubul Central Asociaţiei pe baze legale. În acea AG a Bucureşti (astăzi Asociaţia Astroclubul fost ales preşedintele AB dl. Gheorghe Bucureşti) înfiinţată de Ioan Corvin Fălcoianu care a rămas în această Sângeorzan, având scopul de a promova funcţie până la AG din 17 februarie astronomia de amatori din România. 1990, când s-a întocmit lista de membri Deocamdată asociaţ ia nu este fondatori ai AB în vederea constituirii constituită cu forme legale. Asociaţiei.De-a lungul timpului, ea a avut numeroase contribuţii la viaţa ştiinţifică 1990, 5 aprilie – Asociaţia Astroclubul şi culturală a oraşului: singurele cursuri Bucureşti dobândeşte personalitate de astronomie pentru tineret (studiul jur id i că ş i dev ine organ iza ţ i e astronomiei a fost scos din şcoli în anul nonguvernamenta lă , nonpro f i t . 1967); seri culturale săptămânale; Procesul verbal de constituire din data simpozioane; conferinţe de popularizare de 17 februarie 1990 este semnat de a astronomiei la Universitatea Populară următorii 20 de membri fondatori: dr. Bucureşti; asistenţă de specialitate cu Harald Alexandrescu - preşedintele ocazia fenomenelor astronomice pe asociaţiei, Georgeta Anghel, Cătălin terasa Observatorului; expediţii; Boeriu, ing. Vladimir Boico, astronom observaţii astronomice; restaurarea cu Monica Ciobanu, Armand Constantin, diferite ocazii a lunetei din cupola Zoltan Deak, Adrian Enache, Gheorghe Observatorului. Fălcoianu, Dănuţ Ionescu, prof. Radu

Jugureanu, ing. Toma Manciu, ing. 1968-1982 – La început asociaţia era Anca Mustăţea, Cristea Nedelciu, încă denumită "Astroclubul Central Constantin Oprişeanu, prof. Dan Florin Bucureşti”. Preşedinte era dl. Ion Corvin Stanciu, Iosif Strobach, prof. Lucia Sângeorzan iar preşedinte de onoare Erika Suhay, Spiridon Szekely, ing. Dan prof. Constantin Drâmbă. În perioada Vidican. Cu ocazia înregistrării oficiale 1978-1979 membrii clubului au ca asociaţie, Astroclubul Bucureşti are susţinut un curs de astronomie destinat şi un statut (în concordanţă cu legislaţia celor interesaţi. Pe programul tipărit al din 1990) care să-i definească în mod cursului apare numele „Astroclubul foarte clar scopurile şi obiectivele. Tot cu Bucureşti”. aceeaşi ocazie a fost concepută şi

ştampila asociaţiei de către Dănuţ 1984 – La conducerea Observatorului Ionescu.Popular vine dl. Harald Alexandrescu. Este desemnat preşedinte de facto al 1991 – ca urmare a demisiei din funcţia Astroclubului Bucureşti. de preşedinte a d-lui dr. Harald

Alexandrescu, funcţia a fost preluată de 1985 – în cadrul invitaţiei pentru ing. Vladimir Boico (preşedinte până în simpozionul jubiliar de 75 de ani de la 1998 şi apoi preşedinte de onoare până

6 19

Cursul de astronomie

AB a adus o contribuţie importantă la cursul de astronomie susţinut de Observatorul Astronomic. De la an la an, aportul AB s-a concretizat în: lectori, promovare, realizare suporturi de curs şi diplome, videoproiector.

Vizite în licee

Odinioară, AB a realizat un instrument pe care l-a donat unei şcoli din provincie. În 2007, făcut două vizite în licee din Bucureşti pentru a promova astronomia. Din 2009, lunar, va fi vizitat câte un liceu din capitală.

în 2001), vicepreşedinte era dna. prof. propus de preşedinte pentru a alinia AB Erika Lucia Suhay. Tot în această la legislaţia nou apărută (O.G. perioadă reapare revista Orion. nr.26/2000). A urmat apoi munca Redactorii revistei Orion sunt următorii birocratică pentru a înscrie AB la Fisc şi membri: Dănuţ Ionescu, Dan Vidican, pentru a primi un cod fiscal, pentru a Monica Ciobanu şi Anca Mustăţea. deschide un cont bancar pentru AB,

pentru a ne pune la punct cu 1994 - în cadrul şedinţei din 10 mai s-a contabilitatea şi a găsi un contabil elaborat un regulament de ordine pentru actele asociaţiei. interioară al Astroclubului Bucureşti. Tot în anul 2003 preşedintele AB a

elaborat proiectul pentru noul 1998, 24 martie - a fost aleasă, ca regulament de ordine interioară al AB; preşedinte la Astroclubului Bucureşti, acesta a fost adoptat la şedinţa din dna profesor Erika Suhay. martie 2004 şi a pus bazele unui nou tip de organizare în cadrul AB.2000, 21 martie - în darea de seamă a d-nei preşedinte Suhay se precizează 2005 – a fost reluat cursul de astronomie următoarele: Buletinul Astronomic în colaborare cu Observatorul şi cu Informativ a fost preluat de la Alin Ţolea participarea d-lui dr. Gh. Vass şi a de Călin Niculae şi Zoltan Deak, iar membrilor AB pe diferite domenii. În distribuţia în ţară şi peste hotare este următorii ani, Astroclubul continuă realizată de d-na Mariana Tulbure; colaborarea la susţinerea cursului. reluarea cursului de astronomie la iniţiativa lui Zoltan Deak, Călin Niculae, Din 2006 până în prezent: Programa Dan Stănescu; primiri de noi membri: cursului s-a adaptat la cerinţele Radu Gherase, Laura Unci, Mihai cursanţilor, devenind mai aplicată; Dascălu, Marian Coman, Adrian Şonka, numărul cursanţilor a crescut, recordul Csiki Andreea. fiind de 150 de înscrişi; AB a obţinut prin Începând cu luna martie a anului 2001, sponsorizare un videoproiector de la Dell Dl. Jean Drăgescu este Preşedintele de şi un ecran de proiecţie – donaţie dl. C. Onoare al Astroclubului. Oprişeanu. Astroclubul organizează Din 2001 începe redactarea şi distribuţia anual Ziua Astronomiei şi tabăra Lyra. revistei Vega – 7 ani de apariţie;123 de Vega, revistă online de astronomie, numere; 308 articole; 52 de autori. apare constant. AB organizează acţiuni

de popularizare a astronomiei cu ocazia 2002, martie – este ales în funcţia de evenimentelor astronomice.preşedinte al AB, Zoltan Deak; în septembrie 2002 demisionează şi în La realizarea acestui articol au colaborat: locul său este aleasă în funcţia de Zoltan Deak şi Oana Sandupreşedinte interimar Ruxandra Popa. Demarează proiectul anual tabăra Lyra de la Ghirdoveni care continuă cu succes şi astăzi.

2003, martie – în funcţia de preşedinte este aleasă Ruxandra Popa. Tot la acea Adunare Generală a fost adoptat proiectul de act adiţional la statut

18 7

Observaţii astronomice

La început erau desenele, apoi fotografiile şi imaginile CCD. Observaţiile astronomice reprezintă rezultatul concret al pasiunii pentru astronomie.

Obiecte Messier(Adrian Şonka şi Ivo Dinev)

Tabăra Lyra(Mircea Răduţiu)

Pleiadele (Zoltan Deak)

Eclipsă de Lună (Alex Conu)

M27 (Radu Gherase)

În anul 2008 Astroclubul Bucureşti aniversează 40 de ani de la numirea sa oficială în postura de club de astronomi Înfiinţarea Astroclubului Central amatori. De atunci şi până astăzi toţi cei Bucureşti a avut loc la 1 iulie 1968, dar a care s-au perindat pe culoarele istoriei fost precedată de mulţi ani de activitate a acestui club au lăsat o amprentă aparte, astronomilor amatori din Bucureşti, ce a făcut ca un vis să devină realitate. aflaţi în legătură cu alţii, din toată ţara.

Am discutat în ultima vreme cu Cei mai mulţi dintre aceştia "orbitau" în câţiva membri ai asociaţiei noastre – mai jurul Observatorului Astronomic vechi sau mai noi – pentru a avea o Popular, condus de Matei Alexescu. El imagine cât mai clară a ceea ce a fost şi a organiza anual cursuri de astronomie, devenit Astroclubul Bucureşti. Din toate deosebit de atractive şi orientate spre aceste convorbiri am reuşit să desprind o astronomia practică, de amatori. Mulţi idee generală pe care mi se pare dintre absolvenţii cursurilor efectuau important să vi-o împărtăşesc. De la observaţii sub îndrumarea lui Matei începuturi şi până acum cea mai mare Alexescu, dar îl şi ajutau pe acesta în dorinţă a astronomilor amatori a fost activitatea de ghidare a publicului aceea de a crea o structură puternică, vizitator prin expoziţia de astronomie, pe sonoră care să poată transmite mai terasă şi în cupolă. […] departe arzătoarea lor pasiune pentru Forurile superioare au apreciat cerul înstelat. Indiferent cât de greu sau realizările Observatorului Astronomic de uşor a fost, indiferent cât de mulţi sau Popular şi au mărit schema acestuia, cât de puţini au fost, indiferent din ce făcând posibilă angajarea mai multor domenii de activitate proveneau, muzeografi, pentru a-l sprijini pe Matei astronomii amatori din Astroclubul Alexescu.Bucureşti au fost o permanenţă Din păcate, persoanele respective nu neîntreruptă în astronomia românească. proveneau dintre iubitorii de astronomie Cel mai minunat vis împlinit al şi s-au comportat ca simpli "funcţionari", oamenilor acestui club este că astăzi astfel încât era inerent să apară tot soiul putem vorbi despre istorie. O istorie a de tensiuni între aceştia şi amatori, ba astronomiei de amatori, o istorie creată chiar între ei şi Alexescu. Activitatea de fiecare dintre noi. amatorilor având de suferit în mod

Aşadar, am pus câteva întrebări evident, prin 1967 câţiva dintre ei au luat unor membri mai vechi ai Astroclubului. legătura cu Ion Corvin Sângeorzan, Iată fragmente ale acestor interviuri. cercetător la Observatorul Astronomic al

Academiei, dar cunoscut şi ca popularizator al astronomiei. Contactul avea ca scop găsirea eventuală a unui loc de întâlnire mai prietenos decât devenise Observatorul Popular. Sângeorzan a propus ca loc pentru reuniuni Casa de Cultură a Sectorului 5, aflată în zona Parcului Carol (staţia de tramvai

acea vreme să se unească într-o asociaţie?

Domnule Dr. Gheorghe Vass, vă număraţi printre cei care au făcut parte din AB încă de la început, adică din 1968; puteţi să ne spuneţi cine a avut iniţiativa înfiinţării unui club de astronomi amatori şi care au fost principiile care i-au determinat pe astronomii amatori din

8 17

CLIPE DE ISTORIERuxandra Popa

Tabere de astronomie

Începând cu anul 2002, AB a organizat în fiecare an tabăra de astronomie Lyra. Timp de zece zile, membrii pleacă la Ghirdoveni, la casa preşedintei Ruxandra Popa. Aici programul e de astrotabără: se doarme ziua şi noaptea se fac observaţii.

Popularizarea astronomiei

În fiecare an, de Ziua Astronomiei, AB împreună cu alte asociaţii de astronomie, organizează observaţii în parcurile din capitală. De asemenea, cu ocazia unor fenomene precum eclipsele, membrii AB fie ies în parc, fie rămân la Observator unde, pe cât posibil, ajută cu explicaţii oferite vizatatorilor.

Gramont); sub auspiciile acestei case de rezultat observaţiile de calitate cultură a fost creat "Clubul Astronomic deosebită! Tot de aici a rezultat plăcerea PRIETENII COSMOSULUI", condus de de a împărtăşi altora minunile de Sângeorzan. În octombrie 1967, la 10 ani deasupra noastră!de la lansarea primului satelit artificial, acest club a editat primul număr al revistei "Andromeda", rămas singurul, în Să continue, mereu cu aceeaşi formula iniţială. p l ă c e r e p r o p r i e n u m a i n o u ă ,

În t r e t imp , s i tua ţ i a de l a astronomilor amatori!Observatorul Popular s-a deteriorat şi mai mult, astfel încât Matei Alexescu s-a transferat la Ministerul Culturii (ulterior la Planetariul din Bacău), iar director al Observatorului Astronomic Popular a După plecarea lui Matei Alexescu, în fost numit Ion Corvin Sângeorzan. În 1968, la Consil iul Culturii , la această situaţie, Clubul "Prietenii conducerea Observatorului a venit Ion Cosmosului" s-a mutat la Observatorul Corvin Sângeorzan. El ar fi iniţiat Astronomic Popular şi a fost transformat Astroclubul. […]în Astroclubul Central Bucureşti. În 1976, când m-am reîntors la Epitetul de "central" se justifica prin Observator […] se lucra la Soare, la faptul că din el făceau parte şi membri planete, la Lună (în special fotografii din ţară; nu era vorba de veleităţi realizate de Matei Alexescu). S-a instalat "centraliste" ale AB, ci de crearea unui celostatul, cu proiecţie în camera cadru de oficializare a activităţii întunecată de lângă pilastru. La 25 cm amatorilor din ţară, într-o perioadă când diametru, pe un ecran fix, petele solare asocierea persoanelor nu era permisă se vedeau excelent, în coloritul lor real. decât cu mari restricţii. Cu o prismă se putea devia imaginea

Soarelui pe un perete lateral (1 m diametru). În aceste condiţii, Matei spunea ca ar fi văzut şi cometa Ikea Seky

Activităţi tipice pentru amatorii de în apropierea Soarelui.peste tot, observaţii, prezentări publice, Matei Alexescu menţinea o legătură propagarea cunoştinţelor de astronomie strânsă cu BAA, ALPO, SAF. Era laureat etc., mai puţin, totuşi, relaţiile cu al SAF. În fiecare an la echinocţiul de amatorii din străinătate… Dotările erau primăvară avea loc o sesiune ştiinţifică a modeste, de unde şi dependenţa de Observatorului, cu referate, ce oglindeau aparatura Observatorului Popular, dar activitatea fiecăruia, pe anul anterior. şi interesul multora pentru construirea […]de instrumente cu mijloace proprii. Cutremurul din martie 1977, m-a

prins pe mine şi Matei Alexescu în cămăruţa de la jumătatea scării ce urca la cupolă şi pe ing. Boico la subsolul

Formarea continuă de astronomi clădirii. După cutremur, domnul Husz amatori, cunoscători şi buni utilizatori ai Ioan, aplicând metode clasice (sârme şi instrumentelor astronomice! De aici a scripeţi), a readus încet, încet, luneta pe rezultat în permanenţă apetitul pentru poziţie. dotarea tot mai performantă, pe măsură Practic, ani de zile, domnul Husz ce vremurile au permis-o; tot de aici au venea din pasiune, de multe ori zilnic şi

Ce uraţi membrilor AB pentru viitor, acum, la ceas aniversar?

Domnule Dan Vidican ce puteţi să ne spuneţi despre primii ani ai Astroclubului Bucureşti?

Care erau activităţile membrilor AB în acele vremuri? De ce dotări dispuneau membrii AB?

Care credeţi că au fost cele mai importante realizări ale AB în aceşti 40 de ani?

16 9

GALERIE DE IMAGINIOana Sandu

Astroclubul Bucureşti a avut dintotdeauna două obiective principale: observarea fenomenelor astronomice şi promovarea astronomiei de amatori. Urmând misiunea sa, AB a desfăşurat de-a lungul timpului diverse activităţi, multe dintre ele în colaborare cu Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”. Pe cele mai semnificative dintre acestea le ilustrăm printr-o galerie de imagini.

Construire de instrumente

Pe vremuri, când importatorii de telescoape nu ajunseseră la noi, membrii AB îşi construiau singuri instrumentele. Astăzi, dotările sunt mult mai moderne. Cu toate acestea, deseori membrii AB îşi construiesc instrumente sau aduc îmbunătăţiri hand made la telescoapele pe care le-au achiziţionat.

Expediţii

Cu ocazia fenomenelor astronomice sau doar când doreau să facă observaţii în condiţii de astroclimat mai bune decât cele din capitală, membrii AB organizau expediţii.

Bucureşti, revistei Bolidul, iar acum de curând, în fiecare marţi câte un este redactor sef al revistei electronice membru al AB ajută Observatorul cu Vega. Până anul trecut a fost unul consilierea publicului pe terasă.dintre lectorii care ţin cursul de a s t r o n o m i e î n c o l a b o r a r e c u Prezentarea preşedinţilor a fost realizată Observatorul Astronomic "Amiral Vasile în colaborare cu dl. Gheorghe Vass şi Urseanu". Este un membru activ al Ruxandra Popa. a s o c i a ţ i e i , f a c e o b s e r v a ţ i i , astrofotografie şi participă la fiecare eveniment astronomic.

Ruxandra Popa Preşedinte din martie 2002 până în prezent

În 2001, după absolvirea cursului d e a s t r o n o m i e ţ i n u t l a O b s e r v a t o r u l A s t r o n o m i c "Ami ra l Vas i l e U r s e a n u " , Ruxandra Popa se înscrie ca membru în As t roc lubu l Bucureşti. Este

desemnată preşedinte interimar în perioada septembrie 2002 - martie 2003, iar din martie 2003 până în prezent este preşedinte cu drepturi depline. Ruxandra a reuşit să creeze cadrul legal pentru ca Astroclubul Bucureşti să poată desfaşăra activitaţi specifice unui ONG, inclusiv obţinerea de fonduri. A elaborat actul adiţional la statulul AB şi Regulamentul de Ordine Internă. Acum, asociaţia are cod fiscal, cont bancar, iar contabilitatea este ţinută la zi. Ruxandra este iniţiatoarea taberei Lyra, ce se organizează anual la Caragiale. În timpul mandatului său, Astroclubul Bucureşti a participat şi participă la acţiuni organizate cu ocazia evenimentelor astronomice, la acţiuni de popularizare a astronomiei, inclusiv în şcoli, continuă cursul de astronomie şi colaborează cu Observatorul pe proiecte specifice în cadrul evenimentelor astronomice, iar,

repara tot ce era necesar. Întreţinerea lunetei şi micile ajustări necesare au fost realizate de ing. Boico şi domnul Husz.

În 1956, când am fost pentru prima data la Observator, (pe atunci se numea Muzeul Ştiinţelor Experimentale) erau angajate acolo două persoane: Matei Alexescu, care era coordonatorul muzeului şi Popp Tatian, care era muzeograf, iar ca amatori erau următorii: Boico Vladimir, Sergiu Merlescu, Sergiu Bostinescu, Gigi Gelles George şi Fălcoianu Gheorghe. […]

Cam după un an sau chiar mai mult au început să apară şi alţi amatori: Vidican Dan, Samarian Dan, Marinescu, Radu Popescu, Drăgănescu Andrei, Vass Gheorghe, Sandu Dumitrescu şi Harald Alexandrescu (ultimii 3 după ce au făcut cursul de astronomie ţinut de Matei). Apoi a fost o perioadă când nu am venit la Observator din cauza serviciului, iar când am revenit, cam prin 1967, era la conducere Ion Corvin Sângeorzan cu care am avut mari discuţii şi nu am mai venit până în anul 1975 sau 1976, când a revenit şi Matei Alexescu la Observator. Atunci am găsit amatori pe Erika Suhay, Ştrobach Iosef, Dănuţ Ionescu, Dan Stănescu şi Emil Kollosy şi alţii de care nu-mi mai amintesc deocamdată. [...]

Din câte ţin eu minte au fost peste 200 de membri la început între care a fost şi Varujan Pambuccian, care era elev.

C e p r o g r a m e s a u p r o i e c t e observaţionale se desfăşurau pe atunci?

Domnule Constantin Oprişeanu cum Dar de popularizare? era în anii de început ai Astroclubului Bucureşti?

Care este diferenţa dintre anii '90 şi 2008 în sensul de dotări şi de rezultate?

Domnule Zoltan Deak, sunteţi membru fondator al asociaţiei Astroclubul Bucureşti din 1990. Ce v-a determinat să înfiinţaţi o asociaţie de astronomi amatori de tip ONG?

să îmi fie clar cum se va materializa acest lucru.

Printre primele forme "organizate" se află revista Orion. Nu a supravieţuit căci pe atunci încă nu aveam experienţa minimă şi dotarea necesară ca să fie un succes pe termen lung. Programe şi proiecte existau doar în imaginaţia noastră. Ceea ce se realiza era mai mult rodul întâmplării. Popularizarea a fost o constantă a membrilor AB. A existat continuu şi când veneau la Observator doar vreo 2-3 membri activi! Am făcut popularizare chiar şi atunci când (sau mai ales când) Observatorul nu avea pe nimeni pentru asta. Şi mai erau cursurile din taberele SARM.... frumoase vremuri...

Rezultate notabile erau şi pe atunci, dar cu dotarea stăteam prost de tot. Doar accesul la informaţii era din ce în ce mai bun. Dotarea personală a mers foarte încet. Până la moartea d-lui Boico Astroclubul nu avea decât un singur telescop şi... cam atât. Dânsul ne-a lăsat moştenire o bună parte din patrimoniul nostru de azi (piese de mobilier, biblioteca, optică, instrumente etc.) Îi datorăm enorm. Şi, de atunci, ne-am "îmbogăţit" continuu prin donaţii şi contribuţii. Pur şi simplu nu se poate compara 1990 cu 2008! Am plecat de la zero şi acum avem, în taberele pe care le organizăm anual, uneori, mai multe instrumente decât observatori!

„Important pentru mişcarea astronomilor amatori din Bucureşti şi , de ce nu, din România a fost ideea şi primul pas făcut pentru organizare în cadrul unei asociaţii, astfel ca marele public să afle de existenţa si activitatea astronomilor amatori din Bucureşti şi din România.”

Erau aspiraţiile de atunci, ale Gh. Fălcoianu.tuturor, de a face ceva în mod organizat. Simţeam că acest ceva este necesar fără

10 15

Jean Dragesco "Astrofotografie de înaltă rezoluţie" cu un Preşedinte de onoare conţinut de 160 de pagini.

Pentru împortantele realizări avute ca S-a născut la astronom amator, la împlinirea vârstei Cluj, în anul de 80 de ani (2000), lui Jean Dragesco i 1920 şi s-a se face onoarea de a se numi un asteriod s t a b i l i t î n după numele său. Este vorba de F ran ţa d in asteriodul 12498 Dragesco, cu un 1941. Încă din diametru de aproximativ 10 km, copilărie Jean descoperit în anul 1998.D r ă g e s c u Este donatorul majorităţii revistelor de

manifestă un puternic interes ce astronomie afla îconduce la dezvoltarea unei pasiuni constante pentru ştiinţe naturale, echipament astronomic pentru diverşi astronomie şi tehnici ce permit membri ai clubului.observarea şi obţinerea de imagini. Începând cu luna martie a anului 2001, La 14 ani (1934) îşi construieşte prima Dl. Jean Dragesco este Preşedinte de lunetă cu lentilă de ochelari de o dioptrie, Onoare al Astroclubului Bucureşti. focalã de 1 metru, cu ajutorul căreia reuşeşte să observe inelul lui Saturn, Dl. Jean Dragescu este şi un strălucit craterele lunare şi sateliţii lui Jupiter. biolog. Timp de 19 ani a lucrat sub arşiţa Doi ani mai târziu îşi construieşte primul soarelui tropical al pământurilor africane. telescop azimutal din lemn după o A cunoscut natura acestui continent concepţie personală, iar la 18 ani, filmând şi fotografiind marile mamifere, inspirat de revista L'Astronomie, se păsări şi insecte din zona centrală a hotărăşte să facă observaţii utile la Lună, Africii (Congo, Zair, Coasta de Fildeş, planete şi Soare. La doar 19 ani are ideea Caid, Botswana s.a.).de a creea o asociaţie de astronomi amatori şi astfel ia naştere Asociaţia Profesor Doctor Docent Constantin Tinerilor Astronomi. DrâmbăJean Dragesco este unul dintre cei mai Preşedinte de onoaremari astronomi români. Se ocupă de fotografie de înaltă rezoluţie, lunară, P e n t r u a planetară, solară. De asemenea, dl. a j u t a p r i n Dragesco face şi fotografie la deep sky. A p r e s t i g i u l obţinut rezultate spectaculoase în toate s ă u domeniile sale de interes, biologie, A s t r o c l u b u l fotografie şi astronomie. A primit de B u c u r e ş t i , patru ori (caz singular) premiul Societăţii p r o f e s o r u l Astronomice Franceze. I s-a conferit d o c t o r "Steavenson Award" pentru contribuţia d o c e n t C o n s t a n t i n D r â m b ă , la cunoşterea planetelor Marte şi Jupiter d i r e c t o r a l O b s e r v a t o r u l u i şi la observarea Soarelui. În 1995, Astronomic al Academiei a acceptat p u b l i c ă l a C a m b r i g e c a r t e a invitaţia de a fi Preşedinte de

te n biblioteca Astroclubului, ca şi a multor piese de

dedicate evenimentelor astronomice. prof. Suhay a ocupat funcţia de Vladimir Boico a încetat din viaţă la preşedinte al Astroclubului Bucureşti 92 de ani, în 2001 şi a lăsat din 1988 până în 2002. În perioada moştenire întreaga bibliotecă şi mandatului său, respectiv în decembrie câteva instrumente astronomice 2000, este tipărit numarul pilot al asociaţiei Astroclubului Bucureşti. revistei Bolidul, tehnoredactat integral În cinstea şi memoria, sa d-na Erika de membrii Astroclubului Bucureşti, iar Suhay a organizat un colţ ce evocă în iulie 2001, Bolidul se tranformă personalitatea lui Vladimir Boico în revista electronică Vega. A participat la camera Astroclubului. majoritatea evenimentelor astronomice

importante interne şi internaţionale din Erika Suhay partea Astroclubului Bucureşti: eclipse Preşedinte în perioada martie 1998 - de Lună şi de Soare – ultima la martie 2002 Manavgat Turcia 2007, tranzitul lui

Mercur, tranzitul lui Venus, observaţii Profesoară de la comete, inclusiv în cadrul expediţiei matemat ică , ş t i i n ţ i f i c e c o m e t a H a l l e y fost preşedinte 27 aprilie-2 mai 1986 de la Babele. al Asociaţiei Dna. prof. Suhay este astăzi cea mai R o m â n e d e importantă legătură a Astroclubului Educaţie prin Bucureşti cu profesorii care au ca A s t r o n o m i e pasiune comună astronomia, dar şi cu ( A R E A ) , centrele educaţionale.

membru al Uniunii Internaţionale a Astronomilor Amatori, dna. prof. Erika Zoltan DeakSuhay a fost dintotdeauna pasionată de Preşedinte în perioada martie 2002 - astronomie. Această pasiune o atrage septembrie 2002către Observatorul Astronomic Popular, actualul Observator Astronomic Zoltan Deak este "Amiral Vasile Urseanu", unde îi m e m b r u a l întâlneşte pe Matei Alexescu, Ion Corvin A s t r o c l u b u l u i Sângeorzan, Vladimir Boico. Extrem de Bucureşti din anul determinată, reuşeşte să reintroducă 1989. S-a remarcat astronomia în şcoli după 1990. Se face pr intre membri i remarcată pr in opt imismul ş i a s o c i a ţ i e i c a o vivacitatea cu care promovează persoană serioasă, astronomia publicului larg. Este cu multă răbdare, prezentă permanent în comisia de fiind mereu dispus să ofere consultanţă profesori de la ol impiadele de î n d o m e n i u l a s t r o n o m i e i ş i astronomie; organizează cu elevii tabere astrofotografiei. A fost preşedinte al AB de astronomie în ţară şi străinătate cu o perioadă scurtă de timp, din martie o c a z i a d i f e r i t e l o r e v e n i m e n t e 2002 până în septembrie 2002. Atunci a astronomice. Participă la numeroase susţinut câteva saptămâni un curs simpozioane de astronomie pe plan intern de astronomie dest inat local şi internaţional. Erika Suhay este membrilor clubului în clădirea membru fondator al Liceului Greco- Observatorului Astronomic "Amiral Catolic Timotei Cipariu. Este, de Vasile Urseanu". A fost unul dintre asemenea, membru fondator al redactori i publicaţ ie i Bulet inul Astroclubului Bucureşti din 1990. Dna. Astronomic Informativ al Astroclubului

14 11

CONDUCEREA ASTROCLUBUL BUCUREŞTI DE-A LUNGUL TIMPULUI

Mihaela Şonka

Harald Alexandrescu de aproape opt decenii." (Monica Preşedinte între 1990 - 1991 Ciobanu)

Pasiunea sa pentru astronomie s-D r . H a r a l d a născut în copilărie odată cu eclipsa Alexandrescu de Soare din 21 august 1914 şi a fost s-a născut pe încurajată de tatăl său care i-a 7 i a n u a r i e cumpărat cărţi de popularizare a 1 9 4 5 î n astronomiei în limba rusă. În 1930 l o c a l i t a t e a v i n e p e n t r u p r i m a o a r ă l a A n a d i a O b s e r v a t o r u l A s t r o n o m i c d i n (Portugal ia ) . Bucureşt i cu a lbumul său de

Familia sa a revenit în ţară în 1947. astrofotografii făcute cât a fost elev la În anul 1967 termină Facultatea de Liceul "Alecu Russo" din Chişinău. În M a t e m a t i c ă - M e c a n i c ă a anul 1950 începe activitatea la Universităţii din Bucureşti, Secţia Observatorul Astronomic Popular. A Astronomie, iar în 1982 îşi ia r ea l i z a t un d i spoz i t i v p en t ru doctoratul în ştiinte matematice. fotografierea sateliţilor lui Jupiter, a Preia funcţia de coordonator al c o n s t r u i t p e n t r u o b s e r v a r e a Observatorului Astronomic "Amiral astroclimatului două telescoape tip Vasile Urseanu" al Municipiului Newton, de 110/860 mm şi 150/1500 Bucureşti în anul 1984. În acelaşi an mm, ultimul aflându-se acum în dev ine preşedinte de facto a l patrimoniul Astroclubului Bucureşti Astroclubului Bucureşti. Pe 17 ş i instrumente fo losi te pentru f e b r u a r i e 1 9 9 0 , H a r a l d turbulenţa atmosferei. A ajutat la Alexandrescu înregistrază oficial AB descoperirea craterului Şunac de ca asociaţie neguvernamentală non- origine meteorică trecut în catalogul profit , cu toate formele legale craterelor formate de meteoriţi pe conform legilor din 1990. Acum suprafaţa Pãmântului. Vladimir Astroclubul Bucureşti are statut şi Boico a făcut numeroase observaţii la ştampilă propri i . Este ales în Soare, Lună şi planete. În 1951 a Adunarea Generală preşedinte şi realizat o fotografie cu expunere de ocupă această funcţie până în 30 de minute a Nebuloasei din Orion. octombrie 1991, moment în care îşi A f o s t a l e s p r e ş e d i n t e a l dă demisia şi renunţă să mai fie Astroclubului Bucureşti în anul membru activ. 1991, ulterior fiind numit preşedinte

A încetat din viaţă în iulie 2005. de onoare. În perioada mandatului său a contribuit cu articole de

Vladimir Boico actualitate şi a sponsorizat revista Preşedinte între 1991 - 1998 astronomică Orion publicată timp de

patru ani. Din motive financiare, “ Î n c a d r u l revista nu a mai putut fi tipărită, iar constelaţ iei celor Vladimir Boico începe distribuirea fascinaţi de tainele unor broşuri scrise de mână şi cerului, inginerul mult ip l i ca te l a xerox , numi te Vladimir Boico a "Buletin Astronomic Informativ al fost astrul cel mai Astroclubului Bucureşti". Tot în strãlucitor, slujind perioada sa de preşedinţie s-au a s t r o n o m i a continuat cursurile de astronomie, s-româneascã timp au ţinut şedinţe festive, simpozioane,

Onoare al Astroclubului, deşi nu satelit artificial, acest club a tipărit d e s f ă ş u r a s e a c t i v i t ă ţ i c o n e x e p r i m u l n u m ă r a l r e v i s t e i amatorismului. "Andromeda".

Constantin Drâmbă a fost un Î n t r e t i m p , s i t u a ţ i a l a specialist de renume în mecanica Observatorul Popular s-a deteriorat cerească, obţinând titlul de doctor treptat, iar Matei Alexescu s-a la Paris, sub îndrumarea lui Jean transferat la Ministerul Culturii şi Chazy, o somitate în acest domeniu. mai apoi la Planetariul din Bacău.

M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l Noul director al Observatorului Academiei din 1963, Constantin Astronomic Popular este numit Ion Drâmbă devine academician în C o r v i n S â n g e o r z a n . C l u b u l 1990. "Prietenii Cosmosului" se mută la

Observatorul Astronomic Popular şi Ion Corvin Sângeorzan î ş i t r a n s f o r m ă n u m e l e î n Preşedinte în perioada 1968- Astroclubul Central Bucureşti. 1982

Gheorghe FălcoianuA s t r o n o m u l Preşedinte între 1989 - 1990I o n C o r v i n S â n g e o r z a n , G r u p u l d e cercetător la a s t r o n o m i Observatorul amatori ce se Astronomic al î n t â l n e a l a A c a d e m i e i , Observatorul cunoscut ş i A s t r o n o m i c

ca popularizator al astronomiei, P o p u l a r , este contactat în anul 1967 de un simţea nevoia grup de amatori de la Observatorul u n e i Popular, într-un moment în care schimbări, a situaţia de acolo se deteriorase, oficializării existenţei şi activităţii c u l m i n â n d u l t e r i o r c h i a r c u l o r p e n t r u r ă s p â n d i r e a plecarea lui Matei Alexescu, la c u n o ş t i n ţ e l o r d e a s t r o n o m i e , începutul anului 1968. Grupul observarea firmamentului şi pentru respectiv (Corneliu Filoti , Iosif a face cunoscute publicului larg Ştrobach, Alexandru Dumitrescu, propriile observaţii. Prin urmare, în Gheorghe Vass şi Andrei Solomon) anul 1989 s-a hotărât infiinţarea solicită sprijinul lui Ion Corvin AB ca asociaţie, iar dl. Fălcoianu a Sângeorzan pentru a găsi o cale de a fost numit preşedinte . Pentru continua activitatea care nu mai p r egă t i r ea ac t e l o r ju r id i c e ş i p u t e a f i d e s f ă ş u r a t ă l a o r g a n i z a r e a d m i n i s t r a t i v ă d l . Observatorul Popular. Fălcoianu a apelat la ajutorul BAA

Sângeorzan propune ca membrii de la care a primit sfaturi şi un asociaţiei să se înâlnească la Casa model de statut. Nu a reuşit să ducă de Cultură a Sectorului 5, situată în la sfârşit înregistrarea asociaţiei zona Parcului Carol. Aici s-a format din cauza venimentelor politice din C l u b u l A s t r o n o m i c " P r i e t e n i i acel an. În 1990 a emigrat în C o s m o s u l u i " , c o n d u s d e I o n Germania şi a lăsat succesorului Sângeorzan. În octombrie 1967, la s ă u s a r c i n a d e a c o n t i n u a 10 ani de la lansarea primului oficializarea Astroclubului.

12 13