Stiri 22 mai 2020 , prima parte

CURSUL DE SCHIMB 22.05.2020

1 EUR 4.8422

1 USD 4.4424

Prognoza meteo ANM! Vremea o ia razna! Val de frig în România, cu lapoviță și ninsoare. Temperaturi șoc Radu Andone 22 mai 2020    

Este alertă meteo. Vremea o ia razna iar România se va confrunta cu un val de frig. Temperaturile vor fi un adevărat șoc și în unele zone vom avea parte de lapoviță și ninsoare, lucru neobișnuit pentru luna mai, când în trecut avem parte de o vreme mult mai blândă.

Sâmbătă vom avea parte tot de vreme rea. Potrivit ANM, regimul termic va fi în continuare caracterizat de valori mult mai scăzute decât cele normale în această perioadă din an în cea mai mare parte a ţării. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra între 12 şi 22 de grade, iar cele minime în general între 0 şi 10 grade, cu cele mai mici valori în depresiuni, unde vor fi condiţii de brumă.Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în jumătatea de est a teritoriului, dar numai pe arii restrânse va ploua slab, cu probabilitate mai mare în Dobrogea. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte şi temporar în regiunile estice. Izolat se va forma ceaţă.

1

În București se anunţă temperaturi scăzute. Sâmbătă, 23 mai, se va înregistra o maximă a temperaturii aerului de 18…19 grade şi o minimă de 5…8 grade. Cerul va fi temporar noros, dar probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla slab până la moderat.În ultima zi a săptămânii, deşi în creştere uşoară, valorile termice vor continua să se situeze în general sub cele climatologic specifice perioadei. Va ploua temporar în majoritatea zonelor.

APIA si SUBVENTII

Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență pentru subvențiile APIA din acest an!agrointeligenta.ro - 21 mai 2020

Guvernul României a adoptat astăzi, joi – 21 mai, o Ordonanță de Urgență prin care fermierilor li se asigură cadrul legislativ pentru a depune cererile unice de plată în continuare, până la data limită de 15 iunie. Termenul a fost prelungit după ce, inițial, acesta a fost de 15 mai.

”Guvernul a adoptat în această seară o Ordonanță de Urgență prin care prelungește termenul de depunere a cererilor unice de plată până la 15 iunie 2020. Asta pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de restricțiile de circulație și de respectarea normelor de prevenire a îmbolnăvirii cu Covid”, a declarat după ședința de Guvern ministrul Adrian Oros. Acesta a precizat și că depunerea cererilor a fost simplificată, se face online, iar funcționarii APIA au preluat inclusiv sarcina de a obține de la primării adeverințele pentru suprafațele lucrate de fermieri.

Conform declarațiilor oficiale, de prelungirea campaniei de depunere a cererii unice și de celelalte măsuri adoptate vor beneficia toți cei peste 850.000 de fermieri români care lucrează peste 9 milioane de hectare de teren agricol.

Schimbari IMPORTANTE la ordonanta schemelor de plati, ADOPTATE de Guvern In mai 22, 2020  

2

In cadrul sedinței de Guvern de la data de 21 mai a fost adoptată o Ordonanţă de urgenţă care modifică și completează OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Actul normativ prevede prelungirea termenelor pentru depunerea cererilor unice de plată şi a celor pentru notificarea modificărilor aduse cererilor pentru anul 2020!  Data finală de depunere a cererii unice de plată fără penalizări pentru anul 2020 nu poate depăși 15 iunie. 

De asemenea, se prelungește termenul de încheiere și depunere a tabelului centralizator ca document justificativ al utilizării terenurilor, pe care trebuie să îl întocmească asociațiile crescătorilor de animale sau composesoratele, până la data limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată. De prevederile acestei OUG vor beneficia circa 850.000 fermieri.

Totodată, actuala OUG clarifică unele dispoziţii existente, astfel încât acestea să fie conforme cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare. Astfel, au fost abrogate unele reglementări referitoare la Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), în vederea respectării prevederii Regulamentului 1307/2013, conform căreia condiţiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea Plăţilor Naţionale Directe Complementare, aferente anului 2013. De asemenea, au fost clarificate anumite condiţii privind schema simplificată pentru micii fermieri, pentru a conferi precizie textului privind cuantumul plății și durata aplicării schemei (2015-2020).

În plus, au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore. Precizăm că modificarea OUG 3/2015 nu are impact bugetar.

Decizia a fost luată ieri, 21 mai 2020, în ședința de Guvern. Măsura survine în urma adoptării de către Comisia Europeană a Regulamentului 501/2020

3

de punere în aplicare a derogării de la Regulamentul european nr. 809/2014, pentru sprijinirea fermierilor afectați de reducerea mobilității precum și a respectării unor norme de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID 19. 

Anunț APIA pentru fermierii care vor să acceseze subvenții suplimentare în acest an! agrointeligenta.ro - 22 mai

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalități, sesiunile de depunere a Cererilor de plată pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Sesiunile se prelungesc astfel:

– sesiunea 1/2016 – anul I, II și III de angajament;

– sesiunea 2/2017 – anul I și II de angajament;

– sesiunea 3/2018 – anul I de angajament.

Anunțurile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul instituției www.apia.org.ro.

Cererile de plată trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului.

Totodată, APIA precizează că beneficiarii pot depune formulare de modificare a cererilor de plată, fără penalități, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, respectiv până la data de 10 iulie 2020, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut

4

dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

Și termenul pentru cererile de plată privind schema de ajutor de stat aferentă Măsurii 15 a fost prelungit

APIA mai anunță că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalități, sesiunile de depunere a Cererilor de plată/sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, astfel:

– sesiunea 3/2020 anul I de angajament;

– sesiunea 1/2017 anul IV de angajament și sesiunea 2/2019 anul II de angajament.

Anunțurile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul instituției www.apia.org.ro.

Cererile de plată/sprijin trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului.

Totodată, APIA precizează că beneficiarii pot depune modificări la cererile de plată/sprijin, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, fără penalități, respectiv până la data de 10 iulie 2020 inclusiv, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

Preaviz dat de APIA la subvenții: maxim 14 zile la vegetal și 48 de ore la fermele de animale!agrointeligenta.ro - 22 mai 2020 Ministerul Agriculturii a modificat o serie de aspecte ce țin de plata subvențiilor APIA în acest an. În ședința de Guvern de ieri, joi – 21 mai, a fost adoptată o Ordonanţă de urgenţă care modifică și completează OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

”Au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul

5

măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore”, se arată într-un comunicat de presă despre prevederii noii OUG.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a scris încă din data de 7 mai despre noile termene pentru controalele pe care APIA le va efectua în acest an. Vă invităm să citiți mai multe în articolul: Subvenții APIA: Cu cât timp înainte vor fi anunțați fermierii de controalele în fermă!

15 iunie, termenul de depunere a cererii unice de plata pentru 2020! Agrostandard | 22 May, 2020

15 iunie este noul termen de depunere a cererii unice de plata pentru 2020! In sedinta de Guvern din data de 21.05.2020 a fost adoptata o Ordonanta de urgenta care modifica si completeaza OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura.

Prin actul normativ se prelungesc termenele de depunere a cererilor unice de plata si a celor pentru notificarea modificarilor aduse cererilor unice de plata pentru anul 2020.

Masura survine in urma adoptarii de catre Comisia Europeana a Regulamentului 501/2020 de punere in aplicare a derogarii de la Regulamentul european nr. 809/2014, pentru sprijinirea fermierilor afectati de reducerea mobilitatii precum si a respectarii unor norme de prevenire a imbolnavirii cu COVID 19.

Data finala de depunere a cererii unice de plata fara penalizari pentru anul 2020 nu poate depasi 15 iunie. De asemenea, se prelungeste termenul de incheiere si depunere a tabelului centralizator ca document justificativ al utilizarii terenurilor, pe care trebuie sa il intocmeasca asociatiile crescatorilor de animale sau composesoratele, pana la data limita de depunere a modificarilor la cererea unica de plata. De prevederile acestei OUG vor beneficia circa 850.000 fermieri.

6

Totodata, actuala OUG clarifica unele dispozitii existente, astfel incat acestea sa fie conforme cu regulamentele Uniunii Europene in vigoare. Astfel, au fost abrogate unele reglementari referitoare la Ajutoarele Nationale Tranzitorii (ANT), in vederea respectarii prevederii Regulamentului 1307/2013, conform careia conditiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea Platilor Nationale Directe Complementare, aferente anului 2013.

De asemenea, au fost clarificate anumite conditii privind schema simplificata pentru micii fermieri, pentru a conferi precizie textului privind cuantumul platii si durata aplicarii schemei (2015-2020).In plus, au fost modificate prevederile privind anuntarea controalelor la fata locului, avand in vedere ca preavizul nu depaseste 14 zile, iar in cazul controalelor la fata locului ale cererilor de plata pentru animale, in cadrul masurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depaseste 48 de ore. Modificarea OUG 3/2015 nu are impact bugetar.

APIA a prelungit perioada pentru depunerea solicitărilor de ajutor de plată pentru silvomediu și conservarea pădurilor până pe 15 iunie 22 mai, 2020 | Agerpres

Sesiunile de depunere a cererilor de plată pentru schema de ajutor de stat privind serviciile de silvomediu şi conservarea pădurilor se prelungesc până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, fără aplicarea de penalităţi, a anunţat, vineri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

"APIA informează că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalităţi, sesiunile de depunere a Cererilor de plată/sprijin pentru Schema de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1 "Plăţi pentru angajamente de silvomediu" din cadrul PNDR 2014 - 2020, astfel: sesiunea 3/2020 anul I de angajament; sesiunea 1/2017 anul IV de angajament şi sesiunea 2/2019 anul II de angajament", precizează instituţia într-un comunicat remis AGERPRES.

Cererile de plată/sprijin trebuie să îndeplinească condiţiile de eligibilitate şi criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului. Potrivit APIA, beneficiarii pot depune modificări la cererile de plată/sprijin, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, fără penalităţi, respectiv până la data de 10 iulie 2020 inclusiv, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv. Anunţurile de prelungire a sesiunilor de

7

depunere sunt publicate pe site-ul instituţiei www.apia.org.ro.

OFICIAL GUVERN! CE SE SCHIMBĂ LA PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 22 mai 2020 COMUNICAT. Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri seara, o Ordonanţă de urgenţă care modifică și completează OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Sunt modificări la subvenția pentru pășune, pentru micii fermieri, ajutoarele naționale tranzitorii și la termenele APIA pentru notificarea fermierilor aflați la control.

Prin actul normativ aprobat miercuri, 21 mai 2020,  se prelungesc termenele de depunere a cererilor unice de plată și a celor pentru notificarea modificărilor aduse cererilor unice de plată pentru anul 2020, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii transmis către AGROINFO.

Măsura survine în urma adoptării de către Comisia Europeană a Regulamentului 501/2020 de punere în aplicare a derogării de la Regulamentul european nr. 809/2014, pentru sprijinirea fermierilor afectați de reducerea mobilității precum și a respectării unor norme de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID 19. 

Data finală de depunere a cererii unice de plată fără penalizări pentru anul 2020 nu poate depăși 15 iunie.  De asemenea, se prelungește termenul de încheiere și depunere a tabelului centralizator ca document justificativ al utilizării terenurilor, pe care trebuie să îl întocmească asociațiile crescătorilor de animale sau composesoratele, până la data limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată.

De prevederile acestei OUG vor beneficia circa 850.000 fermieri.

Totodată, actuala OUG clarifică unele dispoziţii existente, astfel încât acestea să fie conforme cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare. Astfel, au fost abrogate unele reglementări referitoare la Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), în vederea respectării prevederii Regulamentului 1307/2013, conform căreia condiţiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea Plăţilor Naţionale Directe Complementare, aferente anului 2013.

De asemenea, au fost clarificate anumite condiţii privind schema simplificată pentru micii fermieri, pentru a conferi precizie textului privind

8

cuantumul plății și durata aplicării schemei (2015-2020). VEZI DETALII AICI: MODIFICĂRI PLATA APIA pentru MICII FERMIERI!În plus, au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore. Precizăm că modificarea OUG 3/2015 nu are impact bugetar. VEZI DETALII AICI: CONTROALELE APIA, TERMENE MAXIME OBLIGATORII DE ANUNȚARE A FERMIERILOR!

SUBVENȚII AGRICOLE: Adeverințele de la Primării se obțin direct de către centrele APIA! agrointeligenta.ro - 21 mai 2020

Adeverințele de la primării se obțin direct de către centrele noastre APIA, le-a reamintit fermierilor în această seară ministrul Agriculturii, Adrian Oros. La finele ședințe de Guvern în care a fost adoptată o Ordonanță de Urgență cu o serie de prevederi legate de campania de plăți directe, Oros a subliniat că depunerea cererilor pentru subvențiile pe 2020 se face online.

”Am simplificat foarte mult procedurile de depunere a acestor cereri. Ele se fac online, iar adeverințele de la primării se obțin direct de către centrele noastre APIA”, a spus ministrul Oros despre noua sarcină pe care a primit-o Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

”Guvernul a adoptat în această seară o Ordonanță de Urgență prin care prelungește termenul de depunere a cererilor unice de plată până la 15 iunie 2020. Asta pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de restricțiile de circulație și de respectarea normelor de prevenire a îmbolnăvirii cu Covid ”, a mai spus ministrul Oros.

Vă reamintim că subvențiile agricole pe care fermierii le pot accesa prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sunt condiționate de depunerea cererii unice însoțită de o serie de documente, inclusiv de o adeverință pe care Primăria o completează cu datele din Registrul Agricol referitoare de suprafețele lucrate sau exploatate de fiecare agricultor sau crescător de animale.

APIA: Sancțiuni drastice, excluderea de la plata subvențiilor și control pe toată ferma la agricultorii care încalcă această regulă!agrointeligenta.ro - 21 mai 2020

Avertisment pentru fermierii din Mureș și nu numai! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Mureș reamintește

9

producătorilor agricoli că este strict interzisă arderea miriștilor, vegetației uscate și a resturilor vegetale de pe terenurilșe arabile, precum și arderea vegetației pajiștilor permanente.

Arderea suprafețelor, mai avertizează APIA Mureș, reprezintă încălcarea angajamentelor asumate la depunerea cererilor de plată pentru sunvenții, în ceea ce privește respectarea normelor de ecocondiționalitate, respectiv a bunelor condiții agricole de mediu GAEC 6 – care condiționează primirea totală sau parțială a sprijinului financiar acordat prin intermediul instituției de plăți.

Aceste fapte atrag sancțiuni drastice prin aplicarea de reduceri la sumele autorizate de plată, care pot ajunge chiar la excluderea de la plata sprijinului financiar pentru anul în curs, în funcție de amploarea și persistența în timp, a urmărilor produse. Gravitatea faptei este întotdeuna mare, indiferent de suprafața afectată, iar elementul intențional al arderilor atrage efectuarea controlului APIA la toate parcelele fermei cele neafectate de astfel de fapte.

”Ne bazăm pe responsabilitatea fermierilor și facem apel la conformarea voluntară a acestora astfel încât să conștienteze efectiv pericolul și efectele dăunătoare pe care le produc asupra terenurilor, mediului înconjurător, sănătății oamenilor și animaleor, și în egală măsură să evalueze riscurile la care se supun prin încălcarea interdicțiilor prevăzute de legislația în vigoare , nu numai din perspectiva pierderii subvențiilor solicitate, dar și a altor tipuri de răspundere juridică posibilă, contravențională sau penală constatată de instituțiile abilitate în acest sens”, mai transmite APIA Mureș.

Totodată având în vedere numeroasele arderi de vegetație apărute în ultima vreme ca urmare a lucrărilor de primăvară, Comisariatul Județean Mureș al Gărzii Naționale de Mediu a transmis tuturor UAT -urilor aparținătoate județului Mureș o adresă prin care se solicită primarilor, conform competențelor pe care la au , să ia toate măsurile necesare pentru a identifica persoanele care săvârșesc astfel de fapte în vederea evitării apariției de situații de incendieri ilegale de vegetație, știut fiind faptul că , în conformitate cu prevederile art.94 alin.1 litn din OUG 195/2005 privind protecția mediului arderea miriștilor și a vegetației uscate se poate face doar în situații speciale cu acordul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) și cu informare în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, dacă pe acel teren a fost identificată o boală, confirmată de Direcția Fitosanitară.

În conformitate cu art. 1, alin. 3, lit. r şi s, din H.G.R. nr. 537 din 6 iunie 2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu

10

amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi; amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi.

Director APIA: Principalii beneficiari ai Programului Național Apicol sunt stuparii cu peste 75 de familii de albine Ramona Dascălu - 21 mai 2020 Apicultorii care au mai puțin de 75 de familii de albine accesează într-o foarte mică măsură Programul Național Apicol (PNA), potrivit unui oficial din cadrul APIA! Directorul APIA Caraş-Severin, Dumitru Stepănescu, susține că apicultorii care au mai puțini stupi nu reușesc să acceseze masiv măsurile din PNA deoarece aceștia nu au ce facturi să depună şi ce cheltuieli să deconteze.

”Un apicultor care nu are minim 70-75 de familii de albine nu prea poate accesa, nu văd ce facturi să depună, ce cheltuieli să-și deconteze. Am observat că doar fermierii mari, care au peste 75, sute de familii de albine. În Caraș cred că numărul lor o să crească pentru că îndeletnicirea asta este până la urmă și un hobby și am văzut foarte mulți tineri, cel puțin în acest an, în această primăvară, în zona Caransebeșului acolo, care au început să deprindă aceste practici de creștere și de exploatare a familiilor de albine”, a declarat Dumitru Stepanescu, directorul APIA Caraș-Severin, pentru radioresita.ro. 

Acesta a mai subliniat că, în ultimii 5 ani mai mult stuparii mari şi-au depus documentaţiile, cei care au în exploataţie câteva sute de stupi, iar din cei peste 700 de apicultori care figurează înregistraţi în evidenţele asociaţiilor din judeţ, mai mult de 200 nu s-au prezentat niciodată pentru a-şi întocmi formalităţile la APIA: ”La noi la APIA niciodată nu au fost 700, ci până în 200, în ultimii 4-5 ani de zile”.

Ministrul Agriculturii prelungeşte termenul de depunere a cererilor unice de plată până la 15 iunie Otilia Serescu 21.05.2020,

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a

11

spus, joi seara, după şedinţa de Guvern, că a fost adoptată o OUG, prin care se prelungeşte termenul de depunere a cererilor unice de plată până la 15 iunie, procedura în acest sens fiind simplificată, fermierii trimiţând solicitările online.

„Guvernul a adoptat în această seară o OUG prin care se prelungeşte termenul de depunere a cererilor unice de plată până la 15 iunie 2020. Pentru a venit în sprijinul fermierilor afectaţi de restricţiile de circulaţie şi de respectarea normelor de prevenire a infecţiilor cu COVID.

De asemenea, am simplificat foarte mult procedurile de depunere a acestor cereri. Ele se depun online, iar adeverinţele de la primării se obţin direct de către centrele noastre APIA”, a spus Oros, în briefingul de presă, susţinut la Palatul Victoria.

Ministrul Agriculturii a mai spus că o altă măsură este aceea ca, din 15 mai, prin APIA, să fie eliberate adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plată, pentru acei fermieri care doresc să acceseze credite pentru activităţi curente.

„Fermierii pot să obţină o valoare a creditului de până la 85% din valoarea subvenţiilor pe care noi le acordăm anul acesta, dobânda fiind ROBOR plus maximum 2%”, a explicat Oros.

Cererile de sprijin/plată pot fi depuse cu întârziere sau modificate, pentru submăsurile 8.1 și 15.1 Revista Fermierului Joi, 21 Mai 2020 13:32

Pentru Submăsura 8.1 – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și pentru Submăsura 15.1 – Plăți pentru angajamente de silvomediu, cererile de sprijin/plată pot fi depuse cu întârziere sau modificate, în condițiile de mai jos.Cererile de sprijin/plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, până la data de 10 iulie 2020 (inclusiv), cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul pentru anul de angajament aferent anului 2020 dacă cererea de sprijin/plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie 2020.Modificările cererilor de sprijin/plată, fără aplicarea de penalități, pot fi depuse până la data de 30 iunie 2020 (inclusiv).Modificările cererilor de sprijin/plată pot fi depuse și după data de 30 iunie 2020, dar nu mai târziu de 10 iulie 2020, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care ar fi avut dreptul pentru utilizarea efectivă a unităților amenajistice în cauză în anul de angajament aferent anului 2020.

12

Reamintim că ambele submăsuri sunt implementate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

AFIR si FINANTARI

Programul IMM Invest Romania intră în faza a treia de implementare meatmilk  22 mai 2020

FNGCIMM transmite intr-un comunicat ca, in mai putin de o luna de la lansarea Programului de sustinere a întreprinderilor mici si mijlocii IMM INVEST ROMANIA si de la deschiderea inscrierilor in aplicatia www.imminest.ro pentru companiile de tip IMM, programul guvernamental a intrat in cea de-a treia faza de implementare.  

Primele doua etape necesare a fi parcurse de catre IMM-urile inscrise in program pentru a accesa finantari garantate de stat, au constat in analiza eligibilitatii privind incadrarea in categoria IMM, selectie realizata de catre FNGCIMM, iar faza a doua este realizata de bancile partenere si vizeaza analiza solicitarilor IMM pentru acordarea creditelor pentru capital de lucru si de investitii garantate de stat.

Fiecare banca, conform normelor proprii de creditare, solicita IMM-urilor documentatia de credit, efectueaza analiza economico-financiara si decide daca proiectul pentru care se solicita finantarea este viabil din punct de vedere economic, caz in care aproba creditul si transmite solicitarea de garantare.

Cea de a treia etapa consta in transmiterea in aplicatia prograramului IMM Invest, a dosarelor de credit aprobate de catre banci pentru accesarea garantiei in nume si cont stat, precum si a grantului oferit prin schema de ajutor de stat, care va acoperi costurile cu dobanzile si comisioanele, aferente creditului pana la 31.12.2020.

In prima etapa,  FNGCIMM a declarat eligibile un numar de 58.525 de IMM-uri si a transmis catre cei 22 de finantatori parteneri un numar de 53.063 solicitari, respingand un numar de 132 aplicanti care nu indeplineau conditiile de eligibilitate ale programului. Un numar de 5330 de cereri aflate in aplicatia www.imminvest.ro se afla in diferite faze de analiza a eligibilitatii sau sunt in stadiu de solicitare clarificari.

In acest moment pe fluxul bancile partenere au fost aprobate peste 5.000 de credite, urmand a fi incarcate si transmise catre FNGCIMM in zilelele urmatoare, iar un numar de 451 de credite in valoare de 332,199,194.00 lei au fost deja transmise catre FNGCIMM pentru acordarea garantiei in nume

13

si cont stat, precum si a ajutorului de stat. Doar 12 banci au credite incarcate in aplicatie online, dar ne asteptam in zilele urmatoare ca toate cele 22 de banci partenere sa inceapa sa incarce in aplicatie  si sa transmita masiv solicitari de garantare.

“Peste 58.525 de întreprinderi mici şi mijlocii sunt înscrise în programul IMM Invest, iar un prim efect benefic este ca, in prima faza vor fi sustinute aproximativ 733.301 locuri de muncă. IMM INVEST este prioritatea noastra numarul 1 si ii asigur pe toti antreprenorii ca atat Fondul de National de Garantare a Creditelor pentru IMM -uri cat si bancile partenere in program depun eforturi extraordinare pentru a raspunde cat mai rapid nevoilor de finantare ale companiilor.  Avem o comunicare deschisa si permanenta cu fiecare dintre cele 22 de banci partenere pentru fluidizarea si eficientizarea proceselor, acordam suport si consiliere beneficiarilor nostrii pentru a asigura cea mai accesibila finantare de pe piata.

Asiguram mediul de afaceri ca pe lângă IMM Invest (accesul la capitalul financiar) in perioada imediat urmatoare Guvernul Romaniei va lansa o noua schema de garantare care va sustine creditul comercial prin folosirea unor instrumente de tip factoring cu regres (cu recurs), credit de scont, produs de garantare-leasing. Astfel, programul guvernamental IMM INVEST si noua schema de garantare pentru sustinerea creditului comercial vor fi doi piloni de relansare a economiei romanesti – a declarat Dumitru Nancu,  directorul general al FNGCIMM.

IMM INVEST este cel mai amplu program guvernamental dedicat antreprenorilor din Romania,.este un program nou si complex prin mecanismul de finantare – garantare- ajutor de stat, pe care il pune la dispozitia IMM -urilor.

Calibrarea celor trei componente si transpunerea acestora in legislatie si in procese de implementare a reprezentat o mare provocare pentru toti cei implicati: Ministerul de Finante, FNGCIMM si Finantatori.

Fara a avea privilegiul unei faze de testare pilot, IMM INVEST a intrat direct in productie, fiind in permanenta supus unor probe de stres, cele mai presante fiind timpul scurt avut la dispozitie de la designul de program pana la implementarea efectiva si numarul foarte mare de IMM uri cu solicitari urgente de lichiditate necesare pentru a traversa contextul economic si social deosebit de dificil generat de pandemia COVID.

14

ALTELE

România nu poate pierde startul! Ne așteaptă 30 de miliarde de euro, fonduri europene Iulian Luca 22 mai 2020    

Guvernul României a aprobat trei inițiative legislative în ședința de joi, care însumează alte 335 de milioane de euro. Acestea au fost propuse de Ministerul Fondurilor Europene cu scopul de ajutorare a persoanelor defavorizate dar și pentru pregătirea următorului exercițiu financiar de 7 ani de zile.

Astfel, România poate fi pregătită să absoarbă cât mai repede o parte semnificativă din cei peste 30 de miliarde de euro negociați în această perioadă cu Comisia Europeană.Ordonanțele adoptate în Guvern fac referire la:

asigurarea unui stimulent financiar pentru 38.000 de asistenți sociali, așa cum primesc deja cadrele medicale implicate în lupta împotriva coronavirus,

acordarea de pachete alimentare și de igienă pentru 1.188.000 de români aflați în situații defavorizate sau în risc de sărăcie,

precum și, în premieră absolută, asigurarea cadrului legislativ pentru pregătirea portofoliului de proiecte pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027.

„Este pentru prima oară de când România gestionează fonduri europene când Guvernul nu numai că nu a pierdut startul în absorbția eficientă a banilor, dar am pregătit cu 8 luni înainte de începerea următorului exercițiu financiar cadrul prin care autoritățile locale pot pregăti deja portofoliul de proiecte de infrastructură pentru 2021-2027! Am pus la dispoziție 100 de milioane de euro pentru pregătirea temeinică a proiectelor vitale precum regenerarea urbană care înseamnă spații verzi între blocuri și refacerea centrelor istorice, pentru mobilitate, pentru specializare inteligentă și, foarte important, pentru infrastructura rutieră județeană”, a declarat ministrul Marcel Boloș la încheierea ședinței de Guvern.Ordonanța care prevede acordarea începând cu 15 iunie a 1.188.000 de pachete cu hrană și cu produse de igienă prevede o noutate, și anume

15

includerea persoanelor stabilite în așezările informale. Distribuția acestor produse se face de către Instituția Prefectului cu ajutorul reprezentanților fiecărei unități administrativ teritoriale. Cele 225 de milioane de euro alocate cumpărării pachetelor reprezintă totodată un sprijin pentru producătorii români de la care se vor achiziționa 35,6 de tone de făină, 28,5 tone de mălai, 10,7 tone de conserve de vită, 6,2 tone de conserve de porc etc. În total, fiecare pachet alimentar conține 38 de produse și cel de igienă alte 6.

Al treilea act normativ propus de Ministerul Fondurilor Europene și aprobat în ședința de Guvern de joi se adresează angajaților din centrele rezidențiale pentru persoane vârstnice, copii și pentru alte categorii vulnerabile, izolați preventiv la locul de muncă pe perioada stării de urgență. „Așa cum angajații din sistemul sanitar primesc deja un stimulent financiar, normal este să primească și cei 38.000 de asistenți sociali care au avut grijă de cei mai vulnerabili dintre noi”, a explicat ministrul Marcel Boloș. Cei 1.150 de ron brut se acordă o singură dată din fondul de salarii, ulterior fiind decontați din fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman din care au fost alocate 10 milioane de euro.

Dacian Ciolos: ”Nu poate nimeni sa-mi interzica sa sprijin producatorii locali” In mai 22, 2020  

Modificările la legea 321/2009, care au intrat în vigoare în urmă cu câteva zile, au stârnit un val de controverse în industria agroalimentară din România. Noua lege stipulează faptul că au fost interzise la raft cuvintele “produs în România”. Astfel, comercianții nu vor mai putea afişa faptul că este vorba despre produse româneşti, ceea ce va face ca acestea să fie mai greu de identificat.

Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, europarlamentarul Dacian Cioloș a vorbit despre această problemă. În opinia sa, nu există niciun motiv pentru ca sintagma ”produs în România” să dispară de pe rafturi, câtă vreme nu limitează dreptul altor produse de pe piața europeană să concureze cu produsele locale.

16

“Eu nu văd de ce ar dispărea această sintagmă. Un produs românesc e un produs românesc. Eu nu știu de niciun infringement care să-ți interzică să numești un produs cum vrei tu să-l numești și să-l promovezi cu calitățile pe care le are. Infringementul vine dacă limitezi dreptul altor produse de pe piața europeană să vină să concureze cu produsele tale. Atunci da, dar să promovezi un produs, nu văd de ce. Eu unul vă spun: consumați produse alimentare românești, pentru că sunt produse locale, pentru că amprenta de carbon e mai redusă pentru că le transportăm pe o distanță mai scurtă, pentru că sunt proaspete, pentru că puteți vedea de unde vin, pentru că puteți fi în contact cu fermierii care le produc, pentru că pot fi produse de sezon, pentru că sprijiniți producătorii locali pe care vreți să-i sprijiniți. Nu poate nimeni să-mi interzică să sprijin producătorii locali consumând produse locale.

Eu, împreună cu un grup de colegi din domeniul agricol vrem să promovăm și ne gândim cum putem să punem cap la cap toate aceste platforme de pe internet, care s-au dezvoltat foarte mult în ultimele două luni. În hypermarket-uri sunt standuri care promovează produsele românești, pentru că sunt produse locale, ca să ajute producătorii. Problema e dacă prin lege impui unui magazin să vândă doar produse românești și să nu aibă dreptul să vândă produse de pe piața europeană sau dacă la frontieră pui restricții.

Dacă cineva de la Parlament a spus că Uniunea Europeană interzice să promovăm produsele locale, eu mă angajez să dau consultanță gratuită ca să găsim formula prin care putem promova produsele locale românești”, a precizat Dacian Cioloș pentru AGRO TV.

O criză alimentară poate să apară oricând. România are însă o soluție-cheie pentru a-i face față 22.05.2020

Pandemia de COVID-19 ne-a făcut mai conștienți de importanța agriculturii și siguranței alimentare. Sistemele alimentare globale au fost afectate, lanțurile regionale agricole au fost nevoite să găsească soluții de readaptare la noua situație și să limiteze riscurile, atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Agricultura este un domeniu de competență europeană și de aceea, răspunsul Uniunii Europene a fost unul mai rapid pentru

17

cetățenii săi, decât cel din domeniul sănătății, o arie care este de competență națională.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/o-criza-alimentara-poate-sa-apara-oricand-romania-are-insa-o-solutie-cheie-pentru-a-i-face-fata-1311285

Romania, pe primul loc in UE la angajatii in sectorul agroalimentar In mai 22, 2020  ,

Un număr de aproximativ 15,9 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani erau angajate în anul 2019 în sectorul de aprovizionare cu alimente din Uniunea Europeană, echivalentul a 8% din totalul persoanelor angajate, România fiind statul membru cu cea mai mare pondere a angajaţilor, 23%, arată datele publicate vineri de Eurostat, transmite AGERPRES.

Alte state membre cu o pondere mare a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Grecia, 18%, şi Polonia, 14%. La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Luxemburg şi Suedia, ambele cu 3%, urmate de Danemarca, 4%.

Datele Eurostat arată că patru regiuni din România au o pondere ridicată a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente: Nord-Est (44% din

18

totalul persoanelor angajate, cel mai ridicat procent înregistrat în UE), Sud-Vest Oltenia (34% ), Sud-Est (24%) şi Sud-Muntenia (23%).

La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate (46%) dintre persoanele angajate în sectorul de aprovizionare cu alimente lucrau în zootehnie şi culturi de câmp. Job-urile în fabricarea de produse alimentare erau responsabile pentru 26% din locurile de muncă din sectorul aprovizionării cu alimente, urmate de locurile de muncă în vânzările cu amănuntul de alimente, băuturi şi ţigări în magazinele specializate (15%), vânzările angro de alimente, băuturi şi ţigări (8%), producţia de băuturi (3%), vânzările angro de materii prime şi animale vii (2%), pescuit şi acvacultură (1%).

Eurostat subliniază că persoanele care sunt angajate în baruri şi restaurante nu sunt incluse în rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente.

Datele statistice mai arată că, la nivelul UE, majoritatea (59%) angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt bărbaţi, Germania fiind singurul stat membru unde femeile sunt predominante (52% femei şi 48% bărbaţi).

Distribuţia pe grupe de vârstă arată că peste o treime (38%) din angajaţii din sectorul de aprovizionare cu alimente din UE au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani, în timp ce persoanele cu vârsta de cel puţin 50 de ani au o pondere de 34% iar tinerii cu vârsta între 15 şi 34 de ani au o pondere de 28%.

În marea majoritate (16 din 27) a statelor membre UE, persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani aveau cea mai mare pondere în rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente, pe primele locuri fiind Bulgaria, Cehia, Spania şi Ungaria, toate cu peste 43%.

În doar cinci state membre (Cipru, Danemarca, Malta, Olanda şi Suedia), tinerii cu vârsta între 15 şi 34 de ani au cea mai mare pondere în rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente. În schimb, în şase state membre UE (Germania, Finlanda, Lituania, Letonia, Portugalia şi Slovenia), persoanele cu vârsta de cel puţin 50 de ani au cea mai mare pondere în rândul angajaţilor în sectorul de aprovizionare cu alimente.

Stare de alertă maximă pentru salvarea și creșterea numărului de   locuri de muncă  22.05.2020 Guvernul PNL are ca prioritate majoră intensificarea bătăliei pentru locurile de muncă ale românilor într-o economie lovită dur de criza provocată de coronavirus.

19

În prima fază, guvernul a susținut plata somajului tehnic pentru sute de mii de angajați cu contractele de muncă suspendate temporar. Miza a fost salvarea locurilor de muncă în cea mai dificilă parte a crizei.  Acum, Executivul condus de Ludovic Orban trece la faza a doua, cu un nou set de măsuri care vizează atât păstrarea a cât mai multor locuri de muncă existente, cât și crearea altora noi pentru cei aflați în căutare de joburi.  

Piața muncii se află într-o situație complicată. O serie de firme și companii și-au reluat activitatea. Altele nu pot să o facă deocamdată, fiind încă sub restricțiile impuse de evoluția pandemiei. Pe de altă parte, cele mai recente date arată că 650 000 de români vor fi în căutare de joburi:  300.000 dintre cei care s-au întors în țară și alți aproape 350.000  cărora li s-a încheiat contractul de muncă în România, în această perioadă.

În acest context, Guvernul PNL trece la etapa a doua a bătăliei pentru locurile de muncă ale românilor. Măsura de amploare a primei faze - plata șomajului tehnic -s-a dovedit benefică pentru joburile celor care s-au reîntors în activitate după ce au avut contractul de muncă suspendat.  În faza a doua, guvernul condus de Ludovic Orban își întărește susținerea pieței muncii printr-o serie de măsuri active care vizează prevenirea concedierilor, protejarea locurilor de muncă din sectoarele viabile, susținerea angajatilor din firmele care și-au reluat activitatea, dar și reinserția pe piața muncii a românilor în căutare de joburi, inclusiv a celor reveniți de la muncă din străinătate. Măsurile guvernului vizează angajatorii, angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, angajaţii full time și part-time, zilierii și nu în ultimul rând angajaţii din agricultură. 

Sprijin de la Uniunea Europeană pentru angajații și firmele afectate de criză

Măsurile cele mai importante anunțate de Guvernul PNL  vor avea parte de o generoasă finanțare din partea Uniunii Europene. Este vorba de programul SURE, prin care România ar putea primi între 3 şi 5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a putea pune în aplicare setul de măsuri măsurile de sprijin pentru angajaţii şi firmele afectate de criză.

„Prin intermediul acestui program, ţările membre pot să acceseze sume importante de bani, cu condiţia oferirii unor garanţii. În ceea ce priveşte România, trebuie să ofere o garanţie de până la 400 de milioane de euro şi va beneficia, conform calculelor noastre, sigur, în funcţie de mecanismul de repartiţie a fondurilor respective, de o sumă între 3 și 5 miliarde de euro, suma totală care va fi folosită în acest program fiind de 100 de miliarde.", a declarat premierul Ludovic Orban.

20

Guvernul plătește, trei luni, până la 41,5% din salariul brut al agajatilor care și-au reluat activitatea

Pentru acele domenii în care se vor menţine restricţiile după data de 1 iunie, Guvernul anunță că va continua plata şomajului tehnic. De asemenea, pentru toate domeniile care îşi vor relua activitatea, şomajul tehnic va fi înlocuit de o măsură activă de susţinere prin alocarea unui procent din salariul brut al angajatului, de până la 41,5% (dar maxim 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe țară), timp de 3 luni.

„Pentru toate domeniile care îşi vor relua activitatea ca urmare a relaxării restricţiilor, şomajul tehnic va fi înlocuit de o măsură activă de susţinere a reluării activităţii de către angajaţi, prin alocarea unui procent din salariul brut al angajatului, de până la 41,5%, pentru fiecare angajat care îşi reia activitatea în cadrul companiei în care a lucrat", a spus premierul Orban. 

Firmele care fac angajări primesc până la 30% din salariul brut

Guvernul a anunțat că, pe lângă măsura activă acordată pentru reluarea activității angajaților din companiile care au fost afectate de măsurile de restricție sau au fost afectate indirect de criza economică, statul mai are pregătite și alte măsuri active.

„Vom acorda un procent de până la 30 % din salariul brut companiilor care vor angaja oameni aflați în căutarea unui loc de muncă, care vor oferi locuri de muncă cetățenilor români care sunt în căutarea unui loc de muncă pe o perioadă de cel puțin trei luni de zile", a mai adăugat Orban. 

Totodată, pentru categoriile pentru care angajarea este mai dificilă, cum sunt tinerii absolvenți sau persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare și care își găsesc cu dificultate locuri de muncă vor fi dezvoltate instrumente de susținere a angajărilor mult mai generoase, susținând un procent semnificativ din salariul brut o perioadă de timp mai lungă.

Măsuri similare de susținere se vor lua și în cazul fermierilor în contractele cu zilierii. 

Întreg acest set de măsuri va fi urmat, curând, de programul de relansare a economiei și de recosntrucție a României, program ce va aduce cea mai puternică susținere a locurilor de muncă prin investitii masive în domeniile importante ale economiei.   Articol sustinut de PNL

21

STUDIU. Ce subiect ar trebui pus urgent pe masa CSAT. Aceasta este o amenințare reală la adresa siguranței naționale Ionel Văduva 2020.05.22   Sărăcia reprezintă o amenințare reală la adresa siguranței naționale.

Un procentaj de 87% dintre respondenții unui studiu realizat de Ambasada Sustenabilității în România susțin că sărăcia reprezintă o amenințare reală la adresa siguranței naționale.

De altfel, în contextul pandemiei de COVID-19, aceasta este una dintre cele mai importante teme care trebuie tratată la nivel național, astfel că liderii organizației susțin că subiectul în cauză ar trebui pus imediat pe masa CSAT.

Totodată, studiul întreprins la nivel național, aplicat prin Reveal Marketing Research, a identificat un grad foarte ridicat al urgenței cu care trebuie soluționată problema sărăciei în România (95%), iar cei mai mulți dintre cei intervievați cred că există modalități de soluționare.

Cercetarea a mai scos la iveală faptul că pentru 85 la sută dintre femeile intervievate, impactul personal al sărăciei pare să fie mai apăsător.

În acest context, autorii studiului susțin că, de obicei, femeile sunt mai afectate de sărăcie, atât prin diferențele de salarizare, accesul la piața muncii, cât și prin obligația de a-și dedica o parte din timp creșterii copiilor.

Pentru 85 la sută dintre femeile intervievate, impactul personal al sărăciei pare să fie mai apăsător / Sursă foto: Reveal Marketing Research

Diferențe

În ceea ce privește impactul personal, cei mai puțin afectați de sărăcie ar fi, în medie, bărbații și locuitorii din mediul urban mare.

22

Concret, sărăcia are un impact personal asupra bărbaților în proporție de 76%, respectiv de 79 de procente în cazul locuitorilor din mediul urban mare.

De obicei, aceștia au acces la locuri de muncă, la fel cum este și cazul celor din comune, care, de multe ori, trăiesc din autoconsum (78%).

Cei mai afectați sunt locuitorii din mediul urban mediu (85% dintre respondenți), unde prețurile sunt asemănătoare cu cele din urbanul mare, dar oportunitățile nu sunt comparabile.“De remarcat, din timpul studiului calitativ, că mulți dintre ei nici nu îi condamnă pe cei care au manifestări anti-sociale care izbucnesc din sărăcie, ci manifestă

Înțelegere și compasiune față de cei care au manifestări antisociale care izbucnesc din sărăcie

În contextul analizei rezultatelor studiului, impactul personal este mai mic (65%), deoarece mai putini români s-au confruntat direct cu sărăcia extremă.

Cu toate acestea, femeile dovedesc mai multă îngrijorare și empatie pentru cazurile sociale afectate de foamete (90%).

„Cu cât statutul social al respondenților e mai scăzut, cu atât aceștia percep ca mai importantă problema foametei”, spune Dragoș Tuță, inițiator și președinte al Ambasadei Sustenabilității în România.

Statul, salvatorul românilor

Chestionați, pentru ambele probleme (sărăcie și foamete), cine ar fi responsabili cu soluționarea acestora, respondenții studiului au indicat, în procent de aproximativ 70%, că autoritățile statului sunt cele de la care așteaptă soluții.

Doar unul din cinci români crede că este de datoria lui să rezolve singur aceste probleme.

ONG-urile sunt percepute ca vectori de implementare, însă populația știe că acestea nu își pot desfășura activitatea fără un cadru legislativ propice și fără ajutorul persoanelor generoase sau a companiilor.

Mediul privat are o importanță redusă (3%), românii neavând așteptări de la acesta să soluționeze probleme precum sărăcia și foamea, decât mai mult indirect, prin crearea de locuri de muncă.

Astfel, românii se uită cu speranță către autorități pentru a le veni în ajutor.

23

„Cred că acest studiu ne arată că românii consideră că pe agenda statului și mai ales pe cea a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (n.r. – CSAT), pentru că vorbim de siguranță națională, este necesar și urgent să introducem și alte teme decât cele clasice precum terorismul, riscul de război și așa mai departe”.

„Sărăcia, mai ales în contextul COVID-19, este una dintre cele mai importante teme care trebuie tratată la nivel național.

„Din acest motiv, am și lansat România Solidară, care cere investiții rapide și considerabile în eradicarea sărăciei, așa cum statul și-a asumat stategia națională de dezvoltare durabilă.

„De asemenea, în aceste zile, vorbim despre planul de relansare economică și considerăm că un astfel de plan nu poate fi viabil și trainic pe termen lung, atât timp cât ne uităm doar la cei care au resurse materiale și ignorăm un număr foarte mare de români ce se află astăzi în sărăcie sau în risc de sărăcie”, a conchis Dragoș Tuță.

Context – Ziua Globală a Solidarității

Studiul comandat de Ambasada Sustenabilității în România a fost realizat în noiembrie 2019 (nefiind dat publicității până acum) și vine în întâmpinarea Zilei Globale a Solidarității, care se sărbătorește pe 22 mai, spun reprezentanții organizației.

Acesta este un program dezvoltat sub obiectivele de dezvoltare sustenabilă – SDG, ratificate și de România în 2015.

Anul acesta, Ziua Globală a Solidarității pune pe tapet problemele sărăciei cauzate sau accentuate de COVID-19 și se sărbătorește online sub egida hashtag-ului #StrongerTogether.

Reveal Marketing Research a aplicat un număr de 1.300 de chestionare prin metodologiile CAWI (online) și CATI (telefonic) pe un eșantion reprezentativ la nivel național, atât pentru mediul urban cât și pentru cel rural.

Potrivit Eurostat, unul din trei români este afectat de sărăcie, iar unul din șase trăiește în sărăcie extremă, adică are venitul zilnic pe membru de familie sub 1,71 euro ( sub 8,25 lei).

……………………….

24

LEGISLATIV

 

Legislaţie românească

Ordonanţa de urgenţă nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere, Guvernul României Va fi modificat de L 63/2020 la 24.05.2020

Decretul nr. 270/2020 pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2019 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 424 din 21.05.2020. A intrat în vigoare la 21.05.2020

Legea nr. 63/2020 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2019 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 424 din 21.05.2020. Va intra în vigoare la 24.05.2020

Ordinul nr. 134/2020 privind aprobarea Criteriilor de autorizare a stupinelor de elită şi a stupinelor de multiplicare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 424 din 21.05.2020. A intrat în vigoare la 21.05.2020

Criteriile de autorizare a stupinelor de elită şi a stupinelor de multiplicare, din 18.05.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 424 din 21.05.2020. A intrat în vigoare la 21.05.2020

Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, Parlamentul României Va fi modificat de OUG 30/2020; OUG 41/2020 la 22.05.2020

………………….

INTERNE

EXPERȚI. Viziune negativistă cu privire la producția și exporturile totale de cereale ale României Ionel Văduva  2020.05.22   Viziune negativistă cu privire la producția și exporturile totale de cereale ale României / Exporturile totale de cereale ale României din

25

următorul an agricol ar urma să se diminueze cu 5,5 procente, după o creștere de 9,5% în sezonul 2019-2020.

De asemenea, producția de cereale se va contracta cu 2,6% în sezonul 2020-2021, în ciuda unei majorări a suprafețelor însămânțate de 2,2%.

Diminuarea producției totale este pusă de Departamentul american al Agriculturii (USDA) pe fondul secetei care afectează și alte state din Europa Centrală și de Est.

În plus, potrivit celui mai nou raport publicat la începutul acestei săptămâni de USDA și citat de world-grain.com, producţia de grâu a României în 2020-2021 va scădea până la 8,3 milioane de tone, de la 8,6 milioane de tone, în pofida unei creşteri cu 5,2% a suprafeţelor însămânţate.

Opinii diferite

Separat, fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane de tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane de hectare.

Potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.ro de șeful Pro Agro, fermier care lucrează 300 ha în sudul țării, agricultorii şi comercianții consultaţi de agenția de presă Reuters care au spus că se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane tone, ar fi „optimiști”.

„Sunt optimiști cei care spun altceva. Din 2,1 milioane hectare semănate cu grâu la nivel de țară, sunt înștiințate la primării ca fiind calamitate cam 900.000-1.000.000 hectare. Din acestea, a fost raportat un grad de afectare între 50-100%.

Eu prognozez că, la finele acestui an agricol, vom putea atinge abia pragul minim de producție la grâu, și anume cinci milioane tone. Pentru consum, pentru populație, nu va fi o problemă. Pentru economie va fi problema”, susține fermierul.

26

Scăderi și la producția de porumb

La porumb, USDA previzionează că suprafaţa însămânţată în România a rămas stabilă la 2,65 milioane de hectare.

Însă, cu toate acestea, producţia va scădea la 14 milioane de tone în anul agricol care va începe la 1 iulie 2020.

Totodată, producţia de orz a României ar urma să scadă cu 3% până la 1,55 milioane de tone în anul 2020-2021, susţine USDA.

Orzul este în primul rând o cultură destinată exportului în România.

„Exporturile ar urma să scadă uşor din cauza recoltei mai mici, 85% din exporturile de orz ale României mergând spre pieţele din afara UE”, susţine USDA.

Cea mai gravă secetă din ultimul secol afectează Europa de Est

Seceta care pârjoleşte statele din estul blocului comunitar (UE27) devastează recoltele şi agravează ceea ce se aşteaptă a fi cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului, transmitea Bloomberg.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, preciza sâmbăta trecută că, din primele evaluări, există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile.

„Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”, menționa șeful MADR.

În unele părţi din România şi Polonia, aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani.

Această secetă a dat naştere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii alimentare într-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare în regimurile totalitare, după problemele recente cu asigurarea medicamentelor şi echipamentelor medicale de protecţie împotriva coronavirusului.

27

Dimensiunea pagubelor, cunoscută la finalul lunii mai. Se estimează o producție de grâu cu aproape 50% mai mică Mihaela Prevenda Vineri, 22 Mai 2020 14:30

În prezent, 120 de comisii de constatare a pagubelor sunt în teren, acestea lucrând continuu, inclusiv sâmbăta și duminica, a declarat, într-o intervenție la televiziunea Digi24 (astăzi, 22 mai 2020), ministrul Agriculturii, Adrian Oros, precizând că dimensiunea pagubelor o vom ști la finalul lunii mai, atunci când se vor putea face calcule pentru a stabili cuantumul despăgubirilor.Potrivit datelor centralizate de MADR, la ora actuală, suprafața calamitată a ajuns la 1,3 milioane de hectare. S-au încheiat procese verbale pentru 850.000 de hectare.

„Toamna trecută au fost însămânțate 2,9 milioane de hectare cu grâu, orz, rapiță, secară, din care mai mult de o treime sunt afectate de secetă până la ora asta. Estimările arată că producția de grâu a României, anul acesta, va fi mai mică, așteptându-ne la un maxim de 5 – 5,5 milioane de tone, comparativ cu 9 milioane cât se obține într-un an bun”, a menționat Adrian Oros.

Ministrul a enumerat județele cu cele mai mari suprafețe calamitate: Constanța – 416.000 ha, Tulcea – 212.000 ha, Ialomița – 123.000 ha, Brăila – 97.000 ha, Buzău – 75.000 ha, Galați – 61.000 ha.

Suprafața irigată la nivelul țării este de 222.000 de hectare.

Fermierul brăilean Ștefan Gheorghiță, cel care vorbește de mai bine de trei luni despre seceta pedologică extremă cu care se confruntă agricultorii și care, inclusiv prin Asociația Producătorilor Agricoli Brăila al cărei membru este, a semnalat problema tuturor autorităților, susține că în curând vom vorbi și despre calamități la culturile de primăvară, vreo două milioane de hectare din care circa 70% vor fi afectate de secetă în proporție de peste 70%.

„Eu rămân pe previziune mea, adică vom avea 1,5-1,7 milioane de hectare calamitate la culturile de toamnă, din care  circa 80% cu calamitate peste 70%. Vestul țării acum începe în mod serios să anunțe calamitățile și încep și anumite zone din Oltenia să sufere”, spune Ștefan Gheorghiță.

USDA: Exportul de porumb al României ar putea atinge un nivel record de 7,1 milioane de tone Angelica Lefter - 21 mai 2020 România ar putea atinge un nou record în ceea ce privește exporturile de porumb în acest an de marketing. În primele patru luni ale anului de marketing 2019/20, exporturile către piețele din afara Uniunii Europene s-au dublat, în timp ce livrările către țările UE au crescut cu 20%.

28

Numai peste granițele UE s-a livrat deja mai mult decât în tot anul de marketing anterior, potrivit economica.net.

Exporturile de porumb ale României (inclusiv vânzările intracomunitare) ar putea atinge în acest an de marketing (octombrie 2019/septembrie 2020) pragul record de 7,1 milioane de tone, față de 5,8 milioane de tone cu un an în urmă (plus 22%) sau 4,5 milioane de tone în 2017/2018, arată datele Departamentului Pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii.

Țara noastră va livra probabil 3,5-3,6 milioane de tone către celelalte state din blocul comunitar. În raportul  Departamentului Agriculturii al Statelor Unite ale Americii (USDA) se arată că: “În primele patru luni ale anului de marketing 2019/20, exporturile către piețele din afara UE s-au dublat, în timp ce livrările către țările UE au crescut cu 20%”.

În perioada 10/2019-1/2020, România a vândut în spațiul intracomunitar și în țările terțe 3,7 milioane de tone de porumb, față de 2,4 milioane de tone în perioada similară a anului anterior. În 2019 (an calendaristic) vânzările de peste granițe au totalizat 5,8 milioane de tone.

Conform datelor ComisieI Europene în perioada 1.07.2019-17.05.2020, țara noastră a exportat 3,4 milioane de tone de poumb, adică 74,7% din cantitatea totală de porumb vândută de UE peste granițe. Față de perioada similară a anului trecut, cantitatea exportată s-a majorat cu aproximativ 28,2%. În anul de marketing anterior, România a livrat în afara blocului comunitar 2,6 milioane de tone.

Cele mai importante piețe pentru România sunt Turcia, Egipt, Coreea de Sud și Liban, în timp ce printre statele UE care cumpără porumb românesc se numără Spania, Italia și Olanda.

Creștera semnificativă a exporturilor se datorează atât creșterii producției cât și a prețurilor, ceea ce i-a făcut pe fermieri și traderi să îți dorescă să iasă peste granițe. Mai exact, producția totală de porumb a atins aproximativ 14,3 milioane de tone, o creștere de 2,14% față de cultura anului trecut. Suprafața cultivată a crescut și ea cu 10%, până la 250.000 de hectare, întrucât

29

condițiile proaste pentru rapiță au încurajat unii fermieri să se reorienteze către porumb.

Mai mult, prețurile mai mari din 2019 au încurajat exporturile. Acum, conform ultimelor date ale Comisie Europene, în 15 mai, tona de porumb se vindea în portul Constața cu 172 de euro (preț FOB), iar în Oltenia cu 146 de euro tona (DEPSILO).

Cu un an în urmă, prețurile erau de 156 de euro și respectiv 138 de euro tona. Estimări 2020 În ceea ce privește situația din acest an agricol, USDA estimează că suprafața de porumb va rămâne la aproximativ 2,65 milioane de hectare, cu 8% peste anul trecut.

Urmare a secetei, este însă posibilă o ușoară reducere a productivității la hectar. Totodată, USDA estimează o producție totală de 14 milioane de tone. În 2019, producția de porumb a României a fost de 16,99 milioane de tone de boabe.

Bloomberg: Orzul de calitate va avea preț mic sau deloc! Ramona Dascălu - 21 mai 2020

Orzul de calitate riscă să ajungă hrană pentru porci! Fermierii europeni vor trebui, anul acesta, să îşi vândă recoltele de orz mai ieftin pentru a fi utilizate ca nutreţ pentru animale și asta din cauză că producătorii de malţ şi berarii au închis fabricile sau au redus producţia, ca urmare a închiderii  pub-urilor şi restaurantelor, pe fondul restricțiilor cauzate de epidemia de coronavirus, conform unei analize Bloomberg.

”Ce se întâmplă acum şi cum va evolua situaţia? Nu am nicio idee”, spune Brett Askew, un fermier britanic care a decis să opteze pentru cultivarea orzului în speranţa că îl va vinde producătorilor de malţ. „Recolta este în pământ şi trebuie să aşteptăm să o recoltăm. Însă cine o va cumpăra?”, se întreabă Brett Askew.

Aproape a şase parte din orzul existent la nivel mondial este utilizat pentru a produce malţ, însă această pondere este mai mare în regiunile cu industrii

30

puternice de bere şi whiskey. Conform datelor publicate de Guvernul american, în sezonul viitor stocurile de orz în Uniunea Europeană vor creşte cu 14% până la 6,6 milioane de tone. În paralel, preţurile la orz în Franţa au coborât recent la cel mai redus nivel de după 2015, arată Agerpres.

Stocarea orzului premium, o problemă

Orzul din care se produce malţ trebuie stocat în silozuri speciale pentru a-şi păstra calitatea iar în condiţiile în care următoarea recoltă va începe în jurul lunii iunie, mulţi cultivatori nu dispun de spaţiile necesare pentru a stoca orzul până când cererea îşi va reveni.

Grupul belgian Boortmalt, cel mai mare producător mondial de malţ, se aşteaptă să îşi reducă achiziţiile de orz de la fermieri iar rivalul Malteurop a închis, temporar, patru fabrici de procesare din America de Nord.

Nu se fac contracte pentru orzul de malț

”Nu există tranzacţii cu orz pentru malţ deoarece nu există cerere. De fapt, producătorii de malţ încearcă să scape de orz deoarece preconizează că nu vor avea nevoie de el. Ei ştiu că există o nouă recoltă care urmează să apară pe piaţă”, spune Brent Atthill, director la RMI Analytics AG. În aceste condiţii, diferenţa de preţ între orzul de calitate utilizat pentru producţia de malţ şi soiul utilizat drept nutreţ pentru animale s-a redus din cauza diminuării cererii şi va continua să se reducă, susţine Brent Atthill.

La nivel global, guvernul american se aşteaptă ca în sezonul următor stocurile mondiale de orz să se majoreze cu 7% până la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Pentru fermierul Brett Askew, chiar dacă sectorul băuturilor îşi va reveni în acest an, piaţa orzului va rămâne una cu probleme pentru o perioadă mai mare de timp. „Impactul va fi resimţit pentru mai mult decât în următoarele şase luni. Cel mai probabil va fi pentru 18 luni şi chiar doi ani”, crede fermierul.

Silozul de secară, o soluție care ar trebui luată în calcul de toți fermierii! Ramona Dascălu - 21 mai 2020

Silozul de secară reprezintă o alternativă viabilă în asigurarea balanței furajare, spune europarlamentarul Daniel Buda, care îi îndeamnă pe fermierii români să cultive secară, o cultură puțin sensibilă la condițiile pedoclimatice și care se pretează a fi cultivată în toate zonele țării, ceea ce o face rentabilă în orice fermă.

31

Silozul de secară este o soluție care ar trebui luată în calcul de toți fermierii, spune Daniel Buda. Fermierii din România trebuie să aibă în vedere silozul de secară ca fiind o alternativă viabilă în asigurarea balanței furajere! ”Acest lucru l-am putut constata „la fața locului “ în fermele din Sălaj care au optat pentru această cultură”, spune europarlamentarul.

Secara este o plantă care se pretează a fi cultivată de la est la vest și de la nord la sud în România. Este puțin sensibilă la condițiile pedoclimatice, ceea ce o face rentabilă în orice fermă. Luând în calcul faptul că după recoltarea acesteia pentru siloz, același teren poate fi folosit pentru cultura porumbului pentru siloz, confirmă o dată în plus rentabilitatea acesteia. „În Belgia și o bună parte a Franței, culturile de păioase care se însămânțează toamnă, iar apoi sunt însilozate reprezintă majoritatea bazei furajere în ferme. În noile condiții pedoclimatice, putem observa că este nevoie de optarea pentru culturi care să se poată bucura de precipitațiile de peste iarnă”, arată europarlamentarul Daniel Buda, într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Fermierii care cultivă secară beneficiază de cel mai timpuriu nutreț verde, potrivit europarlamentarului. De altfel, secara pentru furaj se folosește atât sub formă de fân cât și sub formă de nutreț verde care este suculent, bogat în substanțe nutritive și are un grad ridicat de digestibilitate. În același timp, secara produce cel mai timpuriu nutreț verde, aproximativ pe la mijlocul lunii aprilie.

Secara este ideală pentru a fi folosită în furjarea animalelor întrucât conține carbohidrați care determină o senzație de sațietate de durată și contribuie la menținerea sănătății animalelor și la obținerea de performanțe ridicate. La o recoltă bună sau în anii ploioși, secara tânără poate fi însilozată, urmând să fie folosită mai târziu. Secara pentru furaj se seamănă la începutul toamnei sau la sfârșitul lui august. Dacă după semănat vremea este ploioasă, secara crește repede, înfrățeste puternic și poate fi pășunată către sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie. Aceasta prezintă avantaje specifice față de alte cereale: plantele au nevoie de mai puțină apă, este necesar mai puțin pesticid și are cel mai mare potențial de producție dintre toate

32

cerealele. Ea conține carbohidrați care determină o senzație de sațietate de durată.

”În Germania, două treimi din recolta de secară este folosită pentru hrana animalelor, ceea ce a condus și la un nivel mai ridicat de sănătate și bunăstare a acestora. Folosind secara pentru furajarea animalelor, se contribuie la menținerea sănătătii acestora și la obținerea de performanțe ridicate. Îi încurajez pe fermierii români să se orienteze către silozul de secară, fiind o soluție sigură și eficientă pentru asigurarea unor furaje de calitate”, a declarat Daniel Buda.

Exporturi romanesti record de porumb catre Egipt si Turcia, in acest sezon?! Agrostandard | 20 May, 2020

Exporturile de porumb ale Romaniei, in luna martie, au crescut cu 51% fata de media din ultimii trei ani pentru aceasta luna, potrivit datelor portuare, arata UkrAgroConsult1.

Principalele piete de desfacere au fost Egipt, Coreea de Sud, Turcia si Arabia Saudita. In perioada septembrie 2019 – martie 2020, Romania a livrat cu 41% mai mult porumb pe cale maritima, comparativ cu perioada corespunzatoare din sezonul anterior. O crestere semnificativa a exporturilor a fost inregistrata catre Spania (+47%), Egipt (+303%), Turcia (160%), Olanda (+59%), Italia (+23%). In acest sezon, livrarile catre Turcia si Egipt ar urma sa atinga un nivel record, mai arata UkrAgroConsult.

1 https://www.ukragroconsult.com/en/news/turtsiya-i-egipet-zakupyat-rekordnii-ob-em-ruminskoi-kukuruzi

33

Romania a avut o productie de porumb de circa 17 milioane de tone, fata de 18,3 mil. tone, in anul anterior.

Exportueile au atins, anul trecut, 6,7 milioane de tone de porumb (locul I la exportul de produse agro-alimentare), in valoare de 1,243 miliarde de euro, comparativ cu 4,68 milioane tone porumb, in valoare de 876,5 milioane euro, in 2018, potrivit MADR.

Criteriile de autorizare a stupinelor de elită și de multiplicare au intrat în vigoare! agrointeligenta.ro - 21 mai 2020

Criteriile de autorizare pentru stupinele de elită, adică acele ferme de unde pleacă materialul biologic către alți crescători de albine, au fost publicate în Monitorul Oficial, intrând în vigoare de astăzi, joi – 21 mai. Stuparii care vor să își autorizeze exploatația trebuie să dețină cel puțin 150 de familii de albine, înscrise în registrul agricol și identificate conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor.

Ordinul privind aprobarea Criteriilor de autorizare a stupinelor de elită și a stupinelor de multiplicare, publicat în Monitorul Oficia, specifică faptul că stupina de elită, potrivit prevederilor art. 5 lit. ș) din Legea apiculturii nr. 383/2013, cu modificările ulterioare, este stupina autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, în creșterea familiilor de albine de elită și producerea de material biologic selecționat, conform programului național de ameliorare la albine.

Iată ce mai prevede ordinul de ministru:

Familia de albine de elită, potrivit prevederilor art. 5 lit. ș) din Legea apiculturii nr. 383/2013, cu modificările ulterioare, este familia de albine de rasă pură, cu performanțe superioare selecționate, ca urmare a aplicării programului național de ameliorare, și care transmite constant, prin descendență, însușirile respective.

34

În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:

a) stație de împerechere apicolă controlată – un amplasament care asigură o zonă de izolare reproductivă la albine, utilizată temporar, pentru împerecherea mătcilor selecționate, asigurând controlul împerecherilor și pe linie paternă. Stația de împerechere apicolă controlată reprezintă un instrument care poate fi utilizat pentru a spori eficiența măsurilor de conservare a unor genotipuri valoroase și valorificarea acestora prin selecție;

b) nucleu de împerechere – unitate biologică de albine, de dimensiuni mici, în care se introduc mătcile obținute în stupină, în vederea împerecherii și livrării ulterioare a acestora către beneficiari.

Ce condiții trebuie să îndeplinească stupinele de elită pentru a fi autorizate

Pentru a fi autorizată ca stupină de elită, stupina trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) să dețină cel puțin 150 de familii de albine, înscrise în registrul agricol și identificate conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor;

b) să dețină autorizație sanitară veterinară, din care să reiasă că familiile de albine sunt indemne de boli contagioase și potențial transmisibile;

c) să se utilizeze un program informatic de analize morfometrice a nervurilor aripilor albinelor lucrătoare prin care să se confirme apartenența la rasă a familiilor de reproducție din care vor fi transvazate larve pentru creșterea mătcilor și, respectiv, a familiilor în care sunt mătcile bunici ale trântorilor folosiți pentru împerechere controlată;

d) deținătorul stupinei de elită trebuie să fie sau să aibă specialist angajat, respectiv inginer zootehnist, prin contract de muncă sau contract de colaborare, care să fie implicat direct în activitatea de selecție și ameliorare; de asemenea, să aibă un contract de colaborare cu un medic veterinar, cu respectarea legislației în vigoare;

e) să transmită către ANZ modul în care va realiza împerecherea controlată, respectiv prin stație de împerechere apicolă controlată și/sau însămânțare artificială;

f) în cazul împerecherii în stația de împerechere apicolă controlată, să transmită coordonatele G.P.S. ale stației de împerechere unde se vor realiza

35

împerecherile naturale controlate, precum și perioada de timp în care aceasta va fi funcțională, respectiv data când vor fi duse primele nuclee de împerechere și crescătorii de trântori și data când vor fi readuse pe vatra permanentă;

g) în cazul însămânțării artificiale, să dețină aparat de însămânțare artificială, tub de dioxid de carbon și stereomicroscop; deținătorul stupinei de elită să fie sau să aibă un operator calificat care să presteze însămânțarea artificială în calitate de angajat cu contract de muncă sau pe baza unui contract de colaborare, conform legislației în vigoare;

h) să dețină baza tehnico-materială pentru creșterea mătcilor și evaluarea familiilor de albine: spatulă de transvazat, rame de creștere, nuclee de împerechere, seturi de plăcuțe de opalit cu numere de la 1 la 99 care să respecte codul internațional al culorilor pentru marcarea mătcilor, cuști pentru mătci, cântar electronic microanalitic pentru cântărirea mătcilor, halate albe, lampă pentru sterilizarea instrumentarului, cântar pentru cântărirea producției de miere obținute de la familiile evaluate.

Pe întreaga perioadă de funcționare a stupinei de elită, deținătorul acesteia are următoarele obligații:

a) să înființeze și să actualizeze permanent baze de date care să reflecte valorile de evaluare și să calculeze valorile finale de testare pentru fiecare criteriu de selecție evaluat;

b) să evalueze anual minimum o treime din efectiv; restul familiilor vor putea fi folosite pentru creșterea trântorilor și popularea nucleelor de împerechere sau vor fi familii de reproducție deja evaluate în sezonul anterior;

c) să marcheze toate mătcile împerecheate controlat sau însămânțate artificial cu plăcuțe de opalit numerotate și colorate, conform codului internațional de marcare a mătcilor;

d) să țină un registru de evidență al stației de împerechere și/sau al laboratorului de însămânțare artificială, în care să se menționeze:

(i) data recoltării mătcilor împerecheate natural/însămânțate artificial;

(ii) numărul de mătci împerecheate natural sau însămânțate artificial și codul familiei de reproducție din care s-au transvazat larvele pentru creșterea mătcilor, respectiv codul familiei din care provine bunica trântorilor;

36

e) să elibereze certificat de origine, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, care să conțină minimum: numărul plăcuței de opalit al mătcii, codul mătcii, data ecloziunii mătcii, data recoltării mătcii din nucleul de împerechere, data însămânțării artificiale (dacă a fost însămânțată artificial), codul mamei mătcii, codul bunicii trântorilor și rezultatele evaluării mătcilor de reproducție, atât pe linie maternă, cât și pe linie paternă;

f) să țină o evidență strictă a activității.

Criteriile de selecție a familiilor de albine în stupina de elită sunt minimum:

a) vitalitatea – rezistența la iernare și boli; verificarea se face toamna și primăvara de către ANZ;

b) instinctul de acumulare – cantitatea totală de miere marfă obținută de la fiecare familie de albine într-un sezon;

c) blândețea – se va evalua blândețea la fiecare intervenție în stup cu note de la 1 la 4, unde 1 reprezintă familie extrem de agresivă și 4 familie extrem de blândă, iar la finalul perioadei de evaluare se face media aritmetică;

d) tendința de roire – primăvara și vara se evaluează tendința de roire cu note de la 1 la 4, unde 1 reprezintă tendința de roire foarte mare și 4 familia nu a făcut botci de roire, iar la finalul perioadei de evaluare se ia în calcul valoarea cea mai mică;

e) opțional se pot evalua și alte criterii: comportamentul pe faguri, rezistența la varooză, producția de polen, prolificitatea etc.

Stupinele de elită pot duce nuclee de împerechere și familii crescătoare de trântori în perioada mai- septembrie la stațiile de împerechere apicolă controlată, în vederea obținerii de mătci împerecheate controlat. Stupinele de elită care vor opta pentru împerecherea mătcilor pe stațiile de împerechere apicolă controlată vor transmite anual către ANZ, cu minimum 2 săptămâni înainte de a deplasa familiile crescătoare de trântori și nucleele de împerechere, coordonatele GPS ale stației de împerechere.

Stația de împerechere apicolă controlată trebuie să aibă o izolare de minimum 20 km în zona de deal și câmpie, respectiv pe o rază de 20 km în linie dreaptă, de jur împrejur, să nu mai fie înregistrată în baza de date a ANZ sau la registrul agricol de pe raza comunelor învecinate nicio altă stupină, sau de minimum 10 km în zona de munte, la altitudine de peste 1.000 metri, respectiv pe o rază de 10 km în linie dreaptă, de jur împrejur, să

37

nu mai fie înregistrată în baza de date a ANZ sau la registrul agricol de pe raza comunelor învecinate nicio altă stupină.

După verificarea îndeplinirii condițiilor de la alin. (3), ANZ va notifica în scris autoritățile administrației publice locale și autoritățile silvice care dețin sau administrează terenuri aflate în raza de izolare a stațiilor de împerechere, în sensul informării acestora despre faptul că în raza de izolare nu pot funcționa alte stupine.

Criterii de autorizare a stupinei de multiplicare

Stupina de multiplicare, potrivit prevederilor art. 5 lit. t) din Legea apiculturii nr. 383/2013, cu modificările ulterioare, este stupina autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv ANZ, pentru multiplicarea materialului genetic provenit de la familii de albine cu performanțe superioare, de rasă pură, din stupina de elită, conform programului național de ameliorare.

Pentru a fi autorizată ca stupină de multiplicare, stupina trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii:

a) are o schemă de multiplicare și tehnologie de creștere proprie aprobată de ANZ;

b) minimum 10% din mătcile utilizate pentru activitatea de multiplicare se achiziționează din stupinele de elită autorizate de ANZ;

c) dimensiunea minimă a stupinei de multiplicare este de 50 de familii de albine, înscrise în registrul agricol;

d) deținătorul stupinei de multiplicare trebuie să fie sau să aibă angajat personal atestat în domeniul apicol, confirmat prin diplomă/atestat/certificat de absolvire;

e) identificarea familiilor de albine se realizează conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017;

f) individualizarea mătcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului internațional al culorilor;

g) să dețină autorizație sanitară veterinară din care să reiasă că familiile de albine sunt indemne de boli contagioase și potențial transmisibile;

38

h) deținătorul stupinei de multiplicare trebuie să țină o evidență strictă a activității, consemnată în documentele prevăzute în anexele nr. 3-8;

i) eliberează declarația de conformitate, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8;

j) deținătorul va prezenta la ANZ o declarație pe propria răspundere din care să reiasă că familiile aferente stupinei de multiplicare stau tot timpul anului pe vatra permanentă.

Condiții de comercializare a mătcilor din stupinele de elită și multiplicare

Mătcile vor fi comercializate cu îndeplinirea următoarelor condiții:

a) din punctul de vedere al însușirilor morfologice și fiziologice:

(i) conformația corpului – normală din punct de vedere anatomic;

(ii) integritatea corporală;

(iii) culoarea tegumentului – caracteristica rasei de albine Apis Mellifera Carpatica;

(iv) greutatea corporală – trebuie să aibă la livrare minimum 160 mg;

(v) prezența pontei proprii;

b) din punctul de vedere al stării de sănătate a mătcilor și a albinelor însoțitoare, acestea trebuie să fie indemne de orice boală și paraziți;

c) din punctul de vedere al individualizării mătcilor, aceasta trebuie să respecte codul internațional al culorilor;

d) din punctul de vedere al ambalării mătcilor, aceasta se face în cuști de transport speciale cu albine însoțitoare și hrană necesară pentru o perioadă de 10 zile.

Comercializarea mătcilor din stupina de elită este însoțită de certificatul de origine. Comercializarea mătcilor din stupina de multiplicare este însoțită de declarația de conformitate prevăzută art. 6 lit. i) și o copie a certificatului de origine a mamei/mamelor mătcilor comercializate, primit de la stupina de elită.

În urma verificării stupinelor autorizate și constatării nerespectării cel puțin a unuia dintre criteriile de autorizare sau a unei obligații prevăzute în

39

prezentele criterii de autorizare, ANZ îl notifică pe deținătorul stupinei de elită/stupinei de multiplicare despre neregula constatată și perioada de timp în care trebuie să se conformeze. În cazul în care după perioada notificată potrivit prevederilor alin. (1) deținătorul nu a remediat neregula, ANZ retrage autorizarea stupinei de elită/stupinei de multiplicare, iar timp de 2 ani de la retragere aceasta nu mai poate solicita o nouă autorizare.

Start Bayer Agro Arena 2020: Aproape de fermieri, prin intermediul transmisiilor realizate de Agrointeligența – BTvideo agrointeligenta.ro - 21 mai

Bayer Agro Arena, desfășurată în anul 2020 la cea de-a XIV-a ediție, reprezintă cea mai mare serie de evenimente de câmp din România, destinate fermierilor cultivatori în special de cereale păioase, porumb, rapiță și nu în ultimul rând cartof, sfeclă sau floarea-soarelui.

În contextul actual al distanțării sociale, pentru a putea ramâne aproape de partenerii nostri cu care în fiecare an evaluăm în câmp performanțele tehnologiilor Bayer, întreaga serie de evenimente Bayer Agro Arena s-a mutat în sfera digitală. Astfel, veți avea acces la toate noutățile și informațiile pe care echipa Bayer le aduce în atenția fermierilor în sezonul agricol curent.

Vă așteptăm pe platforma media Agrointeligența (site și Facebook), pe canalul YouTube Bayer CropScience România sau pe pagina Facebook Dekalb România pentru a fi alaturi de noi în această nouă incursiune Bayer Agro Arena 2020!

Primul eveniment Bayer Agro Arena din acest an va fi transmis luni, 25 mai 2020, orele 11.00, de la CIAT Iazu, județul Ialomița.

”Bayer Agro Arena își propune ca an de an să aducă în atenția partenerilor noștri – fermieri și distribuitori deopotrivă, noutațile în materie de tehnologii performante de protecția plantelor, hibrizi de porumb și rapiță de ultimă generație. Toate acestea, integrate alături de produsele și hibrizii deja consacrati, în tehnologii adaptate specificului pedoclimatic al locațiilor în

40

care se desfășoară Bayer Agro Arena. Scopul este acela de a evidenția beneficiile și valoarea adaugată pe care tehnologiile Bayer le aduc în fermă, prin creșterea performanței și securizarea unor recolte bogate și de calitate”, a spus Sorin Daraban, Director Marketing Operațiuni, România, Bulgaria, Rep. Moldova, Bayer CropScience.

”Am reușit să ne impunem ca un partener eficient în zona companiilor de agribusiness pentru că livrăm cele mai bune rezultate, în cele mai bune condiții de promovare. Suntem onorați că Bayer Agro Arena beneficiază, și în acest an, de întregul nostru suport mediatic. Mulțumim profesioniștilor de la Bayer CropScience Romania pentru încrederea acordată și pentru soluțiile pe care le oferă fermierilor români. Știu că anul 2020 este unul complicat, din toate punctele de vedere, tocmai de aceea este esențial să facem diferența. Ca un lider în informarea și susținerea fermierilor. Îi invit pe agricultori să urmească transmisiile Bayer Agro Arena, vor avea ce vedea și, mai departe, aplica în fermele lor”, a spus Vlad Macovei, fondatorul Agrointeligența.

”Se spune că orice criză aduce la pachet și o serie de oportunități. Iar, pentru domeniul comunicării eficiente în agribusiness, oportunitățile sunt clare. În prezent, printr-o tehnologie adecvată, poți aduce orice eveniment în mediul digital, on-line, către un public de zeci de mii de persoane. Conceptul media dezvoltat împreună cu partenerii de la Bayer va aduce în casele fermierilor toate detaliile culturilor, descoperirile si produsele inovative. Totul astfel încât fermierul să aibă la dispoziție toate informațiile pentru a lua cele mai bune decizii pentru fermele lor. Va fi un proiect media fără precedent pentru zona de comunicare din presa agricolă, zeci de oameni implicați în peste 10 evenimente, filmări în ferme și documentări jurnalistice complexe. Timp de aproape 2 luni, fermierii vor fi la curent cu cele mai noi tehnologii implementate de compania germană în agricultura românească” a spus Cristi Niță, fondator BTvideo.

SUNTEM ROMÂNI, CUMPĂRĂM DE LA ȚĂRANII ROMÂNI DIN PIEȚE! Agroinfo 21 mai 2020 - NU STĂM ÎN GENUNCHI ÎN FAȚA BRUXELLES-ULUI! Partidul Ecologist Român (PER) acuză Parlamentul de trădare naţională şi cere o poziţie publică a preşedintelui României privind promulgarea legii care ar fi trebuit să promoveze produsele românești din fermele noastre, dar nu se întâmplă așa. Dacă lor le place să stea în genunchi în faţa Bruxelles-ului, noi, ecologiştii, vrem să fim în UE, dar vom sta în picioare! Vom cumpăra de la ţăranii români din pieţe! A declarat președintele PER, într-un comunicat remis media.

41

Domnilor parlamentari, domnule Preşedinte al României, în actele de identitate ne mai putem păstra identitatea de români?Partidul Ecologist Român acuză Parlamentul de trădare naţională şi cere o poziţie publică a preşedintelui României privind promulgarea Legii nr. 28/ 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

După gafa parlamentarilor privind adoptarea tacită în Camera Deputaţilor a propunerii legislative ce viza autonomia "ţinutului secuiesc", corectată ulterior de Senat, zilele acestea trăim o altă mare ruşine naţională. Parlamentul neglijent şi ignorant la nevoile românilor a adoptat Legea nr. 28 din 27 martie 2020 care aduce grave modificări la Legea privind comercializarea produselor alimentare.

La articolul 2 alineatul (2), punctele 3, 6, 11, 12 şi 18 se abrogă astfel, dispar definiţii precum "carne românească", "produs românesc", "filiera produsului agroalimentar", "lanţ scurt de aprovizionare". Se mai abrogă şi art. 11 care făcea referire la eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României. O altă modificare ruşinoasă făcută de demnitarii români este modificarea art. 10, din "Comerciantul este obligat să acorde spaţii distincte de expunere şi vânzare produselor româneşti," în "Comerciantul poate acorda, prin înţelegerea părţilor, spaţii distincte (...)".

Derularea procedurii legislative arată pe modificările aduse legii 321/2009 de către liberalii Claudia Boghicevici şi Ioan Cristina (2 propuneri legislative) analiza Guvernului Grindeanu (2017) iar cele mai multe modificări care dezavantajează producătorii autohtoni s-au făcut anul acesta, în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la care participă şi Claudiu Sorin Roşu- Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după care, Legea este promulgată de către însuşi Preşedintele României.

Dacă lor le place să stea în genunchi în faţa Bruxelles-ului, noi, ecologiştii, vrem să fim în UE, dar vom sta în picioare! Vom cumpăra de la ţăranii români din pieţe! A declarat Dănuț Pop, președintele Partidului Ecologist Român, în comunicatul transmis media.

Tudorel Andrei, Institutul de Statistică: Avem potenţial agricol, dar importăm cantităţi impresionante de produse agroalimentare 22.05.2020,

România este una dintre ţările cu potenţial agricol ridicat la nivel european. Evident că cel mai bun argument în acest sens sunt câteva date statistice, prin care putem evalua dimensiunea agriculturii din ţara noastră în context comunitar: România deţine 7,2% din suprafaţa agricolă

42

utilizată în ţările UE - 28, 32,7% din totalul exploataţiilor agricole, 10,7% din producţia de cereale etc. Cu toate acestea, pe parcursul anilor postdecembrişti, România a înregistrat un deficit enorm în comerţul exterior cu produse agro-alimentare. În perioada 1990 – 2018 acesta a atins un nivel surprinzător, de peste 21 mld. euro, şi a fost înregistrat, în condiţiile în care ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia au exportat produse agroalimentare în cantităţi mult mai mari decât au importat.

Prof. univ. dr. Tudorel Andrei Tudorel Andrei

În aceeaşi perioadă, deficitul balanţei comerciale cu produse agro-alimentare ar fi putut fi cu mult mai mare dacă România nu ar fi exportat animale vii, cereale şi seminţe în cantităţi mari, adică produse care valorificate într-un proces de producţie, nu foarte complex, ar fi adus un avantaj competitiv mult mai mare în comerţul exterior. Putem spune că în această perioadă Ro-mânia a exportat, chiar şi pentru reducerea deficitului balanţei comerciale cu produse agro-alimentare, produse neprelucrate, voluminoase şi cu o valoare mică de piaţă.

Pentru a înţelege ce înseamnă pentru fiecare dintre noi comerţul cu produse agroalimentare să trecem de la calcule macroeconomice şi să ne imaginăm că rezultatele pozitive sau negative obţinute în comerţul exterior cu produse agro-alimentare s-ar fi distribuit în mod egal fiecărei persoane incluse în populaţia rezidentă a României.

Vom numi-o pe aceasta „persoana medie convenţională“. În aceste condiţii, raportând valoarea soldului înregistrat pentru produsele agro-alimentare, pe total, dar şi pentru fiecare categorie de produse, la o populaţie anuală medie din această perioadă, se obţin rezultatele prezentate în graficul din figura 1. Acestea reprezintă excedentul sau deficitul activităţii de comerţ exterior cu produse agro-alimentare, atât pe total, dar şi pe cele patru categorii de produse (Animale vii şi produse animale (I), Produse vegetale (II), Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale (III) şi Produse alimentare, băuturi şi tutun (IV)) ce revine în medie fiecărei persoane. La ce concluzii ne conduc aceste date?

Am consumat pe datorie produse agro – alimentare în valoare de 1000 euro/persoană

43

Datele arată că, începând cu anul 1990 şi până în anul Centenarului (2018), persoana medie convenţională a importat pentru consum sau pentru producţia autohtonă în care s-au consumat produse agro-alimentare, cu 1000 euro mai mult decât a exportat. Mai mult, putem spune că în fiecare an din cei douăzeci şi nouă de ani ai perioadei analizate, persoana medie convenţională a acumulat o datorie în urma derulării activităţii de comerţ exterior de aproape 35 euro. Pare puţin, dar este vorba de o singură persoană, la nivelul unui an; pe întreaga perioadă s-a acumulat un deficit urias, de peste 21 de miliarde euro.

 Sursa de date: Date obţinute de autor în urma prelucrării datelor statistice ale INS

Figura 1. Rezultatele activităţii de comerţ exterior pentru categoriile de produse agro-alimentare în perioada 1990 – 2018, din perspectiva soldului pe o persoană

Performanţi în comerţul cu cereale, seminţe şi animale vii

Datoria totală a persoanei convenţionale de 1000 de euro putea fi şi mai mare dacă prin vânzarea şi cumpărarea de produse vegetale (II) de pe pieţele externe nu s-ar fi obţinut un excedent de aproape 300 euro. Din cele mai diverse motive, care ţin atât de cererea pieţei interne, de producţia internă, dar şi de oferta producţiei interne, fiecare persoană a importat cu mult mai mult decât a exportat mărfuri din categoria produselor animale (I), cu aproape 400 euro, şi din categoria produselor alimentare, băuturi şi tutun (IV), cu peste 890 euro.

Să continuăm incursiunea persoanei medii convenţională şi să vedem cum presupusa persoană a desfăşurat activitatea de comerţ exterior cu produse agro-alimentare pe parcursul celor două perioade, pre şi post- aderare la UE. În graficul din figura 2 sunt prezentate valorile medii anuale pentru soldurile rezultate din activitatea de comerţ exterior cu produse agro-alimentare, pe total şi pe categorii de produse, la nivelul perioadei 1990-2018 şi distinct pe cele două perioade, respectiv înainte şi după anul 2007.

Apetitul pentru consumul pe datorie este în creştere

În prima perioadă, cea dinainte de 2007, persoana medie convenţională a înregistrat pe parcursul celor şaptesprezece ani o pierdere totală de aproape 530 de euro, ceea ce reprezintă o datorie medie anuală de 31 euro. În perioada post-aderare, pe o durată de doisprezece ani, urmare exportului şi importului de produse agro-alimentare, persoana medie a înregistrat un sold

44

negativ de peste 470 euro, ceea ce reprezintă o medie anuală de aproape 40 euro. Altfel spus, din rău în şi mai rău!

În prima perioadă, cea de pre- aderare, cu excepţia categoriei de produse Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale (care are o pondere foarte mică în importul şi exportul de produse agro – alimentare) la care s-a înregistrat un mic excedent, de numai 3 euro, pe întreaga perioadă, la celelalte trei categorii de produse s-au înregistrat solduri negative. Astfel, la Produse alimentare, bauturi şi tutun pentru fiecare persoană s-a înregistrat un deficit al comerţului exterior de peste 345 euro, ceea ce a reprezentat la nivelul fiecărui an aproximativ 40 euro. Tot în această perioadă, deficit comercial s-a înregistrat şi la Produse vegetale, de aproape 120 euro, ceea ce reprezintă pentru persoana medie convenţională aproximativ 7 euro pe an. Deficit comercial, estimat la aproape 65 euro, s-a înregistrat şi în urma derulării activităţii de comerţ exterior cu Animale vii şi produse animale.

În perioada ce a urmat anului 2007, în perioada post- aderare, balanţa comercială cu produse agro-alimentare a marcat un consistent aport pozitiv din partea categoriei de Produse vegetale. Aportul pozitiv la nivelul perioadei 2007-2018 a fost de peste 415 euro la nivelul persoanei medii convenţionale, adică un aport pozitiv de aproape 35 euro la nivelul fiecărui an.

Care sunt produsele din această categorie ce au adus acest aport pozitiv? Sunt produse cu un grad redus de prelucrare, obţinute într-un mediu natural în care randamentul este influenţat în mare măsură de condiţiile naturale. Evident, este vorba de producţia de cereale şi de producţia de seminţe.

În schimb, datorită creşterii cererii interne, în medie pe o persoană s-au importat mai multe produse din categoria Produselor alimentare, bauturi şi tutun decât s-au exportat, cu peste 545 euro, ceea ce reprezintă, conform estimărilor pe fiecare an din această perioadă, aproximativ 45 euro pentru persoana medie.

Un efect negativ semnificativ asupra rezultatelor activităţii de comerţ exterior a persoanei medii convenţionale cu produse agro-alimentare, de aproape 335 euro, s-a înregistrat şi pe seama categoriei de produse Animale vii şi produse animale. Practic, prin devansarea exporturilor de către importuri pentru produsele din această categorie de produse, fiecare persoană medie a acumulat în fiecare an din această perioadă o datorie de aproape 28 euro.

Persoana medie convenţională a înregistrat un relativ câştig din vânzarea pe pieţele internaţionale a animalelor vii de aproape 135 euro la nivelul întregii

45

perioade, ceea ce înseamnă un câştig mediu anual de aproape 5 euro. In acelasi timp, a cheltuit, pe datorie, aproape 325 euro la nivelul întregii perioade, ceea ce înseamnă o datorie medie anuală de aproape 11 euro, pe seama consumului de carne şi organe comestibile. Pe scurt, putem spune că din creşterea de animale şi consumul de carne, persoana medie convenţională a acumulat o datorie medie anuală de aproape 6 euro. Pare puţin…, dar dacă ţinem seama de numărul de ani şi de dimensiunea populaţiei vom constata că datoria acumulată se ridică la aproape 4 miliarde euro, o valoare deloc de neglijat.

 Concluzii

Cu alte cuvinte, putem afirma că persoana medie convenţională:

(i) cultiva pământul, exportă cereale şi cumpără produse de panificaţie.

(ii) are pricepere şi chiar dragoste de a creşte animale, dar nu are baza materială pentru valorificarea rezultatelor acestei munci prin fabricarea unor produse alimentare rezultate în urma prelucrării produselor primare, de lapte şi carne.

De ce oare?

Prin exploatarea întregului lanţ valoric la nivelul potenţialului pe care îl avem, cu certitudine am putea avea avantaje competitive, atât la nivel european, cât şi pe alte pieţe externe. S-ar reduce, evident, povara balanţei comerciale externe a României.

Voi încheia acest articol prin prezentarea rezultatelor obţinute de ţări din regiune în comerţul international cu produse agro – alimentare în perioada 2000-2018 comparativ cu situatia României în domeniul agricol în context comunitar: Bulgaria a înregistrat un excedent de 11,6 miliarde euro (ponderea în suprafaţa agricolă utilizată 2,6%; ponderea numărului exploataţiilor agricole 1,9%; ponderea în producţia de cereale 3,4%); Ungaria a înregistrat un excedent de peste 41 miliarde euro (2,7%; 4,1%; 5,1%); Polonia, de aproape 65 miliarde euro (8,3%; 13,5%; 9,1%), în timp ce România a importat cu peste 17,5 miliarde euro mai mult decât a exportat (pentru o mai bună comparaţie, chiar dacă este redundant, reluăm aceste date şi pentru ţara noastră: 7,2%; 32,7%;10,7%).

În concluzie, putem spune cu certitudine că Romania are potential natural, dar ne permitem luxul să cumpărăm produse agro-alimentare în cantităţi enorme din străinătate. Oare până când? 

46

„Lophantus Aromat de Buzău” preferată de albine pentru aromele deosebite! 22 mai 2020 

Cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău şi-au completat galeria de aclimatizări după 10 ani de muncă, cu o plantă unică în Europa: “Lophantus Aromat de Buzău” . Planta rezistă la temperaturi extreme în timpul verii şi înfloreşte timp de opt luni pe an, până la venirea îngheţului de la sfârşitul lunii decembrie. Rădăcinile sale rezistă foarte bine în sol peste iarnă, iar dintr-o singură tulpină se poate cultiva chiar şi un hectar de teren.

 Este cotată de specialiştii americani printre primele patru plante din lume care dau producţii mari de miere de albine, fiind preferată de albine pentru aromele deosebite. În plus, aceleaşi miresme asigură şi protecţia împotriva rozătoarelor, pentru că alungă iepurii sau şoarecii de câmp de lângă culturi. În condiţiile în care în ultimii ani apicultorii au avut de suferit din cauza secetei sau a schimbărilor climatice, acest lucru poate fi un ajutor extraordinar. Planta care ar putea creşte producţia de miere are şi alte utilizări medicinale: efect antistres şi antidepresiv.

“Lophantus Aromat de Buzău,  aflată acum în faza de brevetare la OSIM, poate fi consumată sub formă de ceai sau în salate, fiind excelentă pentru sănătate. Este o plantă medicinală foarte valoroasă, cu un puternic efect antidepresiv, antistres şi de creştere a imunităţii. Rămâne însă importantă mai ales pentru albine, deoarece, fiind înflorită atât de multe luni, chiar şi la temperaturi extreme, cum au fost în ultimii ani, le permite apicultorilor să ţină stupii în acelaşi loc o lungă perioadă de timp”, a  precizat cercetătorul Costel Vânătoru.

Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud a emis un buletin de avertizare pentru protecţia culturilor de legume22 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Autoritatea Naţională Fitosanitară prin Direcţia Fitosanitară- Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud a emis un buletin de avertizare pentru protecţia culturilor de legume.

47

CULTURILE DE LEGUME  (tomate, ardei, castraveţi, vinete, varză) – se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

Tratamentul 1 – în perioada 20 aprilie – 24 mai 2020;

Tratamentul 2 – la un interval de 7 – 15 zile faţă de tratamentul anterior,  în funcţie de regimul de precipitaţii cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1.MERPAN 80 WDG / (CAPTADIN 80 WDG – a doua denumire comercială) –0,15 % sau DITHANE M 45 – 0,2% sau CURZATE MANOX  – 0,25%  sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF – 1,8 kg/ha + DECIS 25 WG – 0,003% sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.  2. DITHANE M 45 – 0,2%  sau ZEAMA BORDELEZA – 0,5% sau ORTIVA TOP 0,8-1,0 l/ha + DECIS 25 WG – 0,003%  sau  CALYPSO 480 SC – 0,02%  sau MOSPILAN 20 SP – 0,02%.  CEAPA se va trata împotriva bolilor foliare, a dăunatorului  musca cepei (Delia antiqua G1) şi alţi dăunători, cu: TOPSIN 70 WDG – 0,07%  sau ORTIVA TOP 0,8-1,0 l/ha sau  DITHANE M 45 – 0,2% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2%  +  FASTAC 10 EC – 0,02% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%  sau  KARATE ZEON – 0,015%.+ ARACET – 0,12%.Recomandări importante :

Luaţi măsurile ce se impun pentru protecţia mediului îinconjurător !

Produsele se solubilizează separat, se omogenizează şi apoi se pulverizează.

Resturile de soluţii sau apă rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafaţă, şanţuri etc.

Este interzis păşunatul  sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate  timp de 14 zile.

Executarea tratamentului se realizează pe timp liniştit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m /s.

48

Citiţi cu atenţie eticheta produsului pe care îl folosiţi! La realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor,

fizică şi chimică. Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de

CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

Fără irigaţii: întrebările curg, canalele rămân uscateDumitru Nedelcu  22 mai 2020 -

Sistemul Naţional de Irigaţii este o moştenire mereu politică. La fel şi eşecul lui. Fermierii, însă, plătesc tot mai scump nota de plată a... secetei.

Seceta puternică şi chiar extremă, instalată în această primăvară în sudul şi sud-estul României, ne-a dat ocazia să ne întrebăm din nou de ce nu funcţionează sistemul naţional de irigaţii? De ce fermierii nu utilizează pentru culturi, în momentele necesare, apa din Dunăre şi din râurile interioare?

Bani cu nemiluitaPlanuri şi legi au tot fost votate, bani, mulţi bani, au tot fost alocaţi. Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii a fost conceput de guvernul Cioloş, în 2016, suma pusă la bătaie a fost de peste un miliard de euro. Câştigătorii alegerilor din decembrie 2016 au preluat acest program aproape la virgulă, apa a fost oferită gratuit, dar, iată, suntem în plină secetă extremă şi, potrivit ANIF, ”suprafaţa irigată efectiv la această dată de fermieri este de numai 117.374 ha”, date oferite luna trecută.

În paralel cu lucrările declanşate de ANIF pentru reabilitarea unor staţii de repompare şi a canalelor în numeroase sisteme de irigaţii - acţiuni care au fost constant promovate în anii trecuţi de fostul ministru al agriculturii şi chiar de şeful său de partid - numeroşi fermieri constituiţi în OUAI-uri au reabilitat infrastructura secundară de irigaţii cu ajutorul banilor europeni. Sute de milioane de euro au fost alocate pentru aceste investiţii.

49

Contracte sunt, dar pe alocuri lipseşte apaAşadar, lucrurile s-au mişcat, dar care sunt, totuşi, rezultatele concrete? Până la data de 27 aprilie 2020, ANIF umpluse cu apă 1.901 km de canale, a pornit 107 de staţii de bază şi repompare, iar suprafaţa care putea fi deservită ca urmare a introducerii apei pe canale era atunci de 554.229 ha. Cu toate astea, numai o cincime din această suprafaţă era irigată efectiv la acea dată. Să mai amintesc că din datele prezentate de ANIF rezulta în 31 martie că suprafaţa totală pregătită pentru contractare şi aplicare a irigaţiilor era de 1.045.183 ha şi deja fuseseră încheiate contracte pentru o suprafaţă totală de 830.242 ha.

Ieşiţi în teren ca să vadă ravagiile provocate de secetă, actualii responsabili ai MADR au susţinut că reablitarea sistemului de irigaţii nu a fost executată, în ultimii ani, potrivit programului. După o deplasare în judeţul Ialomiţa, ministrul Oros a scris pe pagina sa de facebook: ”Astăzi am fost să văd personal de ce unele canale de irigaţii pompate de SRPA 12-16 Făurei şi SRPA 11-12 sunt goale de mai bine de 27 ani. Aş vrea să îi întreb pe cei care au condus Ministerul Agriculturii unde sunt toţi banii pe care s-au laudat că i-au investit în ultimii 3 ani în irigaţiile din România?”. În înştiinţările depuse la primărie pentru despăgubiri, fermierii trebuie să menţioneze dacă suprafaţa se află în zona irigabilă. Vom vedea cât de mult va atârna acest criteriu în acordarea despăgubirilor.

În judeţele din partea de sud-est a ţării, seceta extremă a căpătat conotaţii dramatice. Pierderile sunt uriaşe, iar disperarea fermierilor nu cunoaşte margini, mai cu seamă că au gajat împrumuturile bancare cu producţia anului 2020, ori cu alte bunuri: terenuri şi case de locuit. Falimentul este din ce în ce mai aproape. Iată CE SPUN FERMIERII!

După ploile de mai: Cât de mult riscăm dacă reînsămânţăm?Marian MUŞAT  22 mai 2020

Când credeau că au pierdut totul din pricina secetei, care efectiv a uscat plantele, luna mai a adus ploaia în câmp. A fost de-ajuns? Ce lucrări fac fermierii în continuare?

50

Potrivit ministrului Agriculturii, în România, suprafeţele cu culturi însămânţate în toamnă, grav afectate de secetă, ar fi în jurul a 1,2 milioane de hectare.În zona de nord a Teleormanului, precipitaţiile de circa 40 l/mp au fost ca o gură de oxigen şi au „restartat” culturile, mai ales că păioasele de toamnă începuseră să se usuce. „După ploi, plantele încep să-şi revină, e bine şi pentru păioase, şi pentru prăşitoare. Noi aicea am fost cam la limită între seceta pedologică şi cea hidrologică extremă”, susţine Ion Dobre.A existat o stagnare a proceselor fiziologice, uscarea a fost parţială, frunzele bazale erau duse. Îngrijoraţi că nu-şi vor recupera din cheltuieli, fermierii şi-au pus speranţele în culturile de primăvară.Ion Dobre lucrează în jur de 900 hectare de teren. Are semănate 450 ha cu grâu şi 50 cu orz. De asemenea, a însămânţat cu porumb 70 ha şi restul cu floarea-soarelui. Rapiţă nu a mai îndrăznit să cultive, aşa cum au făcut-o mulţi dintre cultivatorii din judeţ.

După ploaie, câmpul s-a schimbat complet„Am aplicat, pe sărite, o lucrare fitosanitară cu fungicid şi insecticid pe anumite sole, unde plantele aveau un aparat foliar mai puţin dezvoltat. Am văzut pe vetre că afidele începuseră să apară, dar nu am îndrăznit să intervin, pentru că orice lucrare făcută pune presiune pe plantă. Am încercat un tratament cu aminoacizi, dar în lipsa umidităţii, plantele nu au reuşit să neutralizeze atacurile, evidenţiindu-se un efect de stres”, a susţinut fermierul. „După frontul de ploi de la începutul lunii se vede că s-a schimbat total câmpul; sperăm ca regimul de precipitaţii să revină aproape de normal”, a precizat teormăneanul, care se pregătea să intre la erbicidat şi la

51

prăşitul florii şi al porumbului. Vezi harta cu rezerva de apă pe judeţe, după ploile din primele zile ale lunii mai (sursa: ANM).

„Simţeam că vor cădea precipitaţii şi am administrat, cu prudenţă, îngrăşăminte pe jumătate din suprafaţă, pentru că nu am vrut să risc. Ultima fracţie (din trei) de azot cu uree a prins numai bine” - Ion Dobre, fermier din Teleorman

Culturi calamitate pe 80% din suprafaţăSeceta pedologică puternică şi extremă instalată în Bărăganul brăilean a dus la calamitarea cerealelor păioase şi a rapiţei. „Cu excepţia fermierilor care irigă, în judeţul Brăila, orzul, orzoaica, grâul şi rapiţa sunt compromise în proporţie de peste 80%! Nenorocirea este cu atât mai mare cu cât dacă nu plouă zdravăn (40-50 l/mp de apă), nu se poate lucra terenul pentru reînsămânţare”, susţine Florian Vizireanu.Fermierul a cultivat circa 150 ha cu grâu şi rapiţă şi n-a rămas decât cu paguba, în jur de 150 mii lei! Comisia a evaluat calamitarea culturilor cu până la 95%. Paradoxul este că nici seminţe de prăşitoare pentru reînsămânţare nu se găsesc pe piaţă.

„Fermierii nu se aventurează să semene până ce nu văd terenul prelucrat, însă fără ploaie e muncă în zadar. Când s-a pregătit terenul pentru floare şi porumb, nu se vedeau utilajele, norul de praf era până la cer! Nu s-a întâmplat asta nici în ’47! Culturile de primăvară încolţesc, răsar, rădăcinile pătrund în uscăciune şi apoi se usucă. La 10 plăntuţe de floare numărate, una este picată. Eu, după 15 ha, m-am oprit din semănatul porumbului”, declară cultivatorul.Florian Vizireanu este de părere că trebuie regândite irigaţiile. ANIF trebuia să decolmateze canalele de aducţiune şi desecare, să le umple şi acum fermierii puteau iriga. Or, în realitate, apa a fost pompată cu întârziere pe reţea, dar evapotranspiraţia este foarte mare. De aceea fermierul crede că anul acesta nu va face mare lucru cu udările: „Buletinele meteo sunt alarme false; chiar şi cele de pe Euronews prognozate de NASA. Sunt zile cu umiditatea în atmosferă sub 25%, încât dimineaţa nici roua nu se mai formează”.

52

„Am înţeles că pentru compensarea pierderilor se va stabili o sumă forfetară de până la 5.000 euro pe fermă. Nu se mai ţine cont de câţi bani ai cheltuit. Îmi vine rău dacă socotesc cât am cheltuit. O vorbă din popor spune că pământul înghite bani, fiare şi… oameni!” - Florian Vizireanu, fermier din Brăila

Ogoarele vor rămâne goaleFermierii dobrogeni nu vor să reînsămânţeze terenurile ocupate cu culturile de toamnă calamitate.Aedin Celzin din Osmancea, lucrează peste 3.000 ha, din care circa 2.000 sunt puternic afectate de seceta pedologică extremă. „Nu am să întorc nimic pentru că nu mai vreau să cheltuiesc. Este riscul prea mare. Ploaia căzută ajută culturile prăşitoare deja semănate. După ce se va zvânta solul, am să erbcidez culturile de floare şi porumb”, susţine fermierul.

În nordul judeţului Constanţa, la Fântânele, un alt agricultor a rămas fără semănături de toamnă. „Am câteva sute de hectare afectate de secetă şi ger; nu se mai poate salva nimic. Încă nu m-am decis să reînsămânţez”, precizează Telu Voicu, fermier care a reuşit o tranzacţie de succes: înainte de pandemie a vândut 13.000 tone de grâu cu 198 euro/tona.

Recomandări la semănatAlţi producători agricoli sunt hotărâţi să reînsămânţeze suprafeţele calamitate cu prăşitoare. „Fermierilor care au culturile de orz şi de grâu

53

afectate de secetă le-am recomandat să nu intre cu discul, pentru că risipesc şi bruma de apă rămasă în sol. Cei care au maşini de semănat mai performante pot intra la semănat direct în tarla şi imediat din spate să vină cu un erbicid total (un glifosat)”, a susţinut Ionuţ Bălan, director de vânzări Buzau şi Vrancea la Saaten-Union România & Rapool Ring România.

Acesta precizează că, în general, se întorc culturile de grâu şi orz pentru a fi recultivate cu porumb. Majoritatea fermierilor se feresc de floare pentru că este interzisă tratarea seminţei cu neonicotinoide. Se ştie că în sol există suficientă rezervă de Tanymecus şi există riscul major ca dăunătorul să distrugă o bună parte din cultură.În alegerea hibrizilor, fermierii trebuie să ţină cont ca recoltatul să se desfăşoare eşalonat, pe măsură ce ştiuleţii ajung la maturitate. Pot fi folosiţi atât hibrizi mai timpurii, cât şi semitardivi, în funcţie de grupa FAO a seminţei şi de epoca de semănat.

O mare durere: scadenţele de plată!„În aceste sezon productiv, cheltuielie sunt mai mari, s-au făcut investiţii pe unitatea de suprafaţă la cerealele păioase, acum vin alte costuri: cu sămânţa de porumb, cu lucrările de fertilizare şi tratamentele fitosanitare... În vară va fi o mare problemă pentru fermieri: vor veni termenele de plată, ei vor trebui să plătească scadenţele la grâu, la orz, la rapiţă; vin leasingurile la utilaje, sunt datoriile la stat, şi, nu în ultimul rând, va trebui plătită arenda. Va fi o mare durere!”, a precizat Ionuţ Bălan.

De veghe în rapiţă. Paza bună salvează culturaNicoleta Dragomir 21 mai 2020 -

Contrar tuturor argumentelor logice, ţinând cont de capriciile vremii şi de lipsa precipitaţiilor de la semănat şi până la pornirea în vegetaţie, "anul acesta chiar avem o rapiţă desăvârşită pe majoritatea parcelelor. Sperăm să ducă silicvele cu bine la maturitate, dar ne aşteptăm la o producţie foarte bună de rapiţă, în ciuda a ceea ce se întâmplă în ţară, cu seceta cruntă care ne loveşte de doi ani de zile", îmi spune fermierul care administrează 5.000 de hectare în zona Giulvăz, judeţul Timiş.

54

29 aprilie 2020. Alexander Degianski mă aşteaptă în câmp, la marginea unei culturi de rapiţă cum rar am văzut în ultimii ani. Pasiunea şi tehnologia sunt secretele succesului.

Tehnologie aparte la rapiţă

Activist convins a tot ceea ce înseamnă agricultura făcută cu pasiune, Alex Degianski crede cu tărie că tehnologia de cultură pe care o aplică în câmp porneşte de la un element de bază. "Pun foarte mult suflet în ceea ce fac. Dar, desigur, şi tehnologia este foarte importantă. Rapiţa am semănat-o extrem de repede faţă de alţi fermieri; practic, în jurul datei de 25 august anul trecut am încheiat semănatul la rapiţă şi păioase şi aşa vom proceda şi în acest an, pentru ca răsărirea să beneficieze de fiecare rezervă de apă din sol şi de temperaturi optime", explică agricultorul bănăţean.

Planul de fertilizări este cel de bază iar aplicarea tratamentelor nu se face exagerat, ţinând cont în special de condiţiile de secetă pedologică.

În ceea ce priveşte Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), administratorul Forest and Biomass România a decis aplicarea unui singur tratament pe la mijlocul lunii aprilie. "Nu cred că mai intervin, momentan rapiţa este lacrimă curată. Nu vreau să aplic insecticid dacă nu e necesar. Astăzi (n.r. - 29 aprilie) am terminat al doilea tratament de primăvară cu fungicidul Pictor 0,5 l/ha. În rest, deşi nu sunt mare fan al foliarelor sau al aminoacizilor, le avem pe stoc şi le mai testăm în unele parcele, să vedem la final cum stăm cu producţia", spune Alex Degianski.

Află din video ce tehnologie de cultură a folosit Alex Degianski la rapiţă!Lucrări minime, eficienţă mare

55

Cât mai puţine treceri pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ şi semănat. Aceasta este tehnologia care asigură păstrarea rezervelor de apă în sol.

"Sunt fan al energiilor minim risipitoare de apă; pentru culturile de toamnă NU fac arătură. Parcela în care ne aflăm (vezi video) a fost pregătită printr-o discuire mai zdravănă, urmată de unul sau două discuri de mărunţire, după care am semănat. Am alte parcele unde am semănat direct în gruber şi rapiţa arată la fel de bine. Sunt şi locuri unde am semănat direct în miriştea de grâu. Aici cultura nu arată atât de bine, dar nu cred că din cauza tehnologiei, ci mai degrabă a epocii de semănat, pentru că am lăsat o parcelă la final de septembrie, chiar început de octombrie, am văzut că mai am vreo 5 saci de sămânţă iar unul dintre ingineri a zis să vedem ce se întâmplă; aşa ne-am trezit cu 15 ha de rapiţă semănată direct în mirişte", explică fermierul.O altă particularitate a acestui sezon este fluctuaţia mare de temperaturi zi-noapte. "Am tot trecut de la extaz la agonie în această primăvară. La 1 aprilie am avut minus 6 grade şi toată rapiţa, aflată în stadiul de mugur floral, era îndoită de zici că a intrat coronavirusul în ea. Ne-am făcut griji mari, dar până la urmă a rezistat şi şi-a revenit", spune Alex Degianski.

Cel mai important factor extern rămâne ploaia, pentru că dacă nu ai o răsărire uniformă, deja este o mare problemă. Tocmai de aceea, la Giulvăz şi anul acesta data de 25 august este termenul de finalizare a semănatului.

 Record la semănat prăşitoare

Planul de culturi pentru campania de primăvară a fost gândit pentru o suprafaţă de 1250 hectare, semănată 60% cu porumb şi 40% cu floarea soarelui. Semănatul s-a realizat cu o singură semănătoare Väderstad Tempo pe 8 rânduri, într-un timp record de 8 zile şi 8 nopţi!

 Ne vom aduce apa în câmp!

În penultima zi din aprilie, când am vizitat câmpurile de la Giulvăz, norii păreau să anunţe mult aşteptatele ploi. Au venit, spre seară şi în următoarele zile, dar firav şi insuficient cantitativ pentru a compensa deficitul mare de umiditate din sol.

Sătui de dependenţa de precipitaţii şi de promisiunile oficiale, cei de la Forest and Biomass România au decis să-şi aducă singuri apa la culturi, prin investiţii în sistemul care va iriga momentan 86 de hectare. "Anul acesta vrem să-i dăm drumul iar începând cu anul viitor să găsim resurse financiare proprii ca să ajungem la mia de hectare irigate. Nu ne mai îmbătăm cu apă rece că va veni cineva să ajute agricultura. Oricum o astfel de investiţie de usucă de puteri, de timp şi de bani, pentru că birocraţia te consumă mai rău

56

decât investiţia în sine. Sunt foarte multe avize de la Apele Române, ANIF, OSPA, MADR, scoaterea din circuitul agricol, autorizaţii peste autorizaţii!”, spune tânărul.

Să nu fim doar o cifră în statistică!

Într-un an dificil cum este 2020, planurile de viitor sunt mai rezervate. "Chiar dacă la noi rapiţa arată bine, grâul nu e bine deloc, suferă din cauza secetei. Poate că arată mai bine ca al altor fermieri, dar este mult sub ceea ce ne-am dorit noi, inclusiv raportat la investiţie. Prăşitoarele răsar greu, neuniform, mistreţii ne bântuie prin parcele, nimeni nu are voie să-i împuşte, de parcă ar fi monumente ale naturii, la fel ca cioara. Văd că Ministerul Agriculturii una promite şi alta face. Am cerut comisie de evaluare şi constatare a pagubelor pentru grâu, lucernă şi prăşitoare şi aşteptăm să ne anunţe când şi dacă vor veni. Sper să nu rămânem doar cu nişte hârtii care vor fi folosite la statistica naţională şi cam atât! Este de necrezut ceea ce se întâmplă acum în agricultură. Suntem de râsul curcilor!", îşi spune oful bănăţeanul.

Nici floarea-soarelui nu arată aşa cum ar trebui. Agricultorul spune că interzicerea unicului produs care proteja cultura de Răţişoară şi de Gândacul pământiu va avea efecte negative puternice asupra producţiei. 

Este o mare pacoste interzicerea neonicotinoidelor! O măsură pe cât de proastă, pe atât de păguboasă pentru agricultură, mai ales acum când toată lumea vrea să repornească economia şi să stimuleze producţia. Suntem experţi la a ignora problemele reale ale agriculturii!

Vânzare doar când e bun preţul

În ferma de la Giulvăz există suficiente spaţii pentru depozitarea producţiilor, dar şi capacitatea financiară necesară pentru a nu vinde imediat după recoltă. Strategia de vânzare se bazează pe un singur criteriu: cel mai bun preţ.

Aprovizionarea cu inputuri se face din timp, astfel că nici pandemia nu a afectat, din acest punct de vedere, campania de primăvară. Pentru sezonul

57

din toamnă îngrăşămintele vor fi achiziţionate mult mai devreme, cel târziu în iulie - august.

"Depindem şi noi de fluctuaţiile de pe piaţă, dar economia nu poate fi întreruptă. Depozităm absolut tot ce recoltăm şi chiar ne propunem să investim într-o hală nouă, ultramodernă, pentru că dacă vom avea sistemul de irigaţii, ne aşteptăm la producţii constante şi mult mai mari de porumb şi soia, care vor fi dominante în cultură. Trebuie să mergem mai departe şi să producem cât mai eficient. Din punctul meu de vedere, cu perioada asta pandemică, criza adevărată de-abia acum urmează", concluzionează Alexander Degianski.

 "SUNTEM ULTRATEHNOLOGIZAŢI!"

Tehnologia viitorului este prezentă în toate sectoarele fermei administrate de Alexander Degianski. "Suntem ultratehnologizaţi, toate tractoarele sunt dotate cu gps-uri, autopilot, maşinile de erbicidat şi de aplicat îngrăşăminte sunt prevăzute cu Section Control, închid separat fiecare parte a agregatului iar combinele fac hărţi variabile. Semănătorile au şi ele Section Control. Analizele solului le facem digitalizat în toate parcelele iar drona o folosim pentru a vedea starea culturilor. La fiecare parcelă avem situaţia pe 5 ani: cine a lucrat, ce s-a aplicat, cine a fost inginerul care a supravegheat lucrările. Monitorizarea flotei este integral făcută pe telefon. Trasabilitatea fermei la noi este cred ceva unicat în România!", spune fermierul.

Mai mult decât atât, toate aplicaţiile sunt făcute în regie proprie, de către un tânăr IT-ist belgian, angajat al societăţii. Softurile, reunite sub numele AGRIFOR, sunt create şi de la o zi la alta, în funcţie de necesităţi. "De exemplu, dacă am nevoie de o aplicaţie pentru controlul de Meligethes la rapiţă, să ştiu pe fiecare parcelă care este atacul, ce produs s-a aplicat, inginerul să introducă poza în aplicaţie şi să poată să bifeze parcela pe care s-a intervenit. Stocurile sunt de asemenea actualizate în timp real", explică Alex Degianski.

Tehnica aduce performanţă

Nu există minusuri în flota fermei timişene. Tehnicienii iau câmpul cu asalt din cabinele celor 10 tractoare şi combine John Deere, 2 combine New Holland, 3 tractoare Massey Ferguson. Utilajele de prelucrat solul şi de semănat sunt toate Väderstad şi Horsch iar maşinile de stropit şi administrat îngrăşăminte sunt de la Amazone. 7 remorci transbordează recoltele din câmp în camioane şi mai sunt şi 4 remorci clasice, de mare capacitate.

Prezenţa în câmp, obligatorie!

58

Alex Degianski: "Cel mai important lucru, ca fermier, e să fii zilnic în cultură. Nu de puţine ori am păţit că dimineaţa nu vedeam nimic, la prânz nimic şi seara apărea un atac de o anumită insectă sau observam semne de stres, de carenţe fiziologice. Dacă nu eşti prezent în câmp să observi cultura cu ochii tăi, nu ai cum să controlezi problemele care o afectează. Nu este zi în care să nu străbat câmpul cu maşina şi pe jos iar săptămânal, la pas, verific marginile fiecărei parcele".

Alexander Degianski este inginer agronom, dar şi economist. A absolvit cu media 10 Facultatea de agricultură în Timişoara, promoţia 2012, şi a urmat în paralel cursurile Facultăţii de ştiinţe economice. Are 30 de ani şi administrează 5.000 de ha de teren agricol în judeţul Timiş, având în subordine o echipă de 60 de angajaţi. Lucrează cu sufletul, dar şi cu priceperea şi ştiinţa pentru a obţine cele mai bune performanţe în câmp.

Stefan Musca: ”Sunt suparat pe femierii mari. Sa nu inceapa un razboi cu noi, ce mici si mijlocii” In mai 22, 2020  

Criza forței de muncă s-a accentuat în ultima perioadă în agricultură, iar importul de muncitori străini nu a reușit să compenseze nici 10% din necesar. Dincolo de stimularea consumului, creșterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piața muncii. Din cauza acestor probleme de personal pe care le au fermierii, din păcate, procesul tehnologic este cel care suferă cel mai mult. Statul întârzie să vină cu soluții, dar agricultorii cred că este necesară o scădere a impozitelor pe salarii. În acest mod pot deveni și ei competitivi pe piața muncii cu ceilalți fermieri din țările UE.

Invitat în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”, fermierul Ștefan Muscă din județul Giurgiu crede că o scutire la plata obligațiilor pe salariu ar face dreptate în acest domeniu.

„Eu personal am trimis o documentație către domnul ministru, să o depună la Ministerul de Finanțe, în care am cerut scutirea impozitului pe salariile angajaților. După același model cum sunt scutiți cei din construcții și cei din

59

IT. Cred că vom depăși acest moment și când am să fiu scutit de acest impozit pot să măresc salariul angajatului meu. Atunci pot să îl motivez să stea la muncă și să nu mai plece în străinătate. Altfel nimeni nu se angajează pe banii care îi oferim noi

Sunt supărat pe acești fermieri mari, care tot timpul ies pe la televiziuni și spun că dau 2.000-3.000 de euro salariu. Să nu înceapă un război cu noi, fermierii mici și mijlocii. Îi rugăm să nu mai iasă cu asemenea declarații, să ne lase să ne ducem crucea așa cum putem”, a declarat Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu.

În aceeași emisiune, Mircea Dumitru, fermier ACVBR-SIM, spune că la ferma lui de bovine solutția suplinirii forței de muncă a reprezentat-o retehnologizarea. A investit în roboți care suplinesc omul în toate muncile dintr-o fermă. Dar investițiile făcute de acesta nu sunt la îndemâna oricărui crescător de vaci. Sunt fermieri mari care au resursele necesare să se doteze, și sunt și cei mici, care se ”cârpesc” cu ce pot.

Consumatorii se inghesuie la capsuni, dar productia lasa de dorit In mai 22, 2020  

Seceta care s-a abătut anul acesta peste România a afectat multe dintre culturile agricole. Printre ele se numără și cultura de căpșuni, despre care unii producători spun că s-a redus cu 40% față de anul trecut. Astfel, producătorii nu reușesc să mai facă față la cererea din partea consumatorilor, care s-a păstrat la același nivel din anii precedenți.

https://youtu.be/bVJNWC8sdWE

60

CULTURA DE PEPENI DE LA DĂBULENI, DISTRUSĂ DE GRINDINĂ. FERMIERII CER AJUTORUL GUVERNULUI  ELENA AILUȚOAEI22/05/2020 |

Nu vom mai mânca pepeni de Dăbuleni, renumiţi în întreaga ţară. Cultura de lubeniţă de Dăbuleni este compromisă din cauza grindinei. Delicioasele fructe vor apărea în piețe chiar și cu trei săptămâni mai târziu, asta dacă vor reuşi fermierii să regenereze cultura.

Călin Dinu este unul dintre cei peste 1500 de fermieri din oraşul Dăbuleni din judeţul Dolj care cultivă pepeni de când se ştie. Grindina i-a distrus acum cele 3 hectare cu lubeniţă. Fermierul a făcut credit la bancă pentru a investi aici 12.000 de lei, iar acum se uită cum munca lui s-a dus de râpă.

„Cultura este compromisă în proporţie de 70 la sută din cauza grindinei care a venit. A compromis-o foarte rău. Am investit foarte mulţi bani, credite pe la bănci, necazuri foarte mari”, spune fermierul. În situaţia lui mai sunt şi alţii. Grindina care era cât un ou de găină le-a distrus toată cultura. 

Cultura de pepeni de la Dăbuleni ar fi putut fi salvată, dar…

„În zonă nu există sistem antigrindină, acesta acţionează pe o distanţă de 10 kilometri, pot să vă spun că de la Drănic încoa nu e, este durere mare ce am văzut aici”, spune Veta Păsculescu, director ANIF.

În judeţul Dolj sunt cinci sisteme antigrindină. Anul trecut, pepenii de Dăbuleni au ajuns în pieţele din ţară pe 15 iunie. S-au copt cu cel puţin 10 zile mai devreme decât ar fi fost normal. Cultivatorii explică fenomenul prin vremea deosebit de caldă de la sfârşitul primăverii. ATENȚIE: FLOWBRIX, EFICIENT ȘI LA SFECLĂFerma 22 mai 2020 - https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/atentie-flowbrix-eficient-si-la-sfeclaPerformanță excepțională în prevenirea și controlul agenților patogeni la sfecla de zahăr. Află ce boală importantă poate fi combătută cu fungicidul Flowbrix!

61

 

Flowbrix este un fungicid pe bază de oxiclorură de cupru, ce prezintă un puternic efect inhibitor asupra ciupercilor patogene și a unor bacterii, eficient atât la aplicarea curativă, cât și la cea preventivă. Datorită substanței active conținute, Flowbrix are un spectru larg de aplicare și poate fi folosit cu succes la vița-de-vie (combate Plasmopara viticola), cartofi și tomate (contra Phytophthora infestans), precum și la pomii fructiferi, unde asigură diminuarea rezervelor de patogeni ce iernează pe scoarță și combate boli precum rapănul și focul bacterian.

Astăzi vorbim despre beneficiile pe care acest produs le are atunci când este aplicat la sfecla de zahăr.

 Cum îţi dai seama că ai de-a face cu cea mai de temut boală a sfeclei?

Fungicidul Flowbrix combate două boli importante ale culturii de sfeclă de zahăr, ce-i amenință dezvoltarea și productivitatea.

Cercosporioza este produsă de ciuperca Cercospora beticola și afectează masa foliară, cu consecințe negative, reflectate în productivitate. Instalarea bolii este favorizată de vremea umedă, transmiterea patogenului realizându-se ușor, prin vânt, precipitații și irigare,ceea ce duce la infestarea terenului de la un sezon la altul.

Vă recomandăm să urmăriți avertismentele de cercosporioză din zona dumneavoastră și eventualele semne ale bolii: pete maronii, cu margini purpurii ce se unesc în cele din urmă, afectând grav frunza. Sfecla roșie, utilizată în cantități foarte mici în sfecla pentru zahăr, este cel mai bun indicator de instalare a cercosporiozei.

62

Făinarea poate determina o pierdere a producției de până la 30%. Boala este cauzată de ciuperca Erysiphe betae și se recunoaște prin apariția miceliului albicios, care duce la îngălbenirea și moartea prematură a frunzei. Boala se instalează pe frunzele ușor veștejite, din cauza stresului termic și hidric.

 Întreabă specialiştii Kwizda Agro!

După cum am precizat și anterior, Flowbrix are un puternic efect curativ, dar vă recomandăm să consultați reprezentanții noștri pentru a determina oportunitatea unui tratament preventiv.

Flowbrix este un inamic tradițional al cercosporiozei, de aceea putem spune că acest fungicid, pe bază de oxiclorură de cupru, reprezintă o soluție sigură contra acestei boli temute, într-o formulare ce facilitează aplicarea. În plus, Flowbrix este singurul produs pe bază de cupru omologat pentru combaterea cercosporiozei la cultura de sfeclă de zahăr.

Formulare avantajoasă, ce optimizează aplicarea:

Flowbrix se prezintă sub formă de suspensie apoasă, cu miscibilitate ridicată, soluția de tratare fiind foarte omogenă.

Dimensiunea optimă a particulelor conținute nu periclitează procesul de fotosinteză, contribuind la o calitate ridicată a producției.

Flowbrix este foarte ușor de utilizat și nu necesită neutralizare.

un articol realizat de KWIZDA AGRO ROMANIA. Mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Presidium. Super-eroul prevenției Ferma : 22 mai 2020

A venit și  vremea cartofului. De aceea, în următoarea perioadă, vă vom prezenta fungicidele oferite de Kwizda Agro Romania pentru controlul bolilor provocate de microorganismele dăunătoare. 

63

Avem certitudinea că veți regăsi printre acestea produsele cele mai bune pentru cultura dumneavoastră. Dacă nu vă puteți hotărî, Reprezentanții noștri vă stau la dispoziție cu cele mai bune recomandări.

Deci, să începem cu începutul: prevenția.Prevenția este o partidă la dublu

Presidium este un fungicid de ultimă generație, cu acțiune preventivă foarte eficientă împotriva manei (Phytophthora infestans), datorită celor două substanțe active conținute. Este vorba despre zoxamidă (180 g/l), cu acțiune non-sistemică, ce inhibă dezvoltarea sporilor, având și rol de protecție a tuberculului de cartof, și despre dimetomorf (180 g/l), ce prezintă acțiune sistemică translaminară, cu efect de inhibare a formării pereților celulari ai patogenului.

Zoxamida acționează după germinarea sporilor, stopând transformarea acestora în sporangi ce ar urma să fie eliberați, și stopează elongația tubului germinal. Această substanță activă prezintă o acțiune foarte rapidă, fiind capabilă să acționeze înaintea altor substanțe, în etapa dinainte ca zoosporii să devină mobili și să provoace extinderea infestării. În plus, zoxamida acționează și asupra zoosporilor ce infestează materialul săditor.

Dimetomorf, a doua substanță activă din Presidium, întrerupe formarea pereților celulari ai organismului patogen și inhibă creșterea, atașarea și pătrunderea sporilor în frunză. Această substanță activă pătrunde translaminar prin frunză, asigurându-i o foarte bună protecție, dar prezintă și beneficiul de a fi foarte ușor transportată în interiorul plantei. Efectul dimetomorf: aplicat înainte de formarea sporangiilor, inhibă total sporularea și oprește răspândirea bolii.

Beneficii. Aplicare Presidium

Fermierii care utilizează Presidium știu cu certitudine că acest fungicid previne apariția și împiedică răspândirea manei. Remarcăm că prin controlul manei se asigură productivitatea culturii și o calitate ridicată a producției.

64

Pentru aceasta, vă recomandăm să aplicați Presidium preventiv, în culturi cu risc ridicat de apariţie a bolii. Presidium se aplică de maximum 5 ori pe sezon, cu un interval de 7-10 zile între pulverizări sau chiar mai puțin, dacă riscul de infestare este crescut. Se realizează maximum 3 aplicări consecutive, în alternanță cu alte fungicide având moduri de acțiune diferite. Doza este de 1 l/ha.

Nu utilizaţi PRESIDIUM® singur în cazul în care mana este deja prezentă în cultură, produsul acționând numai preventiv, nu și curativ.

Pentru un plus de eficiență, vă recomandăm să aplicați acest fungicid împreună cu adjuvantul Designer, ce asigură o mai bună aderență a tratamentului pe frunze. Doză Designer: 0,1 - 0,2 l/ha.

... citeste si partea a doua ...

65