asociatia pentru promovarea alimentului romanesc · web view2020/05/11 · continutul de apa pe...

Stiri 11 mai 2020 p.1. CURSUL DE SCHIMB 11.05.2020

1 EUR 4.8295

1 USD 4.4610

Prognoza agrometeo: raciri ale vremii si sanse de precipitatii. Iata starea de vegetatie a principalelor culturi agricole Mai 11, 2020

Potrivit ANM, vremea urmeaza sa intre intr-un proces de racire in aproape intreaga tara, cu temperaturi medii ce vor ajunge de la 23 de grade Celsius la 19 grade. Din punct de vedere pluviometric, se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, insotite de descarcari electrice si intensificari ale vantului, se arata in prognoza agrometeo valabila in intervalul 10 – 15 mai.

Caracteristici meteorologice

Vremea calda de la inceputul intervalului va intra intr-un proces de racire treptata, pe aproape intreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre 10…23°C in primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1…4°C si 8…19°C spre sfarsitul perioadei, limite apropiate de mediile multianuale, in toate zonele de cultura.

Temperatura maxima a aerului va oscila intre 14…30°C, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura minima a aerului se va situa intre 1…17°C, in majoritatea regiunilor agricole, posibil mai scazute in depresiuni. Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 10 cm va fi cuprinsa intre 9…22°C la scara intregii tari, favorabila parcurgerii proceselor de crestere si dezvoltare la culturile de primavara infiintate pana in prezent.

1

https://www.stiriagricole.ro/date/2020/05/11

Sub aspect pluviometric, se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, izolat cu caracter de aversa, acestea fiind insotite de descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vantului, in aproape toata tara.

Caracteristici agrometeorologice

Continutul de apa pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema, in Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana si Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei si Moldovei. Izolat in nordul Olteniei si al Maramuresului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va situa in limite satisfacatoare.

In stratul de sol 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apa va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Dobrogea si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Moldova, local in nord-estul, centrul, estul, sud-estul si sud-vestul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat in sudul, centrul si vestul Munteniei.

In Maramures si Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local in nordul, vestul, sudul si sud-estul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul si sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul si sudul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va incadra in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

In aceste conditii, procesele de crestere si dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfasura in general in ritmuri normale in cea mai mare parte a teritoriului agricol, usor mai intensificate pe terenurile cu buna aprovizionare cu apa a solului.

Totodata, spre sfarsitul perioadei, pe fondul cerintelor maxime fata de apa ale plantelor si in conditiile mentinerii unor deficite ridicate de apa in sol, fiind posibila aparitia fenomenului de ofilire temporara a frunzelor in orele de amiaza, precum si ingalbenirea/uscarea partiala/totala a aparatului foliar, atat la culturile de toamna, cat si la prasitoare.

Orzul si graul de toamna semanate in perioada optima vor parcurge alungirea paiului (20-100%) si inspicarea (10-40%), plantele prezentand o stare de vegetatie in general buna. In culturile infiintate tardiv se va definitiva infratirea (100%), continuandu-se totodata faza de alungire a

2

paiului (10-100%), cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor pe ansamblu, medie si slaba.

Sub aspect fenologic, cultura de rapita isi va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), aflandu-se predominant la inflorire (10-100%). In semanaturile efectuate in epoca optima din jumatatea de sud se va continua faza de formare a silicvelor (10-25%).

La floarea-soarelui si porumbul semanate pana in prezent se vor inregistra germinarea (60-100%), rasarirea (30-100%) si aparitia primei perechi de frunze (10-100%), pe majoritatea suprafetelor agricole. In principalele bazine specializate, sfecla de zahar se va afla in fazele de germinare, rasarire si aparitia primei perechi de frunze adevarate (10-100%).

Soiurile timpurii de cartof vor inregistra fazele de incoltire, rasarire si dezvoltarea primelor frunze (10-100%). La speciile extratimpurii si timpurii de samburoase predominante vor fi fazele crestere a fructelor/lastarilor, precum si infrunzirea, iar la semintoase (mar, par, gutui), infrunzirea, inflorirea si legarea rodului.

Vita de vie isi va continua fazele de dezmugurire, infrunzire, precum si aparitia inflorescentelor la soiurile timpurii de masa, in toate podgoriile. In zilele cu precipitatii, lucrarile agricole in camp (semanat, plantat, tratamente fito-sanitare in vii si livezi, fertilizari, erbicidari, etc.) vor fi intrerupte temporar.

Lucrari specifice acestei perioade

Finalizarea lucrarilor de semanat/plantat la culturile de primavara (porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof);

Administrarea de ingrasaminte minerale complexe la speciile de toamna;

Continuarea lucrarilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor din culturile de toamna;

Aplicarea tratamentelor fito-sanitare in vii si livezi.

APIA si SUBVENTII

Apelul de urgență al şefului APIA pentru fermierii care vor să beneficieze de subvenţii! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 Directorul general al APIA face un apel urgent către toţi fermierii care vor să beneficieze de subvenţii. Adrian Pintea a transmis prin intermediul Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO un mesaj important

3

pentru producătorii agricoli şi crescătorii de animale.

”Mesajul şi apelul nostru urgent către fermieri este să răspundă la telefon funcţionarilor APIA care îi sună pentru depunerea cererii unice. Că nu prea răspund. Deci îi rog pe fermieri să urmărească apelurile telefonice şi să răspundă când sunt sunaţi pentru că este important să depună cererea unică la timp”, a anunţat şeful APIA.

Potrivit acestuia în total, până pe 8 mai au fost depuse 531.171 cereri unice pentru o suprafața de 4.000.677 hectare. Pe 8 mai au fost înregistrate 16.004 cereri cu o suprafața totala de 258.171 hectare.

Reamintim că pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială și a preveni răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus, dar și pentru a minimiza pe cât posibil efectele negative asupra activităților din sectorul agricol, completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPAOnline http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice către Centrele județene/locale APIA de care aparțin fermierii.

Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plată aferente anului 2020.

APIA: Cum se pot accesa noile SUBVENȚII EXCEPȚIONALE introduse de Comisia Europeană! agrointeligenta.ro - 9 mai 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de 4.05.2020, au fost publicate, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, o serie de acte normative adoptate de către Comisia Europeană în vederea optimizării gestionarii anumitor activități agricole specifice pe

4

perioada în care pandemia de COVID-19 afectează statele membre UE, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Printre aceste reglementări se numără și cele cu rol în intervenția pe piață prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, astfel:

– Depozitare privată carne de bovină (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);

– Depozitare privată carne de capră și de oaie (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului);

– Depozitare privată a untului (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);

– Depozitare privata lapte praf degresat (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);

– Depozitarea privată a brânzeturilor (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului).

Actele normative menționate pot fi consultate accesând linkul

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2020:140:TOC

Regulamentele specifice stabilesc:

– tipurile de produse eligibile,

– perioadele de depozitare,

5

– garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul)

– cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.

Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 07.05.2020.

Pentru produsele carne de bovină, respectiv carne de oaie și capră s-a stabilit ca termen limită de depunere a cererilor, data de 30.06.2020.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispoziția solicitanţilor de către funcţionarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresată pe adresa de e-mail: [email protected] .

După completare de către solicitant, cererea de ajutor împreună cu documentele atașate cererii și documentele privind constituirea garanţiei vor fi scanate/fotografiate şi vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: [email protected], împreună cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poştă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucureşti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus.

Procedura de depozitare privată a produselor agroalimentare se derulează în baza regulamentelor specifice menționate. Condițiile generale de derulare a măsurilor de depozitare privată sunt stabilite însă prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește intervenția publică și ajutoarele pentru depozitarea private. Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016.

În cazul produselor a căror depozitare se efectuează după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea.

Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate iar ajutorul nu se mai acordă!

6

Informaţii detaliate privind depozitarea privată a produselor agroalimentare se regăsesc postate la link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/depozitare-privata-produse-agricole/anul-20201588866345 .

Documentele obligatorii pe care fermierii trebuie să le prezinte comisiei de evaluare a secetei!Angelica Lefter - 10 mai 2020

Foto: Facebook.com - Direcția Agricolă Județeană Iași

Documentele pe care fermierii trebuie să le aibă pregătite la venirea comisiei care le evaluează culturile afectate de secetă. În această perioadă, implicarea primăriilor trebuie să fie maximă întrucât buna coordonare a activității din teren poate eficientiza procedurile, astfel încât comisiile să reușească să ajungă mai repede la cât mai mulți agricultori.

În unele localități, fermierii au fost chemați special la sediul primăriei, pentru a aduce documentele necesare evaluării. Un exemplu îl reprezintă comuna Văcăreni, din județul Tulcea.

Aici, primăria a primit înștiințare din partea U.A.T. Tulcea, ca fermierii să se prezinte la sediul instituției cu următoarele documente:

• Declarația de suprafață depusă la APIA pe anul 2020 sau în situația în care nu dețin pe anul în curs, pe anul 2019, (Tabel cu localizarea pe Bloc Fizic, Parcelă a culturilor);

• Actul de identitate în cazul persoanelor fizice și C.U.I. în cazul formelor juridice.

Totodată, pentru culturile care au fost deja întoarse, reprezentantul U.A.T. în comisia județeană va prezenta Procesele-Verbale de întoarcere a culturilor precum și înștiințările depuse de fermieri înregistrate la primărie.

7

Documentele ce au fost prezentate sunt valabile în toate județele și localitățile în care fermierii au cerut constatarea pagubelor făcute de seceta din acest an culturilor agricole.

”Te putem ajuta să încasezi subvenția!” Ce spune directorul APIA Adrian Pintea despre MESAJELE primite de fermieri!agrointeligenta.ro - 11 mai 2020

În ultimele zile, mai mulți fermieri ne-au sesizat cu privire la sms-uri primite din partea băncilor, prin care erau informați că pot fi ajutați să acceseze subvenții APIA din acest an! Am semnalat mai departe chestiunea directorului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, care a confirmat că băncile comunică direct cu fermierii în urma stabilirii unei proceduri noi de lucru pentru declararea conturilor valabile al beneficiarilor de subvenții agricole.

Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, face un anunț important prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO, care îi vizează direct pe beneficiarii de subvenții agricole. Șeful agenției de plăți transmite fermierilor să răspundă la mesajele primite în acest zile de la băncile unde știu că au contul astfel încât să evite închiderea acestuia. Existența unui cont valid este o condiție obligatorie pentru închiderea cererii unice!

(…) Noi cu toate băncile comerciale cu care avem convenții. Am făcut apel la acest instituții să nu închidă conturile fermierilor, să le păstreze active. APIA le dă fișierul și ei ne transmit extrasele de cont astfel încât fermierul să nu mai fie nevoit să meargă la bancă. Și acum toți fermierii primesc mesaje de genul: Te putem ajuta să încasezi ușor subvenția din 2020. Daca vrei să trimitem contul direct către APIA, răspunde cu „APIA” la acest SMS până în data de 15 mai”, a declarat șeful APIA Central.

Fermierii au primit sms-uri de la băncile unde au avut anii trecuți contul pentru subvenții

Adrian Pintea ne-a spus că în ultimele zile a primit mai multe mesaje de la fermieri, care i-au spus că se tem ca nu cumva mesajul să nu fie o tentativă de fraudă. Șeful APIA spune că nu este vorba de vreo păcăleală iar agricultorii chiar sunt încurajați să răspundă la sms astfel încât să se faciliteze depunerea cererii unice care în acest an se realizează exclusiv online.

8

”Facem apel la fermieri să trimită mesaj înapoi băncii unde au conturile pentru subvenții astfel încât să evite un drum pentru eliberarea extrasului de cont dar și să evite închiderea conturilor”, a explicat Adrian Pintea.

Reamintim că șeful APIA a făcut la sfâșitul săptămânii trecut un apel urgent către toţi fermierii care vor să beneficieze de subvenţii. Adrian Pintea a transmis prin intermediul Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO un mesaj important pentru producătorii agricoli şi crescătorii de animale.

”Mesajul şi apelul nostru urgent către fermieri este să răspundă la telefon funcţionarilor APIA care îi sună pentru depunerea cererii unice. Că nu prea răspund. Deci îi rog pe fermieri să urmărească apelurile telefonice şi să răspundă când sunt sunaţi pentru că este important să depună cererea unică la timp”, a anunţat şeful APIA.

Potrivit acestuia în total, până pe 9 mai au fost depuse 536.148 cereri unice pentru o suprafața de 4.058.266 hectare. Pe 9 mai au fost înregistrate 4.441 de cereri cu o suprafața totala de 57.589 de hectare.

Reamintim că pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială și a preveni răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus, dar și pentru a minimiza pe cât posibil efectele negative asupra activităților din sectorul agricol, completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPAOnline http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice către Centrele județene/locale APIA de care aparțin fermierii.

Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plată aferente anului 2020.

Ministrul Agriculturii anunţă plăţi record pentru fermieri! agrointeligenta.ro - 10 mai 2020

Ministrul Agriculturii a anunţat o nouă reuşită a României în planul accesării fondurilor europene. Adrian Oros a comunicat astăzi, duminică – 10 mai, că s-a atins ”cel mai ridicat nivel al plăților în

9

primele patru luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anilor anteriori”.

”Cu ajutorul fermierilor, al beneficiarilor publici, al procesatorilor, al antreprenorilor care investesc în agricultură și în mediul rural cu sprijinul fondurilor europene, am reușit la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să atingem cel mai ridicat nivel al plăților în primele patru luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anilor anteriori (respectiv, 2019, 2018, 2017, 2016) de implementare a PNDR 2014-2020.

Din ianuarie și până în prezent, am ajuns la un total de peste 220 de milioane de euro – plăți efectuate prin AFIR pentru investițiile din mediul rural. Și am reușit această performanță în condițiile în care traversăm cu toții, beneficiari PNDR și angajați ai Ministerului și ai structurilor subordonate, o perioadă cu foarte multe provocări.

Mulțumesc beneficiarilor PNDR și îi asigur în continuare de sprijinul meu și al colegilor mei pentru atingerea obiectivelor comune!”, a anunțat ministrul Adrian Oros pe pagina lui de Facebook.

APIA: CÂND ÎNCEPE PLATA SPRIJINULUI CUPLAT PE HECTAR! Agroinfo 11 mai 2020 DATE OFICIALE! Fermierii români așteaptă plata sprijinului cuplat vegetal aferent anului de cerere 2019. Plafoanele pentru culturile agricole care beneficiază de acest sprijin pe hectar au fost deja aprobate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial. APIA urmează să stabilească valoarea pe hectar a sprijinului cuplat pentru fiecare cultură. Când încep plățile pe hectar?

Potrivit informațiilor furnizate nouă de APIA, plata sprijinului cuplat vegetal pentru anul 2019 va fi demarată după data de 15 mai 2020, cel mai probabil de săptămâna viitoare. APIA nu poate da drumul plăților către fermieri pentru că termenul limită pentru depunerea actelor justificative pentru anumite culturi agricole, pentru care fermierii au cerut anul trecut această subvenție, expiră pe data de 15 mai 2020.

Concret, APIA informează că pentru sprijinul cuplat pentru cultura de sămânță de cartof, fermierii trebuie să dovedească la APIA că au valorificat minimum 15.000 kg sămânţă de cartof/ha. Dovezile sunt: factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai 2020.

Pentru sprijinul cuplat la cultura de hamei, fermierii care au și calitatea de procesator, înregistrați la Oficiul Național al Registrul Comerțului, trebuie să

10

mailto:[email protected]

facă dovada procesării producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha, prin documente contabile interne, până la data de 15 mai 2020.

Vă reamintim plafoanele aferente fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru anul 2019:

a) 33.434,000 mii euro pentru soia;b) 16.354,250 mii euro pentru lucernă;c) 440,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;d) 102,130 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;e) 4.902,200 mii euro pentru orez;f) 840,000 mii euro pentru sămânţă de cartof;g) 131,760 mii euro pentru hamei;h) 18.752,000 mii euro pentru sfeclă de zahăr;i) 1.190,860 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;j) 9,340 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;k) 6.316,200 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;l) 510,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;m) 2.523,760 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare tip de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal menționate mai sus la suprafețele eligibile pentru anul 2019.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019.

FERMIERII NU SUNT CERȘETORI! VOI STAȚI PE BANII NOȘTRI ACOLO SUS! Agroinfo 11 mai 2020 - NU NE CERȘIM SUBVENȚIILE! AVEM DREPTUL LA SUBVENȚII! Ne batjocoriți, ne tratați ca pe cerșetori și ne luați bani din subvenții! Noi cheltuim peste 5.000 de euro pe hectar pentru culturile noastre pentru ca voi să ne aruncați 1.000 de euro/ha subvenție, sunt revoltați fermierii români. Mesajele lor pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros, transmise către AGROINFO, sunt dure și reflectă disperarea lor că ajung pe marginea falimentului.

11


De când Ministerul Agriculturii a anunțat că a luat bani din bugetul alocat pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare și a transferat acești bani la legumele din sere și solarii, fermierii ne trimit aproape zilnic mesaje disperate, încărcate de furie și neputință. Concret, s-a tăiat jumătate din suma alocată inițial și notificată la Comisia Europeană pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare. Este subvenția APIA cu cea mai mare scădere, de 11 ori mai mică decât în primul an de acordare. Dacă în 2015 sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare era de circa 11.000 de euro/ha, anul acesta, fermierii cultivatori de cartofi vor încasa, pentru anul de cerere 2019, circa 1.000 de euro/ha. Fermierii au declarat pentru AGROINFO că suma nu acoperă nici pe departe cheltuielile făcute de ei pentru un hectar cultivat cu cartofi pentru industrializare, cifrate la peste 5.000 de euro.

Să-ți fie rușine, mare Oros!! O subvenție de 1000 de euro nu ne încântă cu nimic. Noi am pierdut foarte mult pe urma acestei culturi. Tu ce faci? Ne dai o subvenție care nu reprezintă nimic. De ce ai tăiat din plafonul de 4,995 milioane de euro și ai dat la solare? Nu puteai să tai de la alte culturi?! Îți bați joc de noi. Voi statț pe banii noștri acolo sus și noi așteptăm ca niște cerșetori să ne primim banii ca să putem ieși la suprafață. Cei de la UE spun că cuantumul trebuia să fie dublat, nu scăzut. Voi faceți asta ca să puteți să ne batjocoriți. Nu o să rămână așa treaba. Mai gândește-te încă odată și dublează plafonul.

Să vă fie rușine! Cum puteți să dați doar 1000 de euro la hectarul de cartof industrializare. Este nesimțire totală. Investiția este de 6 ori mai mare decât subvenția pe care o primim. De ce europenii din vest au subventi foarte atractive și noi hârtia igienică. Vă bateți joc de noi și încă o să vă mai bateți până când nu o să mai aibă ce să proceseze fabricile. Rușine!!!

Subvenția APIA cartofi industrializare a scăzut de 11 ori în 5 ani. De la peste 11.000 de euro în 2015 la 1000 euro. Nu este posibil. Vă mirați de ce agricultorii din România au cele mai proaste și cele mai vechi utilaje și tractoare din Europa. Voi nu știți să sprijiniți cartoful de industrializare. Domnule Ministru, gândește-te prin câte am trecut. Investiția la un hectar sare de 5500 euro, iar voi ce faceți?! Ne duceți la pământ. Măriți plafonul urgent! Sunt mesajele fermierilor pentru ministrul agriculturii.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu a anunțat încă valoarea pe hectar a sprijinului cuplat vegetal aferent anului de cerere 2019.

12

DAȚI SUBVENȚII LA CRESCĂTORII DE ANIMALE! NU LA ȘMECHERI! Agroinfo: 10 mai 2020 - PE SPINAREA FERMIERILOR TRĂIESC MULȚI. Fermierii, crescătorii de animale din România, sunt revoltați de noile subvenții APIA de care vor beneficia procesatorii. Concret, Comisia Europeană a aprobat pe 30 aprilie 2020 ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie, capră și vită și a produselor lactate. Fermierii consideră că subvențiile sunt cu țintă și că pe ei nu-i ajută deloc aceste măsuri excepționale.

Crescătorii de animale au transmis către AGROINFO mai multe mesaje pline de furie. Noile subvenții APIA, acordate în condițiile crizei sanitare, nu le sunt adresate lor, fermierilor, spun crescătorii revoltați. Beneficiarii subvențiilor sunt procesatorii.AGROINFO a publicat în premieră cuantumul subvențiilor APIA pentru carnea de oaie și capră și pentru carnea de vită. Regulamentele europene, în baza cărora Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) plătește aceste subvenții ,au intrat în vigoare pe 5 mai 2020, iar din 7 mai 2020 a început la APIA depunerea cererilor pentru ajutor.

Pentru carnea de oaie și capră, cuantumul subvenției APIA pentru depozitare privată este între 89 de euro/tonă și 915 euro/tonă, suma depinde de perioada de depozitare stabilită între 90 de zile și 150 de zile. DETALII DESPRE ACEASTĂ SUBVENȚIE AVEȚI AICI:CÂT ESTE SUBVENȚIA pentru DEPOZITAREA CĂRNII DE OAIE ȘI CAPRĂ ȘI CINE BENEFICIAZĂ DE BANI!Pentru carnea de vită, cuantumul subvenției APIA pentru depozitare privată este între 1.008 euro/tonă și 1.058 euro/tonă. DETALII AVEȚI AICI: SUBVENȚIA APIA DE 1.000 DE EURO PENTRU CARNEA DE VITĂ!Crescătorii de animale din România sunt extrem de nemulțumiți de acordarea acestor subvenții.

Daniel Călugăreanu: Auzi, ajutoare pentru șmecheri.

Anca Cristea: Rușine să vă fie! De ce nu ajutați și fermierii?! Că de pe spatele fermierilor trăiesc mulți!

Marius Gheorghiță: Ajută procesatorii, iar pe fermieri...Ce program tâmpit, auzi pentru depozitarea cărnii, auzi la ei. De ce nu dați la crescători 1.000 de euro și pentru crescătorii de animale producători de brânzeturi?!

Aurel Spiridon: Prostii, fleacuri, nu așa se ajută.

13

https://www.agroinfo.ro/economic/subventia-apia-de-1-000-de-euro-pentru-carnea-de-vita

https://www.agroinfo.ro/economic/subventia-apia-de-1-000-de-euro-pentru-carnea-de-vita

https://www.agroinfo.ro/economic/cat-este-subventia-pentru-depozitarea-carnii-de-oaie-si-capra-si-cine-beneficiaza-de-bani




Chifor: Să dea o subvenție la crescători de ovine și caprine, pentru proprietari de animale care nu au putut vinde miei și sunt cu ei pe stabulație, furaje scumpe și cheltuieli cu personalul care în sectorul zootehnic este o problemă.

Octav Baciu: De ce nu dați bani fermierilor pentru a compensa scăderea prețului? Șmecherii care o depozitează (carnea n.r.) tot scump o vând.

Savel Teodor: De ce nu dați la fermieri să țină animalele încă 2-3 luni până când își dă drumul piața cărnii.

Pe lângă subvențiile APIA pentru depozitarea privată a cărnii, procesatorii beneficiază și de subvenții pentru depozitarea privată a produselor lactate, brânzeturi, lapte praf și unt și depozitarea privată a legumelor și fructelor. AGROINFO va publica detalii și despre aceste subvenții APIA.

Pentru plata acestor noi subvenții APIA, suma acordată de UE României este de 931 milioane de euro. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, săptămâna aceasta, că procesatorii care vor ajutorul pentru depozitarea privată a produselor lactate sunt obligați să fie la zi cu plata laptelui către fermieri și să stocheze doar produse fabricate din lapte românesc 100%, nu din lapte importat sau din înlocuitori de lapte.

Fermierii pot depune cereri de finanţare pentru obţinerea unui sprijin financiar de 70% din valoarea primei de asigurare plătită în sectorul vegetal Luni, 11 Mai 2020 1 Submăsura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) va fi deschisă în intervalul 11 mai - 30 noiembrie 2020 şi va începe cu sectorul vegetal, iar perioada în care se vor putea depune cererile de finanţare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicată ulterior şi anunţată pe pagina de internet.

Ministerul Agriculturii preciza că sesiunea de depunere a cererilor de finanţare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

"O noutate importantă este faptul că se va organiza o sesiune anuală de primire a cererilor de finanţare, faţă de sesiunea precedentă, când existau sesiuni diferite pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă. Precizăm că, faţă de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de îmbunătăţiri şi simplificări. Astfel, o primă modificare o reprezintă intensitatea unică a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv

14

de către fermier (solicitantul finanţării), faţă de sesiunea anterioară când intensitatea era calculată în funcţie de dimensiunea exploataţiei asigurate", precizează AFIR.

O altă simplificare se referă la eliminarea obligativităţii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi acceptarea documentelor aferente plăţilor prin POS pentru justificarea plăţii a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare. Totodată, a fost simplificată şi Cererea de finanţare, în sensul eliminării obligativităţii de a completa suprafeţele asigurate pentru fiecare parcelă, precum şi a calculului privind dimensiunea economică a exploataţiei.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil în cadrul submăsurii 17.1, solicitanţii trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile eligibile prevăzute de Ghidul solicitantului şi să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanţare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile, grindina, îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanţare se numără şi infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Prin intermediul submăsurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurărilor şi riscurile asociate bolilor animalelor care figurează în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 şi care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională.

În cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor acesta trebuie să fie recunoscute în mod oficial de către autorităţile competente din România, menţionează AFIR.

"În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toţi să-şi asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanţare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor", a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

15

În ceea ce priveşte sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanţare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, fiind plătite 800 din acestea, diferenţa reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată. Sursa: Agerpres

CÂT ESTE SUBVENȚIA pentru DEPOZITAREA CĂRNII DE OAIE ȘI CAPRĂ ȘI CINE BENEFICIAZĂ DE BANI! Agroinfo: 09 mai 2020 OFICIAL. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a comunicat vineri, 8 mai 2020, că se pot depune cereri pentru obținerea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și capră. AGROINFO vă pune la dispoziție cuantumul acestui ajutor și condițiile care trebuie îndeplinite pentru obținerea banilor.

Acest ajutor este acordat în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/595 al Comisiei Europene din 30 aprilie 2020, publicat în Jurnalul Oficial UE pe data de 4 mai 2020. În vigoare din data de 5 mai 2020. Care sunt argumentele Comisiei pentru acordarea ajutorului?

Din cauza actualei pandemii de COVID-19 și a restricțiilor importante de circulație instituite în statele membre, impactul asupra vânzărilor de anumite categorii de produse din carne de oaie și de capră, cum ar fi carcasele de miel și de capră cu vârsta mai mică de 12 luni, către industria ospitalității și a cateringului, a fost semnificativ.

În consecință, s-a constatat o scădere abruptă a cererii pentru anumite produse din carne de oaie și de capră. Prin urmare, sectorul cărnii de oaie și de capră se confruntă cu o perturbare a pieței din cauza dezechilibrului între cerere și ofertă. Acest fapt are un impact negativ semnificativ asupra marjelor din sector și compromite viabilitatea financiară a agricultorilor din Uniune. În absența unor măsuri împotriva acestei perturbări, se preconizează că prețurile la produsele din carne de oaie și de capră din Uniune vor scădea și este posibil ca presiunea descendentă să continue.

Actualul dezechilibru dintre cerere și ofertă pe piețele de carne de oaie și de capră poate fi atenuat prin depozitarea carcaselor de ovine și de caprine cu vârsta mai mică de 12 luni, majoritate lor fiind destinată industriei ospitalității și a cateringului.Restricțiile importante de circulație instituite în statele membre pentru combaterea actualei pandemii de COVID-19 au afectat și disponibilitatea forței de muncă în abatoare și în unitățile de prelucrare a produselor alimentare și au redus capacitățile de transport și cele logistice.

16


Pentru a atenua aceste condiții dificile de piață și, în special pentru a reduce dezechilibrul dintre cerere și ofertă, care exercită o presiune descendentă asupra tuturor prețurilor la produsele din carne de oaie și de capră, precum și pentru a atenua acele condiții dificile de piață, este oportun să se acorde ajutoare pentru depozitarea de carne proaspătă și refrigerată de ovine și de caprine cu vârsta mai mică de 12 luni, precizează Regulamentul UE.

Ajutorul se acordă numai pentru cantitățile de carne proaspătă sau refrigerată care nu au fost încă depozitate. Depunerea cererilor de ajutor a început la APIA pe data de 7 mai 2020. Cantitatea minimă eligibilă pentru fiecare cerere este de 5 tone. La depunerea unei cereri de ajutor pentru produsele eligibile pentru ajutor, valoarea garanției necesare în conformitate cu articolul 4 litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 este de 100 EUR/tonă. Ajutoarele pot fi acordate numai pentru o perioadă de depozitare de 90, 120 sau 150 de zile.

Cuantumul ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și capră:Carcase sau semicarcase de miel/capră cu vârsta mai mică de 12 luni, proaspete sau refrigerate - 866 euro/tonă pentru perioada de depozitare de 90 de zile; 89 euro/tonă pentru 120 de zile și 915 euro/tonă pentru 150 de zile.

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI

MINISTRUL OROS: SAMSARII IAU BANI DE LA OIERI pentru LÂNĂ! Agroinfo 10 mai 2020 - ANCHETĂ PENALĂ PENTRU SUBVENȚIA LA LÂNĂ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dezvăluit sâmbătă la Satu Mare că s-a deschis o anchetă penală care vizează Programul Lâna. Beneficiarii subvenției acordată prin acest Program au fost, în realitate, samsarii, nu crescătorii de ovine.

Noi, când am venit la minister, am evaluat toate programele de ajutor de minimis și am evaluat și Programul Lâna. Avem și balanța comercială la Programul Lâna și am contatat următoarele: dacă anul trecut s-au oferit subvenții de doi lei pe kilogramul de lână predată, toată lâna care s-a exportat din România s-a exportat la un preț de 3,5 milioane de euro. Practic, aproape cât toată subvenția care s-a oferit. Noi, anul trecut, am exportat subvenția pe lână. S-au importat 7.500 de tone de lână prelucrată aproape la același preț, pe de o parte.

Pe de altă parte, în unele cazuri, sigur, nu este un fenomen general, dar în unele cazuri, din păcate, multe cazuri, aceia care achiziționau lâna, samsarii, eu nu mă feresc să le spun samsari, percepeau între două și patru sute de lei

17


pe tona de lână de la fermier în schimbul consemnării în carnetul de comercializare a unei cantități de lână în așa fel încât fermierul să obțină subvenția. Au fost multe asemenea cazuri și când am făcut niște calcule, cantitatea de lână predată și am raportat-o la numărul de animale, de ovine, am constatat că, în unele ferme, oile au produs anul trecut 36 de kilograme de lână, 17 kilograme de lână. Noi am luat măsuri administrative și concluziile finale ale anchetelor le-am trimis spre organele care se ocupă de acest tip de cercetare, a declarat ministrul agriculturii în cadrul vizitei pe care a făcut-o sâmbătă la Satu Mare.

Condițiile pentru accesarea ajutorului de minimis acordat prin Programul Lâna au fost schimbate după ce Ministerul Agriculturii a constatat, cu surprindere, că oaie poate să producă și 36 de kilograme de lână. Astfel, cantitatea de lână pe care poate să o declare crescătorul la direcția pentru agricultură județeană, instituția care se ocupă de acest program, este de maxim 4 kg/oaie. Crescătorii de ovine din România susțin însă că Programul Lâna, prin care se acordă subvenția de 2 lei/kg de lână, trebuie refăcut din temelii, altfel îi va îmbogăți pe samsari, iar oierii, care ar trebui să fie adevărații beneficiari ai acestui ajutor, nu se aleg cu nimic.

Continuă programul de susținere a crescătorilor de porci din rasele Basna și Mangalița meatmilk 11 mai 2020 Conform unui comunicat emis de MADR, la finalul saptamanii trecute a fost adoptată Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020 – 2022, precum și a unor măsuri de aplicare a acesteia.Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Prin actul normativ aprobat astăzi se urmărește încurajarea crescătorilor de animale de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea măririi numărului de animale de reproducție deținute, precum și a numărului de produși valorificați de la acestea, cu scopul creșterii efectivelor de porci din rasele Bazna și Mangalița, la nivel național.

Astfel, se are în vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

18

https://www.meat-milk.ro/continua-programul-de-sustinere-a-crescatorilor-de-porci-din-rasele-basna-si-mangalita/

https://www.meat-milk.ro/author/meatmilk/

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;

b) producătorilor agricoli persoane juridice.

Conform datelor de la Agenția Națională pentru Zootehnie, la această dată sunt înscrise în Registrul Genealogic un număr de 1030 capete scroafe din rasele Bazna și Mangalița, dintre care 316 capete scroafe sunt deținute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deținute de persoane fizice care își pot schimba forma de organizare și pot deveni eligibile.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc”, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Cum obtii subventia APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat Mai 11, 2020

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene au fost publicate regulile privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului.

Ca urmare a crizei declansate in agricultura si industria alimentara de pandemia cu Covid-19, noul coronavirus chinezesc, Comisia Europeana acorda mai multe forme de sprijin producatorilor si procesatorilor europeni, deci si romanilor!

Pentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat, produsul trebuie sa aiba o calitate comercializabila acceptabila si rezonabila si sa aiba originea in Uniunea Europeana. Produsul trebuie sa indeplineasca cerințele prevazute in secțiunea VI din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2016/1238.

19


Cererile pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat pot fi depuse incepand cu 7 mai 2020. Termenul pentru transmiterea cererilor pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat este 30 iunie 2020. Cererile pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat vizeaza produse care au fost deja depozitate.

Cantitatea minima per cerere este de 10 tone.

Valoarea ajutorului se stabileste dupa cum urmeaza:

5,11 euro per tona de produs depozitat in ceea ce priveste costurile de depozitare fixe;

0,13 euro per tona per zi de depozitare contractuala.Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit.

Ajutorul se poate acorda numai daca perioada de depozitare contractuala este cuprinsa intre 90 si 180 zile.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: [email protected].

Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor impreuna cu documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: [email protected], impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.

Cum obtii subventia APIA pentru depozitarea privata a untului Mai 11, 2020In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a untului si fixarea in avans a valorii ajutorului.

Ca urmare a crizei declansate in agricultura si industria alimentara de pandemia cu Covid-19, noul coronavirus chinezesc, Comisia Europeana

20


acorda mai multe forme de sprijin producatorilor si procesatorilor europeni, deci si romanilor!

Pentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea privata, untul trebuie sa aiba o calitate comercializabila acceptabila si rezonabila si sa aiba originea in Uniune. Produsul trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute in secțiunea IV din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2016/1238.

Cererile pentru subventia APIA pentru depozitarea privata a untului pot fi depuse incepand cu 7 mai 2020. Termenul pentru transmiterea cererilor este 30 iunie 2020. Cererile vizeaza produse care au fost deja depozitate. Cantitatea minima per cerere este de 10 tone.

Valoarea subventiei APIA pentru depozitarea privata a untului se stabileste dupa cum urmeaza:

9,83 euro per tona de produs depozitat in ceea ce priveste costurile de depozitare fixe;

0,43 euro per tona per zi de depozitare contractuala.Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit.

Ajutorul se poate acorda numai daca perioada de depozitare contractuala este cuprinsa intre 90 si 180 de zile.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: [email protected] .


Cum obtii subventia APIA pentru depozitarea privata carnii de vita Mai 11, 2020

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea

21


privata a carnii proaspete sau refrigerate de bovine cu varsta de opt luni sau mai mult si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului.

Ca urmare a crizei declansate in agricultura si industria alimentara de pandemia cu Covid-19, noul coronavirus chinezesc, Comisia Europeana acorda mai multe forme de sprijin producatorilor si procesatorilor europeni, deci si romanilor!

Pentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea privata, carnea trebuie sa fie de calitate sanatoasa si adecvata pentru comercializare si sa provina din Uniune. Ajutorul se acorda numai pentru cantitatile de carne proaspata sau refrigerata de bovine cu varsta de opt luni sau mai mult care nu au fost inca depozitate.

Depunerea si admisibilitatea cererilor pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita

Cererile pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita pot fi depuse incepand cu 7 mai 2020. Fiecare cerere pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita se refera la produsele cu codul din nomenclatura vamala (codul NC) ex 0201 20 50, respectiv sferturi posterioare separate: partea posterioara a semicarcasei, care contine toate oasele, precum si pulpa si vrabioara anterior, cu minimum trei coaste intregi sau taiate, cu sau fara jaret si cu sau fara fleica, indicandu-se clasa de conformatie relevanta, astfel:

S: Superioara E: Excelenta U: Foarte buna R: Buna O: Destul de buna

Cantitatea minima eligibila pentru fiecare cerere pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita este de 10 tone.

Cuantumurile corespunzatoare ale ajutorului per perioada de depozitare sunt urmatoarele:

pentru o perioada de depozitare de 90 de zile: 1.008 euro/tona pentru o perioada de depozitare de 120 de zile: 1.033 euro/tona pentru o perioada de depozitare de 150 de zile: 1.058 euro/tona

Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei scoaterii din depozitare.

22

La depunerea unei cereri de pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita pentru produsele eligibile pentru ajutor, valoarea garantiei necesare in conformitate cu articolul 4 litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 este de 100 euro/tona.



Care sunt conditiile pentru a primi subventie APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra Mai 11, 2020

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, din data de 4 mai 2020, au fost publicate o serie de acte normative adoptate de catre Comisia Europeana in vederea optimizarii gestionarii anumitor activitati agricole specifice pe perioada in care pandemia de COVID-19 afecteaza statele membre UE.

Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2020/595 al Comisiei, din 30 aprilie 2020 prevede ajutor pentru depozitarea privata a carnii proaspete și refrigerate de ovine și de caprine cu varsta mai mica de 12 luni, astfel cum se mentioneaza la articolul 17 primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Produse eligibile pentru a primi subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra

In cazul carcaselor sau semicarcaselor de miel cu varsta mai mica de 12 luni, proaspete sau refrigerate, precum si a carcaselor sau semicarcaselor de capra cu varsta mai mica de 12 luni, proaspete sau refrigerate, valoarea ajutorului este de:

23


866 de euro/tona pentru o perioada de depozitare de 90 de zile 89 de euro/tona pentru o perioada de depozitare de 120 de zile 915 euro/tona pentru o perioada de depozitare de 150 de zile

Pentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra, carnea trebuie sa aiba o calitate comercializabila acceptabila și rezonabila și sa aiba originea in Uniune. Produsul trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute in sectiunea III din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2016/1238.

Subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra se acorda numai pentru cantitatile de carne proaspata sau refrigerata care nu au fost inca depozitate.

Cererile de subventie APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra pot fi depuse incepand cu data de 7 mai 2020. Fiecare cerere trebuie sa se refere la produsele enumerate mai sus, cu indicarea codului NC relevant. Cantitatea minima eligibila pentru fiecare cerere de subventie APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra este de 5 tone.

Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit. Ajutoarele pot fi acordate numai pentru o perioada de depozitare de 90, 120 sau 150 de zile.

La depunerea unei cereri de ajutor pentru produsele eligibile pentru subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra, valoarea garantiei necesare este de 100 de euro/tona.



Care sunt conditiile pentru a primi subventie APIA pentru depozitarea branzeturilor Mai 10, 2020In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, din data de 4 mai 2020, au fost publicate o serie de acte

24


normative adoptate de catre Comisia Europeana in vederea optimizarii gestionarii anumitor activitati agricole specifice pe perioada in care pandemia de COVID-19 afecteaza statele membre UE.Prin Regulamentul delegat (UE) 2020/591 al Comisiei din 30 aprilie 2020, de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar si exceptional pentru depozitarea privata a anumitor branzeturi si de stabilire in avans a cuantumului ajutorului.

Acest regulament prevede o schema de ajutor cu caracter exceptional si temporar pentru depozitarea privata a branzeturilor care se incadreaza la codul NC 0406, cu cateva exceptii pe care le prezentam mai jos.

APIA poate plati subventii pentru depozitarea privata a unei cantitati de 931 de tone de branzeturi la nivel national.

„Statele membre se asigura ca dispun de un sistem bazat pe criterii obiective si nediscriminatorii, astfel incat sa nu fie depasite cantitatile maxime care le-au fost alocate”, se precizeaza in regulamentul european.

Produsele eligibile

Pentru a beneficia de subventii APIA pentru depozitare privata in temeiul acestei scheme, branzeturile trebuie sa fie de calitate comerciala buna si corecta si sa fie originare din Uniune. Branzeturile trebuie sa aiba, la data la care incepe contractul de depozitare, varsta minima corespunzatoare perioadei de maturare prevazute in caietul de sarcini al produsului in cazul branzeturilor care beneficiaza de o denumire de origine protejata sau de o indicatie geografica protejata in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, sau corespunzatoare unei perioade de maturare normale stabilite de statele membre pentru celelalte branzeturi.

Depunerea si admisibilitatea cererilor

Cererile pentru obtinerea subventiilor APIA pentru depozitarea branzeturilor pot fi depuse incepand cu data de 7 mai 2020. Termenul-limita pentru depunerea cererilor pentru obtinerea subventiilor APIA pentru depozitarea branzeturilor este 30 iunie 2020. Cererile pentru obtinerea subventiilor APIA pentru depozitarea branzeturilor vizeaza produse care sunt deja depozitate.

Cantitatea minima pe cerere este de 0,5 tone.

Cuantumul ajutorului se stabileste dupa cum urmeaza:

25

15,57 euro pe tona de produs depozitat, pentru costurile de depozitare fixe;

0,40 euro pe tona de produs, pe zi de depozitare contractuala.Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit.

Ajutorul se poate acorda numai daca perioada de depozitare contractuala este cuprinsa intre 60 si 180 zile.



Mai multe scheme de sprijin lansate astazi de ministerul Agriculturii. Iata cine poate beneficia Mai 11, 2020

MADR va deschide, incepand cu data de 11 mai 2020, sesiuni de primire a proiectelor, prin care se sprijina investitii pentru prevenirea si combaterea Pestei Porcine Africane (PPA) in Romania, respectiv Masura 5 – Refacerea potentialului de productie agricola afectat de dezastre naturale si de evenimente catastrofale si instituirea unor masuri de prevenire corespunzatoare.

Sesiunea se va desfasura in intervalul: 11 mai, ora 9.00 – 31 iulie 2020, ora 16.00.

„In conjunctura dificila in care ne aflam, suntem alaturi de agricultori si continuam masurile de sustinere deja anuntate, prin noi scheme de sprijin pe care le-am gandit si le instrumentam in beneficiul fermierilor si al producatorilor din sectorul agroalimentar”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Care este valoarea sprijinului

26

In cadrul sesiunii ce urmeaza a se deschide pe data de 11 mai 2020, suma disponibila pentru selectia proiectelor va fi de 16.717.235 Euro, depunerea urmand a se face la nivel national, defalcata dupa cum urmeaza:

sM 5.1 – Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile – beneficiari publici – 4.750.000 Euro,(defalcata astfel):

instalatii dezinfectie: 2.310.000 Euro autoutilitare probe si dotare laboratoare: 1.700.000 Euro camere frigorifice: 740.000 Euro

sM 5.1 – Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile – beneficiari privati – 8.289.804 Euro;

sM 5.2 – Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale – 3.677.431 Euro.

In ceea ce priveste sM 5.1 ce se adreseaza beneficiarilor publici facem precizarea ca intre investitiile eligibile se numara instalatiile de dezinfectie si dezinsectie, autoutilitarele pentru transportul probelor, dotarea laboratoarelor, achizitionarea de camere frigorifice etc.

Plafonul maxim pentru submasura 5.1

Plafonul maxim al acestei submasuri este de 100.000 euro/proiect, pentru echipamentele si instrumentarul de determinare si diagnostic, mijloace specializate de transport a probelor, respectiv 20.000 euro/proiect, in cazul camerelor frigorifice, iar pentru pentru investitii in instalatii de dezinfectie si dezinsectie este prevazuta o valoare de 30.000 euro/proiect. Pentru aceasta categorie, rata sprijinului public nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile, iar in cazul in care sunt indeplinite cumulativ doua conditii –

a)Exista o legatura intre investitie si potentialul de productie si

b)Autoritatea publica actioneaza in numele diferitilor fermieri si se demonstreaza caracterul colectiv al investitiei, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Investitiile eligibile

27

In cazul beneficiarilor privati ai acestei submasuri, respectiv fermieri sau grupuri de fermieri, sunt eligibile investitiile in instalatii de dezinfectie si dezinsectie, achizitia de echipamente pentru asigurarea biosecuritatii si a infrastructurii sanitare, constructia de garduri de protectie, racordarea la utilitati.

Fiecare proiect poate beneficia de maximum 250.000 de euro. Mentionam ca rata sprijinului public nerambursabil pentru fermierii constituiti in forme asociative este de 100%, iar pentru fermierii individuali sprijinul este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sprijinul acordat prin aceasta sub-masura urmareste cresterea capacitatii de prevenire a aparitiei epizootiilor si combaterea acestora, precum si reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor adverse si catastrofale asupra potentialului de productie agricola, ca urmare a raspandirii Pestei Porcine Africane in Romania.

Cine poate beneficia de submasura 5.2

In privinta submasurii 5.2, beneficiarii pot fi fermieri persoane fizice, cooperative agricole si grupuri de producatori. Fondurile acordate prin aceasta submasura vor contribui la refacerea potentialului de productie afectat de PPA, fiind finantate achizitiile de animale de reproductie, atat pentru repopularea si refacerea efectivelor de suine, cat si pentru reprofilarea exploatatiei cu alte specii de animale.

De asemenea, pot fi eligibile si costurile cu extinderea si modernizarea in scopul adaptarii adaposturilor de animale. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% si nu va depasi o valoare de 200.000 euro/proiect.

Fermieri, atentie! Ultimele zile de inscrieri in Programul Tomata In mai 11, 2020

Grăbiți-vă! Ultima sută de metri pentru înscrierile în Programul ”Tomata”!

Documentele necesare pentru înscrierea în program pot fi depuse/transmise la DAJ inclusiv prin fax sau poștă, sau în format electronic prin e-mail, până la data de 15 mai 2020.

Potențialii beneficiari sunt:

producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător

28

producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008

producătorilor agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili ca să primească banii, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

să dețină osuprafață cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ………….., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ………/ Municipiului Bucureşti”;

să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp; să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile

în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere.

să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii.

să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Verificările se efectuează la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției. Valorificarea recoltei se face până la data de 15 iunie inclusiv.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care atestă comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate, se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 30 iunie 2020, inclusiv.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 187.500,000 lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei de 39.477,000

29

euro și se asigură din bugetul pe anul 2020. Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.

Reamintim că, în contextul restricțiilor impuse de evoluția pandemiei, Adrian Oros a venit cu câteva precizări în ceea ce privește controalele care trebuiesc făcute, precum și preluarea dosarelor. „Analizând ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, dar și cererile depuse, până acum au fost înregistrate un număr de 5874 de cereri pentru beneficiarii la programul tomata. Județele care au cel mai mare număr de solicitanți sunt: Olt cu 16.000 de cereri, Dolj – 11.000, Giurgiu – 664, Prahova – 404, Ilfov – 351. La programul usturoiul sunt înregistrate cele mai multe cereri în județele: Olt – 81, Teleorman – 50, Buzău – 45, Arad – 31”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Adrian Oros a solicitat Direcțiilor Agricole ca „acolo unde sunt câteva sute sau mii de cereri într-o comună să se deplaseze la sediul primăriei și acolo să preia cererile dacă beneficiarii nu reușesc să își depună cererile în sistem online așa cum am cerut imediat după instalarea stării de urgență. Iar acolo unde sunt mai mult de 500 de beneficiari pentru un județ, se vor face controale atât la începutul rodirii, cât și la evaluarea producției. În județele unde sunt mai puțini beneficiari, cei din DAJ vor avea posibilitatea să facă un singur control, fie la începutul rodirii, fie la evaluarea producției. Ne bazăm pe responsabilitatea și pe bună credință a beneficiarilor de această măsură”, a subliniat Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii, despre fraudele din programul „Tomata”: „Foarte multe dosare fictive” Mai 11, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca foarte multe dosare de finantare depuse in anii anteriori pentru programul „Tomata” au avut la baza documente fictive si ca pentru unele dintre acestea au fost deschise dosare penale.

Potrivit ministrului, anchetele desfasurate de MADR, in special in judete din sudul tarii, au scos la suprafata mai multe fraude si fonduri ce au fost incasate ilegal.

„Am constatat ca in foarte multe judete, sper ca nu aici la dumneavoastra, dar in judetele din sud, in multe judete unde s-au facut verificari, am constatat foarte multe dosare fictive, depuse fictiv. Banii care trebui sa se indrepte catre cei care intr-adevar cultivau tomate in spatii protejate s-au dus si la altii”, a precizat Oros.

30


Anchete penale pentru fraudele comise Ministrul a mai spus ca, in majoritatea cazurilor, au fost sesizate institutiile abilitate pentru a derula anchete penale si pedepsi persoanele responsabile.

„Unele s-au terminat cu dosare penale. Nu noi anchetam acest lucru. Am luat masuri administrative si am trimis la cei care se ocupa sa faca partea aceasta penala,. dar am cerut anul acesta mai multa responsabilitate”, a adaugat Adrian Oros.

Ministrul demoteaza acuzatiile conform carora „rosiile romanesti sunt daunatoare”

In ceea ce priveste afirmatiile aparute in spatiul public, conform carora rosiile produse in Romania ar fi daunatoare, ministrul a cerut o verificare suplimentara, a modului in care sunt efectuate tratamentele la tomate de catre fermieri.

„Am cerut ca anul acesta sa fie facute doua verificari, sa fie un registru de tratamente cu ce substante se folosesc, pentru ca, tot asa, prin februarie sau martie dadeam explicatii prin presa pentru ca aparuse ca tomatele din programul Tomata sunt daunatoare. Ca sa nu mai apara stiri de genul acesta care sa puna sub semnul intrebarii produsele romanesti, am cerut ca fiecare cultivator si fiecare beneficiar al Programului Tomata sa aiba un registru cu substantele pe care le foloseste pentru tratare”, a mai afirmat ministrul.

Reamintim cititorilor ca ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate’, pentru anul 2020, este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an. Vezi aici mai multe despre programul „Tomata”.

AFIR si FINANTARI

PLĂȚILE AFIR! ANUNȚUL DE ASTĂZI AL MINISTRULUI AGRICULTURII!Agroinfo 10 mai 2020 DECLARAȚIE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, anunță astăzi că plățile efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au atins cel mai înalt nivel din ultimii patru ani. AFIR a făcut plăți, în primele 4 luni ale acestui an, de peste 220 de milioane de euro pentru investiții în dezvoltare rurală.

Cu ajutorul fermierilor, al beneficiarilor publici, al procesatorilor, al antreprenorilor care investesc în agricultură și în mediul rural cu sprijinul fondurilor europene, am reușit la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să atingem cel mai ridicat nivel al plăților în primele patru luni ale

31


https://www.stiriagricole.ro/subventie-tomate-2020-liber-la-depunerea-dosarelor-ce-anunt-face-ministrul-oros-59163.html

https://www.stiriagricole.ro/subventie-tomate-2020-liber-la-depunerea-dosarelor-ce-anunt-face-ministrul-oros-59163.html

anului, comparativ cu aceeași perioadă a anilor anteriori (respectiv, 2019, 2018, 2017, 2016) de implementare a PNDR 2014-2020.

Din ianuarie și până în prezent, am ajuns la un total de peste 220 de milioane de euro – plăți efectuate prin AFIR pentru investițiile din mediul rural. Și am reușit această performanță în condițiile în care traversăm cu toții, beneficiari PNDR și angajați ai Ministerului și ai structurilor subordonate, o perioadă cu foarte multe provocări.

Mulțumesc beneficiarilor PNDR și îi asigur în continuare de sprijinul meu și al colegilor mei pentru atingerea obiectivelor comune! A scris ministrul agriculturii pe pagina sa oficială Facebook.

AFIR: Investitii pana la 1 MILION EURO/PROIECT pentru infrastructura de irigatii In mai 11, 2020

AFIR a lansat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt:

Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari

Utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii

(FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).

Fondurile europene disponibile prin submăsura 4.3 pentru componenta infrastructură de irigații sunt 100% nerambursabile și nu pot depăși valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune (SPP).

AFIR reamintește că achiziția de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitată la un procent de maximum 30% din valoarea totală

32

https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.afir.info%2F%3Ffbclid%3DIwAR1rLZhLI7xGla9eg2GgCxl4ad8QMwtCsU0KIY6ssL4lnjz9p76l6q4EQM4&h=AT0pwU4fpgV42McuB01tKvkjSWgs2WqTGcdOof0t4Ner1VOv2I9DOb7FX9IY1f-cRsTlkWUUC365Ntvlsr6Ldfx_igisiIUHixs4hA3TGeeLg25TTwZPwmDU2aOR_7yB7eLDdPP4FI-GOlImeyOwTGPRWTspxTimrw5nSoxFf2p0AQEKBhHjmwzxplZZBC9ecnpPvLliyrH-QNz92x3bnAnfnwLDD0kXEwi3nKqn_n44USV4cQqsGm5gE1mi-P9DhYhcVrhCRpR3MTODsHhj6R1-h9hUVXSh_wOoJokJCX8IfXP575hCgWUx2dWikfjSXhoYQMbEKb9zt-pgu21HD0_rD3iuzXjVZdY4w0RWHf26V4DxycssPaCdvmmfg5dj_dxhIfQe_htYaN7WPVX4Tv5QPFF5oLBSVVSWCDUQJlSy2x6Q-FfiLCEsT43N-SN6rc5joV46sJEODB0tGA4HOfnBxeogbcxTIVKtRpyZxbs2QKNwU_ozvXbYDF2Br5coOFUXzfKSJXVHTDdk8xoQE-RjaBhEeMF8JHbMPbHaZCDlk2br74g2thhZS-adKlHVFOCe25oo737gikFMifOEMLKepxAQLTFEfX_V2vreEmhYWcF8nNhZgTTQrsuJgyqrzW0EDA

eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă a echipamentelor de irigat.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 – componenta infrastructură de irigații. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail [email protected], până la data de 16 mai 2020.

START depuneri cereri pentru finantari de 70% din valoarea primei de asigurare In mai 11, 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a dat startul sesiunii de depunere a cererilor pentru finanțarea cu fonduri europene a primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. Sesiunea va fi deschisă în intervalul 11 mai – 30 noiembrie 2020 și va începe cu sectorul vegetal, iar perioada de primire a cererilor de finanțare în care se vor putea depune cererile de finanțare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicată ulterior și anunțată pe pagina de internet.

O noutate importantă este faptul că se va organiza o sesiune anulă de primire a cererilor de finanțare, față de sesiunea precedentă, când existau sesiuni diferite pentru culturile de primăvară și pentru cele de toamnă. Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

Sprijinului financiar este de 70% din valoarea primei de asigurare

Spre deosebire de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an, include o serie de îmbunătățiri și simplificări. Astfel, o primă modificare o reprezintă intensitatea unică a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanțării), față de sesiunea anterioară când intensitatea era calculată în funcție de dimensiunea exploatației asigurate.

Pașii de urmat sunt mai simpli

O altă simplificare se referă la eliminarea obligativității de a prezenta extrasul din Registrul Agricol și acceptarea documentelor aferente plăților prin POS pentru justificarea plății a cel puțin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare. Totodată, a fost simplificată și Cererea de finanțare, în sensul eliminării obligativității de a completa suprafețele asigurate pentru

33


fiecare parcelă, precum și a calculului privind dimensiunea economică a exploatației.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil în cadrul submăsurii 17.1, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile eligibile prevăzute de Ghidul solicitantului și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile pentru a obține finanțare

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Prin intermediul submăsurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurărilor și riscurile asociate bolilor animalelor care figurează în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 și care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanțare europeană sau națională.

Precizăm că producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor trebuie să fie recunoscute în mod oficial de către autoritățile competente din România.

Toți cei interesați pot consulta, în vederea pregătirii documentației necesare pentru depunere, Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR, în pagina dedicată submăsurii 17.1.

Jos palaria beneficiarilor PNDR! Exemplul unui proiect de nota zece finantat prin SM 6.2 In mai 11, 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează 1.893 de proiecte pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, prin submăsura 6.2 a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), valoarea contractelor de finanțare fiind de 111,3 milioane de euro.

34

http://www.afir.info/

Un exemplu de proiect finanțat prin submăsura 6.2 (Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale) este „Înființare și dotare firmă de producție de pălării în spațiul rural”, implementat de către o societatea din comuna Ighiu, județul Alba.

Proiectul a fost depus de administratoarea societății SRL Aura Iulian RAȚIU, beneficiarul finanțării PNDR, în luna iulie a anului 2016, având o valoare totală de 70 mii euro. Cum finanțarea europeană nerambursabilă în cadrul măsurii este de 100% nerambursabilă, beneficiarul a primit din partea AFIR această sumă integral, în două tranșe.

Conform Planului de Afaceri, beneficiarul a construit un spațiu format din camera de lucru, magazie și grup sanitar, dotate corespunzător pentru desfășurarea activității propuse prin proiect. De asemenea, a achiziționat echipamente noi și performante, necesare producției de pălării, precum și materie prime și auxiliară.

Un proiect de succes este explicat în cele mai mici detalii

Confecționarea unei pălării presupune parcurgerea mai multor etape. Echipamentele achiziționate în cadrul proiectului au simplificat fluxul tehnologic și permit realizarea unui număr mai mare de pălării și a unor modele cât mai variate.

Beneficiarul a planificat fiecare etapă a fluxului tehnologic, asigurându-se că, în momentul obținerii finanțării, este gata pentru a porni producția. Astfel, plecând de la aprovizionarea cu materie primă, până la strategia de vânzare, toate etapele au fost analizate,

Proiectul finantat: firmă de producție de pălării în spațiul rural defalcate și explicate amănunțit în planul de afaceri depus la AFIR.

Produsele, vândute la târguri și piețe, dar și pe internet

35

Produsele confecționate în cadrul societății sunt comercializate în târgurile și piețele din împrejurimi, magazine, precum și prin intermediul internetului. Societatea realizează pălării bărbătești clasice și moderne, adăugând noi modele pentru noi clienți, inclusiv pălării de dama.

Proiectul a demarat în a patra lună de la semnarea Contractului de finanțare și a fost implementat în totalitate în 48 de luni. Pe perioada implementării, societatea a comercializat produse de minim 45% din valoarea primei tranșe de plată. Prin implementarea proiectului s-au creat două locuri de muncă și s-au introdus pe piață produse fabricate în România.

Pentru Submăsura 6.2, care a avut o alocare de 106,5 milioane euro, au fost solicitări de fonduri de 345,1 milioane de euro, pentru peste 6 mii de proiecte. Au fost selectate spre finanțare 1.893 de proiecte în valoare de 111,3 milioane euro. Plățile către beneficiari efectuate până în acest moment se ridică la 84,6 milioane de euro – un grad de utilizare a fondurilor alocate de 79,4%.

ALTELE

Ministrul agriculturii, vizită la singurul producător român de pompe pentru irigaţii rămas în activitate! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020

Ministrul agriculturii a vizitat vineri, 8 mai, societatea Mecanex SA Botoșani, singurul producător de pompe pentru irigaţii rămas în activitate pe teritoriul României. Şeful de la Agricultură s-a arătat încântat după ce a vizitat fabrica şi a promis că va susţine compania pentru a lansa pe piaţă cât mai multe piese de schimb şi pompe pentru irigaţii.

”Societatea MECANEX SA Botoșani este în momentul de față singurul producător de pompe rămas în activitate pe teritoriul României. În majoritatea sistemelor de irigații din țară, avem pompe fabricate și instalate de această societate. Acum, mai mult decât oricând, este nevoie de piesele de schimb, de pompele și de serviciile de întreținere oferite de această companie românească!”, a arătat ministrul într-o postare din mediul online.

Acesta a completat, potrivit presei locale, că va încuraja fabrica din Botoşani. ”Este o perioadă în care putem să încurajăm toate produsele româneşti, fără să ne fie teamă că o să ne certe cineva din UE”, a spus ministrul.

Alături de ministrul Adrian Oros s-a aflat şi senatorul PNL, Costel Şoptică, cel care i-a şi lansat şefului de la agricultură invitaţia de a vizita judeţul

36

Botoşani. Oficialul a transmis că unul dintre scopurile prezenței ministrului Adrian Oros, în Botoșani a fost acela de a vizita singurul agent economic din țară care produce pompe pentru irigații.

”Județul nostru este unul preponderent agricol, de aceea sprijinind singurul producător de pompe pentru irigații din România înseamnă atât un plus pentru fermieri cât și pentru economia locală. Atât eu, în calitate de senator cât și ministrul Agriculturii ne vom preocupa să găsim soluții și să luăm măsurile adecvate pentru a sprijini agentul economic botoșănean care, prin activitatea sa, ar rezolva problematica sistemului național de irigații, mai ales că în ultimii ani seceta a devenit un inamic important pentru sectorul agricol”, a comentat Şoptică în mediul online.

Ministrul a făcut un tur al fabricii iar reprezentanții agentului economic i-au explicat importanța menținerii pe piața din România a activității de producție a pompelor pentru irigații.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu, societatea Mecanex SA Botoşani oferă servicii complete în producerea pompelor, pieselor de schimb pentru pompe, pieselor turnate sau prelucrate, construcţiilor sudate şi găseşte permanent soluţii inovative, adaptate cerinţelor clienţilor.

Personalul calificat şi tehnologia din dotare produc şi execută o gamă variată de echipamente şi agregate, produse turnate şi prelucrate, având utilizări în diferite domenii. În cadrul companiei lucrează aproximativ 120 de angajați, specialiști cu o experiență bogată, care colaborează pentru a vă oferi cele mai bune soluții.

Ministrul Oros a preluat problemele fermierilor la Botoşani. Ce le-a promis şeful de la Agricultură! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a efectuat vineri, 8 mai, o vizită în judeţul Botoşani, la invitaţia senatorului PNL, Costel Şoptică. Oficialul de la Agricultură a discutat despre problemele agricole, promovarea producătorilor locali de produse autentice, efectele secetei dar și despre modalități de sprijinire a

37

antreprenorilor locali, inclusiv a unicului producător de pompe pentru irigații din România.

În cadrul vizitei, ministrul s-a întâlnit cu prefectului judeţului, Dan Nechifor, care ne-a declarat că Adrian Oros a notat toate probleme transmise de autorităţile din zona Moldovei dar şi de fermierii botoşăneni care au participat la întâlnire.

”Am avut o şedinţă cu toţi factorii responsabili din judeţ, adică tot ce înseamnă reprezentanţii asociaţiilor din zootehnie, cultura cerealelor, piscicultură şi câţiva fermieri care şi-au prezentat problemele specifice domeniului de activitate. Domnul ministru a notat toate aceste idei şi când va ajunge la Bucureşti va încerca să le rezolve. Am fost în vizită la singura fabrică de pompe pentru sisteme de irigaţii care a mai rămas în România, Mecanex Botoşani. De acolo domnul ministrul a mers la un cultivator de tomate şi după aceea la Staţiunea de Cercetare de la Popăuţi”, ne-a declarat Dan Nechifor.

Acesta a subliniat că cele mai mare probeleme pe care i le-a transmis ministrului sunt legate de secetă, piscicultură şi zootehnie. „La piscicultură este vorba despre subvenţiile care nu au existat niciodată în acest domeniu. Iar în zootehnie despre scăderea preţului la lapte pe care îl oferă procesatorii. La noi în judeţ vorbim de o scădere de circa 45 la sută”, a mai spus Nechifor.

Ministrul a fost însoţit pe toată durata vizitei de senatorul Costel Şoptică

Senatorul Costel Şoptică a transmis în mediul online că alături de ministrul agriculturii, la sediul Instituției Prefectului, a avut o întâlnire cu reprezentanții unităților din domeniul agricol (Direcția Agricolă, APIA, ANIF și AFIR), dar și cu reprezentanți ai producătorilor locali de produse tradiționale și ai asociațiilor de cereale și de animale, care au expus problemele cu care se confruntă la ora actuală.

38

”Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a răspuns cu informații exacte și cu soluții concrete pentru toți cei care operează în domeniul agricol și de asemenea a preluat problemele cu care se confruntau până acum, dar și din cauza contextului actual de stare de urgență”, a subliniat senatorul liberal.

Oficialul a mai completat că problematica irigațiilor, a fenomenelor meteo care afectează culturile, a creării unui centru anti-grindină, a sprijinului pe care îl pot obține fermierii de la instituțiile abilitate sunt doar câteva dintre subiectele puse pe masă de către fermierii și reprezentanții domeniului agricol din județul Botoșani.

Pe lista minitrului s-a aflat şi Staţiunea de Cercetare Popăuţi unde a fost primit de directorul instituţiei, Ionică Nechifor. Acesta a declarat că în cadrul vizitei au avut loc discuţii privind viitorul activităţii de cercetare. ”Cercetarea este o prioritate în activitatea domnului ministru. Staţiunea de Cercetare de la Popăuţi poate deveni un proiect pilot în sectorul zootehniei”, a arătat Ionică Nechifor.

Amnistie fiscală pentru fermierii care își achită datoriile la stat până pe 15 decembrie 2020! Ramona Dascălu - 9 mai 2020

Amnistie fiscală pentru fermierii care își achită datoriile la stat până pe 15 decembrie 2020! Guvernul a aprobat amnistia fiscală propusă de Ministerul Finanţelor pentru dobânzi, penalităţi şi alte accesorii datorate de contribuabilii care vor achita principalul restanţelor până la data de 15 decembrie 2020.

Principalele beneficii ale introducerii amnistiei sunt relansarea economiei şi depăşirea unor probleme economice ale contribuabililor, precum şi diminuarea datoriilor acestora.

Facilităţile fiscale vizează toţi contribuabilii care au datorii restante la 31 martie 2020: persoane fizice, juridice, persoane fizice care desfãşoarã activitãţi economice sau profesii libere, entităţi fără personalitate juridicã, instituţii publice, etc.

Prin aprobarea amnistiei se are în vedere încasarea obligaţiilor bugetare restante la 31 martie 2020, precum şi obligaţiile bugetare cu termene de plată între 1 aprilie 2020 si 15 decembrie 2020, astfel cã, pe de o parte, anularea accesoriilor sprijinã contribuabilii care pot folosi lichiditãţile de care dispun pentru continuarea activitãţii afectatã direct sau indirect de criza Covid – 19 şi permite curãţarea bilanţurilor de datorii, iar pe de altă parte, se asigură o creştere a veniturilor la bugetul general consolidat, informează Agerpres.

39

Ministerul de Finanţe estimează un impact bugetar pozitiv de până la 2 miliarde de lei.

Ordonanţa de Urgenţă reglementează 4 tipuri de facilităţi fiscale şi acoperă toate situaţiile cu care se pot confrunta contribuabilii:

Măsura 1 vizează anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 martie 2020 inclusiv, în cazul contribuabililor care la aceastã datã au în sold atât obligaţii bugetare accesorii cât şi obligaţii bugetare principale.

În acest caz, pentru a beneficia de mãsura anulãrii accesoriilor, contribuabilii trebuie sã plãteascã obligaţiile bugetare principale restante la 31 martie 2020, sã achite obligaţiile curente (cele nãscute dupã 31 martie 2020), sã depunã toate declaraţiile fiscale şi sã depunã cererea de anulare a accesoriilor pânã la 15 decembrie 2020.

Cu alte cuvinte, la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, contribuabilul nu trebuie sã mai aibã niciun fel de datorie, cu excepţia accesoriilor care se anuleazã.

Cea de-a doua măsură are în vedere anularea dobânzilor, penalitãţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativã, cu scadenţã anterioarã datei de 31 martie 2020 inclusiv.

În acest caz, contribuabilii care considerã cã sunt erori în sumele declarate iniţial pot depune declaraţie rectificativã prin care sã declare obligaţiile suplimentare şi pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor declarate suplimentar dacã plãteşte aceste obligaţii, precum şi obligaţiile curente (cele nãscute dupã 31 martie 2020), depune toate declaraţiile fiscale şi, bineînţeles, depune cererea de anulare a accesoriilor pânã la 15 decembrie 2020.

Măsura a treia se referă la anularea dobânzilor, penalitãţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv dacã la aceastã datã contribuabilul are în sold doar accesorii iar obligaţiile bugetare principale au fost stinse.

În acest caz, pentru a beneficia de mãsura anulãrii accesoriilor, contribuabilii trebuie sã plãteascã obligaţiile curente (cele nãscute dupã 31 martie 2020), sã depunã toate declaraţiile fiscale si sã depunã cererea de anulare a accesoriilor pânã la 15 decembrie 2020.

40

Măsura 4 vizează anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a inspecţiei fiscale sau verificării situaţiei fiscale personale, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţa.

În acest caz, contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanţei au în derulare o inspecţie fiscală ori o verificare a situaţiei fiscale personale pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor stabilite suplimentar de organul de control dacă plătesc aceste obligaţii până la termenul de plata stabilit în decizia de impunere şi dacă depun cererea de anulare a accesoriilor în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei, indiferent dacă acest control a fost finalizat până la 15 decembrie 2020 sau ulterior acestei date.

Aceste facilităţi fiscale pot fi aplicate şi de autorităţile administraţiei publice locale, opţional, dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi, precum şi procedura aplicabilă.

Facilităţile fiscale sunt aplicate şi de alte autorităţi sau instituţii publice care administrează obligaţii bugetare, în sensul ca şi aceste entităţi anulează accesoriile pentru obligaţiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţa.

Contribuabilii pot notifica organului fiscal intenţia de a beneficia de anularea accesoriilor. În acest caz, pentru accesoriile ce pot forma obiectul anulării se instituie un regim special de administrare. Pentru debitorii care nu au notificat organul fiscal pentru a beneficia de anularea accesoriilor, dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile care pot fi anulate şi care au fost achitate după data intrării in vigoare a ordonanţei de urgenţa, se restituie, la cerere, potrivit Codului de procedură fiscală.

În cazul contribuabililor pentru care au fost instituite popriri la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, în scopul acordării posibilităţii de a beneficia de anularea accesoriilor se reglementează posibilitatea contribuabilului de a efectua plăţi din sumele indisponibilizate ca efect al popririi.

Dacă îndeplineşte condiţiile, un contribuabil poate beneficia de anularea accesoriilor în oricare dintre facilităţile fiscale menţionate anterior. Astfel, un contribuabil poate să cumuleze toate facilităţile dacă până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv îndeplineşte condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

41

Contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţa beneficiază de eşalonare la plata pot beneficia de facilităţile fiscale dacă îndeplinesc condiţiile impuse de ordonanţa, pe de o parte, iar pe de alta parte, doresc şi menţinerea eşalonării la plata, ori dacă finalizează eşalonarea până la 15 decembrie 2020, textul ordonanţei făcând distincţie între aceste situaţii.

Situaţie dificilă pentru agricultori şi fermieri. Se cere sprijin financiar de urgenţă Bogdan Ungureanu 1 0 mai 2020

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară - Sindalimenta lansează un apel la unitate adresat agricultorilor şi producătorilor de alimente din România şi cere luarea unor măsuri de sprijin pentru sectoarele din agricultură afectate de secetă şi pandemia de coronavirus, conform unui comunicat al organizaţiei.

„Comitetul de iniţiativă invită reprezentanţii agriculturii şi industriei alimentare din România să se unească într-o singură voce care să strige cu toată forţa că agricultura şi industria alimentară din România reprezintă prioritate naţională. Agricultorii şi procesatorii români trebuie să solicite tuturor celor care răspund de destinele ţării, ca agricultura şi industria alimentară să fie considerate sectoare cu grad de prioritate 0. Sănătatea, agricultura şi siguranţa alimentelor trebuie să reprezinte principiile de baza într-o ţară cu un potenţial uriaş. Seceta fără precedent din acest an şi pandemia de COVID 19 au afectat grav culturile agricole pe suprafeţe ce depăşesc 3 milioane de ha”, se spune în comunicat.În document se menţionează urgentarea finanţării înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul porc în condiţiile în care România importă peste 80% din necesarul de carne de porc.De asemenea, se cere urgentarea finanţarea înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul pasăre. Potrivi comunicatului, România importă 95% din pui din Polonia, iar riscul infestării cu gripă aviară şi salmonela este iminent.Totodată, se solicită acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol; continuarea reabilitarea urgentă a sistemelor de irigaţii şi punerea lor în funcţiune; înfiinţarea în regim de urgenţă a Camerelor Agricole; credite fără dobândă pentru materia primă şi salariile angajaţilor

42

https://www.capital.ro/producatorii-de-carne-trag-un-semnal-de-alarma-vom-importa-70-din-necesar-ce-masuri-de-urgenta-cei-ei-de-la-guvern.html

https://www.capital.ro/author/bogdan-ungureanu

din industria alimentară; eliminarea taxelor aferente salariilor angajaţilor pe o perioadă de minim 6 luni; modificarea în regim de urgenţă a Legii nr. 62/2011, republicată, cu consultarea reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor de tip federativ, potrivit Agerpres.

MESAJUL MINISTRULUI OROS pentru FERMIERII MICI ȘI MULȚI! Agroinfo 10 mai 2020 - CE LE TRANSMITE ȘEFUL MADR FERMIERILOR MICI ȘI MULȚI DIN ROMÂNIA? Ministrul agriculturii, Adrian Oros, le-a transmis sâmbătă, 9 mai 2020, un mesaj fermierilor mici și mulți din România, țăranilor. Mesajul șefului MADR este transmis de la Satu Mare unde acesta a vizitat, la sfârșitul săptămânii, fermieri și procesatori.

Problema lânii și-n general problema produselor celor mici și mulți este că reușesc să-și vândă foarte greu produsele chiar dacă au învățat să producă bine și-n cantitate destul de mare și ca și calitate iarăși, reușesc să vândă foarte greu pentru că nu sunt asociați.

Sfatul meu a fost dintotdeauna, nu doar de acum de când sunt ministru, fermierii mici, țăranii, dacă nu intră în cooperative nu vor putea să reziste, nu vor avea putere de negociere, nici atunci când își procură inputurile, dar nici atunci când vor să-și vândă produsele.

Singura șansă pentru cei mici este această cooperativă, această asociere economică, mai ales că aceste cooperative oferă și facilități fiscale. În cazul lânii, marile asociații dacă ar intra într-o astfel de formă de asociere, cooperativă, ar putea să-și facă centre de prelucrare și prespălare a lânii de oaie, iar după, acea lână ar deveni mult mai interesantă pentru cei care vor să o prelucreze. Fie în domeniul textil, fie, cea mai de slabă calitate, în domeniul industrial, le-a transmis, sâmbătă, ministrul agriculturii fermierilor mici și mulți.

Ministrul agriculturii a vizitat, la sfârșitul săptămânii, fermieri și procesatori din Satu Mare. Adrian Oros a fost la unul dintre cei mai mari procesatori, Unicarm, care deține o fermă de 1.400 de bovine, dar și abatoare și un lanț de 120 de magazine, o afacere integrată din domeniul agriculturii.

MADR: Fonduri de 16,7 milioane de euro pentru combaterea PPA şi refacerea potenţialului agricol, începând de luni I.M.Politică / 11 mai Peste 16,7 milioane de euro vor fi disponibili, începând de luni, pentru

43

https://www.bursa.ro/politica


http://www.agerpres.ro/

investiţii necesare prevenirii şi combaterii pestei porcine africane şi refacerii potenţialului de producţie agricolă afectat de dezastre naturale şi de evenimente catastrofale, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Astfel, începând cu data de 11 mai 2020, ora 9:00, vor fi primite proiecte pe sM 5.1 - Sprijin pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastrofale probabile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), suma alocată pentru beneficiarii publici fiind de 4.750.000 euro, iar pentru cei privaţi, în cadrul aceleaşi submăsuri, de 8.289.804 euro.

Sesiunea de primire de proiecte va fi deschisă până la data de 31 iulie 2020, ora 16:00.

Potrivit MADR, din suma totală alocată beneficiari publici, de 4,75 milioane de euro, cele mai multe fonduri vor fi destinate pentru achiziţia de instalaţii de dezinfecţie, circa 2,31 milioane de euro, urmate de 1,7 milioane de euro pentru autoutilitare probe şi dotare laboratoare, iar pentru camere frigorifice - 740.000 de euro.

"În ceea ce priveşte sM 5.1 ce se adresează beneficiarilor publici facem precizarea că între investiţiile eligibile se numără instalaţiile de dezinfecţie şi dezinsecţie, autoutilitarele pentru transportul probelor, dotarea laboratoarelor, achiziţionarea de camere frigorifice etc. Plafonul maxim al acestei submăsuri este de 100.000 euro/proiect, pentru echipamentele şi instrumentarul de determinare şi diagnostic, mijloace specializate de transport a probelor, respectiv 20.000 euro/proiect, în cazul camerelor frigorifice, iar pentru pentru investiţii în instalaţii de dezinfecţie şi dezinsecţie este prevăzută o valoare de 30.000 euro/proiect. Pentru această categorie, rata sprijinului public nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile, iar în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ două condiţii, respectiv există o legătură între investiţie şi potenţialul de producţie şi autoritatea publică acţionează în numele diferiţilor fermieri şi se demonstrează caracterul colectiv al investiţiei, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile", precizează reprezentanţii MADR.

În cazul beneficiarilor privaţi ai acestei submăsuri, respectiv fermieri sau grupuri de fermieri, sunt eligibile investiţiile în instalaţii de dezinfecţie şi dezinsecţie, achiziţia de echipamente pentru asigurarea biosecurităţii şi a

44

infrastructurii sanitare, construcţia de garduri de protecţie, racordarea la utilităţi.

Fiecare proiect poate beneficia de maximum 250.000 de euro. "Menţionăm că rata sprijinului public nerambursabil pentru fermierii constituiţi în forme asociative este de 100%, iar pentru fermierii individuali sprijinul este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile", spun reprezentanţii MADR,conform Agerpres.

Sprijinul acordat prin această sub-măsură urmăreşte creşterea capacităţii de prevenire a apariţiei epizootiilor şi combaterea acestora, precum şi reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor adverse şi catastrofale asupra potenţialului de producţie agricolă, ca urmare a răspândirii pestei porcine africane în România.

În ceea ce priveşte sM 5.2 - Sprijin pentru investiţii privind refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectate de dezastre naturale, de condiţii de mediu adverse şi de evenimente catastrofale, suma alocată este 3.677.431 euro.

Beneficiarii pot fi fermieri persoane fizice, cooperative agricole şi grupuri de producători.

Fondurile acordate prin această submăsură vor contribui la refacerea potenţialului de producţie afectat de PPA, fiind finanţate achiziţiile de animale de reproducţie, atât pentru repopularea şi refacerea efectivelor de suine, cât şi pentru reprofilarea exploataţiei cu alte specii de animale. De asemenea, pot fi eligibile şi costurile cu extinderea şi modernizarea în scopul adaptării adăposturilor de animale. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% şi nu va depăşi o valoare de 200.000 euro/proiect.

Adrian Oros: ”Nu vreau sa alertez populatia cu privire la scumpirea alimentelor” In mai 10, 2020

“Preturile alimentelor vor depinde de foarte multe lucruri, de evolutia, de durata evolutiei pandemiei, de ceea ce se intampla si la nivel european, si la nivel mondial in industria

45

alimentara si de agricultura, depinde de foarte multi factori” a declarant demnitarul aflat intr-o vizita de lucru la Satu Mare.

Chiar daca au fost afectate, de la inceputul crizei, anumite domenii de activitate, din fericire in agricultura si industria alimentara inca nu s-au inregistrat pierderi foarte mari. Acum se face o evaluare exacta pentru ai sprijini pe agentii economici sau pe fermierii, care au inregistrat pierderi a subliniat Oros , in timpul declaratiilor de presa.

El a precizat ca vor putea fi cheltuiti 80 de milioane de euro, din fonduri europene, pentru diminuarea efectelor. Pentru agricultori pana la 5.000 de euro, pentru procesatori pana la 50.000 de euro. Sunt niste scheme de sprijin care se adreseaza fermierilor mici si medii.Adrian Oros mai a declarat ca din primele evaluari exista aproape un milion de hectare de culturi afectate de seceta in Romania, iar unii fermieri se gandesc sa reinsamanteze pentru a-si diminua pierderile.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros:“Toti cei care vor suferi pierderi datorita secetei o sa fie despagubiti. Nu au mai fost despagubiti de multa vreme pentru aceste pierderi provocate de seceta. Din pacate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost insamantate in toamna cu grau, secara, cereale si rapita, pana acum, din datele partiale pe care le avem, se pare ca aproape un milion de hectare sunt afectate intr-o anumita masura, de peste 50% grad de afectare”In teren, se afla deja echipe ale ministerului care verifica situatia, iar la finalul lunii va exista o evaluare pentru a sti ce sume trebuie platite.

Agricultorii, la mila lui Dumnezeu. Hoti, seceta, mistreti si alte necazuri nestiute In mai 11, 2020

Criza de coronavirus a schimbat percepția fermierilor, dar și a oamenilor politici asupra agriculturii și importanţa pe care o are aceasta. Agricultorii spun că deşi muncesc cu drag pământul, munca este mai grea şi implică multe riscuri, de care mulţi oameni nu ştiu. Fermierii spun că le este frică să-şi lucreze

46

pământurile de teamă să nu fie luaţi la bătaie de hoţii care au şi ieşti la „recoltat”. Condițiile nu sunt deloc favorabile pentru culturile agricole în acest an, una dintre probleme fiind și condițiile meteo nefavorbaile.

SecetaCulturile de grâu, rapiţă şi floarea-soarelui sunt deja afectate de secetă. De asemenea, diferenţele mari de temperatură dintre zi şi noapte au făcut ca plantele să nu aibă un ciclu normal de creştere. Ca şi când nu ar fi destul, fermierii care lucrează pământul din jurul localităţii Cheriu, județul Bihor, spun că asupra lor s-a abătut şi altă năpastă: hoţii şi mistreţii.

Animalele care pasc pe terenuri străineUn agricultor care lucrează 60 de hectare în această zonă a povestit că săptămâna trecută a ieşit să facă stropirile la grâu. „În lan erau mai mulţi cai. Le-am solicitat proprietarilor, romi din colonia din sat, să scoată animalele din grâu, dar şase inşi s-au năpustit asupra mea şi a fiului meu cu care eram şi ne-au luat la bătaie. Abia am reuşit să urcăm în tractor şi să plecăm. Am sunat la 122, a venit poliţia, dar problema rămâne. În fiecare zi caii sunt tot acolo dar eu nu mai îndrăznesc să le spun nimic. Mai bine renunţ la recoltă decât la viaţă”, a spus Marius Szilagyi, citat de bihon.ro.

„Mă face să mă gândesc că este timpul să renunţ la agricultură”Cu aceeaşi problemă se confruntă şi fermierul Valentin Mierluţ, care exploatează 140 de hectare în zonă. „În mai toate parcelele însămânţate cu grâu au intrat şi au cosit. Ei cresc cai, oi dar nu au nici o bucată de pământ de pe care să asigure hrana animalelor. An de an ne confruntăm cu aceeaşi problemă. Solul din zonă nu este unul foarte productiv, de aceea suntem nevoiţi să facem investiţii mult mai mari decât fermierii din alte zone. Ştiam acest lucru, ne-am asumat riscul, dar să nu putem să recoltăm ceea ce am însămânţat, să ne acoperim măcar cheltuielie, pe mine personal mă face să mă gândesc că este timpul să renunţ la agricultură”, a spus fermierul, citat de bihon.ro.

Supraveghează culturile cu drona, dar hoții nu se întimideazăPentru a mai salva din culturi, fermierul foloseşte o dronă care survolează deasupra culturilor înregistrând activitatea de la sol. Cu toate acestea, de cele mai multe ori hoţii nu se lasă intimidaţi, încercând chiar să doboare drona.

Lipsa unor pedepse la nivel legislative îi încurajează pe hoţi„Pentru că legea nu a mai fost actualizată, cei prinşi la furat primesc amenzi între 100 şi 500 lei, cu posibilitatea de a plăti jumătate din cuantum. Normal

47

http://bihon.ro/

http://bihon.ro/

că preferă să plătească 50 de lei şi să continute să facă ceea ce făceau”, spune Valentin Mierluţ pentru publicația locală.

O altă problemă, gunoaiele răspândite pe terenuri agricoleUn alt fermier, care exploatează peste 150 de hectare de teren din localitatea Cheriu spune că pentru a însămânţa terenurile aflate în apropierea coloniei prima dată trebuie să facă igienizare. Gunoaie sunt răspândite de locatarii coloniei pe sute de metri. Iar de recoltat nu prea mai are ce de pe loturile respective.

Mistreții dau bătăi de cap fermierilorParcă nu le-ar fi de ajuns, agricultorii spun că de furcă le dau şi pocii mistreţi. „Săptămâna trecută am solicitat comisiei pentru a constata pagubele produse de mistreţi. Pe o parcelă am fost nevoit să reînsemânţez porumbul. Sper să primesc şi despăgubiri”, precizează Marius Szilagyi.

Reprezentantul fondului de vânătoare 24 Alparea, cel care gestionează fondul de vânătoare din zonă spune că a răspuns de fiecare dată solicitărilor fermierilor din zonă, lucru confirmat de altfel şi de fermieri. „Noi am recoltat cota de mistreţi pe anul trecut, respectiv 66 de exemplare. De fiecare data însă când ne-au solicitat fermierii mai am făcut făcut acţiuni de înlăturare a mistreţilor de pe culturi. Din data de 15 mai putem începe recolta pentru anul acesta, astfel că noi o să începem cât de repede”, a declarat Ioan Popviciu, reprezentantul fondului de vânătoare 24 Alparea, citat de bihon.ro.

Echipa MADR in vizita de lucru: „Fermele de familie sunt solutia”

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, împreună cu o echipă MADR a fost într-o vizită de lcuru la fermierii din județul Botoșani. În cadrul vizitei, au fost discutate problemele cu care se întâlnesc fermierii și producătorii locali. Una dintre problemele majore identificate constă în lipsa infrastructurii secundare sau de echipamente pentru irigații.

„Mă aflu astăzi (08 mai) într-o vizită de lucru în județul Botoșani, pentru a afla problemele fermierilor și ale producătorilor locali. Domnul senator Costel Șoptică și domnul prefect Dan Nechifor mi-au comunicat situația la zi a capacității de irigare a județului. În Botoșani există infrastructură de irigații, cu o capacitate de irigare de 6200 hectare, însă o problema majoră a fermierilor este aceea că nu dispun de infrastructura secundară sau de echipamente pentru irigații.

48

http://bihon.ro/

In mai 9, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în vizita la Botosani

Problematica fenomenelor meteo care afectează culturile, a creării unui centru anti-grindină, a sprijinului pe care îl pot obține fermierii de la instituțiile abilitate sunt doar câteva dintre subiectele pe care mi le-au transmis fermierii. Aș dori să-mi semnalați și dumneavoastră provocările cu care vă confruntați în zonele în care faceți agricultură”, scrie Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

Echipa MADR a vizitat singurul producător de pompe rămas în activitate pe teritoriul României. „Societatea MECANEX SA Botoșani este în momentul de față singurul producător de pompe rămas în activitate pe teritoriul României. În majoritatea sistemelor de irigații din țară, avem pompe fabricate și instalate de acestă societate. Acum, mai mult decât oricând, este nevoie de piesele de schimb, de pompele și de serviciile de întreținere oferite de această companie românească!”

49

https://agro-tv.ro/wp-content/uploads/2020/05/Oros-Botosani.png

De asemenea, ministrul Adrian Oros, a îndemnat cetățenii să cumpere produse românești și să susțină fermierii locali. „Așa cum am susținut de la începutul mandatului, fermele de familie sunt soluția pentru multe zone ale țării. Domnul Constantin Aniculăiesei din Hudum, comuna Curtești, județul Botoșani este un bun exemplu în acest sens, acesta cultivând legume împreuna cu familia pe o suprafața de aproape 1 ha. Fermierul este și beneficiar al programului Tomata, peste 2000 de mp din suprafețele protejate fiind destinate tomatelor, utilizând tehnologii avansate! Eforturile depuse de astfel de fermieri sunt un bun motiv pentru ca, atunci când mergem la piață, să alegem produsele românești!”

Se extind deplasarile pentru constatarea pagubelor produse de seceta In mai 9, 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Direcția pentru Agricultură Județeană Iași și Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, vine în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost

50

afectate de secetă pedologică și extinde programul deplasărilor în teritoriu pentru constatarea pagubelor și în zilele de week-end.

Pentru acest week-end sunt programați fermieri din zona Târgu Frumos și comuna Plugari declară șefii DADR Iași. Prioritate au fermierii care își reînsămânțează terenurile agricole.

Comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole au fost numite prin Ordinul Prefectului potrivit art.18 din Regulamentul 97/63/2020 privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice mai spun cei de la DADR Iași.

Până în prezent, în județul Iași au fost depuse un număr de 124 rapoarte operative provenite de la un număr de peste 50 de UAT-uri.

Dupa finalizarea deplasărilor comisiilor de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole produse în urma fenomenelor meteorologice care generează seceta pedologică, situația centralizată va fi transmisă către Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru alocarea sumelor necesare despăgubirilor anunță conducerea DADR Iași. Autor: Daria Diaconiuc

FERMIERII NU SUNT CERȘETORI! VOI STAȚI PE BANII NOȘTRI ACOLO SUS! Agroinfo 11 mai 2020NU NE CERȘIM SUBVENȚIILE! AVEM DREPTUL LA SUBVENȚII! Ne batjocoriți, ne tratați ca pe cerșetori și ne luați bani din subvenții! Noi cheltuim peste 5.000 de euro pe hectar pentru culturile noastre pentru ca voi să ne aruncați 1.000 de euro/ha subvenție, sunt revoltați fermierii români. Mesajele lor pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros, transmise către AGROINFO, sunt dure și reflectă disperarea lor că ajung pe marginea falimentului.

De când Ministerul Agriculturii a anunțat că a luat bani din bugetul alocat pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare și a transferat acești bani la legumele din sere și solarii, fermierii ne trimit aproape zilnic

51


mesaje disperate, încărcate de furie și neputință. Concret, s-a tăiat jumătate din suma alocată inițial și notificată la Comisia Europeană pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare. Este subvenția APIA cu cea mai mare scădere, de 11 ori mai mică decât în primul an de acordare. Dacă în 2015 sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare era de circa 11.000 de euro/ha, anul acesta, fermierii cultivatori de cartofi vor încasa, pentru anul de cerere 2019, circa 1.000 de euro/ha. Fermierii au declarat pentru AGROINFO că suma nu acoperă nici pe departe cheltuielile făcute de ei pentru un hectar cultivat cu cartofi pentru industrializare, cifrate la peste 5.000 de euro.

Să-ți fie rușine, mare Oros!! O subvenție de 1000 de euro nu ne încântă cu nimic. Noi am pierdut foarte mult pe urma acestei culturi. Tu ce faci? Ne dai o subvenție care nu reprezintă nimic. De ce ai tăiat din plafonul de 4,995 milioane de euro și ai dat la solare? Nu puteai să tai de la alte culturi?! Îți bați joc de noi. Voi statț pe banii noștri acolo sus și noi așteptăm ca niște cerșetori să ne primim banii ca să putem ieși la suprafață. Cei de la UE spun că cuantumul trebuia să fie dublat, nu scăzut. Voi faceți asta ca să puteți să ne batjocoriți. Nu o să rămână așa treaba. Mai gândește-te încă odată și dublează plafonul.Să vă fie rușine! Cum puteți să dați doar 1000 de euro la hectarul de cartof industrializare. Este nesimțire totală. Investiția este de 6 ori mai mare decât subvenția pe care o primim. De ce europenii din vest au subventi foarte atractive și noi hârtia igienică. Vă bateți joc de noi și încă o să vă mai bateți până când nu o să mai aibă ce să proceseze fabricile. Rușine!!!

Subvenția APIA cartofi industrializare a scăzut de 11 ori în 5 ani. De la peste 11.000 de euro în 2015 la 1000 euro. Nu este posibil. Vă mirați de ce agricultorii din România au cele mai proaste și cele mai vechi utilaje și tractoare din Europa. Voi nu știți să sprijiniți cartoful de industrializare. Domnule Ministru, gândește-te prin câte am trecut. Investiția la un hectar sare de 5500 euro, iar voi ce faceți?! Ne duceți la pământ. Măriți plafonul urgent! Sunt mesajele fermierilor pentru ministrul agriculturii.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu a anunțat încă valoarea pe hectar a sprijinului cuplat vegetal aferent anului de cerere 2019.

……………………….

LEGISLATIV

11.5.2020 A9-0101/2020 491k 211k

52

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2020-0101_EN.pdf

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2020-0101_EN.docx

REPORT ***I

on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council laying down certain transitional provisions for the support by the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) and by the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) in the year 2021 and amending Regulations (EU) No 228/2013, (EU) No 229/2013 and (EU) No 1308/2013 as regards resources and their distribution in respect of the year 2021 and amending Regulations (EU) No 1305/2013, (EU) No 1306/2013 and (EU) No 1307/2013 as regards their resources and application in the year 2021(COM(2019)0581 – C9-0162/2019 – 2019/0254(COD))

Committee on Agriculture and Rural DevelopmentRapporteur: Elsi Katainen

DRAFT EUROPEAN PARLIAMENT LEGISLATIVE RESOLUTION

EXPLANATORY STATEMENT

LETTER FROM THE COMMITTEE ON BUDGETS

OPINION OF THE COMMITTEE ON REGIONAL DEVELOPMENT

PROCEDURE – COMMITTEE RESPONSIBLE

FINAL VOTE BY ROLL CALL IN COMMITTEE RESPONSIBLE

………………….

INTERNE

Sfeclă semănată în timp record!Petronela Cotea Mihai 11 mai 2020 - https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/sfecla-semanata-in-timp-record

Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, cultura de sfeclă de zahăr a fost semănată pe întreaga suprafaţă contractată, lucrarea fiind gata în timp record. Potrivit Operativei din data de 9 aprilie 2020, transmisă de către preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Ioan Gherman, din cele aproximativ 23.500 ha contractate, pe circa 21.894 ha semănatul se finalizase, iar pe 130 ha, din arealul Braşov - Covasna, sfecla era deja răsărită.

53

https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/sfecla-semanata-in-timp-record

https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/sfecla-semanata-in-timp-record

https://www.revista-ferma.ro/autori/petronela-cotea-mihai

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2020-0101_EN.html#title6






http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=en&reference=2019/0254(COD)

https://eur-lex.europa.eu/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexplus!prod!DocNumber&lg=EN&type_doc=COMfinal&an_doc=2019&nu_doc=0581

De ce s-au grăbit fermierii cu semănatul?Motivele pentru care fermierii au înfiinţat cultura atât de timpuriu au fost legate de faptul că evoluţia vremii a determinat creareacondiţiilor optime pentru semănat, dar şi de îngrijorarea legată de seceta previzionată pentru primăvara 2020.

Cu cele aproximativ 13.500 ha contractate, zona Moldovei reprezintă cel mai mare bazin de producere a sfeclei de zahăr din România. În judeţul Neamţ, cultura ocupă aproximativ 3800 ha. „Noi am înființat cultura pe 150 ha și, deși există un anumit risc din cauza gradienților de temperatură noapte-zi, am început semănatul pe 25 martie. Am mizat și pe faptul că sfecla de zahăr suportă temperaturi de până la -5oC. Ulterior, cantitățile (mici) de precipitații au ajutat sfecla să răsară şi să pornească în vegetaţie”, menţiona fermierul Vasile Pop-Silaghi, proprietarul Business Agro Consulting - jud. Neamț.

Au riscat și au... câștigatCel mai mare furnizor de materie primă pentru fabrica Agrana Roman şi primul producător de sfeclă care a semănat în primăvara 2020 este SC Almos Agrorom Secuieni, judeţul Neamţ, unitate condusă de Alexu Molodoi. Din cele aproximativ 4000 ha aflate în exploatare, sfecla de zahăr ocupă aproximativ 25%. „Am mai semănat și pe 9 martie. Dar eram o excepție. Condițiile meteo și de sol ne-au forțat să riscăm puțin și să intrăm la lucru în câmp. Am început semănatul pe 14 martie 2020, iar după două zile a şi venit un episod de iarnă. La mijlocul lui aprilie, sfecla era răsărită și era efectuat chiar primul tratament cu erbicidul postemergent Betanal. Am semănat și în sistemul CONVISO® SMART KWS, un sistem avansat de combatere a buruienilor lasfecla de zahăr, tocmai pentru a ne pregăti pentru noile reguli și permisiuni europene de control al sănătății plantelor.Acum, urmărim etapele ulterioare de intervenţie”, sublinia Alexu Molodoi.

54

În 2018 sfecla a atins producţii de până la 77 de tone/ha.

Ioan Gherman, președinte FCSZR: „La data de 9 aprilie 2020, aveam semănată 93% din suprafaţa totală contractată. Niciodată, în ultimii 50 de ani, nu s-a realizat semănatul întregii suprafețe contractate până la această dată”.

Grâu, porumb, floarea soarelui: cum salvăm recolta din 2020? Ioan Borcean 09 mai 2020 Culturile de grâu, porumb şi floarea soarelui, culturi dominante în ţara noastră, au parte de cele mai dificile condiţii agrometeorologice în acest an.

Cele mai afectate de secetă sunt culturile de grâu, porumb şi floarea soarelui, dar şi soia, amplasate pe solurile cu textură nisipoasă, argiloasă, pe cele grele şi compacte.

Iată ce intervenţii trebuie să faceţi pentru a recupera ce se mai poate din producţia acestui an la principalele patru culturi cultivate în România!

Cum putem salva grâul?La grâu în special, dar şi la celelalte cereale de toamnă, seceta a redus numărul de fraţi, iar în perioada de alungire a tulpinilor, de creştere a frunzelor şi dezvoltare a sistemului radicular, faze cu consum mare de apă, a micşorat înălţimea plantelor şi suprafaţa foliară. Deficitul de apă s-a resimţit încă de la formarea primordiilor spicelor de grâu şi în faza diferenţierii florilor, deci numărul de spiculeţe va fi mai mic şi cu mai puţine boabe.

Cele mai afectate vor fi soiurile de grâu monovalente, care au rezistenţă la secetă într-o anumită zonă. Erau de preferat soiurile cu rezistenţă bună în mai multe zone. Între aceste grupe se situează soiurile intermediare, oligovalente.

Recomandare: sunt necesare fertilizări foliare şi combaterea eventualelor boli care afectează suprafaţa foliară, pentru a menţine frunza stindard sănătoasă, ca să facă o bună umplere a boabelor de grâu.

55

https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/culturile-de-camp-sunt-la-cota-de-avarie

https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/culturile-de-camp-sunt-la-cota-de-avarie

https://www.revista-ferma.ro/autori/ioan-borcean

https://www.revista-ferma.ro/autori/ioan-borcean

https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/performanta-fara-frontiere-record-la-sfecla-de-zahar-77-tone-la-hectar

În codiţiile în care cultura de grâu a fost compromisă total în anumite zone, fermierii au cerut declararea stării de calamitate!

Porumbul: două abordări tehnologice1. Acolo unde s-a semănat târziu, plantele de porumb sunt în faza de

numai 2 frunze şi de formare a primelor rădăcini coronare, iar rădăcinile primare sunt deja ramificate cu perişori absorbanţi. Frunzele asigură deja fotosintetizantele necesare plantei.

Recomandare: asiguraţi cantităţi mai mari de substanţe nutritive acolo unde nu s-au aplicat îngrăşăminte complexe odată cu semănatul, pentru a stimula creşterea plantelor de porumb.

ATENŢIE! Înroşirea primelor frunze NU e cauzată de boli, ci de insuficienţa fosforului, care se absoarbe mai greu în această fază.

2. În parcelele semănate în perioada optimă şi unde plantele de porumb au avut condiţii de răsărire, după 15-20 zile plantele ajung la circa 30 cm. Acum se formează deja rădăcini coronare din al doilea verticil şi au deja 4 frunze formate.

Ce lucrări se impun?

în cazul efectuării praşilei mecanice, se vor aplica şi 40-70 kg azot s.a.;

dacă pe frunze, în spaţiul dintre nervuri, se produce decolorarea ţesutului (frunze vărgate), este carenţă de zinc şi se fac 1-3 tratamente foliare cu sulfat de zinc, în concentraţie de 0,2%, folosind circa 300 litri de apă, la intervale de 6-8 zile;

în această fază porumbul se erbicidează în vegetaţie; evident, se irigă, acolo unde-i posibil!

56

https://www.agroinfo.ro/vocea-fermierului/fermierii-cer-declararea-starii-de-calamitate-din-cauza-secetei-productia-de-cereale-din-2020-in-pericol

De reţinut că grindina şi chiar un îngheţ uşor şi de foarte scurtă durată, în această fază, pot să distrugă frunzele, însă nu şi planta.

Ce boli şi dăunători apar în primele stadii de creştere? Dacă nu s-a tratat sămânţa, poate apărea tăciunele porumbului, cu infecţie locală pe rădăcinile tinere, pe tulpini şi pe frunze. Dăunătorii periculoşi sunt viermii sârmă şi gărgăriţa frunzelor. Porumbul ale cărui seminţe au fost tratate cu neonicotineoide este protejat.

Trataţi urgent floarea soarelui!La începutul vegetaţiei, ritmul de creştere al rădăcinii de floarea soarelui este rapid. Plantele tinere cu 1-2 perechi de frunze suportă temperaturi de -6...-8oC, dacă episodul rece e scurt.

Dacă la semănat s-a fertilizat starter cu doze reduse de îngrăşăminte, cu raportul NP în favoarea fosforului, plantele sunt viguroase. Raportul în favoarea azotului sensibilizează plantele la boli.

Iată lista lucrărilor prioritare la floarea soarelui

din cauza interzicerii tratării seminţelor cu neonicotinoide, trebuie făcute două tratamente în vegetaţie. În caz contrar, cu precădere în zona de sud a ţării, unde gradul de infestare cu Tanymecus este mare, se reduce densitatea culturii;

erbicidaţi! Floarea-soarelui nu suportă concurenţa altor plante la consumul de apă, elemente fertilizante şi lumină (plantă heliofilă). Atenţie! Răsărirea neuniformă poate crea dificultăţi la stabilirea momentului erbicidării; plantele în diferite faze obligă la alegerea atentă a erbicidului.

Aflaţi de aici cum să obţineţi un randament mai bun la floarea soarelui şi la porumb!

57

https://www.revista-ferma.ro/noutati-companii/cum-sa-obtineti-un-randament-mai-bun-la-floarea-soarelui-si-la-porumb

https://www.revista-ferma.ro/noutati-companii/cum-sa-obtineti-un-randament-mai-bun-la-floarea-soarelui-si-la-porumb

Soia neconformă... Cauze?În prezent, soia poate avea o răsărire neuniformă din cauza:

1. Semănatului în sol uscat; necesarul pentru încolţire de 150% apă faţă de greutatea uscată a boabelor nu a fost asigurat;

2. Răsărirea epigeică, cu cotiledoane mari şi deci cu putere de străbatere mică.

Lucrări care se impun:

din cauza secetei, bacterizarea seminţelor nu a reuşit şi s-au format puţine nodozităţi pe rădăcini. Este necesară fertilizarea cu azot în vegetaţie, deoarece plantele nu mai beneficiază de azot fixat biologic;

sensibilitatea mare a soiei la îmburuienare impune efectuarea fără întârziere a erbicidării postemergente;

aplicarea unei udări; atenţie la dăunători precum păianjenul şi musca cenuşie şi la boli

precum mana.

Culturile de grâu, porumb şi floarea soarelui sunt culturi preponderente în ţara noastră, culturi care asigură necesarul de hrană pentru oameni şi de furaje pentru animale, dar şi principalele culturi pentru export. De fapt, atunci când vorbim despre grâu, porumb, floarea soarelui, vorbim despre securitatea noastră alimentară.

Ministerul Agriculturii estimează că seceta a afectat aproape un milion de hectare de culturi 10 mai 2020, 10:03de Elena Deacu Fermierii afectaţi de secetă vor primi despăgubiri Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile, informează Agerpres.

„Toţi cei care vor suferi pierderi datorită secetei o să fie despăgubiţi. Nu au mai fost despăgubiţi de multă vreme pentru aceste pierderi provocate de secetă. Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”, a precizat Oros. El a explicat că pe teren se deplasează echipe ale ministerului care verifică situaţia, iar la finalul lunii va exista o evaluare pentru a şti ce sume trebuie plătite.

58

„Vom avea spre finalul lunii o evaluare, să ştim ce sume vor trebui alocate ca să fie despăgubiţi. (...) Din fericire, în ultimele zile a plouat, în următoarele săptămâni va ploua. Fermierii care sunt afectaţi şi culturile care au fost semănate în toamnă, culturile de păioase au fost afectate, se gândesc acum să reînsămânţeze cu culturi care în această perioadă se însămânţează, în general floarea soarelui şi porumb, ca să mai diminueze din pierderi. Noi le-am promis că o să îi despăgubim anul acesta şi vom veni cu alte forme de sprijin ca să treacă mai uşor peste aceste pierderi”, a spus Oros. Ministrul Adrian Oros a efectuat sâmbătă mai multe vizite la societăţi din judeţul Satu Mare pentru a afla modul în care acestea au fost afectate de pandemie.

S-a obținut derogarea! Fermierii din Ţăndărei s-au întors la muncă pe câmp! agrointeligenta.ro - 9 mai 2020

Derogare pentru agricultorii din Țăndărei care, din cauză că localitatea lor se află în carantină, nu au mai putut să iasă din oraș pentru a-și lucra terenurile agricole. Vestea a fost anunțată de către fermierul Cătălin Niculae, unul dintre fermierii care, de la începutul lunii aprilie, a rămas blocat în Țăndărei.

”Stop hârtii! De mâine, la MUNCĂ! Agricultorii din Țăndărei au obținut derogare de la dispozițiile Ordonanței Militare 7/2020, derogări prin care se permite intrarea/ieșirea în localitatea carantinată. Comitetul Judetean a înțeles situația și a dispus în consecință. Pentru cei care și-au sacrificat din timpul lor să ne asculte, mulțumiri! Recunoștință tuturor celor care au ajutat in multe și diferite feluri ca drepturile la munca și la liberă circulatie să fie respectate. Fără suportul multora dintre voi, poate ca nu ne făceam înțeleși . Efortul fiecăruia a contat. Şi nu în ultimul rând, cred ca fără sprijinul presei, problema aceasta o discutam doar între noi, în Țăndărei”, a anunțat fermierul Cătălin Niculae, mulțumind presei care s-a implicat, inclusiv Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Publicația noastră a dezvăluit în premieră problemele fermierilor din Țăndărei în data de 6 aprilie (citiți articolul: Fermieri blocați în Țăndărei! ”Trebuie să semănăm porumbul de sămânță și noi nu putem ieși din localitate!”), imediat după ce am prezentat că o situație de blocaj este reclamată și din localitățile carantinate în județul Suceava.

Fermierul Vasile Mingîţă: Comisia de secetă a venit așa cum au anunțat. Sunt deja în câmp, după total însămânțez porumbul! agrointeligenta.ro - 11 mai 2020 12:02

Comisia a venit așa cum a fost anunțat fermierul Vasile Mingîță care a așteptat peste o lună să îi fie evaluat gradul de calamitare a culturilor

59

afectat de secetă. De sâmbătă dimineața, agricultorul din Miloșești, județul Ialomița a început lucrările pe cele 65 de hectare de grâu calamitat, acolo unde face o trecere cu erbicid total pentru a ”omorî” păioasa, apoi face însămânțarea porumbului, cultura care speră să îl salveze în acest an complicat.

Fermierul Vasile Mingîță lucrează în toatl 180 de hectare a contactat săptămâna trecută redacția noastră pentru a ne sesiza că deși a depus încă de pe 1 aprilie la primărie solicitarea de a-i fi evaluate culturile afectate de secetă, comisia de evaluare nu dădea semne că vine să îi constate calamitarea. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura cu autoritățile din județul Ialomița, iar după ce am discutat la Direcția Agricolă Județeană cu directorul executiv cu Marioara Năsui, agricultorul a fost anunțat că în ziua următoare, adică vineri – 8 mai, comisia va ajunge la el în teren.

”Așa s-a și întâmplat. Au ajuns la noi la fermă spre seară. A mers totul repede pentru că eu avea parcelele digitizate la APIA pentru cererea de anul acesta. S-a constat că grâul este calamitat în procente de la 70% până la 100%. Toate suprafețele le reînsămânțez cu porumb”, ne-a declarat sâmbătă dimineața fermierul care se afla deja la erbicidarea totală a grâului după care a venit cu semănatul porumbului.

Fermierul urmează să își actualizeze în aplicația APIA suprafețele unde avea grâu și acum a pus porumb. ”S-a discutat să nu existe probleme la eligibilitatea pentru cererea din acest an, să nu fie probleme cu rotația. Rezultă din procesul verbal că am avut grâu și am întors, am pus porumb. Încă nu am primit procesul-verbal, probabil în zilele următoare„, ne-a spus agricultorul.

În privința găsirii semințelor de porumb, Vasile Mingîță spune că nu a întâmpinat probleme. A mers pe hibrizi timpurii și semitimpurii, optând și pe puțină genetică mai tardivă, pentru a mai echilibra balanța.

Rareş Bogdan: Politiştii sunt instruiţi să nu dea amenzi pentru deplasările la grădinile de la ţară! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020

Eurodeputatul Rareş Bogdan spune că proprietarii de terenuri sau cei care au case la ţară încă nu ştiu nici în prezent dacă se pot deplasa fără să ia amendă. Aceasta s-a interesat pentru ei care exact legislaţia şi ce trebuie să bifeze în declaraţia pe proprie răspundere care este obligatorie în perioada de stare de urgenţă.

60

”Am sute de mesaje în privat în care sunt rugat să mă interesez de ce se poate merge la țară pentru a lucra pământul doar cu certificat de producător și document de proprietate. Am lămurit problema. Se poate merge la țară să muncești pământul fără niciun certificat. Dacă are cineva casă la țară cu un pic ce pământ și vrea să pună răsaduri de roșii sau mai știu eu ce, sau să plivească buruienile, o poate face liniștit. În declarația care trebuie completată se bifează căsuța referitoare la “realizarea de activități agricole”, cadrele MAI sunt instruite în acest sens. Am fost informat că nici documentul de proprietate nu este necesar. Nu există limită de kilometri. 20, 50, unde are omul loc. Sigur, buna-credință se prezumă. Să nu încălcăm legea!”, a arătat Rareş Bogdan pe pagina personală de Facebook.

Vă reamintim că recent, Ministerul Afacerilor Interne a publicat pe pagina de Facebook o serie de răspunsuri la mai multe situații punctuale. Între acestea, una viza situația unei familii care deține o casă la țară la o distanță de 500 de kilometri de Capitală. Ulterior, atât ministrul agriculturii, Adrian Oros, cât şi cel al MAI, Marcel Vela, au precizat că românii se pot deplasa la casele de la ţară dacă dovedesc cu acte de proprietate că deţin un teren agricol.

Noroc cu oamenii de bine! Patronul Cerealcom, Mihai Anghel, donație important 7 mai 2020 Ioana Radu

Spitalele din Craiova au primit în ultima perioadă zeci de echipamente de protecţie şi aparatură medicală ultraperformantă. Au fost cumpărate din sponsorizări. Printre donatori este şi unul dintre cei mai importanţi agricultori din România, Mihai

61

https://www.cotidianul.ro/author/ioana-radu/

https://www.cotidianul.ro/2020/05/

Anghel, patronul Cerealcom. Firma sa a cumpărat aparatură medicală de aproximativ un milion de lei.

„Echipamente care ar fi trebuit să fie în mod normal, şi noi aşa credeam că e normal să fie. Am realizat că nu sunt şi am considerat că (…) vom contribui şi noi să se facă bine un număr de oameni”, a declarat Mihai Anghel, patronul Cerealcom.

Firma pe care o conduce Mihai Anghel a cumpărat, pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova paturi, un extractor pentru aparatul PCR cu care se fac analizele pentru COVID-19 şi un videolaringoscop. Acesta e folosit de medicii din Terapie Intensivă pentru intubarea pacienţilor cu SARS-COV-2.

„Riscul de contaminare este extrem de mare (…) ne permite să intubăm pacientul fără a fi în imediata proximitate a căii aeriene a acestuia”, a spus dr. Marius Novac, şef Secţia ATI, din cadrul Spitalului Judeţean Craiova.

Un videolaringoscop a fost donat Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova şi de Asociaţia „Mereu aproape de voi” împreună cu un grup de judecători.

Focar major de pestă porcină africană! Șef DSVSA: 4.000 de porci vor fi omorâți și îngropați! Angelica Lefter - 11 mai 2020

Focar major de pestă porcină africană la o exploatație de suine cu circa 4.000 de capete. Toate animalele urmează să fie sacrificate în urma confirmării virusului în ferma de reproducție localizată în județul Mehedinți, satul Vrancea, comuna Burila Mare.

Vineri, 8 mai, a fost convocat în ședință extraordinară Centrul Local de Combatere a Bolilor Mehedinți, pentru dezbaterea planului de măsuri al DSVSA Mehedinți, în cazul fermei de creștere și reproducție a suinelor din satul Vrancea, comuna Burila Mare. Totodată, a fost convocat și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în vederea aprobării planului de măsuri respectiv, potrivit Flux24.ro.

Astfel, se va lua măsura uciderii celor 3.949 de porci din exploatație, după care clădirile destinate adăpostului porcilor și vehiculele care au fost utilizate pentru transportul lor sau transportul carcaselor lor, precum și echipamentul, așternutul pentru animale, gunoiul de grajd susceptibile de a fi contaminate vor fi curățate și dezinfectate.

Totodată vor fi dezinfectate: perimetrul exploatației, grajdurile și spațiile unde au fost depozitate furaje, zona administrativă și zona adiacentă

62

exploatației comerciale, combaterea rozătoarelor în interiorul și în jurul fermei.

”Din păcate, trebuie să vă informez că a apărut un nou focar de pestă porcină: de data aceasta la o exploatație de creștere și reproducere a suinelor, în localitatea Vrancea, din comuna Burila Mare. Am convocat, în acest sens, centrul local pentru combaterea bolilor, pentru dezbaterea planului de măsuri inițiat de Direcția Sanitar-Veterinară și, totodată, comitetul județean pentru situații de urgență. Am dispus, prin decizie, uciderea întregului efectiv de animale și distrugerea cadavrelor prin îngropare”, a spus prefectul de Mehedinți, Cristinel Pavel.

La rândul său, directorul executiv adjunct al DSVSA Mehedinți, Adriana Ganea a declarat că se așteaptă intervenția pentru a opri răspândirea bolii: ”Într-o fermă – exploatație comercială- la nivelul județului, s-a confirmat o suspiciune a evoluției unui focar de pestă porcină. Au fost constatate mai multe avorturi la 16 scroafe. S-a făcut o examinare clinică, după care a fost un examen necroptic, efectuat de medicul veterinar oficial, după care s-au recoltat probe pe procedură și s-au trimis la analiză. Astăzi, așteptăm confirmarea. Așteptăm activarea centrului local de combatere a bolilor, pentru a interveni, astfel încât să limităm răspândirea bolii. Efectivul este 3.949 de capete de suine, care trebuie ucise, după care îngropate în incinta fermei”.

Conform unei situații prezentate vineri, 8 mai, de către ANSVSA, în perioada 2017-2019 în România au fost înregistrate 2.894 de focare de pestă porcină africană (PPA), din care 2.260 au fost stinse până la sfârșitul anului 2019. De la 1 ianuarie 2020 până în prezent au apărut 225 de noi focare de PPA și au fost stinse 580. Astfel că, la data comunicării emise de ANSVSA, boala evolua în 153 de localități din 20 de județe, cu un număr de 280 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială). În 21 de județe erau diagnosticate doar cazuri la mistreți.

Pestă porcină africană într-o gospodărie din Tătăranu Redactia Vrancea 2411/05/2020, 11:16În data de 08.05.2020, a fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane într-o exploatație cu un număr total de 3 de porci, situata în localitatea Tătăranu, comuna Tătăranu, județul Vrancea.

În urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgență. Exploatația din localitatea Tătăranu, comuna Tătăranu, județul

63

https://www.vrancea24.ro/author/master/

https://www.vrancea24.ro/author/master/

Vrancea a fost plasata sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, precum și dezinfecția exploatației.Pentru a preveni răspândirea bolii, Centrul Local de Combatere a Bolilor Vrancea a dispus, conform planului de măsuri adoptat, eliminarea porcilor din exploataţie prin evaluare, eutanasiere, îngropare sau incinerare si dezinfecţie. D.S.V.S.A. Vrancea solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Proprietarii animalelor afectate vor beneficia de despăgubiri, conform prevederilor H.G. nr. 1214/2009, modificată și completată prin HG nr. 484/2018. Ancheta epidemiologică este în desfășurare.Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având însă impact la nivel social din punct de vedere economic. (comunicat DSVSA Vrancea)

DESPĂGUBIRI pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE: APROAPE JUMĂTATE DE MILIARD DE LEI! Agroinfo 11 mai 2020 - OFICIAL ANSVSA. Până la data de 8 mai 2020 au fost despăgubiți 15.097 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.818.650 de lei pentru porcii uciși din cauza pestei porcine africane, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

Județul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploatații afectate în valoare de 1.863.500 de lei;Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploatații afectate în valoare de 21.451.310 de lei;Județul Bacău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 105.480 lei;Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 290 de exploatații din 298 afectate în valoare de 1.379.280 de lei;Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploatații afectate în valoare de 82.420 de lei;Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.996 de exploatații dintr-un total de 4.009 de exploatații în valoare de 234.848.750 de lei;Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 60 de exploatații afectate în valoare de 249.550 de lei;

64


Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploatații din cele 457 afectate în valoare de 34.106.690 de lei;Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploatații afectate în valoare de 4.124.430 de lei;Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 79 de exploatații din cele 83 afectate în valoare de 9.397.660 de lei;Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.350 de exploatații din cele 1.352 afectate în valoare de 8.114.190 de lei;Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 258 de exploatații dintr-un total de 261 de exploatații afectate în valoare de 969.000 de lei;Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 1.039 de exploatații afectate în valoare de 13.986.080 de lei;Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploatații afectate în valoare de 347.120 de lei;Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.494 de exploatații dintr-un total de 2.605 de exploatații în valoare de 6.775.000 de lei;Județul Iași – au fost plătite despăgubiri pentru o exploatație din cele 4 afectate în valoare de 2.070 de lei;Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 47 de exploatații în valoare de 37.659.070 de lei;Județul Maramureș – au fost plătite despăgubiri pentru exploatația afectată în valoare de 3.710 de lei;Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 678 de exploatații dintr-un total de 682 de exploatații afectate în valoare de 6.088.330 de lei;Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 114 din cele 124 de exploatații afectate în valoare de 520.650 de lei;Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploatații din cele 55 afectate în valoare de 3.582.530 de lei;Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru 9 din cele 14 exploatații afectate în valoare de 79.300 de lei;Județul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploatații afectate în valoare de 28.480 de lei;Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru cele 1.612 de exploatații afectate în valoare de 5.871.080 de lei;Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.187 de exploatații în valoare de 46.625.920 de lei;Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploatații afectate în valoare de 2.182.000 de lei;Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru 9 exploatații din cele 10 afectate în valoare de 19.740 de lei;

65

Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 24 de exploatații din cele 31 afectate în valoare de 286.320 de lei;

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social.

ANSVSA: OPT FOCARE NOI DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ! Agroinfo11 mai 2020 OFICIAL! Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că au fost depistate 8 focare noi de pestă porcină africană. În 21 de județe din România sunt doar cazuri la mistreți.

66


În perioada 2017-2019 în România au fost înregistrate 2.894 de focare de pestă porcină africană (PPA), din care 2.260 au fost stinse până la sfârșitul anului 2019. De la 1 ianuarie 2020 până în prezent au apărut 225 de noi focare de PPA și au fost stinse 580. Astfel că, în prezent boala evoluează în 153 de localități din 20 de județe, cu un număr de 280 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială). În 21 de județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 30.04 – 06.05.2020 au fost înregistrate 8 focare noi:

Județul Teleorman – 2 focare;Județul Prahova – 4 focare;Județul Ilfov – un focar;Județul Harghita – un focar;

și au fost stinse alte 92:Județul Argeș – 6 focare (dintre care 4 în ferme comerciale)Județul Bihor – 6 focareJudețul Teleroman – 62 de focareJudețul Giurgiu – un focarJudețul Dolj – 5 focareJudețul Bacău – 2 focareJudețul Prahova – 3 focareJudețul Ilfov – 2 focareJudețul Sibiu – 2 focareJudețul Brăila – un focarJudețul Vaslui – 2 focare

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.537 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;Județul Bacău – 14 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;Judeţul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânaț;Județul Botoșani – 103 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

67

Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;Județul Harghita – un mistreț găsiț morț și 2 mistreți vânați;Judeţul Ialomiţa – 158 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;Județul Iași – 52 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;Judeţul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;Județul Mureș – 6 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;Județul Prahova – 139 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;Judeţul Satu-Mare – 192 de mistreți găsiți morți și 70 mistreți vânați;Judeţul Sălaj – 107 mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;Județul Sibiu – 13 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;Județul Suceava – un mistreț găsiț mort;Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;Județul Vâlcea – 95 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.


pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la

68

carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.



JUDEȚUL UNDE AU FOST UCIȘI PORCII DIN 4.000 DE FERME ȘI GOSPODĂRII! Agroinfo 11 mai 2020 DEZASTRU! Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) dezvăluie, într-o informare transmisă pentru AGROINFO, care este județul din România unde pesta porcină africană a făcut ravagii. Aici au fost uciși porcii din peste 4.000 de ferme și gospodării.

Potrivit informațiilor furnizate nouă de ANSVSA, în județul Brăila sunt 4.009 ferme și gospodării țărănești lovite de pesta porcină africană, unde au fost uciși toți porcii din pricina molimei. ANSVSA susține că până la data de 8 mai 2020, în județul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 3.996 de exploatații din totalul de 4.009 de exploatații agricole afectate de nenorocire.

Despăgubirile plătite până acum crescătorilor de animale din Brăila se cifrează la suma de 234.848.750 de lei. Evidența este făcută de la începutul epidemiei de pestă porcină africană în România, din 2017, și până acum. Aproape jumătate din suma plătită pentru despăgubirea crescătorilor de animale din România, care au avut de suferit de pe urma acestei molime, 440.818.650 de lei, a fost transferată spre acest județ.

Următorul județ, după Brăila, pe lista neagră a pestei porcine africane este Ialomița cu 2.605 exploatații agricole distruse de pesta africană. Aici au fost despăgubite deja 2.494 de exploatații cu suma de 6.775.000 de lei.

69



pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.



TANASE, ARC: PIERDERILE DIN INDUSTRIA CARNII, DE ORDINUL MILIOANELOR DE EURO : Agroromania.ro 11 Mai 2020

Dana Tanase, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC), sustine ca pierderile din industria carnii romanesti din acest an va fi de ordinul milioanelor de euro."Din discutiile avute cu procesatorii de carne, cresterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelata cu scaderea eficientei muncii reprezinta deja o realitate. Repornirea economiei si relaxarea masurilor de distantare sociala

70

https://agroromania.manager.ro/tags/agroromania.ro/

nu cred ca vor conduce cel putin pentru urmatoarele sase luni la o reducere a costurilor pe angajat si la o crestere a eficientei muncii. Si aceasta, ca urmare a faptului ca masurile si procedurile speciale puse in practica de companiile din industrie pentru a proteja sanatatea si securitatea angajatilor, si a reduce la minim riscul aparitiei imbolnavirilor vor ramane in vigoare, pentru multa vreme de acum incolo. Daca luam in calcul si reducerea vanzarilor cu circa 15-20% si faptul ca reluarea se va face treptat si va depinde foarte mult si de reluarea activitatii in industria ospitalitatii, este foarte posibil ca pierderile pentru intreg anul 2020 in industria carnii sa depaseasca mai multe milioane de euro", a declarat pentru Agerpres directorul executiv al ARC.

Dana Tanase a precizat ca dupa Sarbatorile Pascale a avut loc prabusirea cererii la carnea de pui, atat pentru cea proaspata cat si pentru carnea congelata, motivul principal fiind "avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici".

"Din pacate, dupa Sarbatorile Pascale, avem prabusiri ale cererii. Noi credem ca doua ar fi explicatiile pentru aceasta scadere, si anume: avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici si veniturile corelate cu increderea consumatorilor. Sa nu uitam ca sunt peste 1,2 milioane de oameni trimisi in somaj tehnic care, pe de o parte nu au incasat toti inca acest ajutor, oricum mai mic decat venitul realizat inainte de criza si pe de alta parte nu au o viziune prea buna cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii inregistreaza scaderi cu aproximativ 20% pana in prezent, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la comercializarea carnatilor pentru gratar si micilor congelati, scadere ce are drept cauza lipsa interactiunilor sociale. In acesta perioada au mai fost semnalate scaderi drastice la pieptul de pasare si ready meal, in conditiile in care activitatea HORECA este zero atat la noi, cat si in Europa. Si vanzarea de produse din carne la vitrina asistata a scazut cu 30% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Estimam ca se va mentine acest trend descendent cel putin inca 3 luni", a precizat directorul executiv al ARC.

In privinta carnii de porc, unde Romania este tributara importurilor in proportie de 60%, Dana Tanase afirma ca situatia prin care trece sectorul de crestere a porcului din Romania este una "foarte dificila", din cauza lipsei unui program national pentru combaterea pestei porcine africane, situatie care s-ar putea agrava daca nu se vor lua masuri ferme.

"Situatia prin care trece in prezent sectorul de crestere a porcului din Romania este foarte dificila, urmare a lipsei unui program national pentru combaterea pestei porcine africane. Din 2017, de la primele focare de pesta porcina africana si pana in prezent, nu s-a construit nimic pentru redresarea sectorului de crestere a porcului, si drept urmare declinul efectivelor in

71

fermele comerciale a ajuns la 10% la inceputul acestui an si cel mai probabil va continua daca nu se iau masuri ferme. Criza sanitara declansata de pandemie, in primele doua saptamani, a avut un impact si asupra livrarilor de carne de porc catre procesatorii romani, in urma restrictiilor de circulatie impuse de unele state membre ale UE, lipsei coridoarelor verzi la frontiere, dificultatilor logistice si volatilitatii preturilor. Vorbim din ce in ce mai mult despre relansarea economiei dupa aceasta criza sanitara, de creionarea unei noi strategii de export, insa industria carnii are in fata aceasta mare problema a pestei porcine africane, iar o tara "inrosita" este interzisa din start pe alte piete si cand vinde, vinde prost, ca orice marfa cu potential risc", a avertizat reprezentantul ARC.

Potrivit sursei citate, restrictiile de circulatie si costurile de transport au dus la cresteri de pret, constituind o povara pentru procesatorii carora le-au scazut vanzarile comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, dar care sunt "obligati sa cumpere materie prima la preturi inca mari".

Industria carnii, in genunchi! Pierderi de MILIOANE de EURO

In mai 11, 2020

Pierderile estimate pentru anul 2020 în industria cărnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea depăşi mai multe milioane de euro, în condiţiile creşterii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul scăderii eficienţei muncii cu aproximativ 30% şi a vânzărilor cu 15-20%, a declarat Dana Tănase, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), pentru AGERPRES.

“Din discuţiile avute cu procesatorii de carne, creşterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelată cu scăderea eficienţei muncii reprezintă deja o realitate. Repornirea economiei şi relaxarea măsurilor de distanţare socială nu cred că vor conduce cel puţin pentru următoarele şase luni la o reducere a costurilor pe angajat şi la o creştere a eficienţei muncii. Şi aceasta, ca urmare a faptului că măsurile şi procedurile speciale puse în practica de companiile din industrie pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţilor, şi a reduce la minim riscul apariţiei îmbolnăvirilor vor rămâne în vigoare, pentru multă vreme de acum încolo.

Dacă luam în calcul şi reducerea vânzărilor cu circa 15-20% şi faptul că reluarea se va face treptat şi va depinde foarte mult şi de reluarea activităţii în industria ospitalităţii, este foarte posibil ca pierderile pentru întreg anul 2020 în industria cărnii să depăşească mai multe milioane de euro”, a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al ARC.

72

https://www.agerpres.ro/

Dana Tănase a precizat că după Sărbătorile Pascale a avut loc prăbuşirea cererii la carnea de pui, atât pentru cea proaspătă cât şi pentru carnea congelată, motivul principal fiind “avalanşa de carne de pui din Polonia la preţuri inexplicabil de mici”.

În privinţa cărnii de porc, unde România importă în proporție de 70%, Dana Tănase afirmă că situaţia prin care trece sectorul de creştere a porcului din România este una “foarte dificilă”, din cauza lipsei unui program naţional pentru combaterea pestei porcine africane, situaţie care s-ar putea agrava dacă nu se vor lua măsuri ferme.

Potrivit sursei citate, restricţiile de circulaţie şi costurile de transport au dus la creşteri de preţ, constituind o povară pentru procesatorii cărora le-au scăzut vânzările comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar care sunt “obligaţi să cumpere materie prima la preţuri încă mari”.

Încă de la debutul crizei generate de pandemia de coronavirus, reprezentanţii industriei de procesare a cărnii din România au solicitat sprijin din partea autorităţilor pentru limitarea pagubelor, însă până în prezent solicitările ARC au rămas fără răspuns.

Problema ciobanilor – ce iau pe mere dau pe pere In mai 10, 2020 La începutul sezonului de tuns oile, ciobanii încep deja să se gândească ce vor face cu lâna. Costurile de tundere abia dacă sunt amortizate de preţul de valorificare a lânii, iar crescătorii de ovine sunt fericiți dacă balanța nu iese pe minus. Pentru a tunde o oaie, ciobanii trebuie să scoată din buzunar ceva bani. La aceste cheltuieli se adaugă şi cele cu mâncarea şi ceva băutura pentru ”stiliștii” mioarelor, plus deplasarea meseriașilor la fața locului. Centre de colectare sunt puține și achiziționează cât pot, iar crescătorii de ovine sunt nevoiţi fie să arunce lâna la gunoi, fie să o vândă la intermediari, la un preţ de nimic. Nicu Cioran, crescător de oi din tată în fiu, este mulțumit că mioarele pe care le păstorește au parte să fie tunse de profesioniști. El spune că în zona Aradului nu se poate vorbi de câștig la lână.

https://youtu.be/d97I61ArkCI

73

CHIRIE URIAȘĂ de 2.100 DE LEI PE HECTARUL DE PĂȘUNE! Agroinfo 09 mai 2020 - VÂND OILE CA SĂ-MI PLĂTESC CHIRIA LA PĂȘUNE! Chiria pentru hectarul de pășune în satul Valea Lungă din comuna Vinderei, Vaslui, a ajuns, săptămâna aceasta, la uriașa sumă de 2.100 de lei/an. Ca să plătesc în fiecare an suma asta pe hectar trebuie să-mi vând oile și atunci la ce-mi mai trebuie pășune?! Ne zbatem zilnic ca să nu ajungem la faliment, ne-a spus amărât oierul Constantin Crețanu.

Cum s-a ajuns la o redevență atât de mare pentru un hectar de pășune? Un crescător de caprine a renunțat la animale, și-a vândut caprele, și nu mai avea nevoie de cele 10 hectare de pășune pe care le închiriase în satul Valea Lungă de la primăria Vinderei. Astfel, primăria Vinderei a decis scoaterea la licitație a celor 10 hectare de pășune. De ce nu s-au atribuit direct crescătorilor de animale? Pentru că pășunea respectivă nu este a primăriei, face parte din domeniul public, iar legislația în vigoare impune organizarea unei licitații pentru pășunea din domeniul public. Dacă ar fi fost în domeniul privat al primăriei, ar fi fost atribuită direct crescătorilor care au făcut cerere. Legea face diferența între pășunile din domeniul public și cele din domeniul privat.

Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul public al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani.

Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, membri ai colectivităţii locale sau care au sediul social pe teritoriul localităţii respective, încheie contracte de închiriere prin atribuire directă pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani, este stipulat în art. 9, OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente [Legea nr. 44/2018].

74


Licitația de la primăria Vinderei a fost ținută joi, 7 mai 2020. Au licitat doi crescători de ovine, unul dintre ei fiind Constantin Crețeanu. Oierul este disperat pentru că lucrurile au scăpat de sub control și s-a ajuns la o sumă atât de mare încât nicio subvenție acordată oierilor nu are cum să o acopere. Chiria pe hectarul de pășune a ajuns la nivelul chiriei unei garsoniere din buricul Bucureștiului.

Am mers la licitație cu încă o persoană, un fermier, crescător și el de animale, și de la 150 de lei pe hectarul de pășune a săltat chiria la 2.100 de lei pe hectar. Eu nu cred că poate plăti nimenea așa ceva! Nici crescătorul ăsta care a licitat la prețul ăsta și a câștigat, că și el are tot atâtea animale câte am și eu. Am 320 de oi și am avut și 77 de capre, dar caprele le-am vândut că nu mai puteam să le țin. Mai am închiriate de la primărie 20 de hectare de pășune, 7 hectare sunt într-un loc și alte 13 hectare, în alt loc. Dar pentru pășunea asta plătesc la primărie o redevență de circa 150 de lei pe hectar pe an.

Am făcut cerere și anul trecut la primărie că mai am nevoie de pășune și anul ăsta. Pe astea 10 hectare a fost un băiat care avea capre, dar și-a vândut caprele și a renunțat la pășune. Acum la licitație, când s-a ajuns la 2.100 de lei pe hectar, eu nu am mai putut să dau mai mult. De unde să plătesc primăriei în fiecare an peste 200 de milioane de lei?! Am dat câteva mii de euro să-mi fac și saivan, de unde să mai dau atâția bani pe chirie?! Domnul primar mi-a spus să-mi vând oile dacă nu-mi convine. M-am născut aici și mă ocup de când mă știu de oi, tot aici vreau să rămân.

Am avut și eu doi bănuți strânși și am făcut saivanul și mă rog de domnul primar să-mi dea o hârtie scrisă că am făcut saivanul ăsta. Că el, poate mâine, nu mai e primar și vine altul și mă pune să stric ce am construit și am plătit. Eu nu mai pot și nu mai pot că de patru zile nu am mâncat nimic. Cu redevență, cu toate cheltuielile (impozit) ajung la 250 de milioane de lei pe an. Păi, de unde să plătesc?! O să vând oile ca să plătesc chiria pe pășune?! Dar dacă vând oile la ce mai țin pășune?! A declarat crescătorul de ovine Constantin Crețanu, pentru AGROINFO.

Primarul comunei Vinderei a confirmat, pentru AGROINFO, că prețul chiriei pe an pentru un hectar de pășune s-a oprit, la licitația ținută joi, la uriașa sumă de 2.100 de lei. La această chirie s-a ajuns doar pentru cele 10 hectare, media chiriei pe pășunea din comuna Vinderei fiind de 110 lei/ha/an, ne-a spus edilul. El a adăugat că între cei doi oieri ar fi neînțelegeri și fiecare dintre ei s-ar fi ambiționat să câștige cele 10 hectare de pășune.

La licitație au venit doi crescători de animale și, într-adevăr, numai pentru acest lot de 10 hectare s-a ajuns la 2.100 de lei pe hectar. Redevența este

75

foarte mare. Noi îl așteptăm pe cel care a oferit această sumă să semneze contractul, are termen 5 zile să semneze contractul. Acolo a fost și o vendetă (răzbunare) personală între cei doi crescători și s-au bătut în prețuri, care dă mai mult. Amândoi sunt din satul Valea Lungă, acolo unde e și pășunea respectivă. A trebuit să organizăm licitație pentru că pășunea o avem în domeniul public. Într-adevăr, pentru domeniul privat este atribuire directă.

Crescătorul care a câștigat la licitație are în jur de 350 de ovine și caprine. Mai are de la noi, de la primărie, concesionate 30 de hectare, la licitația din martie 2017, și acum le-a vrut și pe astea 10 hectare.

Licitația pentru cele 10 hectare a fost joi, pe 7 mai, iar conform procedurii are un termen de 5 zile pentru semnarea contractului. Termenul expiră marți (12 mai n.r.). Dacă nu semnează contractul, se anulează procedura, dar persoana care a dat acest preț și nu a semnat contractul nu mai poate participa la licitație. Se face procesul-verbal de anulare, dacă nu semnează contractul, și reluăm procedura în termen de 20 de zile, anunț de închiriere, din nou, prin licitație.

Redevența la care s-a ajuns este foarte mare. La noi, media chiriei pe pășune este de 110 lei pe hectar pe an. Acolo a fost mai mult ceva personal între cei doi crescători. Le-am propus o altă cale, să împărțim suprafața de 10 hectare și fiecare să liciteze pentru câte 5 hectare, să împăcăm pe toată lumea. Dar nu au vrut, au spus să licităm. La pasul șase s-a ajuns la 2.000 de lei, apoi 2.050 de lei și la 2.100 de lei pe hectar s-a închis licitația, a declarat primarul comunei Vinderei, Ionuț Ghiur, pentru AGROINFO.

Primăria comunei Vinderei are 563 de hectare de pășune, dar sunt în domeniul public și au fost închiriate crescătorilor din comună, conform legislației, prin licitație, în martie 2017, la o redevență de bun simț, o medie de 110 lei/ha/an. Minus cele 10 hectare care, se pare, că sunt extrem de valoroase, aur curat, din moment ce prețul redevenței a săltat la 2.100 de lei/ha. Rămâne de văzut dacă oierul care și-a adjudecat pășunea la acest preț exorbitant va semna și contractul.

Fermierul Ștefan Muscă, nevoit să semene din nou! O turmă de oi i-a distrus o parte din porumb!Ramona Dascălu - 11 mai 2020

Necaz după necaz pentru fermierul Ștefan Muscă! După ce săptămâna trecută a fost anunțat de procesatorul unde dă laptele că nu va încasa prea curând banii pe cantitatea vândută în ultimele luni, iată că acum fermierul din Giurgiu întâmpină probleme pe partea de vegetal, el fiind nevoit să semene din nou porumb din cauza unei turme de oi care i-a

76

ras pur și simplu cultura pe o suprafață de 5.000 – 6.000 de metri pătrați.

Astăzi de dimineață, când Ștefan Muscă a mers în câmp să verifice starea culturilor, mare i-a fost mirarea când pe cultura sa de porumb de pe raza comunei Pietroșani, județul Teleorman, a văzut o turmă de oi, care nu se mai dădea dată din cultură.

”Când m-am dus de dimineață, oile erau în porumb. Porumbul avea 5-7 cm și l-au ras, vreo 5.000-6000 de metri pătrați i-a șters, a rămas pământ negru, nu mai e nimic. Era un bătrânel care nu putea să le scoată din porumb. Pe patron, pe Puciumandea Ionuț, nu-l interesează, l-am sunat, l-am chemat să vadă ce au făcut animalele pe cultura mea, a venit să vadă și mi-a spus să anunț poliția și să-l dau în judecată pe ăla care a băgat oile în porumb, adică pe amărâtul ăla care e vai de viața lui, abia stă în picioare. Nu poate ăla de unul singur să treacă o turmă de 200 de oi pe un drum de 6-7 metri. Nici nu are voie să circule pe acolo, nu are ce să caute”, a declarat Ștefan Muscă pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Fermierul Ștefan Muscă spune că dacă autoritățile nu vor lua măsuri drastice împotriva acestor crescători de animale inconștienți, astfel de situații vor apărea frecvent.

”Am anunțat poliția, dar nu poate să vină momentan pentru că are alte treburi, se ocupă de coronavirus. Am mai avut probleme, au mai băgat animalele și pe la grâu și pe la orz. Până statul nu se implică să le taie subvenția de la APIA celor care greșesc, nu-i vom pune la punct. Acești ciobani nu investesc niciodată în animale, ei sunt învățați numai să ia, bagă animalele pe culturile oamenilor și nu le face nimeni nimic. Să li se taie subvenția atunci când greșesc și să aibă efectiv de animale doar dacă probează că au suprafața necesară pe care să-și producă hrana pentru ele. Ați văzut ce s-a întâmplat în alte județe, că au ajuns oamenii să omoare oile. Ajungi la disperare când știi că investești, păi eu dau 7-800 de lei pe doza de porumb să vină unul să mi-l distrugă? Nu se poate așa ceva. Pentru mine mai mult ar însemna să facem ordine în țară și să fie puși la punct, nu mă interesează banul lui sau despăgubirea lui. Dacă nu sunt puși la punct, mâine, poimâine bagă din nou animalele. Trebuie să probeze cu hectarele de

77

pământ efectivul de animale pe care îl au și atunci când greșesc să li se taie subvenția de la APIA, nu să ne apucăm să ne dăm în judecată, să stau eu cinci ani de zile până îmi dă el mie despăgubiri”, a spus fermierul din Giurgiu.

Acum, fermierului giurgiuvean nu-i rămâne altceva de făcut decât să reînsămânțeze suprafața distrusă de oi: ”Trebuie să reînsămânțez porțiunea aceea acum pentru că altfel nu am cum, or să vină cei de la APIA în control și unde este acum pământ negru eu am declarat că am porumb și tot eu o să fiu luat la întrebări. Deci, aștept să vină cei de la poliție cu cei de la primărie și de la Direcția Agricolă să facă constatarea și după aceea o să merg să semăn din nou ca să nu dau de alt necaz cu cei de la APIA”.

După 20 de ani de legumicultură, Dan Loagăr a renunțat la legume! Schimbări strategice la ferma din Scânteia! Daniel Befu - 11 mai 2020

După 20 de ani de legumicultură, producătorul Dan Loagăr (51 ani) din Scânteia, județul Ialomița, a decis că ”grădina” nu-i mai aduce satisfacții și a renunțat, focusându-se pe cealaltă activitate în care avea expertiză. E vorba de producția de sămânță pentru marile concerne semincere.

Expansiunea maximă a producătorului a fost în urmă cu 7 ani, când livra masiv pentru industrie, moment când ajunsese să cultive aproximativ 150-170 ha cu roșii. Odată cu reprofilarea livrărilor către lanțurile de retail, unde a livrat preponderent în ultimii 3 ani, Dan Loagăr și-a diminuat suprafața progresiv, până la 45 ha în 2019.

După mai multe schimbări de strategie decise în timp pentru optimizarea business-ului, anul trecut a fost cel care l-a determinat pe producătorul ialomițean să renunțe la linia de activitate care-i afecta rezultatele financiare ale activității: ”Nu mai am legume. În ultimii 3 ani de zile am tot ieșit în gaură pe partea de legume. Anul trecut m-a lovit și furtuna cu piatră și am luat hotărârea să nu mai pun nimic. Singurul motiv pentru care am renunțat a fost forța de muncă, care nu este chiar atât de calificată. Muncitorii buni și harnici au plecat afară, iar în țară au rămas cei care nu erau primiți afară și cu pretenții foarte mari la bani foarte mari. În urmă cu vreo 4 ani, plăteam cu

78

6,5-7 lei/ora de muncă și de atunci a s-a tot dus în sus până când am ajuns la 13-14 lei/ora de muncă, iar de la 1 mai, în afară de plata a 10% impozit la stat, s-a mai băgat si 25% CAS-ul. În teorie, după introducerea noilor impozite rămânea la latitudinea angajatorului dacă să îi oprească zilierului banii de CAS sau să îi plătească din firmă. La noi în zonă însă, cum este concurență foarte mare, fiindcă sunt foarte mulți particulari care au nevoie de zilieri, trebuia să le oferi maximum, că dacă nu le dădeai, nu mai veneau. Se duceau în altă parte. Ajunsese ca cheltuiala cu un zilier să ne ducă la zi cam 140-150 lei, cu tot cu ce plateam la stat pentru el. La sfârșitul anului, când trăgeai linie, găseai că de fapt ți-ai făcut investiții și ai riscat doar ca să plătești zilieri. În anii trecuți, când aveam grădină mai multă, plăteam câte 100-150 de oameni pe zi. Și am luat hotărârea să renunț, fiindcă nu mai este rentabilă grădina”.

După ce anii ̍90 au însemnat acumularea de experiență în comerț, istoricul de horticultor al lui Dan Loagăr e o reproducere la scară mică a istoriei evoluției piețelor de desfacere ale tranziției: ”Am început acum cam vreo 20 de ani cu o suprafață mică, undeva la 4,5 ha, pe care plantam roșie prunișoară și ceapă. Erau pentru piață. Mi le cumpărau samsarii în primul rând. Așa au fost vremurile. Pe urmă, prin 2006-2007, când aveam undeva la 10 ha, nu mai mult, am început să lucrez cu industria. Prețurile erau mai mici, dar era treabă mai sigură. Nu mai așteptam să vină clienții la noi, să ne rugăm de ei să ne ia marfa. N-am vrut să mai stau la mâna altora și să ma rog sa-mi ia marfa, așa că am preferat să lucrez cu industria. Până în 2016 am lucrat 90% cu industria. Prețurile în industrie față de samsari erau de multe ori și la jumătate, sau chiar mai mici de jumătate, dar aveam desfacerea asigurată și vindeam cantități foarte mari. Decât sa mai lucrez cu samsarii, am preferat industria. Prin 2015-2016 am văzut că prețurile de achiziție la fabrici, în aproape 10 ani de zile nu s-au modificat decât cu un procent de 10-20% în sus, în timp ce inputurile au avut creșteri de aproape 100% în aceiași 10 ani de zile. În plus m-am lovit și de probleme la livrări și la recepția mărfii. De aceea, chiar dacă la început am mers pe pierdere un an-doi, am luat hotărârea să mă duc spre livrări către supermarketuri și am făcut investiții în direcția aceasta, în echipamente pentru sortat, spălat și ambalat marfa. Am mers cu grădina până anul trecut, când am ajuns la concluzia că sectorul de legumicultură pentru fermierii mai mari nu mai este rentabil, fiindcă presupune foarte multă forță de muncă. Roșiile pentru piață, ardeioasele, vinetele și tot ce înseamnă angrenarea de forță de muncă umană, nu mai e interesant”.

Grădinarii mici și legumicultura cu recoltare mecanizată sunt singurele profitabile

79

Dan Loagăr a detaliat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO care sunt beneficiile de care poate avea parte oricine încearcă să demareze o activitate de grădinărit pe 2-3 ha, cu condiția să aibă desfacerea asigurată către consumatorul final: ”Grădina mai este rentabilă acum pentru particulari mici, pentru care profitul reprezintă un salariu. În momentul în care pui pe altcineva să muncească și îi dai salariu, ce îi plătești zilierului e de fapt profitul tău și nu are rost să mai continui. Cred că 2-3 hectare sunt suprafața optima pentru un mic legumicultor, pentru că este foarte important ca el să își vândă toată marfa – și acum în situația pandemiei de COVID-19, există o oportunitate foarte bună ca micul grădinar să vândă marfa direct consumatorului. Adică să termine cu intermediarii. Doar așa mai este profitabilă grădina. Sunt foarte mulți mici producători care acum au posibilitatea să vândă pe bază de comandă online sau abonament către orășeni. Ei duc coșul săptămânal, adică livrează direct către consumator și asta e cel mai important. Pentru o familie cu 5 membri activi, a lucra 2-3 ha cu legume vândute direct către consummator, asigură un venit de vreo 3000-4000 lei pentru fiecare membru din acea familie, pe toată perioada desfășurării activității, adică începând cu luna mai până în septembrie-octombrie. Durata activității depinde ce cultură a înființat. Practic dintr-o astfel de activitate ar rămâne cu un profit undeva de 15.000-20.000 lei lunar, în lunile cu activitate. Deci într-un an de zile o familie de mici grădinari ar putea pune deoparte undeva la 100.000 lei, ceea ce este foarte bine”.

E bine de știut de către doritori, că partea de costuri cu investiția inițială în este echivalentă cu profitul realizat în primul an de activitate. Calculele nu ne aparțin nouă, ci unui om cu două decenii de legumicultură în spate: ”La tomate, de exemplu, investiția în inputuri, cu tot cu munca de recoltat, te duce la 50.000 lei/ha, la ardei undeva la 70.000 lei/ha, iar la castraveți 100.000 lei/ha. Mari investiții inițiale în echipamente și dotări pentru 2-3 hectare costă în jur de 100.000 lei. Ar trebui un tractoraș mic de 18-22 CP, cu plug, cu prășitor, cu un bazin pentru tratamente, o dubiță pentru livrarea producției, costurile cu picurarea și un șopron unde grădinarul să se organizeze, să își strângă lăzile cu marfă, să o poată ambala. Ca să îți poți vinde toată marfa către destinatarul final, trebuie și un mic talent de marketing. De aceea și un site web este foarte important, însă am văzut în ultima lună că foarte mulți au făcut site-uri ca să ajute micii producători. Diminuarea interacțiunilor sociale în acest an, ajută la creșterea vânzărilor prin acest tip de canal, al comenzilor online”.

Mai există o nișă profitabilă pentru fermierii care investesc în producția de legume în câmp și anume recoltarea mecanizată: ”Pe lângă micul grădinărit, mai este rentabilă legumicultura în culturile integral mecanizate, unde nu este nevoie de forță de muncă. Acolo unde e nevoie de forță de muncă, nu

80

mai e rentabil. Dacă faci roșii pentru industrie, pe care le recoltezi direct cu combina, sau dacă faci rădăcinoase și bulboase, unde totul este mecanizat, Însă pentru tomate, de exemplu, o combină la mâna a doua costă în jur de 100.000 euro, iar o combină nouă ajunge la 200.000 de euro. De aceea trebuie să ai suprafețe mari și trebuie făcute calculele foarte bine, pentru că prețul la roșiile de industrie este foarte mic, undeva la 85-90 de euro/t, în contextul în care, din păcate, de subvenția acordată au profitat cel mai mult fabricile, nu neapărat fermierii”.

Explicația lui Dan Loagăr pentru sufocarea legumicultorului român cu marje de profit infime

Pentru paradoxul lipsei de profitabilitate al trudei cinstite, însoțită de investiții și experiența acumulată pe termen lung, Loagăr are următoarea explicație: ”Haideți să vă dau un exemplu. Eu când m-am apucat de cultivat roșii pentru industrie, m-am mai interesat și am mai ascultat ce mi-au spus voci mai avizate. Mi s-a dat ca exemplu ce se întâmplă în Italia. Italia e o țară care pune la masă producătorul și distribuitorul de inputuri, producătorul de bandă de picurare, producătorul de semințe, fermierul și cu fabrica de procesare a legumelor. Toți stau la masă și stabilesc niște prețuri, astfel ca la sfârșitul anului toți să aibă de câștigat. La noi nu există așa ceva. Fiecare trage cât poate de tare pentru el. Cei de la fabricile din România nu gândesc în perspectivă. Ei gândesc doar ca la momentul respectiv să tragă cât mai mult și să iasă cat mai bine la indicatorii financiari. Dar din păcate nu se gândesc: «Măi, dacă eu continui să trag pe spinarea omului ăsta care muncește și care îmi livrează marfa, nu mă gândesc că la anul el nu va mai putea să înființeze o nouă cultură, sau că nu va mai fi dispus să îmi livreze mie?» Din păcate cei mai mulți nu se gândesc. Ei profită de momentul respectiv și trag cât pot”.

În prezent Dan Loagăr a convertit terenurile anterior dedicate horticulturii, către producția seminceră. În prezent lucrează în jur de 390 ha, integral irigate, detaliu care în acest an de secetă extremă îl pune în categoria ”celor norocoși”. Solele lucrate le are dedicate în proporție de 80% producției de sămânță de porumb, grâu și mazăre. Fermierul lucra și anterior cu marile corporații semincere, în paralel cu producția legumicolă, ceea ce a făcut ca trecerea dinspre grădinărit spre loturi de hibridare să fie una lină: ”Singura perioadă în care o să avem nevoie de oameni este perioada 15 iunie-15 iulie. O lună de zile la castrat, la rectificat. E posibil să avem nevoie de 100-150 de oameni în perioada aceea, fiindcă avem multe hectare. Însă este doar o singură lună, față de 7-8 luni cât aveam nevoie de zilieri înainte. Pentru noi e joacă acum”.

81

Munca în câmp înseamnă libertate și aer curat

Dan Loagăr e doar fața vizibilă a afacerii. În realitate afacerea agricolă e una de familie în sensul cel mai pur: ”Suntem toți! Încep cu tatăl meu, Ion Loagăr (78 ani) care acum este în carantină și cu care în perioada de stare urgență am ținut legătura doar prin poze și filmări din câmp, în care i-am arătat ce se întâmplă pe aici. Pe urmă sunt eu, care de dimineață și până seara stau la fermă, adunând aproape 18 ore din 24. Acasă ajung doar să dorm. Mai e fiică-mea Izabela (29 ani), care e economistă și care se ocupă de partea de contabilitate și de relațiile cu instituțiile. Și ea este aici cel puțin 10 ore pe zi. Ginerele meu, Adrian Neagu (30 ani) și-a dat demisia acum două luni din poliție și a venit la fermă ca mână dreaptă a mea. Mă ajută la absolut tot ce e aici. Împreună lucrăm de dimineață până seara. Și de curând ni s-a alăturat și fiul meu Andrei (23 ani), care este în ultimul an la Horticultură. Acum el stă mai mult pe telefon că are cursuri online și îl prind mai puțin prin fermă, dar în rest își face timp și muncește și el aici. Ambii copii au început să vină prin fermă și să mă ajute în jurul vârstei de 20 de ani. În timp implicarea fiecăruia a crescut în mod natural”.

Pentru Loagări, agricultura nu e o meserie, ci un mod de viață: ”Soarele, aerul, chiar și praful, că până la urmă și el face parte din tot ce se întâmplă într-o fermă, precum și faptul că suntem împreună, astea dau toată frumusețea. Noi nici nu am simțit că a fost stare de urgență și că au fost restricții, fiindcă în permanență am fost împreună în familie aici în fermă, în afară de tatăl meu. În afara acestei perioade delicate, tot timpul am fost toți împreună. Ferma ne dă o senzație de libertate! În timpul anului muncim din greu, însă iarna avem și noi timp să ne umplem bateriile. Avem decembrie, ianuarie și undeva la jumătatea lunii februarie. Sunt lunile când ne luăm câte un sejur în țări mai calde sau la munte. Spre final, cele două luni și jumătate de stat acasă și de mers în vacanță, deja se duc în plictiseală și d-abia așteptăm să vină căldura să ne întoarcem în câmp, ca să începem să ne pregătim pentru sezonul următor”.

MĂNÂNCĂ DOAR CARNE DE PASĂRE PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA! Leonard Constantin STAFIE11 mai 2020 - OPINIE. Citeam zilele acestea despre camapania lansată de Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), o campanie pentru promovarea consumului de carne de pasăre produsă în România. Astfel ACEBOP își propune de astăzii, 11 mai 2020, să deruleze campania MĂNÂNCĂ DOAR CARNE DE PASĂRE PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA.

82

Aceștia vor pune la dispoziția consumatorului informații din filiera cărnii de pasăre, care să-l sprijine în alegerea sa. Mâncăm sănătos – doar carne de pasăre produsă în România!

O inițiativă lăudabilă nu numai din cauza contextului epidemiologic din lume, contextul economic din România când ar fi cazul să ne întoarcem spre produsele românești. Dar în afară de cele expuse trebuie să-i prezentăm cititorului o situație despre care observ că media nu pomenește nimic legat de ghici ce? GRIPA AVIARĂ.

Astfel conform datelor publicate de: https://www.poultryworld.net/ focare de gripă aviară în lume declarate și active sunt 161 de focare afectând o populație avicolă de peste 3.280.000 de capete. DAR mare atenție crescători de păsări și autorități! Numai în Ungaria sunt peste 1.500.000 păsări în 41 de focare din care există 3 focare la frontiera cu România. Ba mai mult dacă în data de 13 ianuarie 2020 era raportat în Ungaria primul focar în luna aprilie au apărut 39 de focare, ultimele 4 focare au apărut în data de 30.04.2020.

Hartă focare gripă aviară

Tot aprope de noi mai există o țară cu foarte multe focare de gripă aviară, este vorba de Polonia. Astfel în această țară sunt active 16 focare de gripă aviară cu o populație avicolă de peste 380.000 de capete.

Așadar un argument în plus pentru consumul de carne de pasăre românească sunt și aceste date. Dar mare atenție! Ungaria este un exportator principal în România de pui de o zi în fermele profesionale și non-profesionale. Nu m-aș mira ca în curând să explodeze și la noi această molimă dacă nu se iau măsuri rapide și dure. Altfel o să fim în situația din anul 2008 și acum având și o pandemie la oameni este ultimul lucru care ne lipsește.

83

https://www.poultryworld.net/

Primar din jud. Buzau: „Cerem extinderea zonei de carantina. Ne MOR animalele de foame” In mai 9, 2020 „Patria usturoiului” este de astăzi sub carantină. Decizia a fost luată în cursul nopții de autoritățile din Buzău după ce mai multe persoane au refuzat să li se fie prelevate probe în vederea testării pentru COVID-19.

„Având în vedere lipsa oricărei forme de cooperare a populației din acest sat, imposibilitatea de a derula orice formă de anchetă epidemiologică în zonă, precum și intersectarea permanentă a tuturor membrilor comunității, Direcția de Sănătate Publică a apreciat riscul epidemiologic de gravitate maximă, motiv pentru care a propus instituirea măsurii de carantină pentru satul Râmnicelu, începând cu data de 9 mai 2020, pe perioada stării de urgență”, se arată în comunicat emis de Prefectura Buzău. Concret este vorba despre satul de reședință de comună, respective satul Râmnicelu care are o populație de aproape 3000 de locuitori, acolo unde jumătate dintre locuitori sunt de etnie rromă. Totul a pornit de la un bărbat, tot de etnie romă, care a fost cu legume în piața din Suceava în urmă cu câteva săptămâni. La întorcere, bărbatul s-a simțit rău și a mers la spital însă fără să spună că s-a întors dintr-un focar de COVID-19. „Totul a pornit de la unu care a venit după piață din Suceava. (…) Pe noi ne-a mințit. A spus că a fost la pescuit, că a răcit, că a intrat în apă rece și în realitate a fost la Suceava. Noi am avut telefonul lui și l-am sunat la spital și abia acum am aflat, zilele acestea. A vândut la piața de la Suceava legume, usturoi”, a declarat Dumitru Stanciu, primar comuna Râmnicelu. Bărbatul a fost diagnosticat duminică 3 mai, iar acum este internat la Spitalul din Rm-Sărat. Însă, în urma lui, în satul Râmnicelu, aflat acum sub carantină, au mai fost identificate 19 persoane, dintre care 6 au fost deja diagnosticate cu COVID-19, restul însă refuză testarea. Primarul Dumitru Stanciu este de părere că măsura instituirii carantinei este una corectă însă crede că este nevoie de extinderea ei pentru ca cei care se ocupă de cultivarea legumelor și au animale să poată merge la muncă. „Am vorbit acum să extindă limita de carantină ca să-și poată cultivatorii să-și întrețină culturile. Și ma avem aici, în imediata apropiere, o zonă cu animale, oi. Oamenii trebuie să meargă la ele altfel mor animalele de foame. Sunt și mulți care muncesc la diferite firme de confecții, construcții din Rm Sărat. Sunt anagați foarte mulți în Rm sărat și Focșani”, a spus primarul Dumitru Stanciu. Satul Râmnicelu este cea de-a doua comunitate din județul Buzău pusă sub carantină, după ce autoritățile au decis ca începând cu 4 mai să fie institutită carantină și pentru cartierul Poșta din municipiul Buzău.

… citeste si partea a doua …

84

asociatia pentru promovarea alimentului romanesc · web view2020/05/11 · continutul de apa pe...

Documents