Ziua Mondială a Apei- 22 martie, este vorba despre concentrarea atenției asupra importanței apei.

Tema din acest an, , explorează modul în care apa și schimbările

climatice sunt legate în mod inextricabil.

Apa este resursa noastră cea mai prețioasă - noi trebuie să o folosim cu mai multă responsabilitate și

să echilibrăm toate nevoile de apă ale societății.

Pe măsură ce populația mondială se dezvoltă, crește cererea de apă, care epuizează resursele

naturale și provoacă poluarea mediului înconjurător, deaceea sunt necesare măsuri de protecție și

conservare a apei.

Ziua Mondială a Apei, pentru anul 2020 cu tema , explică

afirmații precum:

„Nu ne putem permite să așteptăm deciziile politice în domeniul climei. Trebuie să punem apa în

centrul planurilor de acțiune“.

„Apa poate contribui la combaterea schimbărilor climatice. Există soluții durabile, accesibile și

sustenabile de apă, și canalizare“.

Problemele legate de Apă au impact regional și Global, Apa este subiect de discuții la întrunirile de

cel mai înalt nivel, deacea Apei îi este atribuit unul din Obectivele de Dezvoltare Durabilă din

Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Problemele.

Se prevede că temperaturile mai ridicate și condițiile meteorologice mai extreme, mai puțin

previzibile, vor afecta prezența și distribuția precipitațiilor, a zăpezii, a fluxurilor apei în râu, a

apelor subterane și va deteriora în continuare calitatea apei. Comunitățile cu venituri reduse care

sunt deja cele mai vulnerabile la orice amenințări la aprovizionarea cu apă riscă să sufere cel mai

mult.Sunt prognozate mai multe inundații și secete severe. Modificările privind disponibilitatea apei

vor afecta, de asemenea, sănătatea și securitatea alimentelor și sa dovedit deja că acestea provoacă

migrația populației și instabilitatea politică.

Posibilitățile.

Apa joacă un rol cheie în modul în care lumea se atenuează și se adaptează la schimbările climatice.

O viziune integrată a apei, a biosferei și a fluxurilor ecologice este necesară pentru dezvoltarea

sistemelor agricole și economice durabile, care să ne permită încetinirea schimbărilor climatice, să

ne protejeze de extreme și în același timp să ne adaptăm la scenarii inevitabile.

Soluțiile includ:

restabilirea zonelor umede

adoptarea unor tehnici agricole-climatice inteligente

reutilizarea apelor uzate

„Toată lumea are un rol de jucat, se cer

acțiuni de la particular la general si invers.

Gospodăriile trebuie să fie mai eficiente în

ceea ce privește consumul de apă".

Păstrarea „Rinichilor Pământului”, zonele

umede sunt vitale pentru sănătatea planetei

noastre. La fel ca rinichii, care ne filtrează

sângele pentru a elimina toxinele, zonele

umede depozitează, asimilează și transformă

poluanții înainte de a ajunge la nivelul

apelor curgătoare . Zonele umede ajută la

controlul inundațiilor, la atenuarea secetei, la dezinfectarea naturală a apelor uzate și la reținerea

carbonului.

Apa are un rol esențial în întreținerea vieții. În organism apa intră în compoziția organelor,

țesuturilor și lichidelor biologice și deacea apei i se atribue rolul decesiv pentru viața omului, a

plantelor și a animalelor.

Apa este cel mai important constituent al organismului uman (70% din țesuturile corpului uman).

Omul pierde zilnic prin transpirație și prin secreții naturale pana la 2,5 litri de apă.

Agricultura este cel mai mare consumător de resurse de apă dulce din lume, și mai mult de un sfert

din energia utilizată la nivel global este cheltuită pe producția și aprovizionarea cu alimente.

Schimbările Climatice reprezintă o provocare fără precedent, cu care se confruntă omul

contemporan. Sunt necesare acţiuni imediate şi coordonate la nivel internaţional şi naţional pentru

a atenua consecinţele schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi

pentru a ajuta atât ţările dezvoltate, cât şi cele aflate în curs de dezvoltare să se adapteze la aceste

efecte, devenite deja inevitabile.

Fenomenele meteo extreme provocate de schimbarea climei, printre care valuri de căldură, incendii

de pădure și secete sau precipitații abundente și inundații, sunt tot mai frecvent înregistrate. În

Republica Moldova, dezastrele naturale provocate de climă aduc prejudicii economice anuale de

circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Printre cele mai expuse domenii intemperiilor este sectorul

agricol, cu o cotă de cca 14% în PIB și o treime din forța de muncă ocupată.

Resursele acvatice din Republica Moldova sunt reprezentate de apele de suprafaţă şi de cele

subterane. În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, există două bazine majore ale râurilor în

Republica Moldova, Nistru şi Prut.

Regimul natural al scurgerii apei din aceste râuri a fost modificat prin construirea barajelor şi

rezervoarelor, în scopul de a produce energie electrică, prevenirii inundaţiilor, asigurării apei

pentru consum agricol, industrial şi casnic, precum şi pentru piscicultură.

Consecințele schimbărilor climatice sunt greu de suportat atât de plante și animale, cât și de om,

deaceea se cer de urgență măsuri de adaptare.

Care sunt consecințele schimbărilor climatice?

Topirea ghețarilor.

Creșterea nivelului apei în mări și oceane.

Perioade de secetă.

Inundații.

Evenimente climatice extreme.

Schimbări globale ale vegetației.

Influențe asupra sănătății umane

Cum se poate adapta un simplu cetățean la schimbările climatice?

Să extindem suprafețele de păduri, deoarece pădurile atrag precipitațiile, stopează procesele

de alunecare a terenurilor, mențin nivelul de apă al apelor de suprafață și sunt un scut de

protecție;

Să economisească cât de mult posibil apa;

Să economisească energia electrică;

Să folosească transportul ecologic;

Să învețe regula celor 3R: Reduce, Reutilizează și Reciclează.

Centrul Hidrologic din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), este subdiviziunea care

sistematic şi coerent se ocupă de monitoringul cantitativ al apelor de suprafaţă, evaluează starea și

evoluția lor. Informaţia operativă, prognozele şi datele ce sunt zilnic colectate, analizate și difuzate

către consumători, stau la baza deciziilor factorilor responsabili de politica statului.

Monitoringul privind repartizarea în timp și spațiu a resurselor de apă de suprafaţă este activitatea

cotidiană a SHS. Pentru a satisface consumătorii şi a asigura securitatea națională, SHS gestionează

Reţeaua Națională de Monitoring Hidrologic (RNMH) compusă din 2 staţii hidrologice şi 56

postruri hidrologice.

Totodată Centrul Hidrologic anual prezintă note informative cu privire la volumul scurgerii

apei atât pentru fiecare district hidrogradic, cât şi integral pe țară. În tabelul de mai jos este

volumul scurgerii în anul 2019, pentru râul Nistru și râul Prut în limita teritoriului țării.

Datele privind scurgerea anului 2019

N

d/o Anul

ScurgereaNistru,

kmᶾ

Scurgerea

Prut, kmᶾ Scurgerea (Prut+Nistru), kmᶾ

1 2019 7,70 2,56 10,26

Norma,

kmᶾ 9,40 2,67 12,07

Prin aceste 2 diagrame reprezentăm caracteristica scurgerii anuale pentru anul 2019, față de datele

medii multianuale la postul hidrologic râul Nistru - p/h Bender și râul Prut – p/h Ungheni.

Analizând diagramele observăm că scurgerea anuală nu depășește media multianuală. Concluzia

este că anul 2019 a fost un an cu scurgere scăzută. Excepție fac lunile mai și iunie 2019, în legătură

cu scurgerea Apelor Mari de Primăvară și a viiturii Ecologice, care au cauzat debite înalte și

creșterea scurgerii medii lunare peste norma multianuală.

Diagrama 1

Diagrama 2

Primăvara anului 2020 după volumul scurgerii apelor de suprafață este deosebită, deoarece în loc

de Ape Mari de Primăvară, cea ce este caracteristic perioadei date, actualmente se atestă Secetă

Hidrologică, cauzată de căderea precipitațiilor în cantități mici ori lipsa lor în perioada rece a

anului, și a evoluției regimului termic, care sa menținut cu temperaturi ridicate peste normă pe

toată perioada rece a anului.

Astfel de situații hidrologice sunt înregistrate odată la 20-30 ani și au impact negativ socio-economic

și de mediu.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat pune un mare accent pe calitatea datele colectate în Rețeaua

Națională de Monitoring Hidrologic, deoarece ele servesc drept bază în elaborarea prognozelor și

avertizărilor hidrologice, iar după analiza lor sunt publicate în anuarele privind resursele de apă, care

constituie fondul național de date hidrologice, parte componentă a arhivei naționale.

Totodata datele privind resursele de apă, stau la baza strategiilor și programelor de dezvoltare a

comunităților, la implementarea politicilor sustenabile de management al ecosistemelor.Verificarea

și sistematizarea datelor privind starea și evoluția resurselor acvatice în timp și spațiu este sarcina

strategică a Serviciului, dat fiind faptul că aceste date sunt folosite la elaborarea și implementarea

proiectelor de infrastructură și construcție, pentru sistemele de apeducte, de irigare și canalizare.

Ziua Mondială a Apei este un prilej de sărbătoare, dar în acelaşi timp este evenimentul și data în

care readucem în atenţia opiniei publice importanţa pe care o are apa, atât din punct de vedere

cantitativ, cât şi din punct de vedere calitativ.

Cu ocazia acestei zile, ținem să vă amintim despre importanţa şi ponderea pe care o are apa în viaţa

noastră, pentru că Ziua Mondială a Apei trebuie să fie şi o reflectare a muncii şi a responsabilităţilor

noastre.

Centrul Hidrologic