aspecte privind micarea naturală a populaiei, fora de ... · elementul principal de alimentarea...

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 201848

Aspecte privind mişcarea naturală a populaţiei, forţa de muncă şi locurile vacante din economie

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Doina AVRAM ([email protected]) Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Doina BUREA ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Andreea - Ioana MARINESCU ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract

Populația unei țări este importantă deoarece aceasta constituie elementul principal de alimentarea pieței muncii, pe piramida vârstelor, cu personal care poate fi recrutat în câmpul muncii. Se cunoaște faptul că populația României, ca și a altor state membre ale Uniunii Europene, urmează un trend descendent. Din punct de vedere al populației rezidente în România, în anul 2017, numărul acesteia a fost de 19,6 milioane persoane, egal cu numărul mediu al populației înregistrat de Uniunea Europeană, pe total, în aceeași perioadă de timp. În România, natalitatea este sub nivelul mortalității, ceea ce conduce la reducerea numărului populației rezidente. În același timp, și fenomenul migraționist conduce la reducerea numărului populației în România. Și la capitolul căsătorii, divorțuri, constatăm că nupțialitatea a avut un trend oscilant, cu creșteri în lunile iunie-septembrie, în timp ce divorțialitatea a avut un trend oarecum constant. Forța de muncă a urmat un curs uniform, fi ind ușor de înțeles de ce locurile vacante disponibile nu sunt ocupate. Aceasta deoarece reconversia prrofesională nu este riguroasă, iar cei ce doresc un loc de muncă nu au pregătirea profesională solicitată. Cuvinte cheie: populație, natalitate, ocuparea locurilor de muncă, rata locurilor de muncă vacante, indicator demografi c Clasifi carea JEL: J12, J24, O15

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 49

Introducere

În acest articol, autorii au încercat să prezinte, prin studiu comparativ, care este situația mișcării naturale a populației, comparativ cu cerințele pieței muncii și, mai ales, prin prisma ocupării locurilor de muncă ce sunt oferite. Pentru interpretarea corectă a datelor cuprinse în acest studiu se prezintă principalele aspecte metodologice, care defi nesc și explicitează modul în care au fost calculați indicatorii respectivi, așa cum sunt utilizați de Institutul Național de Statistică. Se efectuează o prezentare a principalilor indicatori demografi ci ce caracterizează mișcarea naturală a populației, prezentându-se precizările care se impun. Articolul cuprinde reprezentări grafi ce care sugerează evoluția indicatorilor utilizați. În continuare, se fac unele precizări referitoare la alimentarea pieței muncii cu personal, accentul fi ind pus pe prezentarea și explicarea evoluției indicatorului „locuri de muncă vacante”. Se constată că oferta de locuri de muncă nu este în concordanță cu cerințele pieței muncii, aceasta pornind de la lipsa de concordanță a profesiilor, pregătirii etc, a acelor interesați să intre în câmpul muncii și cerințele entităților care oferă locurile de muncă. Este clar că procesul emigraționist al forței de muncă a lăsat un gol pe piața internă. Pe această cale a neocupării locurilor de muncă vacante oferite se evidențiază paradoxul, conform căruia locuri de muncă sunt, dar acestea nu pot fi acoperite conform cerințelor angajatorilor. În felul acesta se îngroașă numărul populației neocupate, în funcție de care se pot face și alte interpretări, care nu fac obiectul prezentului articol.

Literature review

Agrawala and Matsab (2013) au abordat aspecte legate de riscul de șomaj și deciziile de fi nanțare a întreprinderilor. Anghelache și colaboratorii (2018), precum și Anghel și colaboratorii (2018) au studiat elemente ale mișcării naturale a populației din perspectiva resurselor forței de muncă. Anghel and Anghelache (2017) au analizat piața forței de muncă din UE, precum și în statele membre. Anghelache, Dumbravă and Ene (2018) au studiat indicatorii care caracterizează evoluția populației în mod demografi c. Anghelache, Anghel, Dumbravă and Ene (2018) au studiat rata de ocupare a populației, a șomajului și a locurilor de muncă vacante în România. Davis, Faberman and Haltiwanger (2006) au studiat fl uxul pe piețele forței de muncă.

Donangelo (2014) a analizat aspecte referitoare la mobilitatea forței de muncă.

Hili, Lahmandi-Ayed and Lasram (2016) tratat aspecte ale forței de muncă în

contextul globalizării. Maestas, Mullen and Powell (2016), precum și Oster,


Shoulson and Dorsey (2013) au tratat elemente semnifi cative ale implicațiilor îmbătrânirii populației asupra forței de muncă și a productivității.

Metodologia cercetării, date, rezultate și discuții • Analiza mișcării naturale a populației în România Despre mișcarea naturală a populației putem preciza că, în luna septembrie 2018, situația era cea prezentată în cele ce urmează. Astfel, comparativ cu luna august 2018, numărul naşterilor a scăzut, precum și cel al deceselor, în timp ce numărul deceselor copiilor sub un an a înregistrat o creștere. În cele ce urmează vom reda valorile absolute înregistrate de indicatorii menționați. Astfel, în luna septembrie 2018, la nivelul întregii țări, s-au născut 17055 copii, cu 1978 mai puţini copii decât în luna august 2018. Pentru o mai bună înțelegere a termenilor, vom aborda unele aspecte metodologice referitoare la indicatorii analizați. Numărul născuţilor-vii cuprinde născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Un alt aspect analizat se referă la numărul decedaţilor care cuprinde persoanele care aveau, la data decesului, domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. În luna spetembrie 2018, în România au decedat 18726 persoane, cu 1737 mai puţine decât în luna august 2018. În aceste condiții, sporul natural a fost negativ în luna septembrie 2018, decedaţii având un excedent de 1671 persoane faţă de născuţii-vii. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an a fost de 103 cu 5 mai multe comparativ cu luna august 2018. În fi gura nr. 1 este prezentată evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, înregistrat în România, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2018. Datele cu privire la natalitatea şi mortalitatea pentru anul 2017 sunt semi-defi nitive şi sunt repartizate după data producerii evenimentului demografi c.


Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, în intervalul septembrie

2017 – septembrie 2018

Figura 1

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Sursa: Institutul National de Statistică, Comunicatul de presă nr. 221/12.11.2018

În perioada supusă analizei (respectiv luna septembrie 2018), numărul căsătoriilor a scăzut cu 2657 faţă de luna august 2018, fi ind înregistrate 20149 căsătorii. Numărul căsătoriilor este format atât din căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei, domiciliul în România, cât şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română care se căsătoresc în străinătate şi care sunt înregistrate la ofi ciile de stare civilă din România. În ceea ce privește numărul divorţurilor pronunţate, acesta a crescut cu 315 faţă de luna august 2018, fi ind de 2584. Facem precizarea că numărul divorţurilor cuprinde atât divorţurile încheiate la judecătorii, stări civile sau notari publici, potrivit prevederilor Legii nr. 202/2010, cât și divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate, transcrise în România. În fi gura nr. 2 este reprezentată grafi c modalitatea de evoluţie a numărului de căsătorii şi divorţuri, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2018. Datele referitoare la nupţialitatea şi divorţialitatea aferente anului 2017 sunt defi nitive şi sunt repartizate după data producerii evenimentului demografi c.


Evoluţia numărului de căsătorii şi divorţuri,

în perioada septembrie 2017 – septembrie 2018

Figura nr. 2

�

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Sursa: Institutul National de Statistică, Comunicatul de presă nr. 221/12.11.2018

• Analiza situației ocupării locurilor vacante în economie

În continuare, vom prezenta unele aspecte metodologice privind populația ocupată, resursele de forță de muncă și ocuparea locurilor vacante, preluate din metodologia pe care o utilizează Institutul Național de Statistică în acest domeniu. Astfel, numărul locurilor de muncă vacante cuprinde numărul posturilor plătite, nou create, neocupate ori care vor deveni vacante, pentru care angajatorul întreprinde acţiuni concrete spre a găsi un candidat potrivit pentru ocuparea postului respectiv și doreşte ocuparea imediată sau într-o perioadă specifi că de timp (adică perioada maximă necesară ocupării locului de muncă vacant). Sunt considerate locuri de muncă vacante posturile destinate persoanelor din afara entității (dar pe care pot concura şi persoane din interiorul întreprinderii), indiferent dacă sunt posturi pe durată determinată sau nedeterminată, în program de lucru normal sau parţial. Trebuie menționat că nu se consideră vacante, posturile neocupate: destinate exclusiv promovării persoanelor din interiorul întreprinderii sau instituţiei; din unităţile administraţiei publice, blocate printr-un act normativ. De asemenea, posturile ocupate de persoanele care absentează o anumită perioadă de timp (concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fără plată, alte absenţe), se consideră vacante, dacă angajatorul doreşte substituirea pe perioadă determinată (temporară) şi dacă întreprinde acţiuni de găsire a candidaţilor. Numărul de posturi ocupate se măsoară prin intermediul indicatorului privind efectivul salariaţilor (exclusiv cei cu contract de muncă/raport de


serviciu suspendat) la sfârşitul lunii de mijloc a trimestrului de referinţă. Acest indicator exprimă numărul total al persoanelor care au contract individual de muncă / raport de serviciu cu întreprinderea sau unitatea locală, pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul) şi care nu a fost suspendat, fi ind valabil în ultima zi a lunii pentru care se completează chestionarul. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.A.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Rata locurilor de muncă vacante este raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei) și se determină pe baza următoarei relații de calcul:

��

��

unde: RLV = rata locurilor de muncă vacante; LV = numărul locurilor de muncă vacante; LO = numărul locurilor de muncă ocupate;

În ceea ce privește evoluția în România, în trimestrul III al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,30%, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul II 2018. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 63.700, în creştere cu 2.300 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Spre deosebire de acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,08 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 4.800. În fi gura nr. 3 se prezintă evoluția ratei şi numărului locurilor de muncă vacante în perioada trimestrul III 2015 - trimestrul III 2018.


Evoluția ratei şi numărului locurilor de muncă vacante în perioada

trimestrul III 2015 - trimestrul III 2018

Figura 3

rata locurilor de munca vacante (%)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3

2015 2016 2017 2018

numarul locurilorde munca vacante

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

Numarul locurilor de munca vacante Rata locurilor de munca vacante

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 300/19.11.2018

Realizând o analiză pe activități a situației înregistrate în trimestrul III

2018 se constată următoarele:

- cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în

administraţia publică (3,01%), în alte activităţi de servicii (2,89%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,15%);

- în industria prelucrătoare s-a concentrat peste 28% din numărul total

al locurilor de muncă vacante (18.200 locuri vacante), iar rata a avut

valoarea de 1,53%;

- sectorul bugetar a înglobat peste 28% din numărul total al locurilor

de muncă vacante. Astfel, 8.300 locuri vacante se regăsesc în

administraţia publică, 7.200 locuri vacante în sănătate şi asistenţă

socială, respectiv 2.800 locuri vacante în învăţământ;

- cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de

muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv

0,1 mii locuri vacante).

Efectuând comparație între valorile înregistrate în trimestrul III 2018

față de trimestrul II 2018 se constată că cea mai relevantă creştere, atât a

ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în administraţia

publică (+0,42 puncte procentuale, respectiv +1,2 mii locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnifi cative scăderi ale ratei locurilor

de muncă vacante s-au înregistrat în intermedieri fi nanciare şi asigurări

(-0,44 puncte procentuale), în distribuţia apei; salubritate, gestionarea


deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,25 puncte procentuale), respectiv

în hoteluri şi restaurante (-0,20 puncte procentuale). Numărul locurilor de

muncă vacante a cunoscut cele mai mari scăderi în intermedieri fi nanciare

şi asigurări, respectiv în hoteluri şi restaurante (-400 locuri vacante pentru

fi ecare în parte), urmate de activităţile de servicii administrative şi servicii

suport (-300 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante

Diferențe față de perioadele anterioare pe activități economice

Figura 4��%�%�7%��!7��%�<%��!�% %�!�(%��!�%�<%�!+(��(�7��%+��9�+%�

��

�

��

��

��

��

��

��

��

� � � ! " # $ % & ' ( ) * + , - . /

001�

�� !��"�!�� !��"�!��

*) pp - puncte procentuale

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 300/19.11.2018

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017 se constată:

- cea mai semnifi cativă creştere a ratei locurilor de muncă vacante s-a

observat în informaţii şi comunicaţii (+0,72 puncte procentuale),

- cea mai semnifi cativă scădere s-a înregistrat în intermedieri

fi nanciare şi asigurări (-0,89 puncte procentuale);

- cele mai importante creşteri ale numărului locurilor de muncă

vacante au fost în transport şi depozitare, respectiv în informaţii şi

comunicaţii (+1400 locuri vacante pentru fi ecare în parte);

- cele mai mari scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante

s-au regăsit în sănătate şi asistenţa socială (-1.500 locuri vacante),

respectiv în intermedieri fi nanciare şi asigurări (-800 locuri vacante).


Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Tabelul 1

Activităţi economice (secţiune CAEN Rev.2)

Rata locurilor de muncă vacante - % -

Trimestrul III 2018

Perioade precedenteTrimestrul II

2018Trimestrul III

2017Total economie 1.30 1.25 1.22

A: Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.58 0.56 0.65

Total industrie 1.42 1.38 1.33

B: Industria extractivă 0.16 0.14 0.15

C: Industria prelucrătoare 1.53 1.46 1.43

D: Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 0.50 0.56 0.74

E: Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1.17 1.42 1.11

F: Construcţii 0.71 0.62 0.44G: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 0.78 0.71 0.74

H: Transport şi depozitare 1.78 1.72 1.27

I: Hoteluri şi restaurante 0.49 0.69 0.37

J: Informaţii şi comunicaţii 1.69 1.73 0.97

K: Intermedieri fi nanciare şi asigurări 0.90 1.34 1.79

L: Tranzacţii imobiliare 1.20 1.16 0.94

M: Activităţi profesionale, ştiinţifi ce şi tehnice 1.13 1.14 1.24N: Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 0.83 0.95 0.83

O: Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public*) 3.01 2.59 2.61

P: Învăţământ 0.82 0.76 0.85

Q: Sănătate şi asistenţă socială 2.15 2.05 2.64

R: Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1.99 1.90 2.26

S: Alte activităţi de servicii 2.89 2.88 2.37

*) exclusiv forţele armate şi asimilaţiÎncepand cu trimestrul II 2018, anumiţi agenţi economici care desfăşoară activităţi de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (CAEN Rev.2 diviziune 29) au defalcat activităţi secundare de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (CAEN Rev.2 diviziune 62-63). Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 300/19.11.2018

În urma analizei ratei şi numărului locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii, în trimestrul III al anului 2018, se observă că: - cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de

angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a numărului locurilor


de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,59%, respectiv 16.800 locuri vacante), urmate de cele de ocupaţii elementare (în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1635/2018 al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, denumirea „Muncitori necalifi caţi” s-a modifi cat în „Ocupaţii elementare”) - grupa majoră 9 (1,49%, respectiv 10,0 mii locuri vacante);

- cele mai mici valori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători califi caţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,44%, respectiv 100 locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,72%, respectiv 2.400 locuri vacante).

Tabelul 2. Rata locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii

Grupe majore de ocupaţii (COR)

Rata locurilor de muncă vacante - % -

Trimestrul III 2018

Perioade precedente

Trimestrul II 2018

Trimestrul III 2017

Total economie *) 1.30 1.25 1.22GM1: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori

0.72 0.67 0.67

GM2: Specialişti în diverse domenii de activitate 1.59 1.55 1.63GM3: Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic

1.25 1.20 1.12

GM4: Funcţionari administrativi 1.44 1.44 1.31

GM5: Lucrători în domeniul serviciilor 1.08 1.02 1.09GM6: Lucrători califi caţi în agricultură, silvicultură şi pescuit

0.44 0.41 0.62

GM7: Muncitori califi caţi şi asimilaţi 1.18 1.13 1.12GM8: Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente

1.31 1.31 1.18

GM9: Ocupaţii elementare 1.49 1.41 1.20

*) exclusiv forţele armate şi asimilaţi (GM0)Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 300/19.11.2018

Comparativ cu trimestrul II 2018, atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat numai creşteri, cele mai relevante regăsindu-se în ocupaţiile elementare - grupa majoră 9 (+0,08 puncte procentuale, respectiv


+600 locuri vacante), respectiv în cele de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (+0,06 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante

Diferențe față de perioadele anterioare pe grupe majore de ocupații

Figura 5

�K/��"��

��

��

��

��

��

��

#)� #)� #)� #)� #)� #)� #)� #)� #)2

001�

�#�!��"�!�� !��"�!��

*) pp - puncte procentualeSursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 300/19.11.2018

Faţă de trimestrul III 2017, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, singura scădere s-a înregistrat în ocupaţiile de lucrători califi caţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (-0,18 puncte procentuale, respectiv -40 locuri vacante). Cele mai relevante creşteri, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor elementare - grupa majoră 9 (+0,29 puncte procentuale, respectiv +2.000 locuri vacante), urmate de cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (+0,13 puncte procentuale, respectiv +800 locuri vacante).

Concluzii

Din studiul efectuat se desprind o serie de concluzii de natură teoretică și practică. În acest sens, mișcarea naturală a populației urmează un trend negativ, conducând la scăderea numărului populației rezidente. O a doua concluzie este aceea că profesiile și nivelul de pregătire al celor care sunt în căutarea unui loc de muncă nu sunt în concordanță cu cerințele pieței muncii.


De asemenea, procesul de emigrare are ca efect golirea ofertei forței

de muncă cu personal adecvat, cei interesați având fi e profesii sau o pregătire neadecvată cererii. Cei cu o bună pregătire profesională emigrează, în țară rămânând personal insufi cient pregătit. În acest articol, nu am efectuat și o analiză a efectului care decurge din migrarea masivă a circa trei milioane persoane. Conversia profesională este defi citară sau poate că nici nu există. De aceea, tragem concluzia că nu se utilizează efi cient fondurile comunitare pentru pregătirea și reconversia forței de muncă. Rezultă clar că pregătirea personalului trebuie pusă în deplină concordanță piața muncii. Acest studiu poate fi adâncit și prin utilizarea unor metode econometrice, care prin parametrii calculați, vor oferi posibilități suplimentare de interpretare / soluționare mai amplă.

Bibliografi e 1. Agrawala, A. and Matsab, D. (2013). Labor unemployment risk and corporate

fi nancing decisions. Journal of Financial Economics, 108 (2), 449–470 2. Anghel, M.G., Marinescu, R.T., Burea, D., Olteanu, A. and Samson, T. (2018).

Natural movement of the population – labor force resource in Romania in 2017. Romanian Statistical Review, Supplement, 1, 122-131

3. Anghel, M.G. and Anghelache, C. (2017). Analysis of the labor market in the Member States of the European Union. Romanian Statistical Review, Supplement, 11, 13-22

4. Anghelache, C., Anghel, M.G., Dumbravă, Ș.G. and Ene, L. (2018). Analyzing the employment rate of the population, unemployment and vacancies in the economy. Theoretical and Applied Economics, XXV, 2(615),105-118

5. Anghelache, C., Avram, D., Burea, D. and Petre (Olteanu), A. (2018). Analysis of the Natural Movement of Population and Labor Force Development. Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 115-123

6. Anghelache, C., Dumbravă, Ș.G. and Ene, L. (2018). The effect of the natural movement of population in Romania and the population development by household and residence. Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 75-84

7. Davis, S., Faberman, J. and Haltiwanger, J. (2006). The fl ow approach to labor markets: New data sources and micro-macro links. Journal of Economic Perspectives, 20 (3), 3 – 26

8. Donangelo, A. (2014). Labor mobility: implications for asset pricing. Journal of Finance, 68 (3), 1321 – 1346

9. Hili, A., Lahmandi-Ayed, R. and Lasram, H. (2016). Differentiation, labor market and globalization. The Journal of International Trade & Economic Development, 25 (6), 809-833

10. Maestas, N., Mullen, K. and Powell, D. (2016). The effect of population aging on economic growth, the labor force and productivity. National Bureau Of Economic Research, Cambridge, Working Paper no. 22452

11. Oster, E., Shoulson, I. and Dorsey, E. (2013). Limited Life Expectancy, Human Capital and Health Investments. American Economic Review, 103 (5), 1977–2002

12. *** Institutul National de Statistică, Comunicatul de presă nr. 221/12.11.2018

13. *** Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 300/19.11.2018

aspecte privind micarea naturală a populaiei, fora de ... · elementul principal de alimentarea...

Documents