aspecte privind influenta factorului timp in deciziile de investitii
TRANSCRIPT
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
1/96
A. STUDI UL PRIVIND EF ICIENTA ECONOMI CA A INVESTITI I LOR NTR-
UN SISTEM DE PRODUCTIE
Motto: " Esenta si ratiunea de a fi a unei ntreprinderi este obtinerea unor beneficii
ct mai ridicate, beneficii ce nu pot rezulta dect ntrebuintnd capitaluri ntr-o
anumita directiune de activitate economica dupa un plan dinainte stabilit"
VICTOR STNESCU
I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE INVESTIIE
1. conceptul de investitie
n limbajul cotidian, termenul de investitie are acceptiune destul de larga si
imprecisa. Poate sa aiba semnificatia oricarei cheltuieli pentru cumpararea unor bunuri
durabile precum: televizor, frigider, casa, masina sau semnificatia unor cheltuieli de
capital acumulat ( prin economisire, n depozite la casele de economii si banci ), pentru
achizitionarea de active financiare: bonuri de tezaur, actiuni, obligatiuni, certificate de
depozit etc.
Oamenii de afaceri confera conceptului de investitii doua dimensiuni: pe de o
parte considera ca, orice cheltuiala de capital ale carei efecte se vor materializa pe o
perioada de timp mai mare de un an, constituie o onvestitie iar pe de alta parte,
considera doar cheltuielile de capital materializate n obiective fizice ( constructii,
utilaje, masini etc. ) ca fiind o investitie. Prima dimensiune este investitia n sens larg,
incluznd totalitatea activelor fixe sau a imobilizarilor realizate de o ntreprindere, m
timp ce a doua dimensiune se refera la investitia n sens restrns, incluznd activele
fixe, materiale sau imobilizarile corporale: terenuri, constructii, instalatii, utilaje etc.
Economistii delimiteaza riguros investitiile financiare si investitiile materiale
sau reale.
Termenul de investitii capata n practica doua conotatii: cea a actului de a
investii-sensul atribuit deciziilor de cheltuire a fondurilor de catre un investitorindividual sau institutional - si cea a obiectului nsasi al actului investitional care poate
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
2/96
fi un bun material durabil sau un bun imaterial, precum: procedee de fabricatie,
formula unui mijloc tehnic nou etc.
n aceste conditii o tipologie globala a investitiilor este urmatoarea:
- investitii imobiliare, privesc cumpararea sau realizarea de bunuri: imobile de
locuit, terenuri, imobile administrative si publice etc.
- investitii financiare, constau n cumpararea de valori mobiliare si de participatii
la alte societati. Nivelul acestora se poate identifica n activul bilantului unei
ntreprinderi, nsumnd plasamentele si titlurile de participatie.
- investitii industriale si/sau comerciale care vizeaza realizarea de active fixe
corporale si necorporale, indispensabile la activitatiile de fabricatie sau
comercializare de bunuri si servicii.
De fapt, oricare ar fi obiectul actului de investitii, derularea lui are la baza un
proces decizional. Ori, decizia de a investi pleaca de la un program tehnic si financiar
pe care cea mai mare parte a specialistilor l denumesc proiect de investitii.
Proiectul de investitii constituie un program complet si autonom de actiune,
implicnd cumpararea si exploatarea imobilizarii corporale si necorporale.
CAP I. ELEMENTE DE BAZ N CONCEPTUL INVESTIIEI
Procesele investitionale se constituie ca cel mai important stimul al oricarei
activitati economice.
Investitiile joaca rolul de impuls n orice afacere economica, de element
generator, care face ca aceasta sa se initieze, sa se dezvolte n conditiile impuse de
mediul concurential al economiei de piata.
Realizarea unui proiect de investitii are ca efect sporirea si diversificarea ofertei
si implicit, daca aceasta este validata de piata, cresterea veniturilor sistemului de
porductie. Concomitent, nsa, va fi influentata direct, sau prin efectul de antrenare,
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
3/96
cresterea gradului de oczupare a fortei de munca. Dar cresterea numarului de angajati
si/sau a cstigurilor salariale conduc n ultima instanta, la sporirea cererii de bunuri si
servicii. Pe de alta parte, va avea loc o crestere a economiilor populatiei si sistemelor
de productie, deci o crestere a disponibilitatilor financiare ale acestora care vor opta
pentru structuri mai mari si mai performante, n acord cu optiunile investitiei.
Realizarea de programe sau proiecte de investitii conduce, n principal la
cresterea acumularii de capital fix. Deci investitiile constituie instrumentul principal de
realizare a modernizarii economice, prin cererea de noi structuri, noi preformante, n
acord cu optiunile strategice de perspectiva ale societatii, n general.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
4/96
n plan social, investitiile joaca un rol de regulator n ocuparea fortei de munca
si mbunatatitrea calitatii vietii. Implementarea unor proiecte sau programe de
investitii antreneaza modificari pe piata investitiei ( cei ce exploateaza noile capacitati
de productie). Rolul investitiilor n circuitul economic si social este sugestivschematizat n figura de mai jos:
2 Tipologia investitiilor
"La prima vedere, investitia ne apare n mod concret ca o operatiune de
modificare si de crestere a patrimoniului initial: constructii industriale si civile,
achizitia, montajul si instalarea unor echipamente industriale, cumpararea unor masini,
utilaje etc.
La o analiza mai profunda investitia este alocarea capitalurilor economisite n
activitati lucrative cu caracter profitabil care sa majoreze valoarea capitalurilor initial
acordate."1[1]
"Investtia ntr-o alta formulare reprezinta totalitatea resurselor ( materiale,
umane, financiare, informatii ) alocate pentru dezvoltarea-modernizarea fortei
1 STONEU I.- Finante, Editura Economica, Bucuresti 1997, pag. 285
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
5/96
productive a societatii, a ntregii vieti sociale, astfel nct sa se creeze conditiile
necesare obtinerii unor efecte utile n viitor."2[2]
n sens larg, prin investitie se ntelege "plasarea unor sume de bani n domeniul
economic, social-cultural, administrativ, militar etc., cu scopul de a asigura baza
tehnico-materiala si forta de minca necesara desfasurarii si largirii activitatii
acestora."3[3]
P. Masse4[4], prin investitie desemneaza "toate actele de transformare a
mijloacelor financiare n bunuri concrete si rezultatele acestor actiuni"
"n aceasta conceptie notiunea de investitie se delimiteaza prin urmatoarele
elemente:
- subiect, adica persoana ( fizica sau juridica ) care investeste
- obiect, respectiv constructia, echipamentele, utilajele pentru care se initiaza
investitia
- cost, adica efortul financiar, cost actual pentru realizarea obiectivului respectiv
- efecte concretizate n rezultate, valori materiale, economice si financiare care
urmeaza a fi obtinute n viitor, o speranta mai mult sau mai putin certa.
Investitia este o cheltuiala prezenta, realizata n vederea obtinerii unor efecte
viitoare n cinditii de risc si incertitudine."5[5]
H. Peumans6[6] da conceptului de investitii doua sensuri. n sens larg, include
n investitie cheltuielile de mijloace financiare pentru achizitionarea de bunuri,
2[2] Sisteme de productie, vol. 2, Brasov, Editura Universitatii Transilvania, 2001, pag.272
3[3] Dictionar de economie politica, Bucuresit, Editura Politca, 1974, pag. 329
4[4] Masse P., Les choix des investissments, Paris, Dunod, 1959, pag. 1
5[5] Economia, Eficienta si finantarea investitiilor, Bucuresti, Editura Economica, 2002, pag.15
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
6/96
concrete, durabile, echipamente de productie inclusiv cheltiuelile pentru materii prime,
materiale etc. deci cheltuieli de productie. n sens restrns, din definitia de mai sus
elimina cheltuielile curente de productie.
n modelele de crestere economica ale lui Keynes, Harrod, Domer se pune
semnul egalitatii ntre investitii si economii, lund n considerare faptul real, anume ca
investitiile au ca resursa principala de realizare economiile. Se ignora totusi
semnificatia lor diferita, investitiile o cheltuiala; economiile, o resursa, un efect al
procesului economic pe seama caruia cheltuiala poate fi efectuata.
I. Romnu subliniaza ca a investi nseamna a ncorpora ntr+un obiect sau
actiune eforturi umane si mijloace materiale cu scopul de a obtine un anumit rezultat.
Necesitatile de ordin metodologic si practic, cu privire la construirea fondurilor,
genera si alocarea resurselor aferente investitiilor, ct si cu privire la organizarea si
nfaptuirea activitatii de investitii ( procesului investitional ) impune conturarea mai
precisa a conceptului de investitii. n acest context, nsens restrns investitiile
reprezinta totolitatea cheltuielilor prin care se creaza sau se achizitioneaza noi mijloace
fixe uzate, se perfectioneaza sau se midernizeaza mijloacele fixe existente, ori se fac
plasamente fnanciare cu scop profitabil.
3. Decizia de investitie
Proiectul de investitie: constituie un program complet si autonom de actiune,
implicnd cumpararea si exploatarea de imobilizari corporale si necorporale.
Se pare ca acest concept este mai operativ dect cel de investitii si din aceasta
perspectiva distingem urmaatoarele tipuri de proiecte investitionale:
a) Proiecte de inovare, viznd lansarea de noi activitati de productie si/sau
comercializare n scopul cresterii cifrei de afaceri a ntreprinderii.
6[6] Peumans H., Thorie et praqtique des calculs d'investisments, Paris, Dumod 1971, pag.3-5
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
7/96
b) Proiecte de expansiune, se refera la crestererea dimensiunii capacitatii de
productie, fara a modifica natura produselor existente.
c) Proiecte de rationalizare sau de sporire a productivitatii, care nu are ca scop
cresterea cifrei de afaceri, ci reducerea costurilor de productie si/sau de
comercializare comportnd att idei de modernizare ct si idei de nlocuire sau
renoire a masinilor, utilajelor si instalatiilor existente.
d) Proiecte strategice care se divid, de regula, n doua categorii:
- proiecte "economice inevitabile" se refera la investitiile de protectie sau asigurare a
surselor de aprovizionare cu materii prime si materiale (prin integrarea pe verticala),
pe de o parte si la asigurarea pietelor de desfacere a produselor si serviciilor (prin
integrare pe orizontala), pe de alta parte. De asemenea, aceste proiecte "economice
inevitabile" includ investitiile de perspectiva, care trebuie sa contribuie la pregatirea
surselor de supravietuire n afaceri pe viitor (punerea la punct de produse sau procedee
de fabricatie noi).
- proiecte "socialmente inevitabile" care releva esential consideratii de interes general,precum: prestigiu, ambianta de munca, bunastare publica etc.
Managementul trebuie sa ndeplineasca doua conditii esentiale n scopul
realizarii obiectivului de maximizare a valorii de piata a firmei:
- conditia utilizarii resurselor existente ntr-o modalitate optimala;
- conditia oportunitatii cresterii sau descresterii stocului de capital;
Cea de a doua conditie implica o decizie complexa, denumita de unii autori
proces investitional, de catre altii programare a investitiilor. n literatura de specialitate
anglo-saxona termenul unanim acceptat este cel de bugetare a capitalului.
Bugetarea capitalului consta dintr-un proces de propunere? a cheltuielilor a
caror efecte se estimeaza pe o perioada mai mare de un an. Acest proces este din punct
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
8/96
de vedere teoretic o aplicare a principiului teoriei microeconomice potrivit careia, o
firma trebuie sa cheltuiasca pna la punctul n care venitul marginal egalizeaza costul
marginal.
n cazul investitiilor, decizia are n vedere rata de randament a capitalului
investit si costul marginal al capitalului.
Practic, problema este complicata de: profilul multiprodus al majoritatii
ntreprinderilor moderne, existenta mai multor piete pe care opereaza firma, existenta
mai multor piete de capitaluri si a mai multor rate ale dobnzilor.
De aceea, decizia de investitii constituie, n special o problema de optiune ntre
alternative (proiecte concurente, surse de finantare multiple si altele).
Cteva considerente vor clarifica importanta fundamentala deciziei de investitii
n managementul ntreprinderii.
n primul rnd, investitia constituie pe termen lung suportul cresterii si chiar al
supravietuirii firmei. Chiar si simpla mentinere a ritmului de activitate actual al uneintreprinderi, necesita investitii de nlocuire a echipamentelor uzate fizic si moral cu
echipamente noi si performante.
n al doilea rnd, investitiile consuma o parte substantiala a resurselor materiale,
financiare si umane a ntreprinderii.
n al treilea rnd, decizia de investitii implica pentru o durata de timp medie sau
lunga si frecvent, de o maniera ireversibila, resursele ntreprinderii.
Teoria financiara din ultimele doua decenii a elaborat un model coerent pentru
dezinvestitii. Incluznd nu doar lichiditatile de active fixe care au ndeplinit durata de
viata fizica, ci si scoaterile din functiune nainte de termen pe baze economic
justificate. Deal 12112k105m tminteri, cum se va constata ulterior, pe parcursul
capitolului, toate obiectivele au o durata de viata optima, dupa care profitul generat nu
mai creste, ci dimpotriva se diminueaza. S-ar putea deci, n circumstante date sa fie
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
9/96
mai rentabila ntreruperea functionarii unui obiectiv, vnzarea sa n ansamblu sau pe
componente dezmembrate, dect mentinerea n continuare n functiune. Cu alte
cuvinte ireversibilitatea constituie o chestiune relativa, iar proiectia efectelor
economice ale capitalului investit trebuie sa aiba n vedere ca permanenta alternativa,ntreruperea functionarii obiectivului. Unele investitii ofera totusi, de la bun nceput, o
mai mare flexibilitate procesului de recuperare a cheltuielilor de capital.
Putem aminti aici: investitiile n utilaje independente (masini, mijloace de
transport, si utilaje ce nu necesita montaj) si investitiile financiare. Din ultima
categorie pot fi evidentiate plasamentele care sunt direct legate de gestiunea trezoreriei
firmei.
n al patrulea rnd, decizia de investitii este influentata de consideratia mediului
financiar privind ntreprinderea. Dezvoltarea firmelor nu este un proces autonom,
deoarece n marea majoritate a cazurilor intervin variabile exogene precum: accesul pe
piata capitalului, posibilitatea de angajare a creditului bancar, posibilitatea de crestere
a capitalului propriu prin emisiunea de actiuni,evolutia generala a mediului economic,
politica manageriala, politica financiara etc.
Evident nu orice decizie de investitii are o amplitudine deosebita. Trebuie sa ne
gndim ntotdeauna la raportul dintre patrimoniul net sau/si activele totale ale firmei si
volumul de fonduri solicitat de un anumit proiect. Atta timp ct structura financiara a
firmei nu este sensibil modificata, importanta proiectului de investitii este relativa, iar
riscurile asumate sunt reduse. De exemplu investitiile de nlocuire nu necesuta un
proces decizional laborios.
n al cincilea rnd, complexitatea deciziei de investitii tine de amploarea
fluxurilor informationale necesare. De regula, n elaborarea unui proiect de
modernizare, extindere, strategic etc., sunt necesare studii si analize aprofundate n
urmatoarele domenii:
- marketing (studii de piata, studii de motivatie, teste ale produselor etc.);
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
10/96
- productie (specificarea produselor si a procedeelor de fabricatie, alegerea
echipamentelor, analiza costurilor de productie etc.);
- financiar (analiza necesarului de finantare a investitiilor, estimarea contributiei
proiectului la realizarea fluxului de lichiditati globale ale ntreprinderii, analiza
surselor de finantare posibile pentru proiectul respectiv);
- managementul resurselor umane - determinarea necesarului previzibil de
personal pentru exploatarea obiectivului de investitii, structura pe calificari,
nevoile de formare si perfectionare a personalului etc.;
cadrul juridic si fiscal;
Decizia de investitii se elaboreaza n contextul strategiei ntreprinderii ceea ce
determina luarea n considerare a proiectelor care vor influenta favorabil valoarea de
piata a ntreprinderii ca si piata produselor si/sau serviciilor acesteia.
Se considera ca un proiect este de la bun nceput acceptabil daca adauga o
anumita marime la valoarea de piata a ntreprinderii, deci daca patenteazarandamentele capitalului global investit, pe de o parte si dividendele asteptate n viitor,
pe de alta parte.
Schematic, decizia de investitii este prezentata n figura 1.
1 Cf. R. Heline si O. Pouport - Lafarge, Investisssements. Selection et
financement, J. Delmas et C., Paris 1976
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
11/96
Mai concret etapele deciziei de investitii sunt tratate ntr-o maniera
tridimensionala si anume:
- dimensiunea investitionala;
- dimensiunea strategica;
- dimensiunea financiara;
I Dimensiunea investitionala include urmatoarele etape:
1. Gruparea tuturor dosarelor de proiecte pe care ntreprinderea le-a stabilit pe
termen mediu:
- formularea proiectelor;
- estimarea primara a fluxurilor de lichiditati;
2. Evaluarea individuala a proiectelor:
- calculul valorii nete actualizate;
- indicele de profitabilitates
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
12/96
- durata de rambursare actualizata;
- anuitatea echivalenta;
- rata de rentabilitate financiara interna;
- rata de rentabilitate globala;
3. Luarea n considerare a riscului:
- apreciererea riscului atasat la fiecare proiect;
- adaptarea criteriului de evaluare;
4. Selectia proiectelor tinnd seama de diferite restrictii (competitie tehnica,
financiara n special):
-prin clasament;
-prin programare matematica;
-prin simulare si aproximari succesive;
II Dimensiunea strategica are n vedere, pe de o parte stabilirea sau actualizarea
strategiei pe termen lung si mediu, iar pe de alta parte, compararea fiecarui proiect de
investitii cu aceasta strategie. Aceasta dimensiune include:
1. Stabilirea obiectivelor generale ale ntreprinderii si ale mijloacelor de realizare
sau politicilor care sa puna n functiune angrenajul ntreprinderii pentru ndeplinirea
misiunii:
- structura formala;
- sistemul de gestiune;
- sistemul si stilul de conducere;
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
13/96
- programele pe domenii;
2. Alegerea definitiva a proiectelor de investitii si a programelor de finantare. De
fapt, acesta etapa este o rezultanta a analizei dimensiunii investitionale si a celei
financiare si se constituie deci, ca o finalitate a procesului decizional chiar daca pe
parcursul exploatarii obiectivului trebuie urmarite performantele acestuia.
Consideram ca etapa de control tine preponderent de ciclul de exploatare al
ntreprinderii si se rasfrnge n sfera deciziilor operative si tactice precum :
dimensionarea outputului, analiza si calculul costurilor, gestiunea stocurilor, gestiunea
trezoreriei, adaptarea politicii de promovare a vnzarilor etc.
Ca si componente ale acestei etape decizionale, mentionam :
- elaborarea planului de finantare anual
- elaborarea bugetului sau tabloului de finantare multianual care vizeaza
echilibrarea necesarului de investitii cu sursele de finantare
- elaborarea planului de trezorerie si aprecierea riscului incapacitatii de plata n
structura financiara adoptata
III Dimensiunea financiara constituie de cele mai multe ori "piatra de ncercare" a
deciziei de investitii. Destul de multe studii teoretice analizeaza investitia ca un proces
n sine, limitat doar la fluxurile materiale si fluxurile informationale cu parametrii de
eficienta tehnica si eficienta economica. ntr-o asemenea viziune, arealul proiectelor
profitabile este nelimitat si n consecinta, firma ar putea sa investeasca orict dar
realitatea dezice o argumentatie pro-domo. Marea majoritate a firmelor dispun de
resurse financiare limitate ceea ce determina interventia operatiunii de rationalizare a
capitalurilor. Or, aceasta rationalizare nseamna stabilirea unei corelatii stricte ntre
rata de randament a investitiilor si costul ultimei unitati disponibile de capital.
Dimensiunea financiara are o importanta covrsitoare n actul investitional si include
urmatoarele aspecte :
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
14/96
1. Inventarierea surselor de finantare disponibile potential si a costurilor
- capitaluri proprii
- capitaluri mprumutate
- capacitatea de autofinantare a firmei
2. Determinarea structurii capitalurilor permanente sau a structurii financiare a
firmei:
- analiza financiara prin metoda statica a ratiilor
- analiza financiara dinamica prin metoda fluxurilor financiare de lichiditati
- cash-flow
- capacitatea de ndatorare
- capacitatea de autofinantare
- fond de rulment global
- necesar de fond de rulment etc.
3. Estimarea costurilor capitalurilor permanente
- costul capitalului propriu
- costul capitalurilor mprumutate
- costul mediu ponderat al capitalurilor permanente sau functie de influenta
investitiei asupra structurii capitalurilor (costul marginal)
O asemenea prezentare a problematicii deciziei de investitie e posibil sa sperie
pe orice ntreprinzator prin amploarea continutului si munca laborioasa necesara
redactarii analizei si studiilor n spiritul "ortodoxiei" economiei ntreprinderii. Se stie
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
15/96
ca oamenii de afaceri opereaza cu modele si criterii de judecata operative si sintetice.
Pe de alta parte scopul prezentului capitol nu este acela de a o feri o cantitate maxima
de informatii stiintifice, ci de a oferi resorturile unei judecati de valoare, relative la
elaborarea, evaluarea si finantarea proiectelor de investitii.
Schema prezentata n fig. ....... este un ghid pentru managementul unor firme
mari, puternic structurate si departamentizate, dar un travaliu mult prea costisitor
pentru fimele mici si mijlocii. Apoi nu toate tipurile de proiecte investitionale necesita
acelasi tratament riguros. n functie de comportamentul investitorului atitudinea sa fata
de risc si valoarea capitolurilor implicate, se poate recurge la un model al deciziei de
investitii simplificat, dar la fel de relevant.
Etapele deciziei de investitii
Nota: Schema a fost prelucrata dupa Robert Heline et O. Pouport - Lafarge,Investissements Selection et financement, J. Delmas et C., Paris 1976.
II. EVALUarea EFICIENEI ECONOMICE A INVESTITORILOR
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
16/96
2.1 Conceptul de eficienta
Preocuparea pentru ceea ce numim "eficienta" este veche. n general se accepta
ca eficienta reflecta capacitatea unei cauze de a produce efecte si ca eficienta implica
drept cauza o natura organizata, de regula omul.
Faurirea unei economii moderne impune dozarea corespunzatoare ca volum si
structura a diferitelor activitati, nfaptuirea lor n conditii de eficienta.
Problemele teoretice si practice ale eficientei economice au preocupat si
continua sa preocupe tot mai intens gndirea economica viznd diferentiat, abordarea
conceptului "eficienta economica", a modalitatilor de exprimare si identificarea cailor
de sporire a eficientei economice n diferite ramuri si sectoare.
Astfel s-a apreciat ca "eficienta n general este raortul dintre efectul util
(rezultat) si cheltuielile facute pentru obtinerea lui". Ca trebuie facuta diferenta ntre
eficienta tehnica si cea economica7[7] si ca exprimnd relatii economice aceasta
notiune (eficienta economica ) constituie o categorie economica8[8].
Negucioiu aprecia ca eficienta activitatii economice trebuie cercetata n functie
de toate momentele procesului unic al reproductiei9[9]. S-a afirmat apoi ca eficienta
economica constituie o categorie care s-a stabilizat putnd fi exprimata prin raportul
dintre venitul net si fondurile de productie10[10]. Subliniindu-se sinonimia notiunea
de eficienta cu cea de eficacitate : eficienta (eficere = a efectua) si eficacitate (efficax-
efficacis = care are efecte dorite). I. Romnu aprecia ca n sensul cel mai general
7[7] Iacobonici - Boldisor C., Eficienta activitatii economice. Editura Politica, Bucuresti 1967,p.36
8[8] Ciulbea G. - Unele consideratii privind conceptul de eficienta economica n revista"Finante si credit".
9[9] Negucioiu A. Eficienta activitatii economice (dezbatere) n Probleme economice, nr.1,1969, p.127-135.
10[10] Siclonan Gh. Eficienta economica, Editura Academiei. Bucuresti 1974, p.42.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
17/96
eficienta este atributul unei actiuni, al unei persoane sau al unui lucru de a produce
efecte ct mai favorabile pentru societate; al doilea sens, mai restrictiv, al eficientei,
compara rezultatele unei actiuni cu resursele consumate pentru nfaptuirea
acesteia11[11]. Eficienta n general se manifesta ca o calitate sau nsusire pe care opoate avea un bun, un lucru, o activitate o actiune, un produs etc., de a satisface
trebuinte pentru utilizator. Valentele economice ale eficientei sunt generate de natura
economica a actiunilor, activitatilor proceselor. O asemenea reliefare a eficientei
economice este nsa constatativa, ea nu are elemente de ordin determinat sau nu le are
n suficienta masura. Printr-o asemenea explicitare eficienta economica ramne
tributara notiunii de util, utilitate.
ntr-o abordare sistematica, eficienta economica constituie doar una din formele
generale ale eficientei, nici prima, dar nici ultima din sistem. Acest fapt ne face sa
credem cu att mai mult ca eficienta economica nu este si nu ne poate constitui prin
nivelul scontat un deziderat n sine. Ea poate constitui nsa o veriga importanta n
cadrul formulelor generale ale eficientei.
n urma mai multor studii sistemul formelor generale ale eficientei cuprinde :eficienta naturala, eficienta tehnica, eficienta economica si eficienta sociala.
Eficienta naturala reflecta calitatea factorilor naturali (sol, clima, cadru
geografic etc.) de a genera, de a avea efecte favorabile pe planul existentei n general,
el existentei social-umane n special.
Dezvoltarea generala a activitatii umane influenteaza si este influentata de
ansamblul conditiilor de mediu.
Eficienta tehnica este necunoscuta pe plan teoretic si uneori absolutizata pe
plan practic. Ea exprima calitatea factorilor tehnici (masini, utilaje, a bazei tehnico-
materiale) de a produce efecte utile:
11[11] Romnu I., Eficienta economica a investitiilor, Editura Didanctica si Pedagogica,Bucuresti 1982, p.13
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
18/96
a) cu concursul efortului fizic al omului
b) prin interventia omului ca factor de reglare
c) prin supravegherea de catre om, a masinii n cazul unor procese
mecanizate sau automatizate - facnd abstractie n toate cazurile de
efortul economic implicat.
Cazul tipic al reflectarii eficientei tehnice l constituie randamentul masinii n
procesul folosirii ei.
Eficienta economica reflecta calitatea activitatilor, actiunilor proceseloreconomice si uneori chiar neeconomice de a produce efecte economice si desigur
financiare, pozitive, favorabile, sub aspect social-uman, cu efort minim. Eficiensa
economica constituie nu numai o calitate a proceselor economice, ci si o categorie
complexa care pune ntr-un raport cauzal efortul economic implicat (de o actiune, un
proces etc.) cu efectele corespunzatoare, permitnd realizarea unor judecati de valoare
pertinente asupra oportunitatilor si necesitatii diferitelor actiuni sau procese.
Sfera sa de abordare permite interferente ntre domeniul de manifestare a
proceselor materiale, tehnice economico-financiare cu cele sociale.
Cteva aspecte ne apar cu tot mai mare certitudine. Eficienta economica este
rezultatul derularii ntmplatoare a unor actiuni, procese. Dimpotriva, nivelul sau
depinde de dimensiunea efortului economic n comparatie cu efectele dobndite ori
scontate; de realitatile sociale care domina procesele, activitatile; de sistemulevaluarilor economice. Evolutia eficeintei economice ntre deziderat si certitudine are
loc, sub incidenta nevoii sociale cu resurselem ntr-un anumit sistem social-economic.
Eficienta sociala constituie veriga finala n demersul sistemic al formelor
generale ale eficientei. Cu alte cuvinte, actiunile, procesele pot, dupa caz, avea
eficienta naturala, tehnica sau economica fara a presupune o eficienta sociala.
Demersul sistemic este realizat integral, numai daca n urma derularii lor actiunile,
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
19/96
procesele au finalitate sociala directa sau propagata, n efectele care traveseaza chiar
parametrii existentei primare.
Eficienta economica a investitiilor exprima pe plan conceptual calitatea actiunii
de a investi, deci a procesului investitional, de a produce efecte propagate pozitive,
utile. Tocmai acest fapt permite ca eficienta economica a investitiilor sa capete
expresia simbolica a raportului dintre efect-efort sau efort-efect, pe care le implica
activitatea de investitii.
2.2. Continutul complex si trasaturii economice a investitiei
Notiunea complexa de eficienta economica se defineste ca raportul dintre
eforturile ocazionate de o actiune si efectele pe care le determina. Relatia celor 3 "e"
sintetizeaza urmaroarea definitie :
efi = sau ef e=
n care e -reprezinta eficienta economica:
Ei - eforturile efi > 1
Ee - efectele efe < 1
Pentru determinarea eficientei economice, compararea eforturi-efecte se poate
face biunivoc: eforturi raportate la efecte si efecte raportate la eforturi. De asemenea,
se practica compararea unor eforturi sau efecte ntre ele, prin diferenta, n cazulevidentierii efortului sau efectului suplimentar al unei variante investitionale
comparativ cu alta:
efi 12 = Ei 1 - Ei 2 sau efe 12 = Ee 1 - Ee 2
n care 1 si 2 sunt variantele investitionale ce se compara.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
20/96
Indicatorii astfel calculati se analizeaza n raport cu alte variante. Asadar,
eficienta se caracterizeaza printr-o dubla relativitate: presupune nu numai corelarea
eferturilor cu efectele ci si compararea de variante, eforturi sau efecte ntre ele. Ca
marimi de referinta mai pot fi utilizati: indicatorii realizati de intreprindere n perioadeanterioare, nivelurile normative ale indicatorilor, stabilite de intreprindere sau de alte
organisme nationale sau internationale. n general, n evaluarea proiectelor de investitii
se utilizeaza mai multi indicatori, de diferite clase, dar reuniti ntr-un sistem.
Obiectivul analizei efcientei economice consta n stabilirea variantei optime,
careia i corespund rezultate maxime n raport cu eforturile facute, dar notiunea de
optim nu are un caracter absolut ci ea depinde de mai multi factori.
Timpul este unul dintre ei, optimul fiind legat de momentul la care se face sau
la care se refera amaliza. Ceea ce este favorabil pentru sistemul de productie la un
moment dat, poate deveni nensemnat sau chiar defavorabil ntr-o alta perioada. Din
acest punct de vedere exista attea optime cte secvente are analiza. La adoptarea
deciziei se urmareste adoptarea acelei variante ce va duce la obtinerea unor rezultate
dorite pentru sistem, n perioada avuta n vedere. Aceasta difera de momoentul luariideciziei, intervalul de timp dintre ele fiind uneori semnificativ. De exemplu, n
investitii, fundamentarea corecta a deciziilor presupune raportarea la perioada
exploatarii obiectivului ce se realizeaza.
Aprecierea eficeintei economice nu se poate face fara a tine cont de
caracteristicile socio economice ale mediului si obiectivele de ansamblu ale
economiei, care genereaza criterii noi de analiza. De exemplu, dezvoltarea unei afaceriavantajoase din punct de vedere economic poate avea efecte ecologice negative sau
poate genera probleme sociale pe plan local. Caracterizarea eficientei presupune
analiza complexa multicriteriala, n viziunea statica, a procentului la care se refera.
Eficienta economica a investitiilor are urmatoarele trasaturi :
1) - este masura fundamentala a ntregii activitati productive. Ea depinde de
actiunea comuna a tuturor factorilor si a fazelor procentului de reproductie.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
21/96
Eficienta cheltuielilor de investitii oglindeste att modul cum au fost concepute
si realizate lucrarile de investitii ct si factorii procesului de productie.
2) - eficienta economica a investitiilor evalueaza diversele scontate sau obtinute la
cheltuielile necesare obtinerii lor.
3) - nivelul admis al eficeintei economice se stabileste pe baza de previziune,
deoarece calculele respective se fac ntr-o etapa care precede att executia
obiectivului ct si functionarea acestuia.
Previziunea se refera la : nevoia sociala pentru anumite produse sau servicii,
modificari ale volumului si structurii productiei, ale cerintelor de consum, ale
preturilor ale tehnologiilor de fabricatie. Pe baza previziunilor se determina, n ultima
instanta dimensiunea efectelor economice si cea a eforturilor de cheltuieli.
4) - raportul efect efort se analizeaza n strnsa corelatie cu factorul timp, datorita
existentei decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor de investitii si al
obtinerii efectelor economice. Astfel, rezulta eficienta curenta, efectiva, care se
exprima prin valoarea reala n momentul curent si care trebuie sa se ncadrezen intervalul de variatie admis.
5) - eficienta economica a investitiilor mbraca o forma absoluta, dar se calculeaza
si n forma relativa, pentru a face comparatie ntre variantele de proiect. Nivelul
eficientei economice absolute este n functie de parametrii de efort si efect ai
fiecarei variante, iar nivelul eficientei economice relative este determinat de
parametrii rezultati prin comparatii ntre variante.
6) - determinarea eficientei economice a investitiei se bazeaza pe o abordare
sistematica, datorita interdependentei dintre procesele economice si/sau dintre
sisteme de productie. Aceasta este urmarea faptului ca efectele favorabile ale
investitiei lor privind modernizarea unui sistem de productie, de exemplu, nu se
manifesta doar asupra activitatii acestuia, ci si asupra altor sisteme cu care
acesta se afla n relatii de interactiune.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
22/96
2.3. Criteriile de apreciere si optimizare a eficientei economice a
investitiilor
Notiunea de criteriu exprima un punct de vedere, principiu norma, pe baza
caruia se face o clasificare, o definire, o apreciere. Formulare optiunilor de investitii,
argumetarea lor impun n mod evident evaluari si determinarea cu ajutorul ridicatorilor
valorici si naturali, pentru fiecare varianta de proiect.
O analiza corespunzatoare si o decizie optima n probleme de investitii sunt
posibile metodologic si practic daca se dispune de criterii de apreciere a eficientei
economice adecvate sistemului economic considerat, strategiei dezvoltarii sale
economico-sociale, necesitatilor obiective ale reproductiei largite.
n literatura economica se mentioneaza ntre cele mai importante criterii de
apreciere a eficientei economice n general, respectiv a eficientei investitiilor,
urmatoarele : obtinerea eficientei economice maxime; mbinarea cerintelor economice
cu cele social-politice; mbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva; alegerea
judicioasa a bazei de comparatie.
Obtinerea eficientei economice maxime constituie un criteriu obligatoriu
pentru economia de piata. Aplicarea lui n practica trebuie sa aiba loc prin
maximizarea volumului de efecte utile (productie, venit net etc.) la un leu cheltuieli,
modalitate mai utila dect optimizarea unuia sau altuia din elementele raportului de
eficienta. Enuntarea criteriului sub aceasta forma ar subntelege folosirea unui model
matematic, avnd aceasta functie obiectiv.
mbinarea optimului la nivel microeconomic cu cel ale economiei nationale
constituie criteriul ce se manifesta ca urmare a faptului ca orice investitie productiva se
reflecta att la nivel macro, ct si la nivel microeconomic. Apoi, exista premize care
antreneaza contradictii ale optimului la cele doua niveluri structurale ale economiei, ca
de pilda: contradictia posibila dintre interesele proprii ale unitatilor economice si
interesele generale ale societatii favorizate de individualizarea circuitelor economice
ale ntreprinderilor prin autogestiunea economico-financiara. O alta contradictie
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
23/96
rezulta din deosebirea de continut ntre eficienta, pe ansamblul economiei, si eficienta
pe fiecare unitate luata separat datorita n buna masura caracterului restrictiv al unor
resurse.
mbinarea cerintelor economice cu cele social-politice constituie un criteriu
determinat de neconcordantele existente ntre optimul economic si cel social-politic.
Rezolvarea acestor neconcordante implica cunoasterea precisa a conditiilor de
realizare a optimului economic si a celui social-politic n contextul strategiei
dezvoltarii economico-sociale.
mbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva se impune ca un crtiteriu de
apreciere, important, n domeniul investitiilor, ca urmare a ciclului de executie
ndelungat al obiectivelor de investitii si duratei mari de functionare a mijloacelor fixe.
n acest scop trebuie sa se tina seama de tendintele viitoare ale dezvoltarii economiei
nationale si mondiale, a diferitelor ramuri si subramuri, evolutiei tehnicii, stiintei si
tehnologiei, prin luarea n calcul a influentei factorului timp.
Alegerea judicioasa a bazei de comparatie este impusa de relativitatea raportului
de eficienta economica. Comparatia se impune ntre proiect si variantele etalon sau cu
marimi normative.
Pentru investitiile de tipul dezvoltarii, reutilarii, modernizarii este necesara si
comparabilitatea cu situatia anterioara realizarii lor. n acest caz rezultatul comparatiei
trebuie privit cu circumspectie, deoarece pe de o parte, nivelul anterior al indicatorilor
contine deficiente acumulate de-a lungul anilor, iar pe de alta parte noile investitii,
folosind tehnica noua, ncorpornd rezultatele recente ale progresului stiintifico-tehnic,
sunt evident mai eficiente, chiar dect unitatile etalon din ramura.
ntrebuintata n analizele economice este comparabilitatea cu realizarile de pe
plan mondial, care are menirea de a aprecia pozitia eficientei utilizarii resurselor n
tara noastra fata de aceeasi activitate pe plan mondial. Pentru a fi concludenta o
asemenea comparatie trebuie eliminate deosebirile de sistem economic, de preturi de
obtinere a resurselor. n concluzie, toate aceste criterii de apreciere trebuie sa permita
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
24/96
alegerea unei asemenea variante de investitii care sa asigure: respectarea echilibrului
pe ansasmblul economiei; valorificarea maxima a resurselor materiale, umane,
financiare disponibile n prezent si n viitor, un nalt grad de competitivitate pentru
produsele destinate exportului, satisfacerea cerintelor sociale de ridicare a nivelului detrai de organizare si sistematizare teritoriala, de dezvoltare echilibrata n profil
teritorial. Un asemenea mod de apreciere a investitiilor permite n final cresterea
eficientei activitatii economice, concomitent cu respectarea unor cerinte de natura
social-politica.
Problema criteriilor de apreciere, a eficeintei investitiilor se ncadreaza n
curentul de optimizare economica se caracteritzeaza orientarile etapei actuale. Ea sesitueaza n mod deosebit n sfera teoriei economice, dar tinde tot mai mult spre cadrul
metodologic al proceselor decizionale, tocmai datorita cerintelor actuale pe care
practica economica le ridica.
Folosirea cu eficeinta maxima a resurselor materiale, umane si banesti n
domeniul investitiilor impune optimizari la nivel macro si microeconomic. La nivel
macroeconomic drept criterii de optimizare, literatura de specialitate recomanda:maximizarea produsului intern brut si net, minimizarea cheltuielilor materiale de
productie;maximizarea beneficiului, maximizarea consumului la care se pot adauga si
alte criterii ca, de pilda, maximizarea productiei minimizarea cheltuielilor folosite de
investitii lund ca baza resursele disponibile la un moment dat. Numarul si structura
criteriilor de optimizare nu sunt limitative, cu att mai mult cu ct fiecare din ele
prezinta nu numai avantaje, dar si dezavantaje si apoi, cu toata rigoarea matematica pe
care unele din ele o exprima asupra lor nu exista o unanimitate de vederi.
2.4. Metode de evaluare ale eficientei economice a investitiilor
Precizia evaluarii eficientei economice depinde de metodele si modelele
matematice. Aplicarea acestora permite determinarea tendintelor de dezvoltare a
dimensiunilor si structurilor optime de productie, lund n considerare
interdependentele dintre factorii de crestere. n calculele si analiza eficientei
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
25/96
economice a investitiilor si regasesc aplicarea o multime de metode matematice,
statistico-matematice econometrice si modele de simulare, pe baza carora se stabilesc
cele mai bune variante de repartizare a resurselor, alegera tehnologiilor de finantare
etc.
n acest context remarca, ca se contureaza trei metode de evaluare respectiv de
stabilire a marimilor necesare determinarii indicatorilor de eficienta economica si
anume:
1. metoda statica
2. metoda dinamica
3. metoda comparabila
1. Metoda statica este practicata n tara noastra. Ea sta la baza fundamentarii
prioectelor, extinzndu-se la o gama de indicatori ai eficientei economice a
investitiilor, cum sunt: capacitatea de productie, volumul de productie, costul
investitiei, valoarea productiei, costul productiei, profit, investitia specifica etc.
Metoda statica se distinge prin folosirea n calcule a unor marimi estimate n
momente variate pe axa timpului, ce reflecta derularea activitatilor n cadrul procesului
investitional si a celui de productie-reproductie. Valorile reprezentnd efort sau efecte,
sunt agregate n modele, pentru determinarea unor indicatori de apreciere a proiectelor
de investitii, n conditiile ignorarii momentului n care se consuma sau se obtin. Pentru
determiarea diferitilor indicatori comparatiile efort/efect vizeaza cu deosebire acelesegmente pe axa timpului n care se deruleaza proiectarea, executarea lucrarilor de
investitii perioada de asimilare si primul an al perioadei de functionare a obiectivului
la parametrii normali.
Indicatorii utilizati n practica evaluarii eficientei economice a investitiilor au
caracter static. Unii dintre ei nici nu pot fi determinati. n aceste conditii devine
oportuna perfectionarea acestei metode de evaluare a eficientei economice ainvestitiilor.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
26/96
2. Metoda dinamica a patruns tot mai mult n teoria investitiilor din tara noastra
n ultimele trei decenii12[12] , fara nsa a fi nsusita, n aceeasi masura, pe plan
practic. Caracteristica sa esentiala consta n faptul ca se bazeaza pe recalcularea (prin
"ducere" sau "aducere") valorilor (de natura efortului si efectelor de investitii) ceservesc determinarii indicatorilor de eficienta economica a investitiilor, la un moment
pe axa timpului prin folosirea tehnicilor de actualizare.
n acest context, indicatorii dinamici rezultati din calcule reflecta influenta
factorului timp, ntru-ct tin seama de evolutia proceselor (valorilor) n timp si de
potenta fructificarii efortului implicat n proces, n raport cu un anumit moment de
referinta.
Metoda dinamica se preteaza determinarii unor indicatori valorici (dinamici
actualizati) care reflecta influenta factorului timp, ntre care: valoarea investitiei
actualizate, venituri si costuri actualizate, valoarea actualizata neta, durata de
recupereare a investitiei actualizate, randamentul economic actualizat etc.
3. Metoda comparabila a fost prezentata n literatura de specialitate din tara
noastra ca un "nou mod de calcul al actualizarii13[13]. n esenta se pleaca de la ideea
compararii efortului de investitii imobilizat n obiectivul de investitii cu efectelu
obtinute din exploatare, n timp, nsa avnd n vedere urmatoarele caracteristici:
a) fondurile imobilizate anual se modifica n functie de factorul timp exprimat
n ani
b) perioada de imobilizare a fondurilor de investitii nu se limiteaza la durata deexecutie a lucrarilor de investitii, ci continua, dupa expirarea acesteia pna la
12[12] Eficienta economica a investitiilor si a tehnicii noi. Editura Academiei Bucuresti,1972,p. 130-150; Camasoiu I., Investitiile si factorul timp, Editura Politica, Bucuresti, 1975,
p. 48-50;
13[13] Romnu I., Econometrie cu aplicatii la eficienta investitiilor, Editura stiintifica siEnciclopedia, Bucuresti, 1975, p. 389-422
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
27/96
recuperarea totala a fondurilor imobilizate pe seama rezultatelor financiare (venitului
net)
c) recuperarea fondurilor imobilizate n lucrarile de investitii ncepe imediat
dupa punerea n functiune, prin efectele financiare anuale obsinute, astfel ca acestea nu
se reflecta ca atare, deci ca efecte financiare, ci doar se reduce existenta lor, ca valoare
n masura reducerii valorii imobilizarilor anuale n investitii.
d) calculul imobilizarilor nete comparabile are n vedere doar acea parte din
durata eficienta de exploatare a obiectivului care se scurge dupa expirarea duratei de
recuperare, pna la scoaterea din functiune a obiectivului.
Pe aceasta baza se exprima opinia privind posibilitatea determinarii a doi
indicatori: durata de recuperare comparabila si randamentul economic comparabil.
Durata de recuperare a investitiilor, n conditiile metodei comparabile, este aceeasi ca
n cadrul metodei statice, daca acumularile anuale sunt egale. Daca dimpotriva,
acumularile anuale sunt variabile, atunci se emite ideea determinarii acestui indicator
pe cale grafica tinnd cont de durata n care efectele acumulate egaleaza efortul de
investitii si de durata de executare a lucrarilor.
Metoda valorilor comparabile nu si-a demonstrat valentele prezumate, fapt
pentru care nu a generat exprimari de specialitate ca o alternativa pasagera privind
metodele de evaluare a eficientei economice a investitiilor.
III. INDICATORII ECONOMICI AI EFICIENEI
INVESTIIILOR
3.1 Aspecte generale
Indicatorii sunt marimi cifrice cantitative, calitative si cu deosebire valorice
care cuantifica starea, nivelu, volumul sau valoarea unui proces, proiect a unei
activitati sau actiuni.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
28/96
n domeniul investitiilor indicatorii pot caracteriza proiectul ca volum, elemente
structurale, cost, durata de nfaptuire, avnd calitatea de indicatori tehnici sau tehnico-
economici. Pe de alta parte, indicatorii pot reflecta raportul efort-efectesau efecte-
efort, cu privire la proiectul de investitii, n care caz, ei au calitatea de indicatori deeficienta economica14[14] ori sunt utilizati n analiza ca avnd semnificatia de
"criterii" (criteriul duratei de recuperare, criteriul valorii actuale nete etc.)15[15].
Indicatorii de apreciere si de eficienta economica a investitiilor se obtin prin
calcule si prelucrare a informatiilor cuprinse n documentatia tehnico-economica
(studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, etc.), folosindu-se metodele matematice
specifice. Se poate afirma ca indicatorii tehnico-economici si economici sunt marimide calcul primare servind aprecierii proiectului de investitii, n timp ce indicatorii de
eficienta economica sunt marimi derivate din prelucrarea informatiilor initiale sau a
indicatorilor primari si asigura masurarea eficientei proiectului.
Fiecare indicator de eficienta economica are o anumita capacitate
informationala si caracterizeaza sau masoara eficienta economica a proiectului dintr-
un anumit unghi, n unitati de masura specifice. Indicatorii de eficienta economica ainvestitiilor, pentru a raspunde scopului n care se utilizeaza, trebuie sa se ncadreze n
anumite cerinte, ntre care: o constructie logica a raportului efect/efort sau efort/efect;
o semnificatie clara; un calcul simplu, permisibil; sa permita o interpretare facila; sa
asigure fundamentarea si luarea deciziei.
Indicatorii se determina cu ajutorul unor modele matematice variate, astfel:
a) modelul raporului matematic efort/efecte sau efecte/efort (prin care indicatorii
obtinuti capata forma de efort specific pe unitate de efect; efect specific pe unitate de
efort; coficienti, rate, etc.);
14[14] Romnu I., Vasilesu I. (coord.), Managementul investitiilor, Editura Margaritar, Buc.1997, p. 115
15[15] Lanasseur M., Quintart A., Finance, Editura Economica, Paris, 1992, p.475
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
29/96
b) modelul matematic al diferentei ntre doua marimi (prin care se determina rezulatul
unei activitati, unui proiect);
c) modelul matematic de aditionare, de cumulare a unor elemente (prin care se
determina masa, volumul unei activitati, unui proiect);
d) modelul matematic de structura (n care caz prin indici de structura se stabileste
contributia elementelor componente fata de total);
Exista un relativ consens cu privire la utilitatea unor indicatori variati, n
continut si semnificatii, pentru reflectarea eficientei economice a proiectelor de
investitii. Acest fapt se justifica, mai des daca avem n vedere complexitatea
procesului investitional, caracterul sau dinamic privit prin prisma agentilor implicati, a
naturii resurselor consumate si a interferentei dintre etapele sale. Indicatiile uneori
contradictorii, ori neconcludente, pe care le dau unii indicatori prin expresia lor cifrica
impun: completarea analizei cu luarea n considerare a altor indicatori; necesitatea
clarificarii metodelor de stabilire a fiecarui indicator de eficienta economica a
investitiilor, n parte, a semnificatiei, locului si rolului pe care trebuie sa-l ocupe n
analiza variantelor de proiect; necesitatea abordarii sistemice a gamei de indicatori n
functie de puterea de reflectare, ca si de nivelul organizatoric la care se impune
folosirea n analiza a unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor, n
raport cu scopul analizei.
n contextul celor ce vor fi prezentate un sistem de productie se poate afla n
mai multe situatii, sub aspectul activitatii investitionale:
- sistemul poate realiza investitii pentru construirea unor unitati noi n cadrul
programului sau de rezolvare;
- sistemul poate realiza investitii de modernizare, dezvoltare, reutilare sau reprofilare a
unor capacitati de productie existente;
- sistemul poate recurge la investitiile sub forma plasamentului de capital, nprocurarea de actiuni, obligatiuni de la alte sisteme de productie sau de pe piata
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
30/96
secundara de capital, aceasta fie cu scopul de a ajunge sa aiba o infuenta notabila n
cadrul unui alt sistem de productie (de exemplu un furnizor de materii prime sau un
prestator de servicii), fie n scopul obtinerii de dividende.
Orice obiectiv de investitii sau de introducere a progresului tehnic se realizeaza
prin mai multe modalitati, fiecare modalitate porneste de la mai multe variante de
proiect care la rndul lor se caracterizeaza printr-o varietate de proiecte, varietate de
eforturi, efecte si raporturi dintre ele.
Pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta
economica fiecare dintre acestia evolund o anume latura a eficientei obiectivului
respectiv. Indicatorii eficientei economice a investitiilor se pot clasifica din mai multe
puncte de vedere:
1 din punct de vedere al sferei de cuprindere, exista patru clase:
a) indicatori ce reflecta efectele economice: capacitatea de productie, valoarea
productiei anuale; structura productiei; ncasarile valutare etc.;
b) indicatori ce specifica eforturi economice: investitia totala, structura investitiei
totale, marimea imobilizarilor, cheltuielile de productie pe an, structura costurilor de
productie, numarul total de personal, structura personalului etc.;
c) indicatori ce se refera la perioada de realizare a obiectivului si la cea de functionare:
durata de executie a obiectivului de investitii, durata de executie a obiectivului de
investitii pna la punerea n functiune partiala, durata de functionare fizica, durata defunctionare eficienta, durata de functionare pna la atingerea parametrilor proiectati
etc.;
d) indicatori de eficienta economica a investitiilor: investitia specifica, termenul de
recuperare, coeficientul eficientei economice a investitiilor;
2 dupa nivelul la care se face evaluarea si analiza economica, indicatorii
economici pot fi: macroeconomici si microeconomici, adica la nivelul economiei
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
31/96
nationale sau la nivel de ramura si microeconomici - asociati sistemelor de productie -
ntreprinderi. Acestia din urma se impart n:
a) indicatori cu caracter general - indicatori de volum ai obiectivului;
b) indicatori de baza - sunt indicatorii reali de eficienta economica;
c) indicatori specifici - caracterizeaza specificul unei anumite ramuri industriale sau
unui anumit domeniu de activitate economica;
d) indicatori suplimentari - se folosesc doar n anumite cazuri pentru o activitate ce nu
este descrisa de alti indicatori sub aspectul eficientei economice a investitiilor ndomeniul respectiv.
3.2 Indicatori cu caracter general
n aceasta categorie ncadram acei indicatori statici care pot caracteriza n
principiu, activitatea economica a oricarei entitati, n masura n care este asigurat unsistem propriu de informatie economica. Definirea si prezentarea succinta a
indicatorilor este realizata n continuare:
1. Capacitatea de productie - exprima potentialul de productie al unui
obiectiv, ntr-o perioada data, de regula un an, n unitati naturale - tone, m 2, m3, bucati
etc.- n raport cu profitul productiei, structura sortimentala prevazuta si regimul de
functionare. Capacitatea de productioe se stabileste n functie de gradul de utilizareintensiva si extensiva a utilajelor si instalatiilor, rezultnd din nsumarea capacitatilor
individuale ale acestora sau n raport de capacitatea utilajului conducator.
Capacitatea de productie poate fi exprimata cantitativ, dar si n unitati valorice
astfel:
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
32/96
3.2.1
sau
3.2.2
n care : Q - reprezinta capacitatea de productie exprimata valoric;
qj - capacitatea fizica de productie a sortimentului j;
pj - pretul de productie al sortimentului j;
Ca indicator natural, n sfera indicatorilor de eficienta a investitiilor, capacitatea
de productie constituie punct de plecare pentru stabilirea celorlalti indicatori, ntre
care: valoarea investitiei, investitia specifica, costul si valoarea productiei, numarul de
personal etc.
2. Numarul personalului face parte din sfera indicatorilor naturali. Se
stabileste n functie de capacitatea de productie, regimul de lucru, norma de
personal,profilul productiei, structura sortimentelor, etc. n seria indicatorilor de
eficienta economica a investitiilor apare sub forma numarului de personal toatal, din
care numarul de muncitori. Serveste comparatiilor ntre diferitele variante de proiect n
mod direct, precum si stabilirea indicatorului productivitatea muncii.
3. Costul de productie poate fi pus n evidenta sub forma costului unitar sau a
costului total anual.
Costul de productie unitar se stabileste pe baza de antecalculatii/calculatii pe
produs sau pe baza relatiei:
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
33/96
3.2.3.
n care: c - reprezinta costul unitar;
Q - volumul productiei;
i - sortimentul de produse;
Costul de productie total se stabileste pentru un anumit volum al productiei sipentru o anumita perioada de timp (an, trimestru, luna). Se regaseste adesea si sub
denumirea "valoarea productiei de cost".
n genaral costul productiei exprima efortul de productie/exploatare n cadrul
ntreprinderii, fabricii, sectiei etc., tendinta de optimizare impunnd minimizarea lui.
Se foloseste n analiza economica pentru comparatii ntre activitati, produse etc.,
precum si pentru determinarea unor indicatori derivati (cheltuieli la 1000 lei productie,rata profitului, profitul aferent perioadei de timp). n aprecierea eficientei proiectelor
de investitii prezinta interes evaluarea fundamentala a structurii costului de productie
pe elemente de cheltuieli (materii prime si materiale, energie, costuri salariale,
amortizare, etc.), ca si pe articole de calculatie (cheltuieli fixe si variabile).
Relatia de calcul a costului de productie total (c) este:
3.2.4.
Tendinta de optim presupune minimizarea costului productiei (unitar si total).
4. Pretul de vnzare constituie indicator de estimare a nivelului valoric la care
un produs poate fi vndut. Pretul de vnzare (pret de productie) unitar, n principiu
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
34/96
constituie rezultatul nsumarii costului de productie unitar, sub aspect cifric, este
negociat ntre producator si cumparator, interesele fiind contradictorii.
O forma a pretului, regasita n practica economiei de piata o reprezinta prtul de
vnzare cu taxele incluse care se stabileste prin aditionarea la pretul de productie (ca
pret de vnzare a producatorului) a diferitelor taxe reglementate prin acte normative,
ntre care taxa pe valoare adaugata, accize si alte taxe. Este n interesul legiuitorului sa
impuna forma, procedura prin care taxele respective se ncaseaza odata cu vnzarea
unor marfuri sau servicii.
Relatiile de calcul corespunzatoare sunt:
- pentru pretul de productie unitar (p);
3.2.5.
- pentru pretul de vnzare cu taxele incluse (ptti);
3.2.6.
unde:
pr - reprezinta profitul pe unitatea de calcul;
tva - taxa pe valoare adaugata;
acc - accize;
a - alte taxe;
5. Valoarea productiei reprezinta indicatorul valoric prin care se exprima
amploarea activitatii ntreprinderiintr-o perioada de timp (luna, trimestrul, anul).
Se determina dupa relatia:
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
35/96
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
36/96
n evoluarea si aprecierea eficientei proiectelor de investitii profitul este luat n
seama pentru efectuarea analizei comparative, precum si pentru determinarea unor
indicatori derivati (durata de recuperare, rata rentabilitatii, coeficientul de eficienta
economica a investitiilor etc.).
8. Rentabilitatea rflecta n principiu capacitatea sistemului (ntreprinderii) de a
genera profit, n cadrul unei perioade de timp. Constituie o stare pozitiva n care se
prezinta unitatea de referinta, fapt atestat de raportul efect (profit)/efort (costul
productiei sau costul investitiei, capitalul social, valoarea cifrei de afaceri etc.).
Rentabilitatea se masoara printr-un sistem de rate ale rentabilitatii, ntre care mai
uzuala este cea prezentata mai jos:
3.2.11.
unde: rc - reprezinta rata rentabilitatii n functie de cost;
Aprecierea favorabila a unei activitati cu ajutorul diferitelor rate alerentabilitatii tine seama de ordinul de marime, impunndu-se maximizarea nivelului
cifric. Semnificatia fiecarei rate a rentabilitatii este n functie de numitorul raportului
(cost, capital, cifra de afaceri etc.).
9. Productivitatea muncii constituie unul din indicatorii folositi, att n
exprimarea eficientei economice a activitatii de productie, ct si n afara eficientei
investitiilor, n scop de argumentare a deciziilor de investitii. Se exprima diferentiat, nfunctie de marimile de calcul folosite astfel:
3.2.12.
3.2.13.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
37/96
3.2.14.
3.2.15
unde: W - reprezinta productivitatea muncii n unitati fizice (q), valorice (v), pe o
persoana (p), sau pe un muncitor (m);
Np, Nm - numarul personalului total (Np), muncitori (Nm);
Q - volumul fizic al productiei;
Q*p - valoarea productiei anuale n lei;
Exprimnd cantitatea de produse, ori valoarea produselor create de o persoana,
un muncitor, n unitatea de timp, pe de o parte, sau, pe de alta parte, timpul necesar
pentru producerea unei unitati din valoarea productiei determinate, productivitateamuncii reflecta eficienta cu care se cheltuieste munca sociala.
Indicatorul productivitatea muncii se foloseste n exprimarea si analiza
eficientei economice a investitiilor pentru comparatii ntre diferitele variante de proiect
sau n dinamica (situatia dupa si nainte de realizarea unor investitii de modernizare si
reutilare). Unii autori nega calitatea de reflectare veridica a eficientei economice prin
intermediul productivitatii muncii, ntruct indicatorul respectiv, nu arata dectcantitatea, sau valoarea produselor obtinute n medie de un muncitor, fara a da indicatii
cu privire la cheltuielile de productie, gradul de utilizare a factorilor de productie
angrenati.
3.3 Indicatori de baza, n viziune statica
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
38/96
Indicatorii de baza au fost elaborati n exclusivitate n cadrul preocuparilor de
crestere a eficientei economice a investitiilor si stau la baza fundamentarii deciziei
judicioase de a investi. Acestia cuantifica raportul efecte/eforturi sub forma
maximizarii efectelor obtinute pe unitatea de efort, sau prin minimizarea eforturilornecesare pentru obtinerea unei unitati de efect.
Principalii indicatori cuprinsi n aceasta categorie sunt:
1. Volumul capitalului investit (Inv) reprezinta expresia valorica a tuturor resurselor
ce se consuma pentru realizarea unui obiectiv pna la punerea lui n functiune.
Formula de calcul pentru acest indicator este :
3.3.1
n care, sau
3.3.2
3.3.4
iar, Inv este volumul investitiei totale; Id-investitia directa; Icol-investitia colaterala;
Icx - investitia conexa; Eimob - efectul imobilizarii de fonduri; e - coeficientul de
eficienta economica a investitiei; d - durata de executie; h - anul esalonarii investitiei;
Ih - investitia esalonata n anul "h"; - valoarea medie anuala (tremestriala, lunara) aimobilizarilor de fonduri; N - valoarea mijloacelor circulante de prima dotare.
Doua variante de investitii care au acelasi volum de investitii si aceeasi durata
de executie pot sa difere ntre ele prin modul de esalonare al resurselor pe durata de
executie a obiectivului. Efectele imobilizarii de fonduri constituie valoarea veniturilor
nete ce s-ar fi putut obtine pe timpul constructiei obiectivului daca aceste resurse nu ar
fi imobilizate, ci ar fi intrat direct n circuitul economic.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
39/96
Se poate concluziona ca : din multitudinea de variante investitionale posibil
de realizat, va fi aleasa aceea care are volumul investitiei totale cel mai mic , min
Inv.
2. Durata de executie a lucrarilor de investitii d. ntreaga "viata" a unui
obiectiv de investitii se mparte n doua perioade:
- prima, n care se realizeaza obiectivul respectiv pna la punerea sa n
functiune - perioada ce poarta numele de durata de executie a lucrarii de investitii;
- a doua, este perioada de la punerea n functiune pna la scoaterea din
functiune a fondului fix respectiv - durata de functionare sau de serviciu a foncului
fix;
n concluzie, din variantele investitionale posibile se va alege cea cu durata
de executie a lucrarilor cea mai mica, min d, att pentru a evita risipa si degradarile
pe santierele de constructii, la care se adauga problema evitarii uzurii morale a
produselor ce se realizeaza prin investitie.
O problema importanta a acestei perioade de timp se refera la modul de
esalonare a cheltuielilor de capital pe fiecare an n parte, n cadrul duratei de realizare;
n acest context se va urmari ca partea cea mai mare a fondurilor sa fie alocate catre
sfrsitul duratei de executie. De asemenea, constituie un avantaj situatia, n care exista
posibilitatea, punerii n funcsiune a unor capacitati partiale de productie.
3. Durata de functionare eficienta a obiectivului (De) este perioada n careacesta produce efecte si din acest punct de vedere, se prefera variantele cu o durata ct
mai lunga.
n cadrul duratei de fuunctionare a obiectivului distingem trei perioade de timp
mai importante: perioada de atingere a parametrilor proiectati; perioada de functionare
normala si perioada de declin (fig. 15.2). Varianta optima este cea pentru care
durata de functionare a obiectivului este mexima , max D.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
40/96
Not
atiil
e
folo
site
n
figu
ra15.2
sunt: D - durata de realizare a investitiei; Da - durata de atingere a parametrilor
proiectanti; Dn - durata de functionare normala; Dd - durata de declin; De - durata
eficienta de functionare; Df - durata fizica de functionare; Q - valoarea productiei
exprimata n [um] unitati monetare; C - costul productiei exprimata n [um] unitati
monetare; Inv - volumul total al investitiei exprimata n [um] unitati monetare. Toate
duratele sunt exprimate n [ut] unitati de timp.
Perioada normala de functionare Dn trebuie sa stea n atentia celui care initiaza
procesul investitional, n idea ca ea trebuie prelungita ct mai mult deoarece efectele
nete de profit vor fi mai mari, iar premisele pentru o dezvoltare viitoare vor fi mai
favorabile. Astfel, se impugn masuri concrete pe linia asigurarii functionarii n bune
conditii a utilajelor, efectuarea la timp a reviziilor periodice si reparatiilor curente,
pentru ca aceasta perioada sa fie prelungita n detrimental perioadei de decline, cnd
profiturile ncep sa scada. Deci, pe perioada Df - De se nregistreaza pierderi, cu
implicatii directe asupra eficientei economice a investitiei si asupra momentului optim
de scoatere din functiune a unei anumite capacitati de productie.
4. Pierderea de venit net agricol prin amplasarea noului obiectiv (Y)
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
41/96
Indicatorul se calculeaza n cazul n care sistemul de productie realizeaza
investitii ce vor fi amplasate pe terenuri ce au avut initial destinatie agricola. Relatia de
calcul este :
,
n care i este indicele mediu anual de crestere a productiei agricole pe perioada D ; D -
intervalul de timp ct terenul agricol este scos din circuit; Vn - venitul mediu annual
ce se obtine din cultivarea unui hectar de teren arabil; St - suprafata totala scoasa din
circuitul agricol.
Acest indicator se calculeaza pentru terenul scos din functiune ocupat de
obiectivul principal si pentru lucrarile anexe obiectivului, avnd n vedere ntrega
perioada de functionare.
La decizia asupra variantei optime de proiect, pierderea de venit net
agricol
prin amplasarea noului obiectiv trebuie sa fie ct mai mica , min Y.
5. Investitia specifica (S) reprezinta volumul fondurilor de investitii necesar
pentru realizarea unei unitati de capacitate de productie si se calculeaza astfel :
- pentru obiective noi :
, 3.3.5
n care Q - productia anuala sau , dupa caz, capacitatea de productie n unitati naturale
sau valorice.
- pentru modernizari sau dezvoltari :
, 3.3.6
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
42/96
n care Qi este productia anuala dupa modernizare si/sau dezvoltare; Qo - productia
anuala nainte de modernizare/dezvoltare.
Calculul indicatorului investitia specifica n functie de capacitatea de productie
exprimata valoric, n special n cazul activitatii de modernizare, dezvoltare,
retehnologizare, evidentiaza si o serie de aspecte legate de schimbarea structurii
sortimentale de fabricatie, cu efecte directe asupra cifrei de afaceri a sistemului de
productie respective. Considernd avantajul calculului n functie de capacitatea de
productie exprimata fizic, indicatorul are o sfera mare de aplicabilitate si un grad
ridicat de relevanta, ceea ce practic face ca aceasta sa fie prezent n toate calculele
fundamentare a eficientei economice a investitiilor pentru un obiectiv ce urmeaza a serealiza.
Investitia specifica reprezinta volumul de resurse investitionale consumat pentru
obtinerea unei unitati de capacitate deci, varianta investitionala optima este aceea
pentru care investitia specifica este minima , min S.
6. Termenul de recuperare al investitiei (T) reprezinta prioada de timp n care
resursele de investitii consumate s-ar putea recupera din valoarea beneficiilor anuale
obtinute n urma vnzarii productiei. Relatiile de calcul pentru acest indicator sunt :
-pentru obiective noi :
sau
3.3.7
n care T este termenul de recuperare ; Inv - volumul total al investitiei ; A -
acumularile obtinute ; B - beneficiul obtinut ;
- pentru modernizari - dezvoltari :
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
43/96
sau sau
3.3.8
n care Inv este volumul total al investitiei de modernizare ;Bhmi/Ahmi -
beneficiile/acumularile obtinute n urma modernizarii ; Bhmo/Ahmo -
beneficiile/acumularile obtinute nainte de modernizare ; Chmo - costurile initiale ; Chmi
- costurile dupa modernizare.
In cazul n care calculul pentru modernizari, dezvoltari, retehnologizari de
capacitati de productie, trebuie luate n considerare si o serie de elemente, cum ar fi
pierderea de profit datorata ntreruperii productiei pe durata de realizare a investitiei,
valoarea neamortizata a capitalului fix ce urmeaza a fi dezmembrat, sumele obtinute
din valorificarea unor utilaje sau parti componente ale acestora etc. Astfel, termenul de
recuperare se poate calcula dupa relatia :
3.3.9
n care Inv - capitalul investit pentru modernizare, dezvoltare, retehnologizare ; A -
amortizarea nerecuperata ; V - veniturile obtinute din valorificarea unor utilaje ; Pp -
pierderea de profit pe timpul realizarii investitiei.
Dupa cum se observa, termenul de recuperare se calculeaza n raport cu
beneficiile, acumularile sau costurile de productie. Varianta optima, din punct de
vedere al acestui indicator este aceea n care Ti este cel mai mic min T.
7. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (e) exprima beneficiile
anuale sau acumularile banesti anuale ce se obtin la 1 leu investit. Formulele de calcul
ale acestui indicator sunt :
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
44/96
- pentru obiectivele noi :
sau
3.3.10
- pentru modernizari sau dezvoltari :
sau sau
3.3.11
Din relatii se observa o noua modalitate de definire a coeficientuluiu de
eficienta economica a investitiilor, si anume ca inversul termenului de recuperare.
Pentru compararea efectului suplimentar cu investitia suplimentara se pot folosi
urmatoarele relatii de calcul :
sau
3.3.12
n care se iau n consideratie doua momente de timp n derularea investitiei :
momentul "i" dupa realizarea inevstitiei suplimentare si momentul "0" reprezentnd
baza de plecare sau raportare.
Cnd se folosesc aceste relatii de calcul pentru investitii de modernizare,indicatorul coeficientului de eficienta economica a investitiilor exprima beneficiile
anuale suplimentare ce se obtin n urma efectuarii unei unitati de efort investitional.
Varianta investitionala optima este cea care maximizeaza indicatorul, max e.
8. Cheltuielile echivalente sau recalculate (K)
n vederea evaluarii resurselor consumate pentru realizarea unui obiectiv de
investitii si a bunei functionari a acstuia exista doi indicatori utilizati:
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
45/96
- volumul investitiilor - pentru resursele consumate pna la punererea n functiune a
obiectivului de investitii;
- costul productiei - pentru resursele consumate, anual, dupa punerea n functiune a
obiectivului de investitii.
nsumarea directa a celor doi indicatori, fara nici o corectie, nu este posibila
pentru ca investitiile se "consuma" o singura data, iar costul productiei se repartizeaza
anual. Astfel, se defineste indicatorul cheltuielilor echivalente sau ecalculate care
exprima toate resursele consuate si se calculeaza cu relatia:
,
3.3.13
n care K reprezinta cheltuielile echivalente sau recalculate; Inv - volumul investitiei;
Ch - costul productiei anuale; De - durata eficienta de functionare a obiectivului.
Reprezentarea grafica a indicatorului este prezentata n figura 15.3
Indicatorul
analizat este unul ce
reflecta efortul
economic total
(investitii si costuri
de productie)
necesar pentru
realizarea si
functionarea
viitorului obiectiv.
Uneori n formula de calcul, De este substituit cu termenul de recuperare T,
atunci cnd duratele de functionare ale obiectivelor sunt mari.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
46/96
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
47/96
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
48/96
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
49/96
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
50/96
mbunatatirea structurii sortimentale a acesteia, aspecte reflectate n preturi de vnzare
superioare si, implicit, n realizarea unor profituri ridicate.
4. INFLUENA FACTORULUI TIMP ASUPRA PROCESULUI
INVESTIIONAL
Timpul, ca si spatiul constituie forme esentiala ale existentei materiale, ntru-ct
nu se poate imagina existenta, n afara timpului, tot asa cum nu se poate imaginaexistenta n afara spatiului.
Procesele si fenomenele eonomice, asemanator celor biologice, naturale, sociale
etc., ncep si se termina la un moment dat, consuma timp, deci se afla sub incidenta
factorului timp. Factorul timp apare tot mai frecvent n cercetarea fenomenelor si
proceselor economice.
Asa cum se remarca16[16], n analiza dezvoltarii economice si a procesului
cresterii economice, factorul timp se manifesta n mod complex si alternativ ca : timp
calendaristic, timp economic si timp social.
n timpul calendaristic este timp fizic, element integrator, al proceselor n natura
nefiind stocabil. Sub acest aspect se releva faptul ca timpul exista obiectiv este infinit
si irevesibil. Acesta alternativa a timpului face necesara si posibila ncadrarea
proceselor, activitatilor economice si neeconomice n scala de gradare, masurare a lor
n unitati de timp calendaristic.
Timpul este trecator si totusi ntr-o stare de prezent vesnic, faptul care - asa cum
spunea Nicolae Georgescu - Roegen ia determinat pe multi filozofi sa creada ca timpul
este iluzie pura.
16[16] Rochian D. - Factorul timp si dezvoltarea economica, Revista economica nr. 19/1988
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
51/96
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
52/96
c) timpul liber recreativ
ntre cele trei componente exista o legatura contradictorie reflectata de legea
economiei de timp conform careia scopul esential al demersului l-ar constitui
realizarea unor deplasari structurale spre timpul liber.
Timpul reprezinta si un factor economic; prin efectele pe care le antreneaza
scurgerea sa, mai precis alte fenomene amplificate de timp. Astfel, procesul care
implica o " multiplicare" a efectelor economice sau din potriva o "dezvoltare" a lor
este progresul tehnico stiintific. Datorita acestuia, o ora de munca dispusa n prezent
nu poate fi comparata cu cea efectuata acum 10 ani. n fond datorita progresului
tehnico - stiintific n aceeasi unitate de timp, dar la momente diferite, se pot obtine
cantitati mai ridicate sau mai scazute de produse situatie care trebuie inclusa n
calculele economice.
Teoria si practica investitiilor releva varietatea ipostazelor n care timpul cu
deosebire timpul economic, are implicatii n procesul investitional. ntre aceste
ipostaze vom retine:
a) timpul, ca reflectare a perioadei de "gestatie" a unei investitii (conceptie, formularea
si fundamentarea optiunii de investitie)
b) timpul, ca reflectare a proportiei ntre investitii angajate pe perioade de executie
variate (sub un an; ntre 1 si 3 ani; ntre 3 si 5 ani; peste 5 ani)
c) timpul, ca reflectare a duratei de executie a unui obiectiv de investitii
d) timpul, ca reflectare a punerii n functiune, pe etape a obiectivului de investitii
e) timpul, ca reflectare a prioadei de asimilare a paramentrilor tehnico economici
proiectati
f) timpul, ca reflectare a duratei de recuperare a efortului de investitii impus de
realizarea unui obiectiv economic
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
53/96
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
54/96
reprezinta o pierdere de venit net pentru sistemul de productie. ntruct pierderile sunt
proportionale cu durata si marimea resurselor alocate, este necesar ca cercetarea -
proiectarea sa se realizeze ntr-un timp ct mai scurt dar suficient pentru a asigura
calitatea acestor lucrari. Micsorarea duratei de cercetare - proiectare are si alteavantaje cum ar fi: reducerea de uzura morala a viitoarelor produse si tehnologii,
cstigarea pietei de desfacere si obtinerea unui pret de vnzare ridicat, recuperarea
investitiilor n avans fata de termenul stabilit.
n perioada de executie a lucrarilor de constructii - montaj se consuma fonduri
mari, n special n resurse materiale, care sunt imobilizate treptat, ajungndu-se n final
ca ntregul fond de investitii sa fie imobilizat. Deci, durata de executie a obiectivuluitrebuie sa fie ct mai mica astfel nct efectul imobilizarilor de fonduri sa fie minim.
Esalonarea n timp a investitiilor se poate face: n mod crescator (fig. 4.a);
uniform (fig. 4.b) sau descrescator (fig. 4.c). Deoarece suma cheltuita ramne
imobilizata pna la nceperea functionarii obiectivului si chiar peste acest moment
pna la recuperarea efectiva, varianta cea mai convenabila este esalonarea n cote
crescatoare, la care imobilizarile sunt cele mai mici.
Pentru evaluarea eficientei economice n perioada executiei obiectivului, se
folosesc o serie de indicatori pe care i prezentam n continuare:
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
55/96
1. Marimea imobilizarilor totale:
n care Ikeste fondul de investitii cheltuit n anul h
d - este durata de executie a obiectivului
k - este factorul de corectie ce tine seama de momentul de nceput al lucrarilor de
investitii si poate lua urmatoarele valori
k=1 cnd lucrarile de investitii demareaza la nceputul anului
k=0,5 cnd lucrarile de investitii demareaza la mijlocul anului
k=0 cnd lucrarile de investitii demareaza la sfrsitul anului
Realiznd mai multe variante investitionale, acestea pot fi similare din punct de
vedere al marimii imobilizarilor totale, nsa pot presupune durate de executie diferite
si/sau capcitati de productie diferite, o data cu punerea n functiune a obiectivului. Din
acest motiv se calculeaza, dupa caz si urmatorii doi indicatori.
2. Media anuala a imobilizarilor:
Valoarea mediei anuale a imobilizarilor: arata marimea imobilizarilor ce revin
pe fiecare an de constructie a obiectivului si se urmareste a fi ct mai redusa.
3. Marimea imobilizarilor specifice:
sau
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
56/96
Acest indicator exprima imobilizarea ce revine unei unitati de capacitate de
productie exprimata valoric (q) sau fizic (Q).
4. Efectul economic al imobilizarilor:
unde en este coeficientul de eficienta economica normat sau propus a fi realizat, ceilalti
termeni ai relatiei fiind cunoscuti.
Indicatorul prezentat exprima efectul economic nerealizat ca urmare a scoaterii
din circuitul economic a resurselor investite.
si n acest caz se poate calcula efectul ecunomic anual prin raportarea la durata
de executie a obiectivului, respectiv un efect economic specific, prin rapotarea la
capacitatea de productie, n cazul n care variantele de proiect de investitie analizate
difera ca durata de executie sau ca marime a capacitatilor de productie rezultate.
Trebuie mentionat ca acest indicator nu surprinde n totalitate pierderile sau
imobilizarile datorita faptului ca este constituit pe principiul dobnzii simple care nu
surprinde efectele propagate. n economie fenomenele si procesele se petrec, n
general, astfel nct o pierdere atrage dupa sine alta pierdere, iar un profit, alte
profituri. Pentru a surprinde efectele propagate se calculeaza un alt indicator a carui
constructie se bazeaza pe tehnica actualizarii - pierderea absoluta.
5. Pierderea absoluta:
n care a este rata de actualizare.
Evident, n acest caz se poate calcula pierderea anuala si, respectiv, specifica.
-
7/28/2019 Aspecte Privind Influenta Factorului Timp in Deciziile de Investitii
57/96
Pentru a cuantifica influenta factorului timp este necesara reclacularea adica
"etalarea valorilor ntr-un moment unic, atunci cnd ele sunt distantate n timp la mai
mult de un an. De fapt, timpul nu determina mobilizarea ca efect direct al actiunii sale
(ca de altfel si n cazul imobilizarii), ci doar necomparabilitatea valorilor distantate lamai mult de un an, dic care cauza trebuie sa le aducem la un moment unic (sa le
"echivalam" deci). n concluzie, recalcularea, ca directie de influenta a timpului se
reflencta att la resurse (cheltuieli), ct si la efectele economice care, daca sunt
distantate la mai mult de un an, trebuie echivalate ca timp (etalate), pentru a fi utilizate
corect n calculele economice. Aceasta echivalare (recalculare) se realizeaza practic
prin folosirea tehnicii de actualizare.
5. ACTUALIZAREA - METOD SPECIFIC DE EVALUARE
DINAMIC A EFICIENEI ECONOMICE
Tehnicile de actualizare pentru evaluarea influentei factorului timp au patruns
de mai multa vreme n practica tarilor cu economie de piata. n tata noastra s-au
vehiculat, mai ales pe plan teoretic, unele procedee de atualizare n domeniul
investitiilor. Patrunderea lor n practica economica a fost nsa legata