micarea naturală a populaiei – resursă a forei de muncă în ... · din iunie 2017 există o...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2018 111

Mişcarea naturală a populaţiei – resursă a forţei de muncă în România în anul 2017

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiProf. univ. dr. Radu Titus MARINESCU ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Doina BUREA ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Alexandra OLTEANU ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Tudor SAMSON ([email protected]) Academia de Studii Economice din București

Abstract

Analiza mișcării naturale a populației este un element determinant în ceea ce privește populația țării precum și resursa pentru forța de muncă pe contingente de vârstă. În acest sens, este de văzut faptul că în septembrie 2017, numărul de nou-născuți a fost de 18.156 copii, cu 1956 mai puțini decât în perioada corespunzătoare a anului anterior. De asemenea numărul de decese a fost de 18.638 care prin comparație dau o stabilitate în luna septembrie 2017. Autorii sesizează faptul că din luna septembrie 2016 până în luna septembrie 2017 a existat un vârf al sporului natural negativ în luna ianuarie 2017 când numărul născuților-vii a fost de 15.800 iar cel al deceselor de 29.500. În continuare, a scăzut numărul deceselor și a crescut în mod ponderat numărul noilor născuți, așa încât în august-septembrie 2017 există un spor 0, adică numărul născuților-vii a fost egal cu numărul celor decedați. Alți indicatori cum sunt căsătoriile și divorțurile, reprezentate grafi c, au aratat că din iunie 2017 există o tendință de creștere a numărului de căsătorii, în timp ce divorțurile s-au menținut ca o platitudine la nivelul de 2000 de persoane divorțate la 100.000 în acest interval. Starea naturală de creștere a populației este element de interpretat în ceea ce privește asigurarea de locuri de muncă pentru economie. Dar, trebuie întreprinsă o analiză și asupra mișcării naturale a populației la persoanele cu domiciliu sau reședință obișnuit în România, aspecte cae se prezintă în două tabele sugestive. Resursa de muncă se creează prin contingentele de populație care poate fi în creștere sau în scădere și autorii fac o analiză și în acest sens. Rezultă că acestui fenomen al mișcării naturale a populației trebuie să i se acorde atenție și cei care conduc trebuie să aibă în vedere măsuri de stimulare a creșterii natalității.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2018112

Cuvinte cheie: natalitatea, sporul natural, rata locurilor de muncă,

divorțialitatea, resursa de muncă

Clasifi carea JEL: J12, J24

Introducere

Autorii analizează modul în care a evoluat numărul de locuitori ai României ca urmare a mișcării naturale a populației. Se interpretează pe bază de date, tendința oarecum alarmantă, de scădere a populației de la o perioadă de timp la alta, aceasta fi ind vizibilă chiar și în cazul mișcării naturale în care comparăm indicatorii născuți-vii și decedați ca și indicatorul de bază al stabilității cuplurilor prin numărul de căsătorii și divorțuri. Prin tabele și grafi ce sugestive, autorii evidențiază aprecierile pe care le-au efectuat în legătură cu aceste aspecte. Mișcarea naturală a populației este cea care asigură, mai ales pe termen lung, contingente din care să se poată asigura forța de muncă. În acest sens autorii analizează și locurile de muncă vacante în, prezent existând un aspect contradictoriu în sensul că, pe măsură ce mortinatalitatea ca indicator negativ al sporului mișcării naturale a populației a crescut, există o tendință a locurilor vacante care nu sunt ocupate deși acestea se oferă. Cauza ar fi aceea că rata locurilor de muncă devine importantă, dar oferta de locuri de muncă, cele vacantate, nu asigură o atracție pe măsură datorită în primul rând al nivelului salarial oferit necorespunzător. De asemenea, există și o tendință de diminuare a califi cărilor în raport cu evoluția economiei naționale și în acest sens, la târgurile prin care se oferă locurile de muncă vacante nu există atracția necesară din partea personalului afl at în situația de a căuta un loc de muncă. Trebuie corelat acest aspect și cu acela că infl ația indemnizată scade de la o perioadă de timp la alta și vom regăsi în rândul populației neocupate, teoretic în căutarea unui loc de muncă, din ce în ce mai multe persoane.

Literature review

Anghelache and Anghel (2017) au analizat principalele rezultate înregistrate de România în cei zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, inclusiv structura populației și potențialul forței de muncă. Anghelache and Anghel (2017) au realizat un studiu complex privind evoluția populației la nivelul Uniunii Europene, cât și pe fi ecare stat membru. Anghelache (2016) a efectuat o cercetare asupra aspectelor economico-fi nanciare și sociale ale României, analizând dinamica populației și implicațiile economice. Anghelache, Anghel, and Dumitrescu (2016) au studiat evoluția resurselor umane în România. Anghelache și Anghel (2016) au prezentat elemente ale statisticii teoretice și practice aplicate în economie. Anghelache and Anghelache (2012) au studiat piața forței de muncă din România. Bijak et


al (2007) au realizat o serie de proiecții referitoare la populația și forța de muncă pentru 27 de țări europene selectate, pentru perioada 2002-2052, insistând asupra impactului migrației internaționale asupra populației și asupra dinamicii forței de muncă. Gallego (2010) a prezentat patru metode utilizate pentru producerea grilelor densității populației. Gittell, Seidner and Wimbush (2009) au afi rmat că o posibilitate a creșterii rezultatelor organizației constă în consolidarea relațiilor dintre salariați. Klein and Ventura (2009) au abordat aspecte legate de efectele dinamice ale mișcărilor forței de muncă asupra nivelului de productivitate. Ng and Tang (2010) au identifi cat un set de factori critici de success pentru subcontractanții din construcții, care au o natură intensă a forței de muncă. Shipton et al (2006) au susținut că practicile de resurse umane au potențialul de a promova inovația organizatională.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii • În activitatea economică a unei țări, un rol important îl are forța de muncă. Aceasta poate fi considerată din punct de vedere al numărului califi cărilor, productivitatea realizată și multe alte aspecte, care pot face obiectul unei analize detaliate separate. Izvorul forței de muncă, mai ales în perspectivă, se afl ă în evoluția populației. În cele ce urmează ne vom concentra pe mișcarea naturală a populației, analizând principalii indicatori specifi ci. În baza datelor de care dispunem la 30 septembrie 2017, vom prezenta indicatori cum sunt: natalitatea, decesele, sporul natural, divorțialitatea, căsătoriile și situația născuților vii, în segmentul de timp menționat. În acest sens, în luna septembrie a anului 2017 s-a înregistrat naşterea a 18156 copii, cu 1956 mai puţini copii decât în luna precedentă. Pe de altă parte, numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în luna septembrie 2017 a fost 18638, cu 1817 mai puţine decât în luna august 2017. Comparând cei doi indicatori menționați rezultă sporul natural care a fost negativ în luna septembrie 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii cu 482 persoane. De asemenea, numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna septembrie 2017, a fost de 122, în creştere cu 14 faţă de luna august a aceluiași an. În grafi cul următor se prezintă evoluția din ultimul an a nașterilor și deceselor.


Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, în perioada septembrie

2016 – septembrie 2017

Figura nr. 1

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 283/10 noiembrie 2017

Din datele supuse analizei rezultă că, în luna septembrie a anului

2017, la ofi ciile de stare civilă s-au înregistrat 20655 căsătorii, cu 2962 mai puţine decât în luna precedentă, iar numărul divorţurilor pronunţate prin

hotărâri judecătoreşti defi nitive şi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2693,

cu 130 mai multe decât în luna august 2017. Așadar, un excedent negativ, din

punct de vedere social, al cuplurilor stabile caare pot spori numărul nașterilor. Analizând pe intervalul de un an, rezultă că numărul căsătoriilor a fost, în luna septembrie 2017, cu 2630 mai mare decât luna septembrie 2016. Prin hotărâri judecătoreşti defi nitive şi conform Legii nr. 202/2010 au fost pronunţate cu

178 divorţuri mai multe în luna septembrie 2017, decât în perioada similară din anul 2016. Grafi cul următor pune în evidență evoluția din ultimele 13 luni supuse analizei a căsătoriilor și divorțurilor.


Evoluţia numărului de căsătorii şi divorţuri, în perioada septembrie

2016 – septembrie 2017

Figura nr. 2

�

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��


În ceea ce privește numărul născuţilor-vii rezultă că a fost mai mare cu 490 în luna septembrie 2017 faţă de septembrie 2016,. Numărul persoanelor care au decedat infantil a fost cu 175 mai mic faţă de luna septembrie 2016. Sporul natural a fost negativ în luna septembrie 2017 (-482 persoane), precum şi în luna septembrie 2016 (-1147 persoane). De asemenea, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mare în luna septembrie 2017, comparativ cu cel înregistrat în luna septembrie 2016.Situația sinttetică a mișcării naturale a populației din România în intervalul de timp ianuarie – septembrie 2017 față de aceeași perioadă din 2016 este prezentată în tabelele următoare.


Mişcarea naturală a populaţiei pentru persoanele cu domiciliu sau

reşedinţa obişnuită în România în anul 2016

Tabelul nr. 1

-persoane-

LunaNăscuţi-

vii1Decedaţi1

Sporul

natural1Căsătorii2 Divorţuri2

Decedaţi

sub 1 an1

ianuarie 16874 24427 -7553 5199 2480 132februarie 15193 21657 -6464 5829 2991 111martie 16273 22451 -6178 6275 3060 128aprilie 15053 20909 -5856 5184 2615 111mai 15449 21246 -5797 12618 2707 131iunie 16042 20851 -4809 13352 3059 132iulie 17396 19416 -2020 19705 1654 110august 17073 19231 -2158 22521 1666 110septembrie 17666 18813 -1147 18025 2515 99octombrie 15496 21968 -6472 13213 2640 104noiembrie 14397 21388 -6991 6079 2759 104decembrie 13326 24404 -11078 5183 2351 1141) Date semidefi nitive (repartizate după data producerii evenimentului demografi c). 2) Date defi nitive (repartizate după data producerii evenimentului demografi c). Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 283/10 noiembrie 2017

Mişcarea naturală a populaţiei pentru persoanele cu domiciliu sau

reşedinţa obişnuită în România în perioada ianuarie - septembrie 2017

Tabelul nr. 2

-persoane-

Luna

Născuţi-

vii*Decedaţi*

Sporul

natural*Căsătorii* Divorţuri*

Decedaţi

sub 1 an*

ianuarie 15096 28800 -13704 4908 903 160februarie 13016 22709 -9693 5548 2433 105martie 15051 22471 -7420 5428 2691 108aprilie 12453 20829 -8376 9737 2606 108mai 16053 20724 -4671 12268 2693 123iunie 15504 19746 -4242 12304 2568 113iulie 17610 19569 -1959 20792 2152 121august 20112 20455 -343 23617 2563 108septembrie 18156 18638 -482 20655 2693 122* Date provizorii (repartizate după data înregistrării evenimentului demografi c). Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 283/10 noiembrie 2017

Din studiul datelor desprindem aceleași concluzii prezentate anterior, identifi când pe luni ale anului nivelul indicatorilor precizați. Astfel, în anii 2016 și 2017, sporul natural al populației a fost negativ, nivelul cel mai înalt înregistrându-se în primele două luni, ianuarie și februarie, ale fi ecărui an. Și

decesele au fost mai pronunțate în primele trei luni ale fi ecărui an. Se constată

că în lunile cu temperaturi scăzute și alte intemperii, decesele au fost mai

ridicate ceea ce are impact asupra sporului natural.


• Pornind de la faptul că sporul natural (modifi carea numărului

populației) creează baza pentru recrutarea în viitor a forței de muncă, pe fondul unei rate calme a șomajului, vom analiza modul în care a evoluat numărul de locuri vacante în economie în perioada 2014-2017. Analiza este efectuată trimestrial. În anul 2017 - trimestrul III al, rata locurilor de muncă vacante (care este raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă, ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei, exprimat procentual) a fost de 1,22%, în scădere cu 0,11puncte procentuale faţă de trimestrul II 2017. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 58,9 mii, în scădere cu 5,2 mii locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Comparativ trimestrul III 2016, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat o scădere cu 0,12 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a diminuat cu 4,0 mii.

Evoluția ratei şi a numărului de locuri de muncă vacante, în perioada trimestrul III 2014 - trimestrul III 2017

Figura nr. 3

rata locurilor de munca vacante (%)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3

2014 2015 2016 2017

numarul locurilorde munca vacante

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

Numarul locurilor de munca vacante Rata locurilor de munca vacante


În trimestrul III al anului 2017, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante au fost în sănătate şi asistenţă socială, cu o rată de 2,64% ( ceea ce înseamnă 8,7 mii locuri vacante), precum și în administraţia publică, 2,61% (6,9 mii locuri vacante). În domeniul învăţământ, au fost înregistrate 3000 locuri vacante. Industria prelucrătoare a încorporat 17,0 mii locuri vacante, respectiv o rată de 1,43%. Sectorul bugetar a însumat aproape 32% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Industria extractivă a cunoscut cele mai


mici valori atât ale ratei (0,15%) cât şi a numărului locurilor de muncă vacante (0,1 mii locuri vacante). Comparativ cu trimestrul II al anului 2017, în urma aplicării prevederilor legale în vigoare, în administraţia publică s-a înregistrat cea mai relevantă scădere atât a ratei (-1,37 puncte procentuale), cât şi a numărului locurilor de muncă vacante (-3,7 mii locuri vacante). La cealaltă extremă, creşteri importante ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în activităţile de intermedieri fi nanciare şi asigurări (+0,31 puncte procentuale), respectiv în învăţământ (+0,22 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în industria prelucrătoare (+1,4 mii locuri vacante), în comerţ (+0,7 mii locuri vacante) şi învăţământ (+0,7 mii locuri vacante).

Evoluția ratei şi numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale

economiei naționale

Figura nr. 4

-1.50

-1.20

-0.90

-0.60

-0.30

0.00

0.30

0.60

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S

CAEN REV.2

pp*)

Tr. 3 2017 vs Tr. 2 2017 Tr. 3 2017 vs Tr. 3 2016

*) pp - puncte procentuale


Comparativ cu trimestrul III 2016, cea mai importantă scădere s-a înregistrat în administraţia publică (-1,20 puncte procentuale, respectiv -2,9 mii locuri vacante), iar cu cea mai semnifi cativă majorare s-a înregistrat în activităţile de transport şi depozitare (+0,23 puncte procentuale, respectiv +0,7 mii locuri vacante). În trimestrul III al anului 2017, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate grupa majoră 2 (1,63%, respectiv 16,7 mii


locuri vacante). Cele mai mici valori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de

lucrători califi caţi în agricultură, silvicultură şi pescuit grupa majoră 6 (0,62%,

respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ,

ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi

funcţionari superiori grupa majoră 1 (0,67%, respectiv 2,2 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul II 2017 atât rata, cât şi numărul locurilor

de muncă vacante au înregistrat diminuări în aproape toate grupele majore de

ocupaţii. Cea mai relevantă a fost în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse

domenii de activitate, grupa majoră 2 (-0,24 puncte procentuale, respectiv

-2,6 mii locuri vacante). Singura majorare a celor doi indicatori analizați s-a înregistrat în ocupaţiile de muncitori califi caţi şi asimilaţi, grupa majoră 7

(+0,04 puncte procentuale, respectiv +0,3 mii locuri vacante).

Evoluția ratei şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore

de ocupaţii

Figura nr. 5

-0.30

-0.25

-0.20

-0.15

-0.10

-0.05

0.00

0.05

0.10

GM1 GM2 GM3 GM4 GM5 GM6 GM7 GM8 GM9

COR

pp*)

Tr. 3 2017 vs Tr. 2 2017 Tr. 3 2017 vs Tr. 3 2016

*) pp - puncte procentuale

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. /17 noiembrie 2017

Comparativ cu trimestrul III al anului 2016, cele mai importante micșorări ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în ocupaţiile de operatori

la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente, grupa majoră 8 (-0,25 puncte procentuale), urmate de cele de specialişti în diverse domenii

de activitate, grupa majoră 2 (-0,20 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult în aceleaşi grupe majore de ocupaţii,

astfel: specialişti în diverse domenii de activitate, grupa majoră 2, operatori


la instalaţii şi maşini, cu 1,5 mii locuri vacante; grupa majoră 8, asamblori de

maşini şi echipamente, cu 1,3 mii locuri vacante. Creşteri importante au fost în ocupaţiile de muncitori califi caţi şi asimilaţi, grupa majoră 7, rata înregistrând

o creștere cu 0,06 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante

o majorare cu 0,5 mii locuri vacante.

Concluzii Din studiul efectuat de autori rezultă că mișcarea naturală în România

urmează, în continuare, un trend negativ. Indicatorul mortinatalitate este

favorabil deceselor în contextul în care nașterile de copii vii a scăzut de la

o perioadă de timp la alta. Concluzia care se pune este aceea că, la nivelul

României, trebuie să se adopte un program pe termen mediu și lung prin care

să se prevadă stimulente pentru întărirea cuplurilor și a inversării raportului

mortinatalității în favoarea nașterilor de copii vii. Concluzia este clară, că

trebuie întreprinse măsuri fi nanciare cum ar fi , creșterea indemnizației pentru

creșterea copiilor acordată mamelor care au în atenție creșterea copiilor,

creșterea subvențiilor pentru copii din familii, mai ales a celor sărace și, nu

în ultimul rând, asigurarea unor condiții în maternități, spitale și, mai ales,

întreprinderea de măsuri pentru menținerea sănătății, cu precădere a celei

preventive. O altă concluzie este aceea că România trebuie să dispună de un

proces mai amplu în ceea ce privește sprijinirea creșterii natalității.

Bibliografi e

1. Anghelache, C. and Anghel M.G. (2017). România – membră a Uniunii Europene.

Zece ani de la aderare, Editura Economică, Bucureşti

2. Anghelache, C. and Anghel M.G. (2017). Analysis of population development - labour

resources of member states of the European Union, Management&Gouvernance,

17, January--June 2017, 95-110

3. Anghelache, C. (2016). România 2016. Starea economică, Editura Economică,

Bucureşti

4. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Dumitrescu, D. (2016). Analysis of the evolution

of human resources in Romania. Annals of the „Constantin Brâncuşi” University

of Târgu Jiu, Economy Series, Special Issue, volume II, „Аcаdеmicа Brâncuşi”

Publishеr, 179-184

5. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte

teoretice şi studii de caz. Editura Economică, Bucureşti

6. Anghelache, G.V. and Anghelache, C. (2012). Labor Force Market in Romania.

Metalurgia International, 5, 145-153

7. Bijak, J. et al (2007). Population and labour force projections for 27 European

countries, 2002-052: impact of international migration on population ageing.

European Journal of Population, (23) 1, March 2007

8. Gallego, F.J. (2010). A population density grid of the European Union. Population

and Environment, 31 (6), 460–473


9. Gittell, J.H., Seidner, R. and Wimbush, J. (2009). A Relational Model of How High-Performance Work Systems Work, Organization Science, 21 (2), 490 – 506

10. Klein, P. and Ventura, G. (2009). Productivity differences and the dynamic effects of labor movements. Journal of Monetary Economics, 56 (8), 1059–1073

11. Ng and Tang, Z. (2010). Labour-intensive construction sub-contractors: Their critical success factors. International Journal of Project Management, 28 (7), 732-740

12. Shipton, H. et al (2006). HRM as a predictor of innovation. Human Resource

Management Journal, 16 (1), 3–27 13. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 283/10 noiembrie 2017 14. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 296/17 noiembrie 2017

micarea naturală a populaiei – resursă a forei de muncă în ... · din iunie 2017 există o...

Documents