Stiri 2 iunie 2020

CURSUL DE SCHIMB 02.06.2020

1 EUR 4.8419

1 USD 4.3293

Prognoza meteo ANM! Vremea e haotică la început de iunie! Frigul şi ploile pun stăpânire pe ţară Bogdan Ungureanu 2 iunie 2020

Odată cu 1 iunie, a venit oficial şi vara în calendar. Din păcate, afară vremea nu prea arată asta, temperaturile scăzute fiind numitorul comun în mare parte a ţării în această perioadă. Următoarele două săptămâni vor sta şi sub semnul instabilităţii atmosferice.

Prognoza meteo ANM! Vremea e haotică la început de iunie! Frigul şi ploile pun stăpânire pe ţară

MaramureşÎn această zonă a ţării, diferenţele de temperatură vor fi importante în prima săptămână de prognoză, la început înregistrându-se o vreme rece, iar spre final ajungându-se la valori mai ridicate decât mediile multianuale specifice aceste perioade. Maximele mediate regional se vor situa între 14 şi 18 grade Celsius între 1 şi 4 iunie şi între 22 şi 26 de grade Celsius între 5 şi 7 iunie. În a doua săptămână însă, variaţiile nu vor mai fi atât de mari, temperaturile maxime fiind între 24 şi 26 de grade Celsius. Temperaturile minime vor porni de la 8 grade Celsius, vor coborî la 4 grade apoi vor creşte spre 12 – 14 grade. Instabilitatea atmosferică se va manifesta relativ accentuat pe aproape tot parcursul intervalului, cea mai mare probabilitate fiind între datele de 5 şi 9 iunie.

1

MoldovaÎn primele trei zile ale intervalului urmărit, vremea va fi mai rece decât în mod normal pentru această perioadă, iar media maximelor termice se va situa între 15 şi 20 de grade. Ulterior se va încălzi treptat, iar spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză temperaturile maxime vor ajunge la 28 – 29 de grade Celsius. După 08 iunie, temperatura va scădea uşor, spre medii ale maximelor de 26 – 27 de grade Celsius. Media temperaturilor minime va fi în scădere, de la 9 grade Celsius în prima dimineaţă, spre 6 grade în dimineaţa zilei de 03 iunie, apoi va creşte către 14 – 15 grade. Instabilitatea atmosferică va fi ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză.Prognoza meteo ANM! Vremea e haotică la început de iunie! Frigul şi ploile pun stăpânire pe ţară

DobrogeaPrima săptămână a intervalului analizat va debuta cu o răcire a vremii, temperaturile maxime situându-se între 16 şi 19 grade Celsius. Vremea se va încălzi apoi treptat, ajungând spre valori de 26 – 27 grade la finalul săptămânii. Ulterior, temperatura aerului va scădea uşor şi până la sfârşitul intervalului de prognoză valorile termice diurne vor fi de 24 – 25 de grade. Media temperaturilor minime va înregistra o scădere, de la 12 grade Celsius în prima dimineaţă spre 9 grade în dimineaţa zilei de 03 iunie, apoi în creştere treptată spre 16 – 17 grade. Probabilitatea pentru manifestări specifice instabilităţii atmosferice va fi ridicată în special între 01 şi 04 iunie, respectiv între 08 şi 14 iunie.

MunteniaÎn primele trei zile ale intervalului de prognoză, vremea va fi mai rece decât în mod normal, temperaturile medii situându-se între 16 şi 20 de grade Celsius. Vremea se va încălzi apoi treptat, iar pe 07 iunie maximele se vor situa în jurul a 29 de grade Celsius. Ulterior acestei date, temperatura aerului va scădea uşor şi până la sfârşitul intervalului de referinţă, media maximelor va fi de 27 – 28 de grade. Temperaturile minime vor fi în scădere, de la 9 grade Celsius, în prima dimineaţă, la 7 grade în dimineaţa zilei de 03 iunie, apoi în creştere treptată, spre o medie de 15 grade. Instabilitatea atmosferică va fi mai pronunţată în intervalul 01 – 03 iunie, apoi în intervalul 08 – 14 iunie.Prognoza meteo ANM! Vremea e haotică la început de iunie! Frigul şi ploile pun stăpânire pe ţară

OlteniaÎn prima săptămână de prognoză, vremea va avea un aspect schimbător, cu variaţii bruşte ale valorilor termice. Valorile maxime de temperatură se vor

2

încadra între 18 şi 20 de grade Celsius la începutul intervalului, apoi în creştere până în jur de 28 de grade în data de 7 iunie, urmând ca în a doua săptămână de prognoză să se situeze între 26 şi 28 de grade. Mediile minimelor vor fi cuprinse între 12 şi 16 grade, mai scăzute în intervalul 1 – 5 iunie când vor fi cuprinse între 7 şi 9 grade. Probabilitatea pentru averse, va fi mai ridicată în perioada 1 – 3 iunie şi din nou în 8 – 14 iunie.

BanatÎn primele zile de prognoză vremea va fi rece, cu medii diurne de 18 – 20 de grade Celsius, dar va deveni treptat deosebit de caldă spre finalul săptămânii, când maximele vor fi în medie de 28 – 29 de grade. În a doua săptămână mediile maximelor se vor situa între 26 şi 28 de grade. Minimele vor avea cele mai scăzute valori în data de 3 iunie, cu medii regionale de 7 grade, dar în restul intervalului nu vor avea variaţii semnificative şi se vor situa între 14 şi 16 grade. Gradul de instabilitate atmosferică se va menţine relativ ridicat în aproape tot intervalul, astfel încât vor fi perioade cu averse ce vor avea şi caracter torenţial şi se vor manifesta cu o probabilitate mai mare în cursul după-amiezelor, scrie adevarul.ro.

CrişanaÎn prima săptămână de prognoză regimul termic va avea variaţii semnificative, astfel încât, dacă în primele zile valorile diurne mediate regional se vor situa între 16 şi 18 grade Celsius, caracterizând o vreme deosebit de rece, spre finalul acesteia vor creşte accentuat, spre 26 – 28 de grade. Următoarea săptămână va fi caracterizată de valori apropiate mediilor multianuale, cu valori mediate între 24 şi 26 de grade. Temperaturile minime, foarte scăzute la începutul perioadei, cu medii de 6 grade, vor creşte treptat şi se vor situa între 12 şi 14 grade. Probabilitatea pentru fenomene specifice instabilităţi atmosferice va fi ridicată pe tot intervalul, dar în special între 5 şi 9 iunie.Prognoza meteo ANM! Vremea e haotică la început de iunie! Frigul şi ploile pun stăpânire pe ţară

TransilvaniaVremea va fi rece în intervalul 1 – 4 iunie, când mediile maximelor se vor situa între 14 şi 18 grade, iar ale minimelor între 4 şi 8 grade, apoi se va încălzi treptat, astfel încât în intervalul 5 – 7 iunie regimul termic se va situa peste cel caracteristic perioadei, cu maxime până la 28 de grade şi minime de 12 grade. În intervalul 8 – 14 iunie nu vor fi variaţii termice semnificative, astfel că, în medie, maximele se vor situa între 24 şi 26 de grade, iar minimele între 10 şi 12 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi ridicată pe tot parcursul intervalului.

3

Vremea la munteVremea se va răci la început la munte, astfel că în intervalul 1 – 4 iunie mediile maximelor se vor situa între 6 şi 8 grade, iar ale minimelor între -1 şi 2 grade. Ulterior, acestea vor intra într-un proces de creştere treptată, astfel că valorile diurne mediate regional se vor situa între 12 şi 18 grade, iar cele nocturne între 6 şi 10 grade. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată pe tot parcursul intervalului de prognoză.

Alertă ANM emisă astăzi! Zonele cu vijelie, grindină și ploi ce vor depăși 40 l/mp ! Roxana Dobre - 2 iunie 2020

Meteorologii anunță încă două zile cu vijelii, căderi de grindină dar și cu ploi însemnate cantitativ! Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis astăzi, marți – 2 iunie, o alertă de vreme rea iar fenomenele vizate sunt manifestări de instabilitate atmosferică, cantități de apă însemnate. Alerta este valabilă în intervalul 2 iunie, ora 10:00 – 3 iunie, ora 8:00.

În intervalul menționat, în sudul, sud-estul și centrul țării, precum și în zona de munte, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, grindină și vijelii.

Ploile vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp și izolat 30…40 l/mp, îndeosebi în estul Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei și în Dobrogea.

AgroMeteo: In ciuda vremii, deficitul de umiditate in culturi se mentine In iun. 2, 2020  

Rezerva de umiditate in sol la culturile de grau si porumb ramane inca una scazuta si foarte scazuta, in majoritatea regiunilor tarii, se arata in ultima prognoza ANM.

Rezerva de umiditate la cultura de grau

Continutul de apa din sol pe adancimea 0-100 cm, in cultura graului de toamna, se incadreaza in limite scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica avand diferite grade de intensitate, respectiv moderata, puternica si extrema, in Moldova, Dobrogea, Banat si Crisana, cea mai mare parte a Munteniei si Transilvaniei, local in centrul, estul si sudul Olteniei.

4

Rezerva de umiditate a solului prezinta valori satisfacatoare si apropiate de optim, in nordul, estul si sud-vestul Olteniei, izolat in nord-estul Munteniei si al Transilvaniei.

Rezerva de umiditate la cultura de porumb neirigat

In cultura neirigata de porumb, in stratul de sol 0-50 cm, se inregistreaza deficite de umiditate (seceta pedologica moderata, puternica si extrema), in Dobrogea, pe suprafete agricole extinse din Banat, nordul, local estul, centrul, vestul, sudul si sud-estul Moldovei, estul, centrul, sudul si sud-vestul Transilvaniei, vestul si sudul Crisanei, estul, izolat in sudul si sud-vestul Munteniei.

Gradul de aprovizionare cu apa al solului se situeaza in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in Maramures si Oltenia, pe suprafete agricole extinse din Muntenia, nordul, local in centrul si sudul Transilvaniei, estul, centrul, sudul si sud-vestul Moldovei, izolat nord-estul Banatului, vestul Crisanei.

APIA si SUBVENTII

Graficul plăților pentru subvențiile APIA în luna iunie! Roxana Dobre - 1 iunie 2020

Graficul acțiunilor și plăților la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în intervalul iunie-iulie! Funcționarii agenției de plăți au pe lista de acțiuni o serie de autorizări de subvenții și primiri de cereri pentru diverse scheme. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a analizat situația și datele oficiale, prezentându-vă un calendar pentru perioada următoare cu activitățile ce țin de APIA și de plata subvențiilor agricole.

Iată care este graficul acțiunilor la APIA în intervalul iunie-iulie:

5

15 iunie: depunerea cererilor unice de plată, fără penalități –Campania 2020.  Reamintim că șeful Agenției de plăți a emis o circulară pentru subvențiile agricole și zootehnice ale fermierilor. Adrian Pintea vrea să se asigure că toți fermierii pot depune cererea unică de plată pentru Campania 2020 astfel încât niciun fermier să nu piardă banii cuveniți pe hectar sau cap de animal. Adrian Pintea a emis o circulară prin care informează funcționarii APIA că în următoarele week-enduri până la termenul limită pentru depunerea cererii unice, adică 15 iunie, vor fi lucătoare pentru ca toți fermierii să poată depune cererea unică pentru subvenții.

30 iunie: data finală de depunere modificări la cereri fără penalizări. Fermierii pot aduce modificări cererii unice de plată sau pot retrage în totalitate cererea unică de plată sau părţi ale acesteia numai dacă:

– APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată;

– APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului.

În cazul în care în cadrul unui control la faţa locului, a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu sunt autorizate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea. În cazul în care modificările aduse cererii unice de plată au incidenţă asupra documentelor justificative sau asupra contractelor care trebuie prezentate, respectivele documente sau contracte se vor actualiza în consecinţă. Numai solicitantul însuși sau persoana împuternicită de el poate efectua modificări ale cererii unice de plată. Împuternicirea se realizează prin procură notarială (în cazul persoanelor fizice) sau delegaţie de împuternicire (în cazul persoanelor juridice). Acestea trebuie să fie însoțite și de copiile CI/BI/pașaport ale titularului cererii unice de plată și al împuternicitului care trebuie ataşate la dosarul cererii de plată. Împuternicitul înlocuiește titularul doar în scopul și pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea. Pentru toate modificările aduse cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte documente justificative care susțin aceste modificări.

Fermierii pot folosi formularele M1 și M2, M3 și M4 asttfel: M1 Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2020 – M1 (se poate: mări suprafaţa unei parcele/subparcele deja declarate, schimba cultura, diviza parcela în subparcele, modifica numărul blocului fizic dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren, modifica suprafaţa unei parcele deja adaugată prin formular M2. Pentru culturile modificate, care implică prezentarea la APIA a unor documente specifice în conformitate cu schemele pentru care solicită plata,

6

acestea sunt prezentate de fermieri în termenele precizate de legislaţie (dacă acestea sunt aduse de fermier în perioada de penalizare, întârzierea este sancţionată cu 1% pentru fiecare zi lucrătoare).

Formularul M2 este destinat suprafeţelor adăugate prin M2 sunt justificate de documente doveditoare ale utilizarii terenului. Se pot adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, inclusiv parcele pentru care se solicită sprijin pe măsurile de dezvoltare rurală. Se poate înscrie pachetul/varianta /subpachetul în declaraţia de suprafaţă. Se pot adauga şi scheme şi/sau măsuri/pachete/subpachete/variante. În cazul în care fermierul depune inițial cererea unică de plată în care solicită doar scheme de plată aferente sectorului zootehnic, iar ulterior completează un formular de modificare M2 prin care declară o suprafață de teren, acesta va avea obligația să completeze pe hârtie, să dateze, să semneze și să atașeze formularului M2 secțiunea 57B. Scheme de plată / măsuri de sprijin/ajutor din Cerere unică de plată 2020 aprobată prin Ordinul MADR nr.52/2020.

Formularul M3 este destinat retragerii unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agromediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe).  În conformitate cu art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014, o cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă şi a bifelor de solicitare corespunzătoare (retragere parţială de suprafeţe) se efectuează prin intermediul formularului M3.

Formularul M4 este destinat pentru schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii fără i a se modifica CUI-ul. Acesta se depune de către fermier fără penalităţi la orice moment. Formularul se depune la CL/CJ al APIA de către fermier, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.

Documente anexate: după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii:

– copie CUI / CIF / CI pentru modificare denumire / nume / adresa;

– dovadă coordonate bancare ca urmare a modificării datelor bancare.

7

15 iunie-13 iulie: perioada notificare fermieri control preliminar (26 de zile). În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă, cu suprafeţele declarate în cererea unică de plată. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri corective de reducere a suprafeţei declarate, conform art. 5 alin. 5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (8) din ordonanţă, în cursul controalelor administrative, în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de

30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească, conform art. 5 alin. (51) din Ordinului MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafeţele declarate în cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele care fac dovada utilizării terenului până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată sunt neeligibile, conform art. 5 alin. (8) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Modificări/corectări la cererea unică de plată ca urmare a controalelor administrative preliminare, modificări ale informaţiilor declarate în cerere pe care le poate face solicitantul fără a fi penalizat, în

termenele prevăzute de Reg.(UE) nr. 2333/2014 Conform art. 1, pc. 2 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2014 cererile unice de plată sunt supuse controalelor încrucişate preliminare menţionate la articolul 29 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014 (supradeclarări/suprapuneri). Rezultatele controalelor încrucişate preliminare se notifică fermierului de către APIA în termen de 26 de zile calendaristice de la data finală de depunere a cererii unice de plată menţionată la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, respectiv în perioada 15 iunie 2020 – 13 iulie 2020. În termen de nouă zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către beneficiar a rezultatelor controalelor preliminare (până la data de 15 iulie 2020, inclusiv), fermierul notificat de APIA poate modifica

8

cererea unică de plată în aplicaţia IPA-Online, prin depunerea formularelor de modificare.

15 iunie:  depunerea cererii de plata în cadrul submăsurii 15.1-„Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, din PNDR 2014-2020;

30 iunie:  depunerea cererii de plată în cadrul submăsurii 8.1 ‘Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite’, din PNDR 2014-2020;

30 iunie: depunerea formularelor de modificare a cererilor din cadrul măsurilor 15.1 și 8.1 beneficiarii, fără penalități, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, respectiv până la data de 10 iulie 2020, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

30 iunie: depunerea cererilor pentru ajutorul privind depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare. Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 7 mai iar pentru produsele carne de bovină, respectiv carne de oaie și capră s-a stabilit ca termen limită de depunere a cererilor, data de 30 iunie 2020.  Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispoziția solicitanţilor de către funcţionarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresată pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro .

După completare de către solicitant, cererea de ajutor împreună cu documentele atașate cererii și documentele privind constituirea garanţiei vor fi scanate/fotografiate şi vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro, împreună cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poştă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucureşti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus. Procedura de depozitare privată a produselor agroalimentare se derulează în baza regulamentelor specifice menționate. Condițiile generale de derulare a măsurilor de depozitare privată sunt stabilite însă prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește intervenția publică și ajutoarele pentru depozitarea private. Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016. În cazul produselor a căror depozitare se efectuează

9

după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea. Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate iar ajutorul nu se mai acordă!

30 iunie: finalizarea plăților aferente Campaniei 2020.

Programul TOMATA 2020: Ultima zi pentru valorificarea roșiilor – 15 iunie! Actele la DAJ până pe 30 iunie!Roxana Dobre - 2 iunie 2020

Fermierii mai pot vinde roșii pentru a se înscrie în Programul Tomata până pe 15 iunie, inclusiv, a anunțat primarul comunei gălățene Matca, Nelu Costea. Acesta atrage atenția legumicultorilor să nu confunde cele două termene limită pentru ajutorul de stat: respectiv 15 iunie ultima zi când se mai pot valorifica roșiile cu 30 iunie, ultima zi când se mai pot depuse documentele justificative la Direcțiile Agricole.

”Pentru programul Tomata este necesară cantitatea de 3.000 kg roșii, data ultimei facturi 15 iunie! Facem această precizare datorită faptului că a apărut în spațiul public eronat informația fiind necesar 4.000 kg și ultima factură 30 iunie (acest termen depunerea la Direcțiile pentru Agricultură Județene a documentelor justificative n.r)! Pentru orice neclarități vă stăm la dispoziție! Zi bună și spor în toate!”,a transmis edilul în mediul online.

Reamintim că în ședința Guvernului din data de 26 martie 2020 a fost adoptată Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2020. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 187.500,000 lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei de 39.477,000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2020. Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.

10

Cererea de înscriere în program și documentele aferente au putut fi depuse /transmise la DAJ inclusiv prin fax sau poștă, sau în format electronic prin e-mail, până la data de 15 mai.

Potențialii beneficiari sunt:

-producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător

-producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008

-producătorilor agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative:

-să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ………….., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ………/ Municipiului Bucureşti”;

-să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp;

-să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

-să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii;

-să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Verificările se efectuează la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției. Valorificarea recoltei se face până la data de 15 iunie inclusiv.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care atestă comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate, se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 30 iunie 2020, inclusiv.

Programul Tomata isi arata roadele la Iasi! Afaceri de succes si investitii uriase In iun. 2, 2020  

11

Programul „Tomata” s-a dovedit un real sprijin pentru fermierii din județul Iași care au vrut să-și dezvolte micile afaceri din mediul rural cu banii de la stat. În ultimii 3 ani, fermierii din Iași au dezvoltat afaceri de succes cu banii obținuți în programul „Tomata”. În perioada 2017-2019 au fost aprobate 243 de cereri, iar suma totală primită de fermierii din Iași a fost de 726.000 de euro. Banii obținuți în programul „Tomata” au fost investiți în sisteme de încălzire sau au fost utilizați pentru creșterea suprafețelor cultivate, informează bzi.ro

Unii dintre fermierii din Iași au depus chiar de când a început programul „Tomata” actele necesare obținerii banilor de la stat. Producătorii de legume au reușit să obțină sume importante pentru derularea afacerii timp de câțiva ani. Ionel Florea, fermier din Iași, susține că a încasat subvenția de la stat în anul 2017 și a investit cei 3.000 de euro într-un sistem de încălzire. „Aveam nevoie de acești bani pentru încălzirea celor două sere cu legume. Am avut noroc, am primit repede banii și imediat ce i-am primit în cont am și cumpărat centrala și mi-am refăcut sistemul de încălzire”, spune Ionel Florea, beneficiar în cadrul programului „Tomata”.

Fermierul din Iași a depus și anul acesta dosarul pentru obținerea subvenției de la stat. Dacă va îndeplini toate condițiile de eligibilitate, va obține alți 3.000 de euro pentru a mări suprafața cultivată cu legume.

„Anul acesta vrem să ne dezvoltăm. Noi am reinvestit tot ce am obținut în anii trecuți, ca profit, și vrem ca de acum înainte să ne axăm pe o producție mai mare, poate reușim să vindem și în supermarketuri. Vrem să ajungem la jumătate de hectar. Programul e bun pentru că ne-a ajutat pe noi foarte mult și sper că va mai continua”, a mai spus Ionel Florea pentru bzi.ro.

Solicitanții trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp, să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află serele cu tomate, să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii. Această condiție de eligibilitate este introdusă pentru prima dată anul acesta.

12

APIA: NUMARUL CERERILOR UNICE DE PLATA DIN CAMPANIA 2020, IN CRESTERE CONTINUA  Agroromania.ro Publicat la data de 02 Iun.

Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) anunta marti ca numarul cererilor unice de plata din Campania 2020 este in crestere continua, pana acum fiind depuse peste 746.000.

"Incepand cu data de 6 aprilie 2020, primirea cererilor unice de plata aferente Campaniei 2020 se realizeaza prin mijloace electronice (telecomunicatii), in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. nr.89/03.04.2020, iar pana la acest moment au fost depuse 746.625 cereri, pentru o suprafata de 7.277.670,64 ha. Completarea Cererilor unice de plata se realizeaza pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesand link-ul aplicatiei IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amanuntita a utilizarii aplicatiei se gaseste in ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistenta", informeaza institutia printr-un comunicat.

Potrivit APIA, documentele care se ataseaza la dosarul Cererii unice de plata sau la modificarile aduse acesteia (copie CI/BI/pasaport/certificatul de inregistrare la ONRC/certificatul de inregistrare fiscala, dovada cont bancar activ) se transmit de catre fermieri, prin mijloace electronice, catre Centrele judetene/locale APIA de care apartin.

"Asiguram fermierii de intregul nostru sprijin in parcurgerea acestei etape si ii indemnam sa colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor judetene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/solutionarea eventualelor probleme pe care le intampina, astfel incat sa reuseasca sa depuna cererea in termen si sa evite aplicarea de penalitati", se mai precizeaza in comunicat.

 Sprijinul financiar este finantat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Anul trecut, peste 846.600 cereri unice de plata, pentru o suprafata totala de 9,7 milioane de hectare, au fost depuse la APIA pana la data limita cand s-a incheiat campania de primire a cererilor.

Mesaj urgent de la APIA pentru fermierii care nu vor să piardă subvenția! Roxana Dobre - 2 iunie

13

Nu ratați subvenția! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește tuturor beneficiarilor că data limită de depunere, fără penalități, a cererilor unice de plată aferente Campanie 2020 este 15 iunie 2020. Potrivit celor mai noi date transmise astăzi, marți 2 iunie, până la acest moment au fost depuse 746.625 cereri, pentru o suprafață de 7.277.670,64 ha!

Începând cu data de 6 aprilie 2020, primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 se realizează prin mijloace electronice (telecomunicații), în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. nr.89/03.04.2020, iar până la acest moment au fost depuse 746.625 cereri, pentru o suprafață de 7.277.670,64 ha. În Campania 2019 APIA a finalizat depunerea cererii unice cu un număr de de 846.619 cereri, pentru o suprafața declarată la plată de 9.711.211,43 hectare.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență. Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit de către fermieri, prin mijloace electronice, către Centrele județene/locale APIA de care aparțin.

”Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea acestei etape și îi îndemânăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor județene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluționarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reușească să depună cererea în termen și să evite aplicarea de penalități”, mai transmite APIA.

Centru APIA, mesaj către fermieri: Sunați la primării să ne transmită adeverințele, altfel pierdeți subvențiile! agrointeligenta.ro - 1 iunie 2020

Apel al unui centru local al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Un fermier a făcut public un mesaj primit de la funcționarii care le solicită agricultorilor să ia legătura cu primăriile care nu trimis adeverințele cu terenurile lucrate în acest an de către producătorii agricoli.

”Sunați la primării să ne transmită adeverințele cu terenurile pe anul 2020, altfel riscați să nu vă puteți depune cererea în termen” este sms-ul primit de

14

fermierul Alin Feneșan de la un număr care se semnează ca fiind APIA – Centrul Local Cluj-Napoca.

Vă reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros a anunțat pe 21 mai că adeverințele de la Primării se obțin în acest an direct de către funcționarii APIA, astfel că fermierii nu trebuie să își facă griji privind aceste documente obligatorii pentru subvențiile agricole anuale.

”Am simplificat foarte mult procedurile de depunere a acestor cereri. Ele se fac online, iar adeverințele de la primării se obțin direct de către centrele noastre APIA”, a spus ministrul Oros despre noua sarcină pe care a primit-o Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Adrian Oros a mai anunțat și că până pe 15 iunie, angajații APIA lucrează inclusiv în weekend-uri pentru a veni în sprijinul fermierilor care își doresc să depună cererea unică de plată pentru subvenții. ”Până la data de 29.05.2020 a fost depus un număr de 736.586 cereri, pentru o suprafață de 7.043.344 ha”, a precizat ministrul Agriculturii.

Formularul cu care fermierii pot obține subvenția APIA în avans! agrointeligenta.ro - 1 iunie 2020 Modelul adeverinței care trebuie trimisă la Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru ca funcționarii să emită documentul pentru obținerea unui credit. Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă ajută și vă pune la dispoziție formularul care trebuie completat și trimis la APIA pentru aliberarea adeverinței-punte pentru creditele care se acordă în baza cererii unice depuse la APIA!

Astfel, puteți descărca din linkul de mai jos modelul de cerere de eliberare a Adeverinţei de înregistrare fermier iar după completarea acesteia, documentul se va transmite către centrul local/judeţean aferent, prin mijloace electronice. Important de precizat că solicitarea pentru eliberarea adeverinței pentru credite se trimite pe aceeași adresă de email pe care ați primit-o  de la funcționarul APIA pentru transmiterea cererii unice. 

Descărcați formularul Anexa-APIA-credite!

Potrivit directorului general al APIA, Adrian Pintea, în prezent toate convențiile sunt semnate cu băncile comerciale. De asemenea, cu acordul fermierului, APIA transmite direct, prin mijloace electronice, instituțiilor bancare și non-bancare adeverințele eliberate.

Până în prezent APIA a încheiat 19 convenții cu instituțiile bancare și nebancare, care se află în diverse stadii de finalizare, astfel:

15

1. APIA-Alpha Bank; 2. APIA-BCR; 3. APIA-CEC Bank; 4. APIA-BRD; 5. APIA-Creditcoop; 6. APIA-Credit Agricol; 7. APIA-Exim Bank; 8. APIA-Banca Feroviară; 9. APIA-First Bank; 10. APIA-FRGCIP Fondul Român de Garantare a Creditelor; 11. APIA-Idea Bank; 12. APIA-Libra Internet Bank; 13. APIA-Intesa Sanpaolo; 14. APIA-OTP Bank; 15. APIA-Patria Bank; 16. APIA-Raiffeisen Bank; 17. APIA-Banca Românească; 18. APIA-Banca Transilvania; 19. APIA-Unicredit.

Reamintim că începând din 15 mai, APIA eliberează adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plată: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi măsurile de mediu şi climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă. Totodată, mai pot beneficia de adeverințe beneficiarilor Măsurii 11 – Agricultură ecologică, Măsurii 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, implementate de Agenţie în cadrul Campaniei 2020.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenţionează sa acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare și non-bancare, care au încheiat convenţii cu APIA.

Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

16

APIA reamintește fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor, care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Nu ratați subvenția! Depuneți online cererea la APIA In iun. 2, 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește tuturor beneficiarilor că data limită de depunere, fără penalități, a cererilor unice de plată aferente Campanie 2020 este 15 iunie 2020.

Începând cu data de 06 aprilie 2020, primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 se realizează prin mijloace electronice (telecomunicații), în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. nr.89/03.04.2020, iar până la acest moment au fost depuse 746.625 cereri, pentru o suprafață de 7.277.670,64 ha.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență. 

17

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit de către fermieri, prin mijloace electronice, către Centrele județene/locale APIA de care aparțin.

Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea acestei etape și îi îndemânăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor județene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluționarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reușească să depună cererea în termen și să evite aplicarea de penalități.

FERMIERI, AVEȚI DREPTUL LA UN AJUTOR DE 7.000 DE EURO! CEREȚI-VĂ DREPTURILE! Agroinfo 02 iunie 2020 - FERMIERI, CEREȚI-VĂ DREPTURILE! Un europarlamentar român, membru în Comisia AGRI din Parlamentul European, îndeamnă fermierii români să facă front comun și să-și ceară drepturile. Fermierii au dreptul la un ajutor de criză de 7.000 de euro/fermă. Fermierilor li se spune că au dreptul, dar Ministerul Agriculturii nu le-a comunicat nici până astăzi ce condiții trebuie să îndeplinească pentru a beneficia de ajutorul de criză.

România este singura țară din UE care îşi îngroapă agricultura. Guvernul n-a făcut ABSOLUT nimic în această perioadă pentru a-i salva pe fermieri. Deşi putea. Agricultori şi procesatori de hrană! Aveți la dispoziție câte 7000, respectiv 50.000 euro, bani aprobați de Comisia Europeană. Faceți front comun şi cereți-vă drepturile! Toți cei din Europa au făcut deja asta. Banii vin din ceea ce a rămas necheltuit de România din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Banii există! A scris europarlamentarul Carmen Avram (S&D), membru în Comisia AGRI, Parlamentul European, pe pagina sa Facebook.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că aproximativ 80 de milioane de euro vor fi folosite pentru acordarea unui ajutor de criză fermierilor și procesatorilor români însă nu se știe cum vor fi împărțiți acești bani, ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii, etc.

Sprijinul va avea forma unei sume forfetare, iar rambursarea ulterioară de către Comisie se face în conformitate cu creditele bugetare şi sub rezerva disponibilităţii fondurilor. Ne este permis să cheltuim cu această măsură până la 1% din total alocare fonduri pentru dezvoltare rurală, adică în cazul României 80 de milioane de euro, aproximativ cam atât mai avem noi, între 72 şi 80 de milioane de euro neutilizate din alte măsuri care au fost mai puţin accesate, a spus ministrul agriculturii, la începutul lunii mai 2020.

18

GHID AJUTOR DE 1.200 DE LEI/ANIMAL/AN pentru RASELE BAZNA ȘI MANGALIȚA!Agroinfo 02 iunie 2020 AJUTOR DE MINIMIS 1.200 LEI/AN! AGROINFO vă pune la dispoziție toți pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a obține ajutorul de minimis de 1.200 de lei/scroafă/an pentru rasele de porci Bazna și Mangalița. Cererea de înscriere în program, cererea de plată, actele necesare, condițiile pe care trebuie să le îndepliniți.

BENEFICIARII PROGRAMULUI

a) producătorii agricoli persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale și întreprinderi familiale (II, IF), constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;b) producătorii agricoli persoane juridice.

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții de eligibilitate:

a) să dețină exploatații înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;b) să dețină scroafe din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în RNE;c) să dețină registrul exploatației, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 16 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare;d) să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum 4 purcei/an/scroafă, la o greutate de minimum 8 kg/cap;e) să identifice, potrivit legislației în vigoare, purceii prevăzuți la lit. d);f) să mențină efectivul de scroafe cu care s-a înscris în program pe toată perioada de derulare a acestuia.

CUANTUM AJUTOR

Valoarea ajutorului de minimis este de 1.200 lei/scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/ cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap.

ATENȚIE! Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe

19

durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente, conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor care îndeplinesc condițiile într-o singură tranșă pentru fiecare scroafă.

CERERE. ACTE NECESARE

Cererile de înscriere în Program se depun la direcția județeană pentru agricultură în raza căreia aveți exploatația agricolă, ferma.

La depunerea cererii (mai jos aveți modelul), direcția pentru agricultură județeană (DAJ), respectiv a municipiului București, în prezența potențialilor beneficiari, verifică sumele rămase și potențial a fi primite prin prezenta schemă de ajutor de minimis, rezultate după însumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerciții financiare, respectiv ajutoarele acordate în cele două exerciții financiare precedente și în exercițiul financiar în cauză, și până la concurența sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

CERERE DE ÎNSCRIEREîn Programul de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, conform art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 365/2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița“(model)

Către Direcția pentru Agricultură a Județului .................................../Municipiului București

Subscrisa:

Persoana juridică/PFA/II/IF .............., ........, cu sediul în localitatea ................, județul .........., înregistrată la registrul comerțului cu nr. ....., CUI ..................., cod CAEN .................., deținătoare/deținător a/al codului de exploatație ANSVSA RO ......................., cont bancar deschis la ..............., reprezentată de .................., cu CNP ......................., în calitate de ........,

solicit înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița potrivit art. 8 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 365/2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului

20

de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița“ și depun următoarele documente:.........................................................................................

Declarații:a) Declar că în anul …… dețin în exploatația cu cod ANSVSA un număr de ..... scroafe și estimez că voi livra spre comercializare un număr de ..... purcei înțărcați din rasele Bazna și/sau Mangalița cu greutatea de minimum 8 kg/cap.

b) Declar că am luat cunoștință de condițiile de eligibilitate pe care mă oblig să le îndeplinesc în vederea încasării sprijinului financiar solicitat.

c) Declar că în perioada anilor 2018-2020 am/nu am beneficiat de ajutoare de minimis în temeiul prevederilor art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 365/2020, în oricare din formele de organizare conform art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 365/2020, după cum urmează:Se înscrie actul normativ ............................ Suma ..........................

a) Mă angajez să furnizez orice document justificativ care îmi va fi solicitat și să mă supun oricărui control.

b) Sunt de acord ca datele din cerere să fie introduse în baza de date, procesate și verificate în vederea calculării plății și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice.

c) Cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, declar că datele înscrise în formularul de cerere și în documentele anexate sunt reale, corecte, complete și perfect valabile.

NOTE:Se înscriu toate documentele depuse, indicându-se distinct tipul documentului, numărul și data acestuia.

Documentele depuse în copie se certifică de către solicitant prin înscrierea sintagmei „conform cu originalul“, însușită prin datare și semnare.

Lista animalelor înscrise în Registrul genealogic:

Codul exploatației/Rasa/Numărul de identificare (crotalie)

 Solicitant ...............................Verificat reprezentant DAJ, ..........................................Aprobat director executiv DAJ, ................................................

21

În situația în care suma rămasă disponibilă (din cei 20.000 de euro, valoarea maximă a ajutorului de minimis la care aveți dreptul în trei exerciții financiare, în trei ani) după verificările făcute de direcțiile pentru agricultură împreună cu solicitantul ajutorului depășește suma potențial a fi primită corespunzătoare numărului de scroafe înscrise în cererea de înscriere în program, cererea se respinge.

ACTE CERERE DE ÎNSCRIERE

După efectuarea verificării, beneficiarii depun anual o singură cerere de înscriere în program, modelul îl aveți mai sus, însoțită de următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/ actul în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, al solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;b) document din care rezultă că exploatația figurează înregistrată în RNE, cu animalele identificate și înregistrate în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, eliberat de operatorul Sistemului național de identificare;c) documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;d) adeverință (aveți modelul mai jos) eliberată de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea scroafelor în registrul genealogic al rasei, în secțiunea principală, detaliată pe crotalii;

e) registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul de scroafe înscrise în registrul genealogic al rasei deținute, în copie;f) dovadă cont activ de disponibilități bancă/trezorerie.

Cererea de înscriere în program, însoțită de documente, poate fi transmisă la DAJ, respectiv a municipiului București și prin fax sau poștă sau în format electronic prin e-mail. Verificarea sumelor rămase sau potențial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizează de către persoana împuternicită din DAJ și se comunică telefonic/fax sau în format electronic prin e-mail înainte de înregistrarea cererii de înscriere în program.

Direcția Județeană pentru Agricultură înregistrează cererile, le verifică împreună cu documentele anexate și întocmesc Registrul unic pentru accesarea programului.

CERERE DE PLATĂ. ACTE NECESAREPentru primirea sprijinului, beneficiarii înregistrați în Registrul unic, depun cereri de plată după livrarea produșilor obținuți de la scroafele eligibile

22

înscrise în cererea de înscriere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la încheierea lunii în care s-a realizat ultima livrare a purceilor, însoțite de copii ale următoarelor documente:a) factură de vânzare din care rezultă datele de identificare ale cumpărătorului si numărul de animale comercializate;b) avizul de însoțire din care rezultă numărul de purcei comercializați, greutatea totală/greutatea pe cap de animal comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;c) documentul de mișcare animale vii reglementat de legislația sanitar-veterinară în vigoare;d) certificatul sanitar-veterinar pentru purceii comercializați;e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

Cererile de plată și documentele justificative se depun până cel târziu la data de 10 decembrie a anului pentru care se depune cererea.

Beneficiarii, înregistrați în Registrul unic, pot depune cererile de plată și documentele justificative la DAJ, respectiv a municipiului București, și prin fax sau poștă sau în format electronic prin e-mail.

DAJ verifică cererile de plată și documentele justificative. DAJ aprobă sumele aferente reprezentând ajutor de minimis, pentru fiecare beneficiar în parte, și se asigură că sumele totale care se acordă beneficiarului se încadrează în plafonul maxim, adică în cei 20.000 de euro ajutor de minimis la care au dreptul fermierii sau alți beneficiari din agricultură pe durata a trei exerciții financiare, pe durata a trei ani.

Registrele unice, precum și documentația depusă pentru accesarea programului se păstrează la DAJ pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost acordat ajutorul de minimis.

Direcțiile pentru agricultură întocmesc lista cuprinzând beneficiarii ajutoarelor de minimis și sumele acordate, precum și orice alte sume acordate acestor beneficiari prin alte scheme de ajutor de minimis în exercițiul financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

Lista se publică pe paginile de internet ale direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București și se transmite Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru publicare pe pagina de internet oficială a instituției.

Direcțiile pentru agricultură efectuează verificarea la fața locului a menținerii scroafelor din cererea de înscriere, pe toată durata de derularea a programului.

23

Ajutorul de minimis acordat este avut în vedere pentru a fi dedus din orice schemă viitoare de ajutor de minimis.

În cazul în care beneficiarul invocă forța majoră, așa cum este prevăzută de lege, acesta trebuie să prezinte direcției pentru agricultură județene inclusiv documente sanitar-veterinare justificative.

În cazul nerespectării prevederilor, precum și în situația atestării de către beneficiari a unor date ori situații nereale pe documentele aferente ajutorului de minimis sau încălcării în orice mod a prevederilor hotărârii de acordare a ajutorului de minimis, beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt obligați la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2020, este de 1.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

(HOTĂRÂRE nr. 365 din 7 mai 2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița", pentru perioada 2020-2022, precum și a unor măsuri de aplicare a acesteia).

CINE BENEFICIAZĂ DE UN SUPLIMENT DE MAXIM 97 EURO PE HECTAR LA SUBVENȚIA APIA pe SUPRAFAȚĂ! Agroinfo 02 iunie 2020 SUBVENȚII APIA 2020! Plata suplimentară de maxim 97 de euro pe hectar poate fi solicitat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) doar de către fermierii care fac cerere pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS). Concret, acest supliment pe hectar se adaugă la subvenția APIA pe suprafață. Vă spunem care sunt condițiile pentru a beneficia de un supliment de plată la hectar.

Plățile compensatorii care se acordă beneficiarilor Măsurii 13, PNDR 2020, vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit pe care fermierii le suportă datorită constrângerilor naturale și a celor specifice care se manifestă în zonele cu influență asupra producției agricole.

IMPORTANT! Sprijinul aferent Măsurii 13 poate fi solicitat numai împreună cu SAPS.

Valorile plăților compensatorii acordate pentru măsura 13 începând cu anul 2020 sunt prezentate în tabelul următor, iar în cazul fermelor cu suprafețe

24

agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivității), valoarea plății scade pentru acele suprafețe agricole care depășesc valoarea intervalelor de mărime stabilite prin PNDR 2014-2020 după cum urmează:

Pentru UAT (unități administrativ teritoriale) care au fost eligibile în perioada 2015-2018 în cadrul sM.13.2, dar care au devenit neeligibile în urma actualizării procesului de fine tuning începând cu anul 2019, în anul 2020 plata acordată este de 25 euro/ha/an, indiferent de suprafața angajată."

Condiții de eligibilitate pentru M.13:

Beneficiarul: se angajează, pe baze anuale, să își continue activitatea agricolă pe terenurile agricole situate în zonele afectate de constrângeri naturale. este utilizatorul unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, încadrată în zonele eligibile stabilite la nivel de sub-măsură, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și se înregistrează la APIA cu suprafața agricolă. deține o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (în cazurile prevăzute de condițiile specifice schemei unice de plată pe suprafață, în cazul anumitor tipuri de culturi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha – pentru vii, livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole, sere și solarii). se încadrează în categoria fermierilor activi, în înțelesul art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare și prevederilor art. 6 al OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Plățile compensatorii acordate în cadrul măsurii 13 se pot cumula pe aceleași parcele agricole cu plăţile pentru pachetele /sub-pachetele / variantele de

25

pachet din cadrul Măsurii 10 „Agro-mediu şi climă” şi din cadrul Măsurii 11 „Agricultură ecologică” în situațiile în care UAT-urile sunt eligibile atât pentru Măsurii 13 cât şi pentru Măsurii 10 şi/sau Măsurii 11.

AFIR si FINANTARI

În ce mod au utilizat fermierii români fondurile europene prin PNDR (II) Marți, 02 Iunie 2020 Maria Bogdan

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro

26

(40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv, 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro) care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro. (Va urma).

Proiecte europene pentru dezvoltarea copiilor și a mediului în care trăiesc, finanțate de AFIR prin PNDR 20202 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) finanțează 322 proiecte dedicate înființării, modernizării și extinderii diferitelor tipuri de

27

instituții de învățământ din mediul rural, prin submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” dinProgramul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Dintre acestea, 259 de proiecte au ca scop înființarea și modernizarea grădinițelor din mediul rural – numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural. Valoarea publică contractată a acestora este de 93 de milioane de euro. Au fost deja finalizate 26 de proiecte, cu o valoare publică de 7,5 milioane de euro. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare 6 proiecte, cu o valoare publică de 1,6 milioane euro.

Pentru înființarea și modernizarea creșelor precum și a infrastructurii de tip after-school (numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural) AFIR a încheiat contracte de finanțare pentru 41 de proiecte, cu o valoare publică de 15,5 milioane euro. Trei dintre acestea, contabilizând 1,3 milioane euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare două proiecte, pentru care beneficiarii au solicitat fonduri europene nerambursabile de 639 mii euro.

Pentru extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar superior (filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor profesionale în domeniul agricol), AFIR a contractat fonduri europene nerambursabile în valoare de 9,9 milioane euro pentru 22 de proiecte. Două dintre acestea, în valoare de 978 mii euro sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunări este în curs de implementare un proiect, în valoare de 495 mii euro

Deși acest tip de investiții este încadrat ca infrastructură de bază la scară mică, impactul pe care îl au asupra comunității este unul semnificativ. Din punct de vedere al rezultatului pe termen lung al finanțărilor oferite prin PNDR 2020, implementarea acestor tipuri de proiecte face parte din

28

acțiunile de promovare a activităților socio-culturale, crescând în același timp prestigiului localităților din zonele rurale.Un exemplu concret de dezvoltare a satului românesc prin realizarea unei investiții cu fonduri europene este proiectul primăria comunei Bezdead din județul Dâmbovița.La sfârșit de lună mai, în 2016 – aproape de Ziua Copiilor, primăria comunei Bezdead din județul Dâmbovița a depus la AFIR o Cerere de finanțare pentru proiectul „Modernizare grădiniță în comuna Bezdead, județul Dâmbovița”. Finanțarea acestui proiect s-a realizat de către AFIR prin PNDR 2020, în cadrul submăsurii 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, proiectul prevăzând investiții în infrastructură educațională și socială.

Valoarea totală a proiectului este de 89,9 mii euro, iar valoarea totală eligibilă a proiectului, finanțată integral prin PNDR 2020, este de 75 mii euro.

Semnarea contractului de finanțare s-a făcut în aprilie 2017, proiectul fiind în prezent finalizat. Implementarea a însemnat demararealucrărilor de reparații generale și de renovare a grădiniței din Comuna Bezdead. Astfel, au fost realizate modernizări interioare și exterioare asupra imobilului cu o suprafață utilă de 197,24 mp.

La interior s-au refăcut finisajele și s-a achiziționat mobilier nou. De la mese și scaune noi, până la achiziția de resurse educaționale (jocuri) și echipamente electronice (TV, calculatoare, imprimante) și la refacerea birourilor și a spațiilor de depozitare, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării.

În curtea grădiniței s-a creat un spațiu de joacă pentru copii, compus din două leagăne, trei balansoare și o groapă de nisip. S-au montat, de asemenea, bănci, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat.

ALTELE

Obiectivele noului PNS: asociere, procesare, depozitare si ferme de familie In iun. 2, 2020  

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

29

Adrian Oros, a declarat vineri, la Oradea, că în următorii doi ani de tranziţie, până în 2023, se vor încuraja asocierea, procesarea, depozitarea, dar şi ferma de familie care va deveni principalul obiectiv în viitorul Program Naţional Strategic (PNS), transmite AGERPRES.

“O să facem punctaje avantajoase pentru cei care sunt în cooperative. Ştiu că sperie pe multă lume, dar cooperativele sunt singura soluţie reală pentru cei mici şi mulţi care ştiu să producă, dar nu pot să vândă. Că nu au putere de negociere nici cu marii retaileri, nici cu cei de la care îşi procură inputuri. Din fericire, sunt multe cooperative puternice în ţară, care pot să facă performanţă, pot să şi vândă toată producţia. Au contracte stabilite, au predictibilitate, Vom încuraja în aceşti doi ani de tranziţie, dar şi în noul Program Naţional Strategic, din 2023 încolo, asocierea, procesarea, depozitarea şi ferma de familie”, a declarat, vineri, în conferinţă de presă, ministrul Adrian Oros.

Potrivit acestuia, România înregistrează, din anul 2016, un deficit comercial pe produsele agroalimentare exact în anii cu cele mai producţii, deoarece exportă materie primă – cereale şi animale vii, în sume foarte mari, dar la preţuri mici şi importă mâncare procesată (din legume şi carne).

“De fapt noi exportăm subvenţii. Atât în 2018, cât şi în 2019, am înregistrat un deficit de peste un miliard de euro, respectiv 1,2 miliarde euro în 2018 şi 1,4 miliarde în 2019. Noi pierdem anual doar pe zona de produse agroalimentare peste un miliard de euro în fiecare an. Aici trebuie să schimbăm paradigma. Tocmai pentru a încuraja pe cei care vin cu valoare adăugată”, a spus ministrul.

În acest context, ministrul Agriculturii a precizat faptul că, în noul PNS, principalul obiectiv va fi susţinerea fermei de familie, respectiv transformarea fermelor de subzistenţă ca să devină competitive pe piaţă.

“Din păcate, în România avem cam 840.000 de ferme şi exploataţii, avem câteva sute probabil cele mai mari ferme din lume sau din Europa, de zeci de mii de hectare, câteva sute de ferme medii şi câteva sute de mii de ferme de subzistenţă. Noi trebuie să accelerăm procesul de transformare a fermelor de subzistenţă în ferme de familie, care să reziste pe piaţă. În toată Europa, osatura principală a agriculturii este bazată pe fermele de familie, nu pe cele de zeci de mii de hectare. Şi mai ales pe fermele mixte, care integrează producţia, depozitarea, prelucrarea, nu doar exportă materie primă, a subliniat Adrian Oros.

30

Ministrul a punctat şi câteva noutăţi legate de măsurile se vor lansa în iunie, iulie şi august. În primul rând, el a menţionat că s-au mutat 12 milioane de euro pentru abatoare de capacitate mică în zona montană.

“În România avem o capacitate de abatorizare cam de patru ori mai mare decât numărul de animale, dar modul în care au fost identificate locaţiile lor, din cauza legilor neinspirate privind zonele defavorizate, a făcut să avem judeţe fără niciun abator, în alte judeţe sunt câte trei, dar închise”, a spus ministrul.

Pentru instalarea tinerilor fermieri, a apărut o modificare prin care jumătate din suma de 42 de milioane de euro se va aloca pentru tinerii din ţară, iar jumătate pentru tinerii din diaspora care se reîntorc în ţară. În plus, în acest an, a menţionat ministrul, li se va acorda în concesiune şi câte un teren de până în 50 de hectare, fiind identificate în total o suprafaţă de circa 50.000 de hectare la ADS, terenuri libere de sarcini.

“Deşi legea spunea că ar trebui să aibă prioritare tinerii fermieri, niciodată acest teren nu a fost dat tinerilor fermieri, ci a fost repartizat şmecherilor şi bătrânilor fermieri. Anul acesta vom da şi tinerilor fermieri şi apoi vom încerca să monitorizăm toţi beneficiarii şi să îi îndrumăm să acceseze şi alte scheme în următorii ani, încât să-i consolidăm să rămână acolo”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Adrian Oros avertizat de catre Uniunea Salvam Taranul Roman In iun. 2, 2020  

Prinsi in “razboiul” modificarilor legislative si a diverselor decizii guvernamentale, producatorii romani de bunuri alimentare se vad constransi sa apeleze la toate modalitatile de interventie la autoritatilor statului pentru a-si vedea interesele corect aparate. Ne uitam la alte state europene si vedem in ce maniera sunt protejati si subventionati fermierii, si atunci e firesc sa ne intrebam, legiuitorii si guvernantii nostri pe cine protejeaza? In acest context, din ce in ce mai multe organizatii din agricultura au inceput sa se alieze, pentru a capata forta de actiune si o voce reprezentativa.

Va reproducem mai jos comunicatul integral, adresat ministrului Adrian Oros si secretarului de stat Emil Dumitru, de catre Uniunea Salvăm Țăranul Român.

31

 Uniunea Salvăm Țăranul Român,

Vă sesizeaza prin prezenul comunicat, demersul Parlamentarilor Români în sensul dezavantajării producătorilor de legume fructe, prin modificarea Legii 321/2009 prin Legea nr. 28/2020.

În acest context și din dorința de a face ”bine” Parlamentarii din Comisia pentru Agricultură au modificat legea în interesul comercianților, mergând pe principiul cei care au câștigat până acum să câștige și mai mult.

Context:

In 2016, guvernul a adoptat o lege, nr.150, menita sa modifice legea 321 din 2009. Multi au privit-o cu bucurie, caci venea sa faca dreptate produselor romanesti, cel putin prin anumite prevederi. Printre cele mai interesante pentru noi, au fost acestea:

Interdicția asupra oricărui comerciant de a solicita facturarea / refacturarea și de a încasa de la furnizor taxe și servicii;

Obligația comerciantului pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenit din lanțul alimentar scurt

Termenul de plată pentru produse alimentare proaspete nu poate fi mai mare de şapte zile calendaristice.

Aceasta lege, privita cu ochi rai de catre retaileri,  a fost permanent contestata, in special pentru controversata prevedere care continea procentul de 51% produs romanesc la raft.  Aceasta prevedere nu a ajuns insa sa fie aplicata, dar celelalte doua, au fost mai mult decat binevenite. Prima, se asigura ca un ni se ia din buzunar cu o mana si ni se arunca faramituri cu alta (ni se spunea ca preturile noastre sunt prea mari dar de fapt noi le stabileam asa, fiind constienti ca la sfarsit de luna vom plati un anumit procent din súmele facturate) , iar cea de-a treia instaura doar corectitudinea, de vreme ce aceste produse se vindeau in decurs de 2-3 zile si noi primeam banii la o luna. Nici cooperativele si nici producatorii un suntem institutii bancare de credit, deci un suntem de acord sa ne foloseasca nimeni banii cu dobanda 0.

Uniunea Europeana a declansat procedura de infringement pentru anumite prevederi ale legii, dar nu pentru toate. O parte dintre alesii nostri, au inteles sa modifice si ce trebuie si ce nu, ca daca tot s-au apucat de treaba si trebuie sa repare, de ce sa un strice?

32

Cele doua prevederi menite sa ne dea un sprijin, referitoare la interdictia de a solicita facturarea/refacturarea și incasarea de la furnizor taxe și servicii si cea referitoare la termenul de plata de 7 zile, au fost modificate prin legea 28/2020 in dezavantajul nostru, permitand taxe si prelungind termenul de plata la 15 zile.

Cea ce este interesant este faptul că deși în cuprinsul Legii 28/2020 se regăsește parțial o prevedere din Directiva (UE) 2019/633  dar nu se preiau din directivă celelalte dispoziții obligatorii, România în calitate de stat membru al UE are obligația ca până în luna Mai 2021 să transpună Directiva (UE) 2019/633 în lege.

Astfel, dacă tot își doresc Parlamentarii din Comisia de agricultură să încurajeze asocierea în cooperative și promovează cooperativele de ce nu au ținut cont de directiva sus amintită. În directivă sunt cuprinse o serie de interdicții clare pentru comercianți, culmea furnizorii de legume și fructe sunt mai protejați de Directiva (UE) 2019/633 decât de legislația internă. Ținând cont de faptul că în textul Legii 28/2020 se face trimitere la Directiva Europeană onor Parlamentari din Comisia de Agricultură nu pot spune că nu au avut cunoștință de aceasta, în consecință nu poate fi vorba decât de un dezinteres cras față de producătorii agricoli Români, iar tot ceea ce ni se promite sa face numai la nivel declarativ dar în mod concret nimic.

Problema

Efectele acestor modificari au inceput deja sa apara. Am primit ecouri de la producatori, ca sunt pregatite spre semnare anexe care prevad refacturarea unor procente din cifra de afaceri si care pot insemna pierderi semnificative pentru acestia.

Aceste taxe sunt mascate prin diverse explicatii cum ar fi adaugarea acelui procent la pretul de vanzare, cand, matematic, calculele arata cum producatorul pierde, si prin cresterea pretului, consumatorul de asemenea.

Intelegem ca reprezentantii marilor lanturi urmaresc interésele actionarilor lor, dar in acelasi timp, am considerat ca alesii nostri vegheaza pentru respectarea drepturilor noastre, caci ,,actionarii,, in acest caz suntem noi, cei care producen mancare, platim taxe si contribuim la bunastarea comunitatilor in care ne desfasuram activitatea ca adevarati factori de economie sociala.

Mai mult, majoritatea perlamentare, a scris ,,dupa dictare” o lege care avantajeaza strict comercianti, pe producatori in niciun fel si a incercat sa

33

arunce gaina moarta in curtea vecinului, sugerand ca este o lege initiata de catre partidul aflat la guvernare, dar au uitat ca taranul roman nu e prost!

Concluzionam in urma celor intamplate, ca am fost ,,vanduti,, celor care au putere economica si ca cei care trebuiau sa ne apere, au ales alt stapan, mai géneros.

Vom pierde noi, cei care pentru unii reprezentam doar cifre, consumatorii care isi doresc sa gaseasca marfa romaneasca la raft, dar  ei, cei puternici, un vor pierde niciodata!

Solutii:

Situatia in care se afla acesti producatori/ cooperative, este una urgenta, care necesita o solutie imediata. Odata cu semnarea noilor anexe/ contracte, raul pricinuit acestora, poate fi foarte difícil de indreptat. Asteptam solutii de la Guvern, acest actor politic fiind singurul care poate stopa incercarea de apasa si mai tare pe umerii putinelor cooperative/ grupuri de producatori care au reusit sa plaseze legumele lor pe piata romaneasca prin intermediul acestor lanturi.

În acest context Uniunea Salvați Țăranul Român solicită Ministrului Agriculturii, domnului Adrian Oros să promoveze cât se poate de repede o Ordonanță de Urgență prin care să modifice Legea 28/2020 și implicit Lege 321/2009, în sensul revenirii la termenele de plată anterior emiterii Legii 28 din 2020 și totodată să transpună Directiva (UE) 2019/633  în legislația națională prin Ordonanță de Urgență.

Dacă Ministerul Agriculturii dorește într-adevăr să susțină producătorii agricoli, să îi încurajeze să se asocieze în cooperative dar să îi și protejeze împotriva practicilor comerciale neloiale, emiterea unui astfel de act normativ cu caracter de urgență este mai mult decât necesară .

Avem nevoie de sprijin, pentru a putea creste sanatos si noi, si odata cu noi, tara!

Membrii ”Uniunea Salvăm Țăranul Român” :

 Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură – Tudor Dorobanțu, președinte Federația Națională a Lucrătorilor – Horațiu Raicu, Președinte Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt – Ion Păunel, președinte

34

Asociația Legum-Ro-Fruct Sud-Vest Oltenia – Gogu Lucian, secretar General Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt – Popa Simona, Președinte Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice Buzău –  Costel  Vânătoru Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România – Hort Integra – Lăcătuș Victor, președinte  Cooperativa Agricolă Lunca Someșul Mic  Anca Marcu, director executiv Cooperativa Agricolă Legume de Vidra Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat – Claudiu Breazu , președinte Cooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița – Valentin Cristea, președinte  Cooperativa Agricolă Ialomițeana – Roxana Roșculeț, președinte  Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale 

Adrian Oros in vizita de lucru: „Trebuie sa folosim mai inteligent reteaua hidrografica a Romaniei” In iun. 2, 2020  

Adrian Oros in vizita de lucru in judetul Bihor

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, aflat vineri într-o vizită în județul Bihor, a declarat că din cele 2,9 milioane de hectare însămânţate în toamnă, aproape 1,4 milioane de hectare au fost calamitate, mai mult sau mai puţin, urmând ca toţi cei care au avut pierderi să fie despăgubiţi. În ciuda secetei, ministrul nu se aşteaptă ca preţul alimentelor să se scumpească, scrie crisana.ro.

„Vom despăgubi pe toţi cei care au avut pierderi din cauza acestei secete, care, spun specialiştii, nu a mai fost întâlnită în ultimii 40-50 de ani. Echipele care constată dimensiunea pagubelor lucrează inclusiv sâmbăta şi duminica, astfel încât, până pe 15 iunie, să fie centralizate toate datele privind suprafeţele, culturile şi locaţiile acestora, pentru a gândi o schemă de sprijin pentru despăgubiri. Ei nu au mai fost despăgubiţi în ultimii zece ani niciodată pentru secetă”, a declarat ministrul Adrian Oros, adăugând că

35

sumele acordate ca despăgubire vor fi considerabile, fără să menționeze care va fi valoarea acestora.

Potrivit presei locale, în Bihor suprafaţa calamitată a fost de circa 3.500 hectare din cele 300.000 de hectare de teren arabil, celel mai afectate zone fiind Nojorid, Giriş, Toboliu, Cefa şi Sântandrei. Ministrul Adrian Oros a precizat că s-a identificat o sumă importantă la Ministerul Economiei cu care se vor ajuta fermierii să-şi cumpere echipamente pentru udare. Totodată, s-a identificat o sumă de 50 de milioane de euro, din programul POCU, care va fi folosită pentru sprijinirea fermierilor care angajează muncitori sezonieri şi zilieri.

„Avem posibilitatea să oferim despăgubiri sub formă de sumă forfetară de până la 5.000 euro fermierilor, respectiv de până la 50.000 euro procesatorilor, din bani europeni neutilizaţi”, a mai menționat ministrul Agriculturii. Suma totală ce poate fi folosită este de 80 milioane euro. În ce priveşte programul de irigaţii, ministrul Agriculturii a declarat că acel program „mult trâmbiţat” anii trecuţi care trebuia să reabiliteze toată infrastructura veche făcută până în anul 1990 şi care ar fi trebuit să deservească două milioane de hectare, s-a dovedit în martie că se pot iriga doar 320.000 de hectare.

„Deşi domnul Daea spunea că mi-a dat la cheie o suprafaţă irigabilă de 840.000 de hectare, se irigă în mod real pe 320.000 de ha”, susține Oros, care promite că „vom face un sistem de irigații altfel”. „Trebuie să folosim mai inteligent rețeaua hidrografică a României”, a mai afirmat Adrian Oros, citat de crisana.ro.

Pe pagina sa de Facebook, Adrian Oros a scris că a fost ân vizită și la un centru de testare a diferitor soiuri de plante pentru obținerea unor producții mari. „Am ținut să ajung și la Centrul pentru Testarea Soiurilor din localitatea Inand, unul dintre centrele reprezentative ale I.S.T.I.S(Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor). Activitatea centrului contribuie la implementarea planurilor tematice în vederea testării soiurilor de: cereale păioase, floarea-soarelui, porumb, soia, mazăre, in, lupin și rapiță. Durata de testare a unui soi nou este de 2 ani (două cicluri vegetale), unde se urmărește evoluția soiului/hibridului pe toată perioada evoluției acestuia, de la semănat și până la recoltat. Printr-o testare riguroasă a noilor creații vegetale și a înregistrării în Catalogul oficial doar a soiurilor valoroase, cu rezistență la condițiile climatice nefavorabile, la boli și dăunători, se oferă producătorilor agricoli un avantaj pentru obținerea unor producții mari!”, a scris ministrul Agriculturii.

36

După pandemie, am învățat că…seceta și necazurile rămân In iun. 2, 2020  111 0 Cătălin Lența

Agricultura și economia rurală au fost grav afectate (de recenta epidemie), recunosc oficialii europeni, care însă nu reușesc să și găsească cele mai potrivite soluții la problemele vechi și la cele noi. Deocamdată se caută bani prin toate cotloanele, inclusiv prin rezerva de criză, se mai dă câte ceva punctual, pentru un domeniu sau altul, se mai relaxează câte o regulă … și cam atât. Dacă tragi linie, vezi că banii ajung poate pentru o țară comunitară, nicidecum pentru toate 27.

Până acum, cei mai ”favorizați” de măsurile comune par a fi cei din zootehnie. La nivel macro, fonduri pentru stocarea unor produse specifice, deși parcă am văzut deja scenariul în care mai toți banii mergeau în Vestul europei și ceva spre Polonia. Până în România se cam terminau; ori erau prea puțini, ori nu știam noi la care ușă să cerem.

Iar acum, nici nu îndrăznesc să cred că o parte vor fi și ai fermierilor români, din moment ce sumele ”mobilizate” de Uniunea Europeană sunt mai puțin decât o picătură într-unocean de nevoi. Rezerva de criză…așteaptă probabil altă criză, după cum tot strigă și europarlamentarii din România. ”Doamna președintă Ursula von der Leyen (a Comisiei Europene – n.r.) spunea într-o discuție că nici în timpului celui de-al Doilea Război Mondial nu a fost o astfel de situație dificilă din punct de vedere economic. Ce mai așteptăm atunci pentru a activa această rezervă?”, întreabă pe internet Daniel Buda.

Deocamdată, dinspre cei chestionați, doar tăcere. De fapt, nu chiar, pentru că fostul ministru al agriculturii la București Mihail Dumitru, acum director general adjunct al DG AGRI (adică Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene), vorbește de ”valul” de măsuri de ajutor al Bruxelles-ului. Doar că dacă citești clar, mai mult este vorba de a da voie statelor comunitare să facă una sau alta, fără ca Uniunea să bage prea adânc mâna în buzunar. ”Cele mai importante elemente legate de agricultură: flexibilitatea introdusă de Comisie pentru programele rurale. Multă flexibilitate în ce privește controalele pe câmp, la fața locului. De asemenea, o amânare a proiectelor. Există un cadru temporar referitor la ajutoarele de stat de până la 100.000 pe fermă.

Comisia a încurajat statele membre să mobilizeze fondurile existente în dezvoltare rurală. Comisia a propus pe 17 aprilie să creeze o nouă măsură temporară de urgență sprijinită de BEI pentru a face față problemelor de lichidități. Măsurile vor permite statelor membre să ofere o sumă paușală. Statele membre trebuie să mobilizeze fonduri rapid pentru a oferi ajutor

37

rapid fermierilor. Propunerea prevede o sumă maximă de sprijin de 5.000 de euro pentru fiecare fermă și 50.000 de euro pentru fiecare IMM care procesează sau vinde produse agricole”.

Foarte  frumos, numai că este vorba de îndemnuri către guverne să își rezolve ele singure problemele cu fermierii. Iar peste astfel de declarații, cu bătaie lungă, stau în continuare efectele economice ale pandemiei și seceta. Așa că agricultura va face din nou ce știe să facă mai bine – să tacă, să lucreze pământul, să crească animale și să caute singură banii care îi sunt necesari. 

Și totuși, ce am învățat în ultimele luni? Că ”ajută-te singur” rămâne politica de bază, că lumea caută mai mult produse locale, venite pe lanțuri scurte de aprovizionare, că a crescut în intensitate ”naționalismul alimentar” și că fermierii sunt în continuare ai tuturor și ai nimănui în același timp. O să le plângem din nou de milă, o să le spunem ce vor să audă, o să îi batem încurajator pe spate și apoi îi trimitem singuri la bănci, să își rezolve dificultățile financiare. Și iată și un exemplu, adus în față de colegii de la estnews.ro. 

Viorel Humă este un fermier din județul Vaslui și nu e chiar un fermier necăjit. Este administratorul cooperativei agricole ”Şase Spice” din comuna Ştefan cel Mare(care lucrează multe sute de hectare) și președintele Grupului de Acțiune Locală ”Movila lui Burcel”, este și vânător și om de afaceri; așadar, ar avea destule să se laude, doar că sunt la fel de multe cele de care să se plângă. Acum, după calamitatea asta cu seceta, spune că îi este teamă pentru viitor, că nu prea știe cum o să dea ochii cu cei din bănci. 

”Ne-am pus speranțe în aceste culturi pe care le-am înființat, am investit foarte mult. Aud de la colegi că situația este generalizată. Pe multe parcele, culturile agricole sunt calamitate 100%, iar pe altele unde să spunem așa condițiile sunt mai bune pierderile sunt între 70-80%. Va fi un an foarte greu. Nu știu cum vom putea să ne achităm creditele de la bănci, furnizorii de inputuri și toate celelalte cheltuieli pe care le avem pentru bunul mers al agriculturii. Avem credite în derulare, avem de plătit ratele pentru combinele și tractoarele luate în leasing și nu știu cum o vom scoate la capăt”, spune Viorel Humă. Deocamdatămai are un pic de răgaz, că încă nu au venit scadențele, dar așteaptă la fel de îngrijorat și despăgubirile promise de către stat, că acuși este 15 iunie. Adică termenul după care începe plata despăgubirilor; vom vedea.

38

Guvernul plateste aproape jumatate din salariul angajatilor care se intorc la munca Iunie 2, 2020Angajatii care au fost trimisi in somaj tehnic din cauza pandemiei de coronavirus vor putea reveni la munca incepand cu data de 1 iunie, iar statul le va plati, pentru 3 luni, 41,5% din salariul de baza.

Cu toate acestea, angajatorii care apeleaza la masura pentru salariatii lor, trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Pentru a primi sprijinul, este necesar ca angajatii sa isi pastreze locul de munca pana la data de 31 decembrie 2020, timp in care nu este permisa incetarea contractului de munca a acestora. Mai mult, se pot incadra doar persoanele care au avut o intrerupere a contractului de munca pentru o perioada de minim 15 zile pe durata starii de alerta sau a celei de urgenta.

Cum se poate solicita ajutorul de la stat

Angajatorul depune prin mijloace electronice, la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a municipiului Bucuresti, in raza carora isi au sediul social, o cerere semnata si datata de reprezentantul legal insotita de o declaratie pe propria raspundere si de lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze de aceasta suma

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 143/949/2020 privind aprobarea Regulamentului de practicare a pescuitului recreativ în condiţii de siguranţă şi de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul amenajărilor piscicole şi habitatelor piscicole naturale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 463 din 02.06.2020. A intrat în vigoare la 02.06.2020

Ordinul nr. 143/949/2020 privind aprobarea Regulamentului de practicare a pescuitului recreativ în condiţii de siguranţă şi de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul amenajărilor piscicole şi habitatelor piscicole naturale, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 463 din 02.06.2020. A intrat în vigoare la 02.06.2020

Regulamentul de practicare a pescuitului recreativ în condiţii de siguranţă şi de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul amenajărilor piscicole şi habitatelor piscicole naturale, din 28.05.2020, Ministerul

39

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 463 din 02.06.2020. A intrat în vigoare la 02.06.2020

Anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 295/2019 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil cererilor de sprijin/plată depuse începând cu anul 2019, aferente angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", măsurii 15 "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", submăsurii 15.1 "Plăţi pentru angajamente de silvomediu" din cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020, din 07.05.2019, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Abrogat deşi conservarea pădurilor", aferentă măsurii 15 "servicii submăsura 15.1 "plăţi pentru angajamente silvomediu" din cadrul programului naţional dezvoltare rurală 2014-2020" target="_blank">Ordin 137/2020 la 02.06.2020

Ordinul nr. 295/2019 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil cererilor de sprijin/plată depuse începând cu anul 2019, aferente angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", măsurii 15 "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", submăsurii 15.1 "Plăţi pentru angajamente de silvomediu" din cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADRAbrogat deşi conservarea pădurilor", aferentă măsurii 15 "servicii submăsura 15.1 "plăţi pentru angajamente silvomediu" din cadrul programului naţional dezvoltare rurală 2014-2020" target="_blank">Ordin 137/2020 la 02.06.2020

Ordinul nr. 137/2020 privind aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil începând cu anul 2020 pentru cererile de sprijin/plată depuse conform angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", aferentă măsurii 15 "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", submăsura 15.1 "Plăţi pentru angajamente de silvomediu" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 463 din

40

02.06.2020. A intrat în vigoare la 02.06.2020

Ordinul nr. 143/949/2020 privind aprobarea Regulamentului de practicare a pescuitului recreativ în condiţii de siguranţă şi de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul amenajărilor piscicole şi habitatelor piscicole naturale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 463 din 02.06.2020. A intrat în vigoare la 02.06.2020

Regulamentul de practicare a pescuitului recreativ în condiţii de siguranţă şi de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul amenajărilor piscicole şi habitatelor piscicole naturale, din 28.05.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 463 din 02.06.2020. A intrat în vigoare la 02.06.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 646/2020 de aprobare a substanţei active senecioat de lavandulil, ca substanţă cu risc redus, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, precum şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 03.06.2020

………………….

INTERNE

Costel Vînătoru: Dacă un fermier își propune să producă bio, trebuie să cheltuiască foarte mult! Dascălu Ramona25 mai 2020

În România, să obții produse bio implică costuri mai mari, susține cercetătorul Costel Vînătoru. Un fermier care își propune să producă mâncare sănătoasă, ar trebui să aibă anumite beneficii, dar iată că la noi în țară se întâmplă exact contrariul

41

întrucât cel care produce bio are nevoie de nenumărate avize, iar acest lucru înseamnă taxe plătite, bani cheltuiți.

”Dacă încerci să produci bio apare un paradox. Dacă un fermier îşi propune să producă mâncare sănătoasă, el trebuie să plătească taxe, să se acrediteze, să cheltuiască foarte mult. Ca să producă chimic, nu are nevoie de atâtea avize”, susține Costel Vînătoru, cercetător în legumicultură și directorul Băncii de Gene din Buzău.

Costel Vînătoru îndeamnă legumicultorii care își propun să producă hrană sănătoasă să opteze pentru semințele românești deoarece față de cele din import sunt și mai ieftine și nu au nevoie nici de tratamente.

”Pe lângă faptul că sunt foarte scumpe, pot crea şi mari probleme, e adevărat. Putem aduce o sămânţă care nu este bine adaptată la condiţiile climatice ale ţării noastre. Atunci avem o producţie slabă şi de calitate proastă. Sau, mai grav, odată cu sămânţa, putem aduce şi un dăunător sau o boală periculoasă pe care o inoculăm în sol şi ne căptuşim cu ea. Drept urmare, trebuie să folosim substanţe costisitoare, care afectează planta, mediul, poate şi omul. Aşa s-au adus în România boli noi, dăunători care nu mai fuseseră niciodată aici”, a declarat Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene din Buzău.

Crescătorii de vaci vor să protesteze la Ministerul Agriculturii! Ștefan Muscă: ”Ne vrem banii pe lapte!” Angelica Lefter - 2 iunie 2020

Crescătorii de vaci amenință cu un protest în următoarele zile, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), după ce nu și-au primit banii pe lapte de la procesatori de peste trei luni.

Reprezentantul cooperativei Fermierii Patrioți din România, Ștefan Muscă, a făcut public anunțul pe pagina sa de Facebook: ”Fermierii crescători de vaci de lapte din zona de sud se gândesc la un miting. Nu mai au din ce trăi.”

Contactat de jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO, fermierul Ștefan Muscă a spus că se află în drum către autoritățile locale giurgiuvene

42

pentru a se informa cum poate avea loc protestul în condiții legale, dată fiind situația creată de noul coronavirus.

Cu toate acestea, crescătorul de animale spune că ”i-a ajuns cuțitul la os”, iar astfel de situație nu mai poate trena.

”Ministerul Agriculturii nu a dat niciun semn de viață. Noi nu ne-am luat banii de la sfârșitul lunii ianuarie pe laptele dat. Muncim toată ziua și bani nu avem, sunt oameni care n-au cu ce să-și mai plătească curentul, sunt fermieri care n-au cu ce să-și mai cumpere alimentele de bază de la magazin. Nici nu mai mulgem vacile, am băgat vițeii, se strică tot laptele. Dacă îl dăm, nu ne luăm banii pe el, e muncă în zadar!”, a precizat pentru publicația noastră fermierul din județul Giurgiu.

Președintele cooperativei Fermierii Patrioți din România a mai spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că asociația are de recuperat 300.000 de lei (3 miliarde de lei vechi) și intenționează să protesteze alături de 500 de crescători de animale din zona de sud a țării.

”Problema e veche, procesatorii nu-și iau banii de la magazine, de la școli și spitale, nu au cu ce ne plăti. Am tras foarte multe semnale către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, însă autoritățile nu au venit cu niciun stimulent. Nu se poate să nu ne luăm banii și toată afacerea să cadă. Le-am spus, dacă nu pot veni cu stimulent, noi am mai primit cândva un 0,50 lei pe litrul de lapte, măcat atât! Am crezut că găsesc o soluție, dar nu s-a făcut niciun demers! Venim la București să protestăm, la Ministerul Agriculturii! Vor veni 400-500 de fermieri”, a spus crescătorul de animale Ștefan Muscă.

Amintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a mai scris despre problemele cu care se confruntă crescătorii de vaci în ultima perioadă și a semnalat neajunsurile acestora, însă situația pare să se înrăutățească de la o săptămână la alta.

La anunțul fermierului Ștefan Muscă pe Facebook a reacționat imediat Asociația Națională a Agricultorilor, care și-a anunțat susținerea în întreg demersul inițiat de reprezentantul cooperativei Fermierii Patrioți din România.

Fermierul Marius Cacuci a rămas cu 25 de bivolițe din 80! ”Subvenția-bonus de 200 de euro nu se plătește crescătorilor, ci către stațiuni” Răzvan Coțianu - 2 iunie 2020

Creșterea bivolilor în România este o activitate tradițională iar importanța bubalinelor trebuie interpretată prin valoarea economică a

43

acestora, raportată la zona de formare și de răspândire, dar și la posibilitățile de valorificare. Crescătorii de bubaline însă sunt dezamăgiți și trag un semnal de alarmă că în lipsa unei susțineri financiare de la stat efectivele, și așa în scădere, voR dispărea complet!

Dincolo de beneficiile indiscutabile ale produselor obținute din creșterea bivolițelor, există o realitate dură a fermierilor din acest sector. Unul dintre cei implicați în domeniu este Marius Cacuci, fermier din Bihor. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a discutat cu acesta despre problemele specifice activității de creștere a bubalinelor.

“Creșterea bivolilor are o anumită specificitate”, a subliniat, încă de la începutul conversației, Marius Cacuci. “Bivolii se cresc mult mai greu decât bovinele, fiind o specie semi-sălbatică. Durata gestației este de 11 luni și ajung la maturitate la vârsta de trei ani. În acest an, efectivul meu de animale este de 25 de capete. Anul trecut am avut 80, dar cheltuielile de creștere sunt foarte mari și am scăzut numărul de animale. Vă spun că la nivel național vom mai avea în septembrie sau octombrie doar 7.000 de exemplare. La nivelul județului Bihor dacă mai sunt 450-500 de capete. Situația este dramatică, scăderea medie anuală fiind de 30%. Din păcate, nu se dorește să se facă ceva pentru creșterea bivolilor”, a explicat crescătorul de bubaline.

Subvenția pe cap de animal nu este de ajuns pentru încurajarea sectorului de creștere a bubalinelor

Subvenția actuală – sprijinul cuplat pentru specia bubaline, se achită la un nivel de 168 de euro pe cap de animal și este total insuficientă, este descurajantă pentru fermieri, mai spune cu amărăciune Marius Cacuci.

”Am discutat și la nivelul ministerului (Ministerul Agriculturii – n.r.) și la nivelul Comisiei parlamentare de agricultură. Am atras atenția asupra problemelor din sector, dar nu s-a întâmplat nimic, nu s-a rezolvat nimic. Am discutat chiar și cu domnul Adrian Oros, înainte să ajungă ministru. În comisia de agricultură de la Camera Deputaților, dânsul ne-a dat dreptate spunând că a început activitatea profesională la o fermă de creștere a bivolilor în Cluj și știe problema cu aceste animale. Am încercat să îl contactez după ce a fost instalat ministru, dar degeaba. Supărarea și în același timp îngrijorarea mea este următoarea. Îmi spui că sunt în regulă și apoi nu faci nimic să ajuți crescătorii, fermierii. Veți vedea. În cinci ani numărul de exemplare va scădea sub 1.000 de capete la nivel național. Nu îmi doresc acest lucru, dar din păcate asta este tendința. La acest moment, numai cei din Ministerul Agriculturii pot să rezolve problema subvenției bonus în cuantum de 200 euro/UVM/an (n.r. subvenția se acordă fermierilor care dețin și cresc rase locale în pericol de abandon conform condițiilor

44

stipulate în Pachetul 8 din cadrul Măsurii 10 Agro-mediu și climă). Să nu se dea banii (subvenția) numai pentru stațiunea de la Șercaia, ci pentru toți crescătorii de bubaline care îndeplinesc condițiile conform standardelor în vigoare. Această subvenție bonus ar reprezenta o gură de oxigen pentru fermieri”, a mai completat fermierul.

În ceea ce privește comercializarea produselor, Marius Cacuci spune că valorificarea cărnii, a laptelui și chiar a vițeilor este extrem de dificilă. ”Un vițel de bivoliță ajunge să se comercializeze cu 1.500-2.000 de lei la vârsta de doi ani, în comparație cu un vițel de bovine care se vinde cu aceeași bani, dar la vârsta de 4-5 luni. Eu am o clientelă proprie și așa pot să vând produsele. Am întâmpinat greutăți mari atunci când am mers la abator, pentru că se întâmplă destul de des să nu se respecte prețul negociat. De curând am vândut 20 de exemplare la un fermier din județul Timiș. Nu am putut niciodată să vând carne la supermarket sau hypermarket”, a încheiat fermierul bihorean.

Ca însușiri de producție, bubalinele se pretează, în principal, la exploatarea pentru obținerea de lapte și carne. După opinia specialiștilor din domeniu, laptele este de două ori mai gras ca laptele de vacă, dar conţine grăsimi benefice. Conţine cu 60% mai mult calciu, este foarte bun pentru sistemul osos, previne anemia şi bolile cardiovasculare. Carnea de bivol este de trei ori mai slabă decât carnea de pasăre, iar conținutul în colesterol este mai mic.

Fermier: Nu știu cum vom putea să ne achităm creditele la bănci și furnizorii de inputuri! Ramona Dascălu - 1 iunie

An greu pentru agricultura românească! Seceta din această primăvară a dat peste cap toate planurile fermierilor, culturile agricole însămânțate în toamnă fiind pe alocuri calamitate și 100% astfel că mulți agricultori se văd în situația de a nu-și mai putea plăti creditele la bănci și chiar furnizorii de inputuri. În această situație dificilă se află și fermierul vasluian Viorel Humă, care spune că nu știe cum o va scoate la capăt anul acesta.

”Ne-am pus speranțe în aceste culturi pe care le-am înființat, am investit foarte mult. Aud de la colegi că situația este generalizată. Pe multe parcele, culturile agricole sunt calamitate 100%, iar pe altele unde să spunem așa condițiile sunt mai bune pierderile sunt între 70-80%. Va fi un an foarte greu. Nu știu cum vom putea să ne achităm creditele de la bănci, furnizorii de inputuri și toate celelalte cheltuieli pe care le avem pentru bunul mers al agriculturii. Avem credite în derulare, avem de plătit ratele pentru combinele și tractoarele luate în leasing și nu știu cum o vom scoate la capăt”, a spus Viorel Humă, fermier din zona Ștefan cel Mare, pentru estnews.ro. 

45

Fermierul vasluian a luat decizia de a întoarce grâul semănat în toamnă și a pus porumb. Din nefericire însă nici la porumb răsărirea nu este uniformă. Vecinii lui au luat decizia să păstreze cultura de grâu, dar producția va fi cu certitudine sub 500 kg/hectar. „Și la porumb răsarirea este neuniformă. Acolo unde a fost un pic de umiditate planta s-a dezvoltat cât de cât normal. Dar abia acum după ploaia cazută porumbul a început să răsară”, a mai spus Viorel Humă.

Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a finalizat centralizarea rapoartelor operative de la nivelul UAT-urilor, privind situația suprafețelor agricole afectate de secetă. Conform datelor transmise din teritoriu de fermieri și primării, situația privind suprafețele afectate de secetă este următoarea: 60.855 hectare cu grâu, 4.846 hectare cu orz, 13.546 cu rapiță, 243 hectare cu orzoaică, 128 hectare cu triticale, 5 hecatre cu ovăz. În această perioadă, echipele de specialiști sunt în teren pentru a verifica culturile agricole în vederea stabilirii gradului de afectare.

Marinel Horablaga, SCDA Lovrin: ”Soiurile românești de grâu au rezistat foarte bine la secetă” Ramona Dascălu - 1 iunie 2020

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin a trecut cu bine atât peste pandemia de coronavirus cât și peste secetă, în ciuda faptului că deficitul de apă a fost până la un metru adâncime.

Soiurile românești de grâu, rezistente la secetă

”Soiurile românești de grâu au rezistat foarte bine la secetă. Au simțit stresul hidric, dar nu așa grav. De asemenea porumbul este răsărit și floarea la fel. Au rezistat. Au învins lipsa apei. În perioada 4 – 6 mai, a plouat în zona Lovrin, iar  seceta a mai fost diminuată, dacă mai continua, efectele ei ar fi fost grave. Însumat a plouat în jur de 10 litri pe metru pătrat. Este puțin. Înainte de această ploaie am analizat deficitul de apă din sol la SCDA Lovrin și era de un metru adâncime. La cereale de toamnă au fost probleme cu lema

46

și cu gândacul păros la rapiță, dar au fost date tratamentele la timp și am trecut cu bine. A  avut loc și un atac de rozătoare la rapiță în iarnă datorită condițiilor climatice. A fost secetă iar șoarecii sau înmulțit”, a declarat directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, potrivit ziuadevest.ro. 

Soiul de grâu Getic, omologat anul acesta

Directorul SCDA Lovrin speră ca anul acesta ISTIS să îl omologheze și pe cel de al doilea soi de grâu numit Getic, care se află pe câmp în cultură și a învins seceta, după ce anul trecut a fost omologat soiul Dacic, care din 2020 va fi pe piață.

Pandemia de coronavirus nu a afectat activitățile stațiunii

Stațiunea a trecut cu bine și peste starea de urgență instituită din cauza pandemiei de coronavirus.

”Am depășit Covid19, fără evenimente și infectări. Oricum noi am luat toate măsurile de precauție. Am avut mijloacele de protecție la angajați – măști și dezinfectanți – așa cum au cerut ordonanțele militare și medicii și am reușit să trecem cu bine. Noi am lucrat zi de zi. Nu am stat acasă. Am activat chiar 24 din 24 de ore când a fost nevoie. Infectarea nu putea avea loc în câmp. Ne-a păzit Dumnezeu și nu am avut niciun eveniment în stațiune. COVID19 nu ne-a blocat activitatea. Ne-a mai încurcat uneori cu o deplasare sau alta, dar am ieșit bine în final”, a explicat Horablaga.

La Lovrin, SCDA are 650 de hectare de grâu, peste 100 de hectare de ovăz de toamnă, 100 de ha de orz, 600 de ha de porumb, 50 de hectare de lucernă, 36 hectare de loliu, 300 de hectare de floarea soarelui, 44 de hectare de cânepă, 100 de hectare de rapiță, dar și platforme cu ovăz și mazăre de primăvară și de hrișcă.

Comună terorizată de haitele de lupi care fac ravagii în fermele de animale! Angelica Lefter - 1 iunie 2020

Localitate terorizată de haitele de lupi care dau atacuri sângeroase în rândul efectivelor de animale pe care le dețin fermierii din zonă. Astfel, animalele sămbatice au semănat din nou teroare la o stână din localitatea Runcu Salvei, județul Bistrița Năsăud, unde în noaptea de joi spre vineri, 28-29 mai, animalele sălbatice au atacat și au ucis câteva oi și capre.

Spaima a intrat în toți localnicii, care spun că nu au mai văzut asemenea atacuri, iar proprietarii de animale stau acum cu teama de a nu se repeta

47

evenimentul sângeros, potrivit mesager24.ro. De fapt, localnicii spun că atacurile nu sunt o noutate, mai exact stau cu frică din toamna anului trecut.

Într-o postare pe Facebook, un crescător de ovine din Runcu Salvei spune că peste 30 de animale au fost atacate, din toamna lui 2019.

”Priviți dezastrul provocat de lupi! Zilnic ne confruntăm cu aceste probleme pentrucă aceste animale sunt protejate și nimeni nu face nimic. Din toamna anului trecut, peste 30 de animale ne-au fost atacate iar cei care se ocupă de aceste animale, dacă tot le protejează, să le hrănească și să le țină departe de stânele noastre. Mi se rupe sufletul când vad bietele animale distruse, de aceea vă rog să distribuiți această postare poate se va face ceva în acest caz”, declară fermierul.

Atacul a fost confirmat de către pădurarul și vânătorul Traian Mititean, din Runcu Salvei. Acesta a spus că o stână din Valea Alunișului a fost principala locație unde haita de lupi a făcut dezastru.

Potrivit acestuia, lupii nu au ajuns doar în Runcu Salvei, ci și în localitățile: Coșbuc, Suplai sau Bichigiu.

Deocamdată, în România, lupul este specie protejată, dar acolo unde densitățile sunt mari și pagubele înregistrate de alte sectoare de activitate sunt deosebite, este posibilă aprobarea recoltării exemplarelor în exces.

Sercin Giray este noul Director General al Bayer România agrointeligenta.ro - 2 iunie 2020

Sercin Giray este noul Senior Bayer Representative pentru Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova și Director General al Bayer România, continuându-și responsabilitățile actuale în calitate de CFO pentru Grupul de Țări.

Începând cu 1 iunie 2020, Sercin Giray preia conducerea Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova de la predecesorul ei Pascal Cassecuelle, care își va continua activitatea în funcția de Head of Supply Chain EMEA pentru Divizia Crop Science.

48

Sercin s-a alăturat Grupului nostru de Țări în septembrie 2017, când a preluat responsabilitatea conducerii ca CFO. Sercin este licențiată în Administrarea Afacerilor în limba germană – specializarea Controlling și și-a început cariera în Bayer în 1999, în aria de Contabilitate și Finanțe, în Turcia. În 2008 a devenit Head of Group Reporting, Bayer Turcia și, după 2 ani de succes în acest rol, a continuat dezvoltarea profesională în cadrul Bayer AG, în Germania, ca și Corporate Finance – Financial Country Coordination – pentru Regiunea Europa. În 2013, Sercin a revenit în Turcia și începând cu 2014 a condus echipa de contabilitate.

Sercin este pasionată de călătorii, gătit, înot și învățarea noilor culturi. “Este un moment al schimbării pentru toți, inclusiv Bayer, dar putem privi înainte cu încredere, deoarece avem o bază foarte solidă. Bayer este lider în domeniul științelor vieții și va continua să deservească fermierii, pacienții și profesioniștii din domeniul sănătății din România, Bulgaria și Republica Moldova, prin Diviziile sale Crop Science, Pharmaceuticals și Consumer Health. Doar câteva companii sunt atât de bine poziționate ca Bayer pentru a contribui atât la îmbunătățirea sănătății umane, cât și la hrănirea populației globale în creștere. Compania noastră își urmărește obiectivele de sustenabilitate cu aceeași dedicație pe care o alocă realizării obiectivelor sale financiare. Vom rămâne fideli viziunii noastre, “Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană”, mai ales acum, când actuala criză sanitară a mărit importanța activităților noastre, în domeniul agriculturii și sănătății, pentru societatea din jurul nostru”, a afirmat Sercin, cu ocazia numirii sale.

Sustenabilitate și performanță în Grupul nostru de Țări

Operațiunile locale ale Grupului de Țări au atins o cifră de afaceri de peste 335 milioane EUR în 2019, din care divizia Crop Science deține 62%, divizia Pharmaceuticals 27% și divizia Consumer Health 11%. Cu Stația de Procesarea a Semințelor din Sinesti, România, Bayer a ajuns la exporturi de semințe de peste 65 de milioane EUR în 2019. Grupul de Țări are peste 480 de angajați în cele trei țări, cu sediile principale în București și Sofia.

Despre Bayer

Bayer este o companie globală cu competenţe cheie în domeniul Ştiinţelor Vieţii, respectiv sănătate şi agricultură. Produsele şi serviciile oferite sunt special concepute pentru a fi în beneficiul oamenilor, contribuind la depăşirea provocărilor uriaşe pe care le presupune o populaţie globală în creştere şi îmbătrânită. Totodată, Grupul îşi propune să îşi îmbunătăţească profitabilitatea şi să creeze valoare prin inovaţie şi dezvoltare. Bayer s-a angajat să respecte principiile dezvoltării sustenabile, iar brand-ul Bayer este un etalon de încredere, autenticitate şi calitate, în întreaga lume. În anul

49

fiscal 2019, Grupul avea aproximativ 104,000 de angajaţi şi a înregistrat vânzări de 43,5 de miliarde Euro. Cheltuielile cu capitalul s-au ridicat la 2,9 miliarde de Euro, iar cele cu Cercetarea şi Dezvoltarea la 5,3 miliarde de Euro. Pentru informaţii suplimentare vă invităm să accesaţi www.bayer.com.

Agricover Holding, grupul controlat de Jabbar Kanani, majorează capitalurile proprii ale subsidiarelor sale printr-o investiţie de 63 milioane de lei Florentina Niţu 02.06.2020,

A gricover Holding, unul dintre cei mai mari jucători din agrobusiness, a încheiat anul 2019 cu venituri consolidate de peste 1,65 miliarde de lei şi împrumuturi acordate în valoare de 1,88 miliarde de lei, obţinute din operaţiunile derulate prin subsidiarele sale: Agricover, Agricover Credit IFN şi Abatorul Periş.

Astfel, Adunarea Generală a Acţionarilor Agricover Holding a hotărât majorarea capitalului social al subsidiarelor sale printr-o investiţie de 63 milioane de lei, chiar şi în contextul impactului economic negativ generat de pandemia COVID-19.

„Rezultatele foarte bune obţinute la nivelul grupului ne-au determinat să decidem reinvestirea integrală a profitului obţinut în capitalurile proprii pentru a asigura continuitate în dezvoltarea modelului nostru inovativ de business. Perioada post-pandemie va produce schimbări pe termen lung pe mai multe niveluri, iar noi trebuie să fim pregătiţi, să fim cu un pas înainte, pentru a putea oferi partenerilor noştri fermieri soluţii concrete, adaptate noilor condiţii,” a declarat Liviu Dobre, directorul general al Agricover Holding.

Agricover Holding majorează capitalurile sociale ale subsidiarelor sale C.P. / 02 iunieAgricover Holding S.A., acţionarul majoritar al Grupului Agricover, raportează pentru anul 2019 venituri consolidate de peste 1,65 miliarde de lei şi împrumuturi acordate în valoare de 1,88 miliarde de lei, obţinute din operaţiunile derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover Credit IFN şi Abatorul Periş S.A.Adunarea Generală a Acţionarilor Agricover Holding S.A. a aprobat situaţiile financiare pentru anul 2019 şi a decis majorarea capitalului social

50

al subsidiarelor sale Agricover Credit IFN şi Abatorul Periş S.A. cu suma de 10 milioane de lei pentru fiecare societate, reafirmând astfel angajamentul acţionarilor pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerilor Grupului, chiar şi în contextul impactului economic negativ generat de pandemia COVID-19.

Prin această decizie, capitalul propriu al Agricover Credit IFN se majorează cu 46,8 milioane de lei, reprezentând profitul net realizat în anul 2019, în valoare de 36,8 milioane de lei, integral reinvestit, la care se adaugă suma de 10 milioane de lei, atribuită suplimentar de către Agricover Holding S.A. Pentru Abatorul Periş S.A. majorarea capitalului social oferă continuitate strategiei de business a subsidiarei şi suport pentru finalizarea investiţiilor în achiziţia de echipamente performante pentru protecţia mediului şi creşterea capacităţii de producţie.

"Rezultatele excelente obţinute la nivelul Grupului ne-au determinat să decidem reinvestirea integrală a profitului obţinut în capitalurile proprii pentru a asigura continuitate în dezvoltarea modelului nostru inovativ de business. Perioada post-pandemie va produce schimbări pe termen lung pe mai multe niveluri, iar noi trebuie să fim pregătiţi, să fim cu un pas înainte, pentru a putea oferi partenerilor noştri fermieri soluţii concrete, adaptate noilor condiţii," a declarat Liviu Dobre, Director General, Agricover Holding S.A.

Agricover Credit IFN, principala instituţie financiară dedicată finanţării directe a agriculturii româneşti, a acordat anul trecut credite pentru un număr de 3.434 fermieri, în creştere cu 23% faţă de 2018.

Agricover S.A., societate specializată în distribuţia de input-uri pentru agricultură, a continuat creşterea numărului de clienţi, ajungând la un portofoliu de 6.362 de fermieri, continuând trend-ul ascendent din ultimii ani.

Abatorul Periş S.A., subsidiară a Agricover Holding S.A., înfiinţată în martie 2019, deţine cea mai modernă unitate de procesare a cărnii de porc din România, a doua ca mărime din ţară, cu o capacitate de abatorizare de peste 500.000 de capete porc pe an. Abatorul Periş S.A. are peste 600 de angajaţi, operează un lanţ propriu de 23 de magazine de desfacere în Bucureşti şi împrejurimi, susţine în mod activ peste 46 de ferme de porci din România şi deţine parteneriate cu cele mai importante lanţuri comerciale din ţară. Încă de la preluarea sa de către Agricover în 2015, Abatorul Periş S.A. a beneficiat de investiţii de peste 100 de milioane de lei, iar unitatea de producţie a trecut printr-un proces continuu de modernizare şi retehnologizare a liniilor de procesare, extinderea capacităţii de producţie şi achiziţionarea unei infrastructuri logistice specializate pentru a îndeplini cele mai înalte standarde de siguranţă alimentară şi eficienţă operaţională.

51

Strategia de dezvoltare a Grupului Agricover se bazează pe anticiparea nevoilor fermierilor, aflate într-un complex proces evolutiv, optimizarea continuă a portofoliului de produse şi servicii destinate acestora şi dezvoltarea de parteneriate strategice.

În octombrie 2019, ADAMA Agriculture BV, membră a Grupului Syngenta, unul dintre liderii globali recunoscuţi pentru producţia de produse pentru protecţia culturilor agricole, a cumpărat un pachet minoritar de acţiuni, reprezentând 10% din capitalul social al Agricover S.A. În noiembrie 2017, Banca Europenă de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a intrat în acţionariatul Agricover Holding S.A., cu o participare de 12.7%.

 Avicola Focşani, unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din România, a avut afaceri de 143 mil. lei în 2019, plus 6%, cu aproape 500 de angajaţi Florentina Niţu 01.06.2020,

Avicola Focşani, unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din România, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afacere de 143 mil. lei (30 mil. euro), plus 6% faţă de anul precedent, având un număr mediu de 490 de angajaţi, în creştere cu 10% comparativ cu anul 2018, potrivit Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Totuşi, profitul s-a diminuat cu 31% faţă de anul trecut, până la 320.000 lei.Compania este pe piaţă din 1991, de aproape trei decenii, iar an de an a avut venituri în creştere, cu excepţia anilor 2012 şi 2014, când a înregistrat scăderi uşoare, arată datele de la Ministerul de Finanţe. În cei doi ani şi numărul de angajaţi s-a redus, însă ulterior compania a revenit pe o pantă ascendentă.

Prognoze Clubul Fermierilor Romani: Productie de grau mai mica in UE, potential de pret mai mare! Agrostandard | 2 June, 2020 Productía de grau a Romaniei ar putea atinge 6,9 milioane de tone, in acest an, intr-un scenariu mediu optimist, in conditiile secetei prelungite din primavara, se arata intr-un raport de piata realizat de Clubul Fermierilor Romani (CFR).

52

Nu doar Romania asteapta productii mai mici, ci si Rusia sau Ucraina, jucatori importanti in bazinul Marii Negre. De asemenea, la nivelul UE este prognozata o recolta mai mica cu pana la 9 milioane de tone. „Lipsa celor 20,6 mil tone de grau din piata europeana si a Marii Negre va genera un impuls de retentie a vanzarii, potentialul de pret mai mare existand implicit. Insa bursele europene si Bursa graului de la Marea Neagra raman stabile, semn ca echilibrul american din Chicago Board of Trade influenteaza in mod firesc dinamica lucrurilor”, se arata intr-un raport de piata realizat de analistii Clubului Fermierilor Romani.

Romania afectata de seceta

Romania pleaca de la un potential in toamna de 2,1 mil hectare, care ne conduce catre un potential de circa 9,5 mil tone. Consumul intern se cifreaza firesc in jurul a 2,4 mil tone, cu o cadenta de 200.000 tone lunar. Vorbim aici despre graul cu destinatie comerciala, nu despre graul cu destinatia subzistenta. Cu subzistenta si cu anumite variatii venite din cadrul fermelor zootehnice de producere a furajelor si a hranei pentru animale de companie, cererea interna se poate cuantifica in jurul a 3,2 – 3,4 mil tone.

In momentul de fata, din cauza secetei prelungite din primavara, graul inregistreaza o scadere considerabila la nivel national in ceea ce priveste potentialul de recolta, situandu-se la nivelul mediu – optimist de 6,9 mil tone”, apreciaza analistii Clubului Fermierilor Romani.

In mod normal, cu un consum ca cel exprimat mai sus, Romania putea exporta un surplus de productie de circa 5 mil tone. Competitia generata de acest fapt impune cutumiar actorilor din piata interna aliniere la pietele internationale, generate de cerere si oferta.

Productii mai mici in Rusia si Ucraina

53

Rusia isi diminueaza recolta de grau. Din cauza secetei prelungite din sudul Rusiei, prognozele indica o scadere a nivelului de la 81,2 mil. tone la 75,2 mil. tone in acest moment al anului. Sunt 6 milioane de tone grau lipsa in contul Rusiei, fapt care va conduce catre un nivel pozitiv al competitiei in ceea ce priveste aprovizionarea din bazinul Marii Negre.

Si Ucraina isi ajusteaza de asemenea negativ potentialul de recolta, plecand de la un potential de 30 mil tone si ajungand azi la un nivel de 27 mil tone, cu un minus de 3 mil. tone

Cat priveste UE27, dupa iesirea Marii Britanii din UE, astazi potentialul de recolta la grau nu depaseste 125 mil. tone, fata de potential de recolta de circa 134 mil. tone.

CONCLUZII

• Pietele regionale vor fi influentate de cerere si oferta, iar logistica va juca un rol determinant in originea marfii, adica de unde se va cumpara. Pentru a exemplifica, pe ruta Novorossysk Russia – Alexandria Egypt, costul logistic este de circa 8,75 USD.

• Avantajul logistic al portului Constanta se reduce la maximum 1,5 USD in conditiile date, fata de Novorossysk, Rusia.

• Astfel, graul american va avea dificultati in a competitiona in bazinul mediteranean, din cauza logisticii mai scumpe,graul frantuzesc de asemenea, iar jocul, in ciuda secetei din Bazinul Marii Negre, se va forma tot in aceasta regiune.

• Lipsa celor 20,6 mil tone de grau din piata europeana si a Marii Negre va genera un impuls de retentie a vanzarii, potentialul de pret mai mare existand implicit. Insa bursele europene si Bursa graului de la Marea Neagra raman stabile, semn ca echilibrul american din Chicago Board of Trade influenteaza in mod firesc dinamica lucrurilor.

• Pe termen lung, cine poate rezista presiunii de recolta, care se manifesta in spatii de stocare si capitalizare suficienta astfel incat sa poata depasi scadentele la creditele pe termen scurt si mediu, va putea explora un potential mai ridicat de pret, costurile financiare, de stocare, vor fi incumbate in pretul de vanzare ce va veni inspre noiembrie – decembrie, precum si in februarie – martie anul urmator.

INDUSTRIE ALIMENTARA

54

Miere mai putina si mai scumpa in 2020! Vremea le-a stricat afacerile apicultorilor In iun. 2, 2020  

Anul acesta vom avea mai puțină miere românească și mai scumpă, se plâng apicultorii, care dau vina pe vremea capricioasă. Cel mai greu vom găși mierea de răpiță și de salcâm, unde producția a fost compromisă în proporție de 80%.

Temperaturile scăzute și ploile torențiale au distrus florile de salcâm, ceea ce va duce la o scădere a producției. În concluzie, prețurile vor crește, spun apicultorii. Dacă în viitor vremea va fi bună, există mai multe speranțe pentru mierea de tei și cea polifloră. În ciuda ajutorului acordat de stat, mulți apicultori renunță la subvenții din cauza birocrației.

Apicultorii speră ca măcar peste vară să își revină. Unul dintre aceștia, apicultor din județul Cluj, are 200 de stupi și a declarat pentru ProTV că vremea nehotărâtă din ultimele luni a afectat activitatea albinelor.

”De la Valea lui Mihai am venit acasă cu aproape nimic. În alți ani deja trebuia să mă apuc de stors, de recoltat, anul ăsta nici speranță”, a declarat Zoltan Pardi, apicultor.

Lucrurile nu stau mai bine nici în județul Iași. Apicultorii din Iași se plâng că anul acesta vor avea o producție semnificativ redusă față de cea de anul trecut. Temperaturile scăzute și ploile torențiale din ultima perioadă au distrus florile de salcâm, ceea ce va duce la o scădere a producției. Crescătorii de albine din Iași spun că mierea de anul acesta va fi mai puțină și mai scumpă, mai ales cea de salcâm. Probleme au fost și la mierea de rapiță. Anul acesta, culturile de rapiță au fost afectate de secetă, iar apicultorii au găsit cu greu plantații cu această cultură. Apicultorii din Iași estimează pierderi semnificative, iar producția va fi redusă cu 40 la sută față de anul trecut.

Relu Cojocaru, apicultor din comuna Popricani, din Iași, care deține 100 de stupi, spune că anul acesta prețul mierii de salcâm va fi mai mare cu 20 la sută față de anul precedent.

55

„Anul acesta e groaznic la salcâm. În Iași nu s-a făcut deloc. Am dus stupii la Bacău, dar și acolo a fost foarte puțin. Va fi o producție foarte mică. M-am mutat aseară la Suceava, unde am găsit câțiva sălcâmi și sper să fie ceva mai bine. Dar e foarte frig și asta e o problemă. Eu am avut noroc că nu cheltui cu transportul, mă deplasez cu mașina unde descopăr o zonă bună. Anul acesta dacă scoatem 5 kilograme de miere de salcâm de la un stup, suntem eroi. Prețul de anul acesta va fi de 35-45 de lei kilogramul, cu 20 la sută mai mare. Anul trecut prețul a fost de 30 de lei la mierea de salcâm”, a spus Relu Cojocaru, apicultor din Iași, pentru bzi.ro.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Jean Richard De Latour, CEO Carrefour România: Anticipare și adaptare, atuuri de business în vremuri de pandemie Claudiu Popa 2 iunie 2020    

În ianuarie, anul se arăta promițător pentru piața de retail, cu planuri de expansiune și investiții anunțate de marii jucători. Apoi a apărut COVID-19 și totul s-a schimbat pentru oameni, comunități, companii și afaceri, pentru țări. Pandemia ne-a schimbat modul de a trăi, de a cumpăra și de a ne petrece timpul.

L-am invitat pe Jean Richard De Latour, CEO Carrefour România, să ne spună cum a continuat să funcționeze un mare retailer făcând, în același timp, față provocărilor pandemiei.Ni s-au schimbat planurile? Schimbarea s-a produs în acele zone profund afectate la nivel mondial și acolo am acționat rapid, în mod responsabil: modul de lucru, întărirea capabilităților e-commerce și protejarea puterii de cumpărare a clienților noștri, încurajarea lor să cumpere mai mult produse locale. În tot acest timp, ne-am adaptat constant la realitatea clienților, angajaților noștri, a ceea ce experimenta întreaga societate în vreme de pandemie. În același timp, opțiunile strategice ni s-au confirmat. Continuăm transformarea majoră a business-ului și investim în expansiune prin dezvoltarea unui model Omni canal puternic. Rămânem aproape de producătorii locali, credem că ei vor fi printre cei care vor reporni economia. Cel mai important, ne concentrăm în continuare pe siguranța în magazinele noastre, investind în soluții menite să protejeze clienții și echipele noastre.

56

Compania s-a adaptat rigorilor venite din partea autorităților pe durata stării de urgență și a actualei stări de alertă. Ne canalizăm toată energia pentru a păstra Carrefour un loc sigur unde să lucrezi și să-ți faci cumpărăturile. Noi credem că atunci când suntem sub același acoperiș, respectăm cu toții aceleași reguli și facem tot posibilul pentru a ne proteja atât pe noi, cât și categoriile vulnerabile, spre exemplu, prin simpla purtare a măștii și păstrarea distanței sociale corespunzătoare. Toate acestea sunt posibile cu un efort de auto-disciplină din partea tuturor.

Protejarea sănătății este posibilă și prin tehnologie. La casele Self-Service clienții pot scana și plăti singuri, în același loc. Cu ajutorul aplicației Carrefour, pot verifica ofertele și promoțiile și își pot pregăti o listă de cumpărături. În magazin, pot scana produsele direct la raft și plăti fără a le mai trece pe bandă la casa de marcat. Covid-19 a schimbat comportamentele de cumpărare, deci experimentăm forme noi de livrare și oferire de servicii clienților noștri, noi forme de a le răspunde nevoilor online. Vedem clienți noi care acum se bucură de livrările la domiciliu și de un mod personal de a face cumpărături. Tehnologia, digitalizarea și soluțiile automatizate sunt, iată, esențiale în adaptarea la această nouă realitate.

Am investit, în mod special, în ecommerce în dezvoltarea capacității de livrare, logistică și în echipamente sigure pentru angajați. Activitatea noastră în BRINGO (livrare acasă și click & collect din toate hipermarket-urile) a crescut foarte puternic în ultima perioadă și este disponibilă în 24 de orașe răspândite în toată țara. Devenind esențial pentru categorii noi de clienți, precum vârstnicii, BRINGO a derulat o campanie dedicată acestora și cadrelor medicale, oferindu-le livrarea gratuită.

Și pe Carrefour.ro a crescut considerabil volumul vânzărilor de la debutul crizei, astfel că ne-am adaptat pentru a susține capacitatea de livrare. Strategia noastră are la bază modelul Omni Canal, multiformat, susținut de digital, ceea ce ne ajută să fim aproape de clienții noștri și să răspundem nevoilor lor în schimbare. Ne ajută să trecem testul timpului.Compania a pariat pe digital și ecommerce, dar continuă să-și extindă rețeaua de magazine, cu prioritate în procesul de expansiune, prin hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate și de tip discount. Continuăm să dezvoltăm rețeaua de hipermarket-uri ca pe o destinație unică de shopping complet, totul sub același acoperiș, cu oferte atractive si discount-uri, ce va accelera creșterea. Următorul hipermarket pe care îl deschidem este situat în Târgu Mureș.

Un alt pariu, pe discount, sunt magazinele Supeco. În 2019, Supeco și-a dublat rețeaua, ajungând, acum, la 24 de magazine, un număr foarte

57

relevant, dat fiind că Supeco reprezintă un factor important în procesul nostru de dezvoltare, dar și al pieței. Nu există un model similar de discount în piață care să promoveze idee de Super economie în fiecare zi și să includă, în același timp, brand-uri naționale de FMCG. Acum, mai mult ca oricând, Supeco răspunde perfect așteptărilor oamenilor în ceea ce privește conceptul de everyday low price și va continua să se extindă. 

Un alt diferențiator este magazinul nostru de proximitate, dezvoltat pentru a oferi oamenilor acel sentiment de apartenență la o comunitate, mai ales în acest context de distanțare socială, punându-le la dispoziție un magazin sigur, cu design modern. Proximitatea este un motor de inovație pentru noi și am deschis de curând un nou Carrefour Express în zona Dorobanți din capitală.În lunile ce vin, continuăm expansiunea, sincronizați la evoluția contextului sanitar din România. Ca furnizori de servicii de primă necesitate, este datoria și responsabilitatea noastră să răspundem nevoilor clienților noștri, urmând, în același timp, toate măsurile de protecție. Siguranța implică angajamentul nostru, al tuturor.

Lidl: „Zilnic, 180 de camioane alimentează magazinele cu marfă. În perioada critică am suplimentat numărul lor pentru a asigura livrarea fără întârzieri“ Cristina Roşca 02.06.2020,

Lidl a încheiat anul trecut cu peste 260 de magazine dintre care 24 au fost deschise în 2019, cel mai rapid ritm de expansiune de la intrarea pe piaţă. Pentru 2020 au fost bugetate cel puţin 15 unităţi, dintre care opt au fost deja inaugurate.

Discounterul german Lidl are în România o reţea de 270 de magazine

Nemţii au, de asemenea, cinci depozite logistice în proprietate.

La nivel naţional compania are circa 7.500 de salariaţi, ceea ce înseamnă că peste 10% sunt implicaţi în zona de logistică. Cei mai mulţi sunt în magazi-ne, acesta fiind modelul obişnuit în retail.

„Suntem o companie în plin proces de expansiune, cu deschideri de noi magazine planificate în fiecare an şi centre logistice calibrate la dimensiunea reţelei. Acest lucru înseamnă că ne căutăm în permanenţă colegi, iar

58

demersurile noastre de recrutare sunt constante, mai ales în ceea ce priveşte personalul din magazine şi depozite“, au spus reprezentanţii Lidl.

De altfel, reprezentanţii grupului german au anunţat la începutul lui 2020 că Lidl va crea în acest an circa 1.000 de noi locuri de muncă ţinând cont de dezvoltarea businessului. Grupul a intrat oficial în România în 2011, odată cu preluarea reţelei de peste 100 de magazine Plus Discount, după care a continuat să deschidă unităţi proprii de la zero.

City Grill:   Mâncărurile preferate de bucureștenii care au ajuns în restaurante după două luni și jumătate: ciorbă de văcuță, sarmale, ciolan de porc, rață cu varză și papanași Financial Intelligence   2 iunie 2020

Cele 9 terase ale grupului City Grill, cel mai mare lanț de restaurante cu capital românesc, au fost ocupate în proporție de 100% luni la prânz, în ziua redeschiderii, potrivit oficialilor companiei.

“Printre mâncărurile preferate de bucureșteni, ajunși în restaurante după două luni și jumătate de pauză, s-au numărat ciorba de văcuță, sarmalele cu mămăliguță, ciolanul de porc cu varză călită, pulpele de rață cu varză și papanașii”, a declarat Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.

Ieri, pe 1 iunie, Grupul City Grill a redeschis terasele restaurantelor Caru’ cu Bere, Hanu Berarilor Casa Oprea Soare și Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu, Restaurant Hanu’ lui Manuc, Pescăruș, City Grill Primăverii, Buongiorno Primăverii și Buongiorno Victoriei.

Redeschiderea teraselor a reprezentant un start încurajator după două luni și jumătate în care au fost închise. Cele 9 terase deschise ieri de City Grill, cel mai mare lanț autohton de restaurante, cu 18 locații în București, au fost ocupate în proporție de 100% ieri la prânz, cu liste suplimentare de așteptare. Și pentru cină au fost rezervări, însă ploile au făcut ca interesul pentru terase să scadă parțial.

59

“Capacitatea noastră este mult diminuată față de ce reprezintă normalul. Terasele funcționează la 40% din capacitate, iar interioarele nu sunt încă folosite. Cu toate acestea, gradul de ocupare de 100% de ieri de la prânz este o dovadă clară că bucureștenii își doreau să se reîntoarcă în restaurante“, a spus Daniel Mischie.

Cele mai cerute mâncăruri au fost ciorba de văcuță, sarmalele cu mămăliguță, ciolanul de porc cu varză călită, pulpele de rață cu varză și papanașii. La capitolul băuturi, bucureștenii au preferat berea, limonada și vinul.

În restaurantele de tip casual dinning, au fost, în medie, 2-3 persoane la o masă, iar la cele de tip berării sau restaurante eveniment, media a fost de 4 persoane. Nota de plată pentru o masă a fost între 90 și 120 de lei.

Dacă înainte de pandemie locațiile din Centrul Istoric aveau aproape 50% dintre clienți turiști străini sau expați, iar cele de tip casual dinning 20-30%, acum prezența unor clienți străini în restaurante a fost o excepție.

“Faptul că terasele au fost pline ne-a demonstrat că bucureștenii au încredere în măsurile luate de operatorii de restaurante. Prioritatea grupului City Grill este siguranța clientului și a angajatului și, abia în plan secundar, este profitabilitatea“, a arătat Daniel Mischie.

Fiecare restaurant al grupului a beneficiat de o investiție între 2.000 și 10.000 de euro în măsuri de protecție – achiziție de măști, mănuși, dezinfectanți, scannere de temperatură pentru angajați, soluții și aparate pentru dezinfectarea bucătăriilor. Suprafețele se dezinfectează la fiecare 30 de minute, mesele se dezinfectează și ele după fiecare client și există măști de unică folosință în toate restaurantele, care le sunt oferite clienților, în cazul în care nu au și sunt nevoiți să intre în interior, la casa de marcat sau la toalete. La intrarea în restaurant există scanner de temperatură. Nu e obligatoriu pentru clienți să facă testul, dar în cazul în care aceștia vor să își verifice temperatura, o pot face. Grupul City Grill deține 18 restaurante în București sub brandurile City Grill, Buongiorno, Caru’ cu Bere, Pescăruș, Hanu’ lui Manuc, Hanu’ Berarilor și Becker Brau. Grupul a încheiat anul 2019 cu afaceri de 187 de milioane de lei,  în creștere cu 13% față de anul anterior.

60

UNIUNEA EUROPEANA

Comisia Europeană a alocat mai mulți bani Politicii Agricole Comune (PAC) în nouă propunere pentru bugetul multianual al Uniunii 02 iun, 2020 | Agerpres

Comisia Europeană a revizuit în creştere bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) în noua sa propunere privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2021 - 2027, transmite AFP, citată de Agerpres.

Noua propunere a Executivului comunitar permite "sprijinirea fermierilor ca garanţi ai securităţi alimentare şi implementarea Pactului Ecologic în sectorul agricol", a dat asigurări marţi comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Acesta a declarat că agricultura va primi în fiecare an cu 2% mai multe fonduri faţă de nivelul din 2020.

În primul proiect de buget pentru perioada 2021 - 2027, CE a propus aprobarea sumei de 365 de miliarde de euro pentru PAC, în scădere cu 5% faţă de cea alocată pentru intervalul 2013 - 2020, când Marea Britanie era un contributor major.

Conform noului plan, Executivul comunitar susţine majorarea bugetului PAC cu 26,4 miliarde euro, comparativ cu propunerea precedentă, la 391,4 miliarde euro. Proiectul de buget pentru 2021 - 2027 al Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de cadru financiar multianual, este în valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de euro, iar aproximativ o treime reprezintă alocarea pentru Politica Agricolă Comună. Sumele destinate Politicii Agricole Comune reprezintă cea mai importantă parte a bugetului Uniunii Europene. Odată cu Brexit, bugetul alocat PAC va scădea în mod automat, însă unele state membre vor să se aloce sume mai mari pentru a finanţa alte priorităţi, în timp ce pentru altele prioritatea este menţinerea PAC.

R MOLDOVA

Tractor furat dintr-o fermă după ce paznicul a fost bătut și legat!Angelica Lefter - 2 iunie 2020

61

Furturile de utilaje agricole s-au intesificat în ultima perioadă atât pe teritoriul României, cât și pe cel al țării vecine, Republica Moldova.

Doi cetățeni moldoveni au bătut un paznic al unei baze de utilaje agricole și au furat un tractor în valoare de 70.000 de lei moldovenești, echivalentul a circa 17.500 de lei româneşti, adică 3.600 de euro. Fapta a fost comisă în localitatea Beșghioz, raionul Ceadîr – Lunga, Găgăuzia, Republica Moldova, în data de 23 mai, potrivit jurnal.md. Cei doi hoți au 49 de ani, respectiv 16 ani, iar acum sunt cercetați penal.

Oamenii legii spun că făptașii au abandonat tractorul la câteva zeci de metri distanță de bază. Hoții au fost reținuți, iar la audieri au recunoscut că au maltratat paznicul, i-au legat mâinile și au furat utilajul agricol.

Poliția a deschis dosar penal pentru tâlhărie, iar dacă vor fi găsiți vinovați aceștia riscă fiecare câte 10 ani de închisoare.

Bărbatul de 49 de ani nu este la prima abatere de la lege și a fost reținut pentru 30 de zile. în anul 2005 și-a ispășit pedeapsa pe teritoriul Federației Ruse pentru comiterea unui omor. La rândul său, minorul este cercetat în libertate.

FRANTA

Franta interzice importul fructelor de cires si visin tratate cu dimetoat In iun. 2, 2020

Franța a interzis din nou importul și introducerea pe piață a cireșelor și vișinelor proaspete din țări în care utilizarea de dimetoat, un insecticid contestat, autorizat pentru tratarea pomilor de cireș și vișin, scrie lefigaro.fr. Decizia a fost luată pentru a proteja consumatorii francezi, cât și pentru a evita denaturarea concurenței.

62

În schimb, fructele din culturi ecologice conforme cu standardele europene sunt autorizate. Această măsură, valabilă timp de un an, a fost adoptată în fiecare an de la interdicția acestui pesticid din februarie 2016 în Franța, având efecte toxice. Interdicția lui a stârnit furia fermierilor care îl considerau ca fiind singura soluție eficientă împotriva unei specii de muște (Drosophila suzukii), o insectă agresiv dăunătoare al fructelor de cireș și vișin.

Pesticidul, considerat foarte toxic, poluant și periculos, a fost interzis în cultivarea cireșelor și vișinelor în Franța încă din 2016, dar este încă utilizat și astăzi în unele țări, cum ar fi Austria, Croația, Turcia, Argentina și Chile. Franța susține că este, de asemenea, periculos pentru sănătatea umană. Potrvit geneticliteracyproject.org, Franța importă aproximativ o cincime din consumul său de vișine, majoritatea provenind din țările UE, precum Spania și Germania, care au interzis deja utilizarea dimetoatului.

Statele Unite au exportat anual în Franța fructe de cireș și vișin de aproximativ 1 milion de dolari, înainte de începerea interdicției în 2016. Producția franceză scade și costurile de producție cresc, deoarece producătorii francezi nu mai au acces la dimetoat, astfel fructele de cireș și vișin franceze continuă să fie mai rare și mai scumpe. Acest lucru creează oportunități pentru concurenții de pe piețele franceze tradiționale de export, precum Regatul Unit.

SUAInvestitii mai mari cu 50% pentru promovarea exporturilor merelor In iun. 2, 2020   Cea mai mare asociație a producătorilor de mere din Washington, ce beneficiază de suport din partea statului și dezvoltă soiuri noi de mere va majora cu 50% investițiile pentru a-și promova produsele pe piețele externe.

Todd Fryhover, președintele Washington Apple Commission (WAC), a anunțat recent despre intenția de a crește esențial exporturile americane de

63

mere. Fapt confirmat inclusiv prin majorarea bugetului pentru promovarea exporturilor în acest an de la 8 la 12 milioane de dolari, scrie Fruitnet, citat de agrobiznes.md.

Todd Fryhover a menționat că producătorii de mere din regiune planifică în acest an să obțină recolte mari de mere de soiuri noi și să se concentreze pe alte piețe internaționale decât cele tradiționale. Printre aceste soiuri se numără și Cosmic Crisp, pentru care este așteptată o recoltă de circa 36 de mii de tone în acest an, iar în următorii 5 ani aceasta ar trebui să ajungă la 295,2 mii de tone.

„Este un moment foarte interesant pentru industrie. Analizăm zece soiuri importante și avem un raport numit „Raportul diferitor soiuri”, care include 57 de soiuri. Dintre acestea, 27 sunt brevetate. După cum puteți vedea, există o diversificare imensă a afacerilor în industria noastră acum”, a explicat Todd Fryhover.

WAC speră să extindă afacerile pe piețe precum China, Vietnam și Indonezia în următorii ani, scrie sursa citată.

SANATATE si GASTRONOMIE

Studiu Deloitte: În contextul Covid 19, consumatorii sunt mai preocupați de sănătate  meatmilk  2 iunie 2020

Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de cele legate de locul de muncă, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, respondenții fiind îngrijorați în principal pentrusănătatea familiei(62%) și pentru bunăstarea fizică (48%).

64

De asemenea, studiul evidențiazăapariția unor dificultăți financiare, 42% dintre consumatoriieuropeni plănuind să amâne cumpărările costisitoare, în timp ce 38% dintre eisunt îngrijorațipentru stabilitatea locului de muncă.

Tendințele europene sunt în linie cucele globale, sănătatea familiei (65%) și bunăstarea fizică (54%) fiindprincipalele preocupări indicate și de respondenții la nivel global, urmate la distanță marede problemele legate de situația financiară.

Astfel,43% dintre consumatorii la nivel globaliau în calcul amânarea cumpărăturilor costisitoareși 41% din aceștia sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 15.000 de respondenți din 15 țări, dintre careșapte state europene – Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda și Spania -, în a doua jumătate a lunii mai 2020.

Consumatorii dinSpaniasunt cei mai îngrijorați cu privire la sănătatea familiei lor (76%), urmați de cei din Franța (72%) și Irlanda (65%). În același timp, aceste trei țări se numără printre cele mai preocupate de bunăstarea fizică – Spania (70%), Franța și Irlanda (50%).

La polul opus, Olanda este mai relaxată în privința problemelor legate de sănătatea familiei (43%) și bunăstare (32%). În ceea ce privește frica de a-și pierde locul de muncă, respondenții spanioli simt cea mai mare presiune (59%), urmați de italieni (45%) și britanici (38%).

„Influențate de anxietate, mentalitatea și comportamentul consumatorilor s-au schimbatși au intrat într-o nouă normalitate în timpul pandemiei de COVID-19, pe măsură ce oamenii și-au reajustat prioritățile. Fără îndoială, aceste schimbări au fost alimentate și de restricțiileanunțate de autorități,care au avut un impact asupra comerțului cu amănuntul încă de la începutul epidemiei.

În contextul în carețara noastră beneficiază deservicii de internet de calitate,românii au fost mai înclinați spre cumpărături în mediul virtual, așa cum arată creșterea vânzărilor raportate de marii retailerion-line”, a spus Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.

Un sfert din consumatorii europeni spun că intenționează să cheltuiască mai mult pe alimenteși 21% dintre aceștia pe bunuri de uz casnicîn următoarele patru săptămâni, irlandezii și italienii fiind cei mai interesați de aceste categorii de bunuri. Chiar și în contextul îngrijorării pentru sănătate și siguranță, europenii încă preferă să facăcumpărături în mediul off-line, având în vedere că mai mult de jumătate dintre aceștia intenționează

65

sămeargă în magazinepentru a cumpăra alimente(72%) și bunuri de uz casnic (74%). De asemenea, în contextulîn care tot mai multe persoane lucrează de acasă, consumatorii intenționeazăsă cheltuiască mai mult peservicii de internet și comunicații mobile, în principal în Olanda (17%), Spania (13%) și Germania (11%). În plus, pentru bunuri mai degrabă discreționare, cum ar fi mâncarea de la restaurant și ceacomandată acasă, studiul subliniază că 26% dintre respondenții europeni vor să cheltuiască mai puțin.

În baza analizei comportamentului de consum, studiul delimiteazăpatru profiluri ale consumatorilor. Profilul european predominant este cel al cumpărătorului responsabil din punct de vedere social (peste 45%), care intenționează să cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe. Consumatorul care își face provizii, adică acelacare intenționează să-și facă rezervede produse ce pot acoperi mai mult decât nevoile imediate, este regăsitîn principal în rândulitalienilor (43%), britanicilor (41%) și irlandezilor (39%).

Vânătorii de chilipiruri, care cumpără spontan articole de care nu au neapărat nevoie, dar pentru care găsesc oferte convenabile, se regăsesc în principal în Germania (47%) și Marea Britanie (46%). Consumatorii comozi, numeroși în Irlanda, Marea Britanie (46%) și în Spania (41%), sunt cei care cumpărămaidegrabă din magazine de proximitate.

De asemenea, studiul subliniază că, în contextul actual, intenția europenilor de a economisi bani în următoarele patru săptămâni este, în medie, zero. Țările care se confruntă cu un nivel mai mic de îngrijorare pentru problemele financiare, precum Olanda, ai cărei locuitorisunt cel mai puțin preocupați de plățilepe care urmează să le facă (21%) sau de amânareacumpărăturilor costisitoare (33%), sunt mai înclinate către economisire (18% dintre olandezi).

Studiul Deloitte State of ConsumerTracker este realizat în baza unor chestionare aplicate bilunarîn Australia, Canada, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Spania și Statele Unite, folosind chestionare on-line. Mai multe detalii despre studiu sunt disponibile aici.

DOSAR

La război ca la război: decalogul liderului. De data asta e altfelFerma  02 iunie 2020

COVID-19 reprezintă o provocare globală fără precedent, care ne-a schimbat total viaţa. Atacul asupra sănătăţii, incertitudinile privind

66

disponibilitatea alimentelor, provocările la nivel social şi economic, toate fac parte acum din noua noastră realitate. Cum ar trebui să gestioneze această tensiune un om de afaceri? Stăm şi aşteptăm să vină sfârşitul lumii sau ne aruncăm în luptă?

„De data asta e altfel” 

Cum reuşim să apărăm sănătatea şi job-urile angajaţilor noştri, dar, în acelaşi timp, să protejăm şi investiţiile acţionarilor? 

Vă propun o carte excelentă despre criza financiară, ”De data asta e altfel”, scrisă de Reinhart & Rogoff.

Teza lor este că vremea trece, economiile evoluează, industria şi societatea se schimbă, dar criza economică rămâne un fir roşu, cu un model similar de dezvoltare. 

De data asta viaţa chiar e altfel. Este ”altfel” pentru că, dincolo de contextul economic, trebuie să gestionăm şi problema sănătăţii şi siguranţei oamenilor. De data asta, decidenţii din clasa politică la nivel global au o răspundere mult mai mare.   

Navigând între valorile companiei, profit şi indicatori de performanţă 

 Oamenii 

Prima prioritate a unei companii este sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi partenerilor de afaceri, ceea ce nu are nicio legătură cu profitul companiei sau cu indicatorii de performanţă, ci cu integritatea şi valorile ei. Acum este momentul să le demonstrezi. 

Patru măsuri care dovedesc că îţi pasă de oamenii tăi : 

1. Ia toate măsurile astfel  încât echipa ta să nu se îmbolnăvească. 2. Ajută-i să stea conectaţi virtual.3. În timpul stării de izolare pune-le la dispoziţie training-uri şi grupuri

de lucru educaţionale. Îi va ajuta să rămână conectaţi cu compania şi obiectivele ei.

4.  Pune-le la dispoziţie o persoană din partea companiei care să le poată oferi lor şi familiilor lor sprijin administrativ, sfaturi şi susţinere psihologică. 

 În aceste timpuri complicate, este vital pentru existenţa pe termen lung a companiei să menţii active relaţiile comerciale importante. Trei atitudini de succes în menţinerea relaţiilor comerciale:

Stai aproape de partenerii tăi prin mijloace online. 

67

Demonstrează determinare şi suport. 

Arată flexibilitate financiară şi propune soluţii de compromis. Ca şi în relaţiile dintre doi soţi, concesiile pe termen scurt pot aduce beneficii pe termen lung.

Afacerea  

 Lucrez în agribusiness. Afacerea noastră se confruntă acum cu o stare de urgenţă. În această paradigmă, problemele cu care ne confruntăm sunt similare, indiferent de geografie, tipul de industrie sau de companie. Suntem expuşi la noi necesităţi, la  intensificarea problemelor legate de angajaţi şi resurse financiare, la perturbarea lanţurilor de distribuţie, anxietăţi şi panică. Sunt schimbări structurale care prevalează asupra bunului simţ.

 La război ca la război: decalogul liderului 

Rolul liderului în vremuri de criză este acela de a creşte rezilienţa companiei, controlând şi reducând vulnerabilităţile.  

1. Eu aş începe prin a constitui un comandament de criză format din echipe descentralizate care să poată naviga cu agilitate prin incertitudini  şi crize.  ”Camera de război” ar trebui să aibă un set restrâns, precis şi eficient de obiective pentru a creşte implicarea managementului 

2. Recomand numirea unui manager de criză, a cărui menire este aceea de a preveni sincopele şi a stinge incendiile, deoarece managementul firmei trebuie să se concentreze pe operaţiunile curente de business.   

3.  Testele de rezistenţă la stres ale companiilor, bazate pe diverse scenarii financiare, pe scenarii de mobilitate locală şi internaţională şi perturbări ale lanţurilor de valoare, toate  ajută echipa de management să ajungă la o soluţie coerentă.  În acest context, un lider trebuie să analizeze şi să comunice foarte clar direcţiile şi acţiunile pentru care optează, etapizate pe termen scurt, mediu şi lung, cu accent pe rezolvarea problemelor care asigură supravieţuirea pe termen scurt, înainte de a se concentra pe ”viziuni” asupra viitorului. 

4. Un lider trebuie să asigure stabilitatea operaţională a firmei, dar şi motivarea şi implicarea angajaţilor. Dacă aceste comandamente de criză funcţionează, nu avem nevoie de politici restrictive.   

5. Trebuie să asiguri resurse financiare pentru a susţine verigile critice din lanţul de valori, legate de furnizori, angajaţi şi clienţi, în contextul în care vânzările ar putea fi mai scăzute, încasările la fel, iar stocurile ar putea fi mai mari, pentru că cererea scade. Toate eforturile de business trebuie să ducă în aceeaşi direcţie: construcţia de marje de lichidităţi financiare. 

68

6. Atâta vreme cât problemele de lichiditate pe termen scurt sunt rezolvate, compania trebuie să se concentreze pe dezvoltarea de planuri comerciale pe termen lung, prin care să îşi sporească gradul de competitivitate. Cum? Printr-o analiză SWOT onestă şi transparentă, pe baza căreia să se releve avantajele pe care le are faţă de principalii competitori. Privită în felul acesta, o criză este şi o mare oportunitate de a-ţi mări cota de piaţă. Pentru mine acest citat din Dalai Lama este foarte important: ”Acolo unde există o provocare, există şi o oportunitate, care te stimulează să-ţi demonstrezi şi dezvolţi voinţa şi determinarea” . 

7. Ar trebui companiile să investească în criză? Bineînţeles! Îndrăznesc să afirm că mai mult chiar decât în vremuri normale, pentru că oportunităţile sunt enorme. A investi este fundamental pentru dezvoltarea şi competitivitatea pe termen lung a unei organizaţii. Cheltuielile pentru investiţii pot fi extinse, acordând atenţie activelor fixe, iar bugetele aferente costurilor de funcţionare pot fi redimensionate, fără a afecta competitivitatea. Investiţiile nu trebuie să se oprească niciodată! Doar mesajul care se referă la creşterea investiţiilor poate creşte moralul oamenilor, imaginea companiei şi performanţa pe viitor a organizaţiei. 

8. Momentul pe care îl traversăm este perfect pentru a începe să scanezi peisajul competitiv pentru a identifica oportunităţile care să te ajute să dezvolţi noi canale de distribuţie, să-ţi consolidezi poziţia în piaţă, să-ţi optimizezi lanţul de valori, să explorezi noi modele operaţionale, să atragi noi clienţi. Achiziţiile vor deveni mai atractive, pe măsură ce companiile vor căuta să-şi descopere relevanţa strategică. 

9. Există multe citate inspiraţionale care descriu oportunităţile care derivă dintr-o criză. În chineză există acelaşi cuvânt care defineşte atât criza, cât şi oportunitatea. Heraclit a spus ”nu coborâm de două ori în apele aceluiaşi râu, pentru că nici apele nu mai sunt aceleaşi şi nici omul”. Economia evoluează, societatea şi ştiinţa la fel, cât despre noi, în fiecare zi suntem altfel. 

10.Ca oameni de afaceri suntem obligaţi să navigăm printr-o mare de ambiguităţi şi să propunem echipelor noastre să ne urmeze. Ne vor urma dacă reuşim să prevedem impredictibilul şi să desenăm o strategie solidă pentru această situaţie. Ca şi în viaţă, doar furtunile puternice creează marinari destoinici. Adevăraţii câştigători sunt cei care reuşesc în vremuri grele, nu cei care gestionează vremuri confortabile.

69

Semnificația lunii iunie, botezată în popor Cireșar. Tradițiile și obiceiurile primei luni de vară De  Irina Lungu   2 iunie 2020

Iunie este prima lună de vară, anotimpul mirific care debutează în forță, cu ziua Copilului. Luna, conform tradiției populare românești, mai este denumită și “Cireșar” sau “luna cireșelor”, deoarece acum se coc cireșele.

Totodată, denumirea lunii iunie provine și de la zeița “Iuno”, protectoarea femeilor căsătorite. Astfel, se spune că această lună este favorabilă pentru nunți fiindcă acum se vor lega cele mai trainice căsnicii.

Potrivit scriitorului roman Ovidiu, prima lună de vară şi-a luat numele de la zeiţa romană Juno, soţia lui Jupiter, echivalenta zeiţei greceşti Hera, „iuniores” însemnând “cei tineri”.

La începutul lunii, soarele se înalţă în constelaţia Taurului, iar, către sfârşitul lunii, ajunge în constelaţia Gemenilor. Datorită echinocţiilor, această lună începe cu Soarele în semnul zodiacal al Gemenilor şi se sfârşeşte în semnul Racului.

Iunie este luna cu cele mai lungi zile ale anului în emisfera nordică şi cu cele mai scurte zile în emisfera sudică.

Pietrele preţioase specifice nativilor lunii sunt perla, alexandritul şi piatra lunii. Mărgăritar sidefat, perla este menționată în China ca făcând parte din tributul plătit regelui Yu, simbolizând bogăție, înțelepciune, demnitate și putere.

În Antichitate, cele mai prețuite perle proveneau din Persia şi India, unde simbolizau prolificitatea. Musulmanii corelau perla cu simbolul femeii virgine, iar kurzii o considerau embrionul care se dezvoltă în uterul mamei. Romanii şi grecii antici preţuiau perla, deoarece, pentru ei, simboliza persoana iubită.

* * *

70

Solarul din sticle de plastic construit de Doru Munteanu rezistă de cinci ani fără reparații! agrointeligenta.ro - 1 iunie

Solarul de legume construit din sticle de plastic este mândria nemțeanului Doru Munteanu din localitatea Dumbrava Roșie. De peste cinci ani, structura pe care a ridicat-o singur nu doar că rezistă, dar îi protejează și cele mai valoroase culturi de legume: roșiile, ardeii, castraveții și, mai nou, și căpșunii.

Construcția solarului din peturi a pornit de la un articol pe care Doru Munteanu l-a citit pe Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Era în anul 2013. I-a luat cam un an să strângă sticlele pentru acoperișul solarului, apoi încă un an pentru pereți. Cu construcția efectivă a mers mai repede, iar la final a rezultat un solar în toată regula cu o suprafață de 27 de metri pătrați, cu dimensiunile de 9 metri lungime pe 3 metri lățime.

Avantajele unui solar din peturi

Informații despre solarul din sticle de plastic

Sticlele pentru solar, fără număr, dar albe și curate

Construcția solarului din sticle de plastic

Ce se cultivă în solarul din peturi

Se coc mai repede legumele în solarul de peturi?

Cum se întreține solarul din sticle de plastic

Recomandări pentru cei care vor un solar din peturi

Avantajele unui solar din peturi

Avantajele unui solar din peturi sunt multiple, spune Doru Munteanu. Unul dintre marile plusuri ale structurii este că nu costă aproape nimic. Sticlele se colectează în timp, iar restul materialelor se cam găsesc în gospodărie.

71

Un solar din peturi s-a dovedit rezistent – de peste cinci ani, nemțeanul îl folosește și spune că nu a avut probleme cu el.

Cel mai mare avantaj al solarului din sticle de plastic este acela că protejează culturile de căderile de gheață. El nu crează acel efect puternic de seră întrucât pereții ”respiră”, astfel că și când e cald afară, în interior adie vântul și căldura nu devine sufocantă.

Foarte important, solarul crează o barieră între culturi și dăunători sau boli, astfel că veți avea culturi mai sănătoase, nefiind nevoie de atât de multe stropiri.

Informații despre solarul din sticle de plastic

Informațiile despre construcția unui solar de plastic au fost, la acea vreme, în 2013, dificil de găsit. Fermierul a citit prima dată despre această structură pe Agrointeligența, apoi s-a informat și din surse străine, acolo unde această ”găselniță„ era promovată pe numeroase platforme dedicate agriculturii sustenabile și modului în care se pot reutiliza materialele din gospodărie.

”Am văzut acest model de solar pe internet, cred că la dumneavoastră pe site prima dată, apoi m-am mai documentat și în alte părți, pe afară. Eu fiind din Neamț, la noi nu e an să nu dea vara cu gheață și imediat m-am gândit că sticlele protejează mai bine contra grindinei decât folia pe care trebuia să o schimb mereu, cam la doi ani”, a povestit nemțeanul pentru publicația noastră.

În primul an, Doru Munteanu a reușit să strângă sticlele numai pentru acoperiș

Sticlele pentru solar, fără număr, dar albe și curate

După ce a strâns sticlele pentru acoperiș s-a apucat să colecteze și pentru pereți. Nu știe exact numărul peturilor folosite, dar apreciază că sunt câteva mii. A folosit tot ce se putea – sticle de toate mărimile. A avut o singură regulă pe care a încercat să o respecte cât mai mult posibil: ca sticlele să fie albe și curate.

Construcția solarului din sticle de plastic

Construcția unui solar folosind sticle de plastic nu este deloc complicată dacă aveți ceva experiență în tâmplărie sau ați mai ridicat un spațiu protejat pentru legume. În grădina de la Dumbrava Roșie, structura folosită este cea din metal, în mare parte de la vechiul solar, cu marea diferență că dacă faceți

72

un solar de peturi, nu veți prea reuși să construți arcada pe semirotund și va trebui să mergeți pe varianta ”clasică” de acoperiș.

Materialele necesare sunt cele pentru structură – din lemn sau fier, sârmă și, bineînțeles, sticlele de plastic.

Peturile se curăță bine în prealabil, mai ales dacă au avut conținut de suc (care va atrage insecte), apoi se taie fundul sticlelor. ”Cea mai minuțioasă manevră aceasta este, tăierea fundului tuturor sticlelor. Mi-a luat câteva zile bune”, își amintește Doru Munteanu.

Sticlele au fost apoi sortate pe capacitatea lor pentru că ele pot fi ”combinate” numai dacă sunt toate de-un fel pe un șir sau rând. ”Pe fiecare rând sunt sticle de același gramaj și am trecut prin ele cu sârmă. Se taie fundul sticlelor și se pun una peste alta, ca o țeavă și se leagă cu acea sârmă”, ne-a explicat nemțeanul. În modelele pe care le-a văzut pe internet, peturile erau fixate cu lemn, însă Doru Munteanu apreciază că această metodă este și mai scumpă, și mai dificilă. În plus, șipcile din lemn vor reduce din luminozitatea spațiului.

Un element important este folosirea foliei la acoperișul solarului. Acesta este din sticle, la fel ca pereții, dar pe sub s-a fixat o folie de solar care să protejeze culturile de ploaie. Folia s-a pus sub stratul de sticle, astfel că și ea este protejată și rezistă mai mult timp.

Nu s-a folosit folie pentru pereți, astfel că aceștia nu izolează complet solarul. Printre rândurile de sticle se permite intrarea aerului, un aspect important care ajută ca temperaturile din interior să nu devină sufocante pe perioada verii.

Ce se cultivă în solarul din peturi

73

Doru Munteanu este mândru de solarul său în care cultivă legume pe care încearcă să le aducă la recoltă fără tratamente chimice. Spune că îl ajută și că spațiul este protejat de accesul insectelor și chiar al bolilor. A reușit să reducă apariția lor, dar de mană tot nu a scăpat, însă atacurile au fost mai ușoare și simplu de gestionat.

Legumele ce sunt cultivate în solarul din sticle de plastic sunt aceleași ca în orice spațiu protejat. ”Merg cu castraveți, roșii, ardei. Anul ăsta am pus vinete, dar și niște căpșuni”, ne-a spus fermierul.

Se coc mai repede legumele în solarul de peturi?

Legumele se coc mai repede în solarul din sticle de plastic față de plantele cultivate în grădină, în aer liber. Totuși, efectul de seră nu este așa de puternic ca la solarul acoperit cu folie. Diferența de dezvoltare dintre legumele din grădină și cele din solarul de peturi este de circa o săptămână. Marele avantaj al structurii este însă protecția pe care plantelor o au în fața fenomenelor extreme, în special a grindinei, dar și a ploilor torențiale și a vântului puternic.

Cum se întreține solarul din sticle de plastic

Un solar din sticle de plastic este mai ușor de întreținut decât unul cu folie. Dacă la solarul normal, Doru Munteanu schimba folia o dată la doi ani, de când are structura cu peturi nu a avut intervenții majore. Nu a înlocuit nicio sticlă, ci doar a fost nevoie să strângă sârmele care s-au mai slăbit.

Recomandări pentru cei care vor un solar din peturi

Doru Munteanu este dintre cei care împărtășesc experiența acumulată. În cazul solarului pe care l-a construit singur, din sticle de plastic, el recomandă structura tuturor celor care vor să își cultive singuri legumele și care nu au în plan să aibă producții foarte timpurii. În funcție de cât timp se alocă, dar și dacă persoana se pricepe cât de cât, ridicarea solarului nu ar trebui să dureze mai mult de o săptămână sau două. Acest solar este rezistent, însă nu este un spațiu protejat dedicat unei culturi profesioniste, ci este mai mult un solar hobby.

* * *

74

Caz de infectare cu COVID-19 la MADR. Daniel Botănoiu: ”Ar fi vorba despre o angajată de la PNDR” Roxana Dobre - 2 iunie 2020

La Ministerul Agriculturii a fost confirmat primul caz de infecție cu noul oronavirus, susține fostul secretar de stat Daniel Botănoiu într-o postare pe pagina personală de Facebook. Acesta avertizează că ”trebuie luate măsuri clare pentru a nu perpetua panica deja existentă în rândul angajaților ministerului, mai ales în condițiile în care foștii mei colegi intră mereu în contact cu fermierii”.

”Se pare că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se confruntă, deja, cu primul caz de COVID-19! Din ce am reușit să aflu până acum, ar fi vorba despre o angajată de la PNDR (AM-PNDR, n.r.), căreia îi dorim, cu toții, însănătoșire grabnică! Cred că e momentul ca decidenții politici de la M.A.D.R. să dea dovadă de responsabilitate și să aplice corect procedura în astfel de cazuri. Cu aceste lucruri nu te joci! Dacă este așa, atunci foștilor mei colaboratori, angajaților M.A.D.R., trebuie să li se asigure toate condițiile astfel încât sănătatea să le fie protejată, atât lor și celor cu care aceștia intra în contact! Trebuie luate măsuri clare pentru a nu perpetua panica deja existentă în rândul angajaților ministerului, mai ales în condițiile în care foștii mei colegi intră mereu în contact cu fermierii…Dumnezeu să ne ajute și să trecem cu bine peste aceste încercări!”, a fost mesajul transmis de fostul secretar de stat.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a încercat să ia legătura telefonic cu oficialii din cadrul Biroului de Presă al MADR. Ni s-a precizat că la acest moment este în lucru un punct de vedere scris referitor la cele anunțate în spațiul public de către Daniel Botănoiu. Imediat ce aceasta va fi disponibilă, vom reveni cu noi informații pe acest subiect.

Reamintim că la începutul lunii martie și ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost suspect de coronavirus și a intrat în autoizolare timp de 14 zile! Premierul Ludovic Orban a anunțat la acea vreme că toți liderii PNL, printre care se numără și Adrian Oros care deține funcția de vicepreședinte în cadrul partidului, se vor autoizola.

MADR confirmă! Funcționarul infectat cu Coronavirus este internat, contacții direcți sunt izolați la domiciliu! Roxana Dobre - 2 iunie Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a confirmat oficial pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO faptul că un funcționar al instituției a fost testat pozitiv cu COVID-19.

Într-un răspuns scris remis redacției noastre, instituția condusă de Adrian Oros arată că a informat Direcția de Sănătate Publică București, iar toți cei

75

care au fost stabiliți ca fiind ”contacți direcți” ai cazului au fost izolați la domiciliu!

”În data de 2 iunie 2020 un angajat MADR a informat, conform prevederilor legale, că a fost diagnosticat pozitiv pentru COVID-19 și se află sub supraveghere medicală la o unitate specializată. Potrivit prevederilor legale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a informat Direcția de Sănătate Publică București. În același timp, toți cei care au fost stabiliți ”contacți direcți” ai cazului confirmat cu COVID-19 au fost izolați la domiciliu. În cursul zilei de astăzi, 02.06.2020, se va efectua o dezinfecție generală a sediului MADR pentru a preveni apariția altor cazuri”, se precizează în răspunsul oficial obținut de Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Instituția a dat asigurări că principalele obiective ale conducerii MADR sunt asigurarea sănătății angajaților concomitent cu funcționarea normală.

”În acest moment, la nivelul MADR au fost aplicate toate măsurile de siguranță sanitară posibile, iar alte acțiuni vor fi aplicate ca urmare a deciziilor instituțiilor competente. Încă de la debutul pandemiei de COVID-19 în România, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a luat toate măsurile pentru a limita răspândirea acestui virus în rândul angajaților. Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în urma publicării Decretului nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României în urma evoluția situației epidemiologice determinată de răspândirea Coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul țării noastre, a luat imediat măsurile necesare asigurării materialelor de protecție a personalului ce își desfășoară activitatea în sediul acestuia și a soluțiilor dezinfectante atât pentru personal, cât și a suprafețelor”, a mai precizat MADR.

Mai mult, în răspunsul oferit pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO se mai arată că în contextul evoluției epidemiologice la nivel internațional și național, începând cu data de 11.03.2020, MADR a asigurat angajaților soluții dezinfectante împotriva răspândirii coronavirusului de tip COVID-19, la accesul în instituție, dar și în cadrul acesteia: ”Ulterior decretării stării de

76

urgență, MADR a asigurat echipamentele de protecție ale personalului, respectiv într-o fază inițială au fost asigurate măști sterile, iar la scurt timp au fost achiziționate și mănuși chirurgicale. Totodată, în cursul lunii aprilie, pentru a fi asigurate condiții optime de lucru pentru angajații săi, MADR a achiziționat termometre medicale noncontact”.

Măsuri în serie luate pentru a evita ca boala să ajungă printre angajați

MADR mai subliniază că prin Ordinul nr. 797/R/16.03.2020, cu modificările ulterioare, a fost aprobat Regulamentul privind prevenirea și limitarea la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al unităţilor subordonate acestuia a efectelor epidemiei determinate de infectarea cu coronavirus (COVID-19) care cuprindea următoarele măsuri organizatorice:

-Identificarea posturilor ale căror atribuții pot fi exercitate de la domiciliu și întocmirea formalităților necesare pentru desfășurarea muncii la domiciliu;

-Stabilirea unui program de lucru diferențiat pe ore – pentru a putea evita aglomerarea din mijloacele de transport dar și pentru asigurarea distanțării angajaților;

-Stabilirea regulilor de acces în minister pentru persoanele care nu au calitatea de angajat

-Stabilirea comunicării preponderent electronice între structurile Ministerului;

-Stabilirea de măsuri de protecție pentru angajații care lucrează cu publicul.

Ulterior, prin Ordinul nr. 1636/R/15.05.2020, a fost aprobat Regulamentul privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea şi controlul infecțiilor, aplicabile la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al unităţilor subordonate acestuia, pe durata stării de alertă în contextul situaţiei epidemiologice generate de  virusul SARS-CoV-2. Măsurilor expuse mai sus le-au fost adăugate și altele în concordanță cu actele normative adoptate pentru această perioadă.

De asemenea, prin Ordinul nr. 1735/R/25.05.2020, a fost aprobat Regulamentul privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea şi controlul infecțiilor, aplicabile la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al unităţilor subordonate acestuia, pe durata stării de alertă în contextul situaţiei epidemiologice generate de  virusul SARS-CoV-2, ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului comun nr. 874/2020 al ministrului sănătății și al ministrului administrației și internelor.

77

Prin acesta au fost introduse în mod obligatoriu:

-triajul epidemiologic și procedura după care acesta se realizează,

-purtarea echipamentului de protecție,

-stabilirea programului pe 3 intervale orare.

Vă reamintim că astăzi, marți – 2 iunie, secretarul de stat1 Daniel Botănoiu a anunțat pe pagina sa de Facebook că un angajat din cadrul MADR a fst confirmat cu COVID-19. Se pare că ar fi vorba despre o persoană care lucrează în cadrul Autorității de Management pentru PNDR.

* * *

Răzvan Gherghe, Bayer: Toți hibrizii de rapiță Dekalb vor avea inclusă asigurarea contra secetei la semănat! agrointeligenta.ro - 2 iunie 2020

Fermierii care iau din timp decizia de a comanda hibrizii de rapiță Dekalb nu trebuie să își facă griji în privința secetei, că vor pierde banii pe sămânță dacă nu plouă și cultura nu le răsare. Reprezentanții companiei Bayer, liderul pieței de semințe de rapiță în România, au anunțat că producătorul le va oferi cultivatorilor asigurarea contra secetei la răsărire pentru toate comenzile de hibrizi Dekalb înregistrate până la data de 31 august.

Sprijinul oferit fermierilor de compania Bayer vine pe fondul ultimilor doi ani destul de complicați pentru cultura de rapiță. ”Rapița este una dintre culturile îndrăgite de către fermieri, o cultură care avea o pondere foarte mare în zona de sud. Este o cultură importantă pentru agricultura României. Pe viitor, pentru a susține această cultură și pentru a evita riscul foarte mare asociat – cel de a nu avea parte de preciputații după semănat, pregătim pentru campania următoare lansarea de asigurări care vor fi incluse în prețul semințelor. Practic, toți hibrizii de rapiță care vor fi comercializați în campania de vară-toamnă vor avea inclusă această asigurare, absolut toată rapița comercializată va avea inclusă această asigurare în prețul de achiziție”, a declarat Răzvan Gherghe – Director Vânzări Regiunea Sud, în 1 Original´ https://agrointel.ro/144816/madr-confirmare-functionar-cu-covid/;

78

cadrul Bayer Agro Arena de la Centrul de Inovare Agrotehnologică de la Iazu, în județul Ialomița.

Despre noua campanie comercială pentru hibrizii de rapiță Dekalb a vorbit în cadrul evenimentului și Gabriel Ghiță, Reprezentant Tehnic Bayer. ”Compania Bayer oferă fermierilor în acest sezon hibrizi de generație nouă cu potențial de producție foarte ridicat. Deja, după cum v-ați obișnuit, asigurăm răsărirea culturii de rapiță pentru fermierii care vor lua decizia de a cultiva rapiță până la data de 31 august. Mai mult, prin tratamentul sămânță pe care îl punem la dispoziție – tratamentul sămânță Acceleron, reușim să protejăm cultura în primele faze de vegetație atât pentru insectele specifice, cât și pentru bolile din această etapă”, a spus reprezentantul Bayer.

Nu este primul an în care rapița Dekalb este asigurată contra secetei la semănat. Încă din anul 2016, fermierii care au cultivat rapiță au beneficiat de programul ”Protecția DEKALB” prin care au fost despăgubiți pentru sămânța Dekalb care nu a răsărit din cauza lipsei ploilor după semănat.

* * *

BNR oferă primul tablou complet al impactului crizei asupra tuturor sectoarelor din economie. Banca Naţională se aşteaptă la o scădere economică semnificativă în acest an, aproape ca în 2009, deşi S2 va marca o revenire a activităţii economice   Roxana Rosu 02.06.2020,

BNR a publicat vineri raportul trimestrial privind inflaţia unde tratează pe larg situaţia economică din România, dar şi din lume, afectată de COVID19, pandemie care a adus o nouă criză.

BNR spune că dinamica medie a PIB real va înregistra o valoare negativă semnificativă, aproapiată de cea din criza economică din 2009.  Banca Naţională nu avansează nicio cifră pentru 2020, dar în 2009 economia s-a prăbuşit cu 7%, după ce în 2008 avusese un plus de 8%. Prin urmare, scăderea economică a fost de fapt de 15% într-un an.

Cu ocazia rectificării bugetare, Guvernul a estimat pentru 2020 o scădere economică de 1,9%, dar analiştii indică prognoze cuprinse între -8% şi -9%.

79

 

Guvernul îşi va revizui probabil prognoza, mai ales că trebuie să justifice de ce nu mai poate majora pensiile cu 40%.

Incertitudinile din economie sunt foarte mari, iar reacţia companiilor şi a consumatorilor nu are o liniaritate, ci este influenţată de apariţia diferitelor evenimente.

”Nivelul incertitudinii, care a atins cote record în perioada recentă, este de aşteptat să greveze cu precădere asupra dinamicii investiţionale, având ca efect probabil îngheţarea pe termen scurt a finanţării proiectelor, în timp ce pe termen mediu, în lipsa unor indicii clare privind deznodământul crizei, nefiind exclusă posibilitatea unor amânări în mod repetat ale termenelor de implementare a acestora. Aceeaşi incertitudine ridicată, suprapusă unei deteriorări vizibile deja în evoluţiile curente ale pieţei muncii, cu efect de comprimare a venitului disponibil real al gospodăriilor populaţiei, va contribui la întreruperea relativ brutală a trendului favorabil de evoluţie a consumului din ultimii ani. Totuşi, în cazul acestei componente, scăderea este de aşteptat a fi doar cvasigeneralizată, în condiţiile în care anumite subcomponente (de exemplu, bunurile de strictă necesitate) au dovedit o rezilienţă sporită, având chiar potenţial de a înregistra dinamici pozitive”, se arată în raport.

80

BNR a făcut şi un tablou extrem de extins al impactului crizei asupra sectoarelor din economie, fiind cea mai cuprinzătoare analiză de pănă acum.

Potrivit BNR, în categoria bunurilor care vor cunoaşte cele mai abrupte scăderi ale cererii se regăsesc şi autovehiculele, întrucât demararea programului de reînnoire a parcului auto în luna martie nu va oferi stimulentele necesare pentru depăşirea atât a scăderii puterii de cumpărare, cât şi a restrângerii apetitului populaţiei pentru achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată care presupun un cost iniţial ridicat.

În schimb, ramuri precum industria alimentară, industria farmaceutică sau industria chimică s-ar putea număra printre puţinii câştigători ai acestei crize. De asemnea, IT&Cîşi va continua parcursul robust, fiind, prin specificul său, mai degrabă neafectat de restricţiile de mobilitate impuse.

”Expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, menţionează analiza BNR.

În opinia BNR, pe termen mediu, este de aşteptat ca revenirea consumului final să fie una lentă, sub ipoteza unei refaceri graduale a încrederii consumatorilor şi recuperării treptate a şocurilor cu impact negativ asupra venitului disponibil, inclusiv printr-o redresare a condiţiilor de pe piaţa muncii în ceea ce priveşte ocuparea şi câştigurile salariale.

Formarea brută de capital fix va înregistra cel mai probabil o contracţie majoră în 2020, fiind componenta afectată cel mai profund de criza pandemică. Creşterea incertitudinii determină reprioritizarea şi redimensionarea cheltuielilor atât la nivelul firmelor, cât şi al gospodăriilor, cele investiţionale având tradiţional o sensibilitate sporită în episoadele marcate de escaladarea incertitudinii, cum este cel actual.

Cu toate acestea, investiţiile companiilor sunt aşteptate în cea mai mare parte a fi doar amânate în contextul valului pandemic, ceea ce implică o recuperare graduală a contracţiei formării brute de capital fix pe termen mediu, se menţionează în raport.

Pentru a susţine economia reală şi finanţarea bugetului de stat la costuri mai scăzute, BNR a redus vineri dobânda de referinţă de la 2% la 1,75%, inclusiv coridorul de fluctuaţie al dobânzilor, care a ajuns la 1,25-2,25%.

Coborârea ratei Lombard la 2,25% a dus  la scăderea ROBOR, la 2,29% astăzi.

81

În ceea ce priveşte inflaţia, BNR estimează o rată de 2,8% la finele lui 2020 şi de 2,5% la finele lui 2021, faţă de 4,04% în 2019.

82

 #TrebuieSaRepornimBusinessul

* * *

”Umbrela creativității” și inovarea din sectorul cărnii  meatmilk  2 iunie 2020

Inovația este esențială pentru a supraviețui și a prospera în lumea de azi. În combinație cu creativitatea, inovația poate oferi o sinergie pozitivă, pentru a duce o companie în avantaj competitiv. Conceptul de „umbrelă a creativității” va fi prezentat pentru a ilustra drivere-le cheie. Ancorată în creativitate, conceptul ”umbrelei” se va adresa măiestriei, științei, procesului tehnologic, consumatorilor și

83

departamentelor economice. Așadar, iată o scurtă descriere a componentelor Umbrelei creative, concept studiat de cercetătorul britanic David H. Hull, acela care a elaborat lucrarea cu titlul ”Innovative Processing and Formulation Technologies”.Măiestria inovării

Aceasta se referă la flerul creativ pe care procesatorii îl folosesc pentru a-și diferenția produsele. De asemenea, se referă la interpretări subiective ale variabilelor de produs și procesare, utilizate pentru a crea noi produse din carne procesate. Pornind de la aceste considerente, mulți procesatori manufacturieri, locali, precum și mulți marketerii, au făcut produse remarcabile pe bază de carne,  servindu-și clientela lor locală ani de zile. Multe dintre acestea produsele devin mainstream, ca prevenire a denaturării de piață a gamei și pe măsură ce tehnologiile de siguranță alimentară au avansat.

Ştiinţa inovării

Prelucrarea cărnii se bazează, desigur, pe știință. Fiecare companie majoră de prelucrare a cărnii are un grup de persoane care lucrează în departamentele de dezvoltare, inovare, calitate și siguranță sau Servicii Tehnice. Având știința asociată cu siguranța alimentelor, se poate răspunde nevoii endemice de a menține o industrie viabilă. Pentru aceasta, este important sa se îmbrățișeze știința cărnii, precum și știința alimentelor. Zona din știința Industriei alimentare va aduce ingrediente ”non-meat”, în amestec, oferind posibilitatea inovării de noi produse, în unele cazuri, spectaculoase. Aceste ingrediente sporesc în continuare capacitatea de a aduce măiestrie în procesarea cărnii.

Procesul tehnologic

Furnizorii din industria cărnii continuă să ofere o gamă variată a noilor tehnologii de procesare. În timpul procesării, acum avem o tehnologie de porționare care poate tăia carnea la 1500 tăieturi pe minut sau 25 tăieturi pe secundă! De asemenea, sunt disponibile echipamente de feliere de mare viteză care taie carnea cu o foarte mare precizie. Acest lucru ajută foarte mult la prezentarea și ambalarea porțiilor. Echipamentele folosite la prelucrarea cărnii păsărilor de curte pot acționa cu o presiune mai mică, pentru a oferi textura musculară întreagă pentru produsele fabricate.

Acceptabilitatea consumatorilor

Orice facem, fie că este vorba de inovație de proces sau de formulare, trebuie să fie acceptat de consumatori. Multe noi tehnologii au fost adoptate și au fost abandonate, pentru că nu au dus la satisfacerea nevoilor

84

consumatorilor. Starea actuală a industriei sugerează prețuri ridicate istoric ale proteinelor din carne, pentru viitorul previzibil. Iar companiile care pot oferi produse creative, propuneri unice de valoare și produse cât mai apropiate de cerințele consumatorilor, vor acumula cotă de piață.

Costuri

Listarea costurilor, ca atribute cheie, este oarecum presupusă. Este de preferat să folosiți termenul de valoare. Cu toate acestea, ideile discutate aici trebuie să fie puternic orientate către reducerea costurilor. Astfel, costul va fi principalul motor pentru ecuația valorică.

Procesul creativ și platforme de formulare

Tehnici de procesare creativă trebuie adoptate pentru prelucrarea puiului, a cărnii de porc și a cărnii de vită. Cu o piață cu public divers, este esențial să acoperiți o gamă largă de aplicații.

Carnea de pui

Dintre toate tipurile de produse de pasăre discutate, vom trece în revistă formularea cu cel mai mic cost. Specific, carnea separată mecanic de pui [MSC] este prezentată drept cea mai economică. Deși această materie primă are costuri reduse, cu puțină artă, știință și tehnologie de procesare, va oferi un cost și mai mic. Însă, produsul va avea caracteristici îmbunătățite pentru consumatori, și astfel vom fi abordat toate domeniile ”Umbrelei noastre de creativitate”. Pentru această demonstrație se va utiliza legarea cărnii reci.

Din cauza costului scăzut al MSC, singurul aspect economic pentru legarea cărnii reci va fi utilizarea alginatului de sodiu. Alte tehnologii de legare a cărnii reci, (de exemplu, enzime, proteine din sânge), nu oferă un mod acceptabil și un cost pe unitate de funcționalitate avantajos, pentru această aplicație. Alginații sunt hidrocoloizi extrem de funcționali, care atunci când sunt combinați cu sursa de calciu corespunzătoare, și permite MSC pentru a gestiona o cantitate mare de apă. Astfel, este este posibil să extindem MSC cu mai mult de 200%! În plus, produsul va avea un aspect de carne tocată, față de pasta normală, ca stare fizică. Acest lucru poate permite utilizarea acestuia în carne prelucrată grosier.

Carnea de porc

Carnea de porc este o materie primă valoroasă pentru industria cârnaților. În raport cu valoarea garniturilor de vită, carnea de porc este ieftină. Aceasta se pretează la o anumită procesare creativă. La rândul său, baconul este o carne procesată foarte populară. Ideea de a face o porție de slănină de porc, din

85

garnitură de porc, este atractivă din punct de vedere economic. Acest lucru se poate face din nou alginatul, care este alegerea logică. Acesta este funcțional și poate lega garnitura de carne grasă.

Cheia creativității, pentru a face acest lucru, este rezolvarea problemei interfeței de sodiu cu legătura. O combinație de tehnologie a ingredientelor și tehnologia procesului poate fi utilizată pentru a realiza o legătură din orice amestec de părți de carne grase sau slabe.

Aceasta include injecția cu o soluție salină. De vreme ce legăturile alginate sunt formate, sodiul din saramură nu va fi semnificativ, și va interfera cu legăturile. Astfel, putem avea aroma de profil de slănină și textura pe care o așteptăm. Aspectul de burtă feliată poate fi, de asemenea, optimizat, cu tehnici inovatoare de prelucrare. În acest sens, există opțiuni comerciale care să ofere modele musculare tipice slabe, în felia de slănină.

Carnea de vită

Situația aprovizionării cu carne de vită este în prezent extrem de strictă. Prețurile sunt la un nivel de maxim istoric. Prețurile sub-primare și cele sub formă de carne de vită sunt, de asemenea, mari. O schimbare a cererii către alte proteine ”low cost” sunt o adevărată preocupare pentru această industrie. Moduri creative de a oferi carnea prelucrată pe bază de vită este mai importantă ca niciodată. Tehnicile de procesare pentru creșterea randamentelor sunt, de asemenea, critice.

Sistemele simplificate de procesare permit monitorizarea și colectarea datelor privind randamentul, debitul și calitatea, pe întregul ciclu de procesare. Sistemele sunt complet personalizate și includ diverse module. Modulele includ: monitorizarea online prin control inteligent software, intrarea și înregistrarea cărnii, tranșarea, procesarea, ambalarea, porționarea individuală sau în vrac, congelarea, robotizarea, sigilarea și etichetarea și paletizarea. Factorii cheie de performanță critici sunt monitorizarea și controlul în timp real. Acestea includ date despre randament și eficiență, economii și pierderi, calitate, niveluri de stoc, mișcări și rentabilitate.

Există, de asemenea, un mecanism de trasabilitate încorporat pe niveluri, asigurându-se că toate informațiile despre produs sunt înregistrate de-a lungul întregului proces de producție. Prelucrarea porțiilor de fripturi presupune realizarea unei tăieri de 90 de grade, la diferite grosimi. Noile sisteme automate de porționare sunt concepute pentru tăierea cărnii în porții la un unghi constant.

* * *

86

Senat – Comisia economică a amânat votul privind trecerea terenului Romexpo în proprietarea Camerei de Comerţ Financial Intelligence,   2 iunie 2020,

Comisia economică a Senatului a amânat votul asupra raportului propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii Camerelor de Comerţ din România 335/2007 care prevede trecerea gratuită a terenului pe care se află Complexul Expoziţional Romexpo din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în scopul dezvoltării şi modernizării zonei, potrivit Agerpres.

“Camera de Comerţ doreşte dezvoltarea zonei împreună cu un dezvoltator privat. Există impedimente în legătură cu transferul acestei proprietăţi. Am invitat primarul general astfel încât să se găsească o formulă prin care Primăria Capitalei, Camera de Comerţ şi Industrie şi cu un dezvoltator de proiect să creeze o înţelegere tripartită prin care toate entităţile să dezvolte propriile interese: să avem o sală de concerte şi o sală de sport, Camera de Comerţ să îşi modernizeze pavilioanele, iar partea privată, dezvoltatorul, să creeze un business care să aducă beneficii tuturor”, a explicat preşedintele comisiei, Daniel Zamfir.

Proiectul, iniţiat de un grup de parlamentari PMP, prevede că terenurile proprietate privată a statului transmise în folosinţă gratuită a Camerei de Comerţ, care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea

87

acesteia, în vederea desfăşurării activităţii specifice, cu caracter de continuitate. Totodată, terenurile nu pot fi vândute timp de 30 de ani.

Senatorii din comisie au solicitat un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei pentru acest proiect.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a arătat că, încă de la începutul mandatului său, şi-a dorit dezvoltarea zonei Romexpo şi drept urmare între municipalitate şi Camera de Comerţ a fost încheiat un protocol de colaborare prin care se propuneau investiţii în pavilionul central cu cupolă al Romexpo şi în celelalte suprafeţe adiacente pentru a dezvolta zone de expoziţii, culturale, industriale, cercetare, loisir, alimentaţie publică.

Ea a menţionat că proiectul pentru modernizarea sălii Romexpo şi transformarea sa în sală polivalentă a fost votat în 2017 în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dar din cauza regimului neclarificat al proprietăţii totul a fost stagnat.

“Direcţia juridică a Primăriei ne-a informat că nu vom putea face investiţii în afara pavilionului central deoarece (…) regimul de proprietate nu este clarificat, existând procese pe rolul instanţelor.

Noi ne putem angaja în baza unui parteneriat cu Camera de Comerţ, dar doar în ceea ce priveşte o investiţie pe baza administrării, nu având în vedere şi preluarea proprietăţii. Instanţele vor avea de spus un cuvânt hotărâtor în ce fel s-ar putea realiza un parteneriat public-privat”, a explicat Firea.

Dezbaterea va fi reluată în Comisia economică pentru acordarea unui raport, care va intra ulterior pentru vot în plenul Senatului, primă Cameră legislativă sesizată cu această propunere legislativă.

* * *

88

Vinul de azi: Via Colțul Pietrei Syrah 2016 Profit.ro scris astăzi, 09:05

Vitis Metamorfosis a luat ființă în anul 2008 din dorința proprietarilor-Marchesi Antinori și Familia Rista, nume de referință din industria vinului, de a creA și în România vinuri de calitate superioară.

Pentru cultivarea Viilor Metamorfosis au fost selectate cele mai bune terenuri, cu scopul de a exprimA pe deplin terroir-ul divers al Podgoriei Dealu Mare. Viile au fost plantate pe coline cu pante line, iar soiurile de struguri au fost strict selecționate în funcție de caracteristicile fiecărei parcele în parte.

Vinul pe care vi-l propunem astăzi provine din via Colțul Pietrei, vie care produce struguri de calitate superioară datorită unei combinații de elemente precum solul, topografia, precipitațiile, lumina și căldura soarelui, ce favorizează în mod deosebit cultivarea strugurilor Sauvignon Blanc și Syrah în acest loc.

Colțul Pietrei Syrah 2016 are o culoare roșu-purpuriu și arome puternice de prune confiate și cireșe negre, cu note discrete de condimente dulci și ciocolată amăruie.

A fost maturat în butoaie mari și mici de stejar pentru o perioadă de opt luni. Este un vin cu o structură amplă și taninuri mature ce dau o senzație cremoasă pe palat. 

Material în parteneriat cu Unvinpezi.ro 

* * *

89

Prima zi pe terase - Mâncărurile preferate și nota de plată RETAIL Profit.ro scris astăzi,

Cele 9 terase ale grupului City Grill, cel mai mare lanț de restaurante cu capital românesc, au fost ocupate în proporție de 100% luni la prânz, în ziua redeschiderii. “Printre mâncărurile preferate de bucureșteni, ajunși în restaurante după două luni și jumătate de pauză, s-au numărat ciorba de văcuță, sarmalele cu mămăliguță, ciolanul de porc cu varză călită, pulpele de rață cu varză și papanașii”, spune Daniel Mischie, CEO Grup City Grill. Pe 1 iunie, Grupul City Grill a redeschis terasele restaurantelor Caru’ cu Bere, Hanu Berarilor Casa Oprea Soare și Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu, Restaurant Hanu’ lui Manuc, Pescăruș, City Grill Primăverii, Buongiorno Primăverii și Buongiorno Victoriei.

Străduțele au redevenit animate Redeschiderea teraselor a reprezentant un start încurajator după două luni și jumătate în care au fost închise. Cele 9 terase deschise ieri de City Grill, cel mai mare lanț autohton de restaurante, cu 18 locații în București, au fost ocupate în proporție de 100% ieri la prânz, cu liste suplimentare de așteptare. Și pentru cină au fost rezervări, însă ploile au făcut ca interesul pentru terase să scadă parțial. "Capacitatea noastră este mult diminuată față de ce reprezintă normalul. Terasele funcționează la 40% din capacitate, iar interioarele nu sunt încă folosite. Cu toate acestea, gradul de ocupare de 100% de ieri de la prânz este o dovadă clară că bucureștenii își doreau să se reîntoarcă în restaurante", a spus Daniel Mischie. Cele mai cerute mâncăruri au fost ciorba de văcuță, sarmalele cu mămăliguță, ciolanul de porc cu varză călită, pulpele de rață cu varză și papanașii.

La capitolul băuturi, bucureștenii au preferat berea, limonada și vinul. În restaurantele de tip casual dinning, au fost, în medie, 2-3 persoane la o masă, iar la cele de tip berării sau restaurante eveniment, media a fost de 4 persoane. Nota de plată pentru o masă a fost între 90 și 120 de lei. Dacă înainte de pandemie locațiile din Centrul Istoric aveau aproape 50% dintre clienți turiști străini sau expați, iar cele de tip casual dinning 20-30%, acum prezența unor clienți străini în restaurante a fost o excepție. "Faptul că

90

terasele au fost pline ne-a demonstrat că bucureștenii au încredere în măsurile luate de operatorii de restaurante. Prioritatea grupului City Grill este siguranța clientului și a angajatului și, abia în plan secundar, este profitabilitatea", a arătat Daniel Mischie. Fiecare restaurant al grupului a beneficiat de o investiție între 2.000 și 10.000 de euro în măsuri de protecție - achiziție de măști, mănuși, dezinfectanți, scannere de temperatură pentru angajați, soluții și aparate pentru dezinfectarea bucătăriilor. Suprafețele se dezinfectează la fiecare 30 de minute, mesele se dezinfectează și ele după fiecare client și există măști de unică folosință în toate restaurantele, care le sunt oferite clienților, în cazul în care nu au și sunt nevoiți să intre în interior, la casa de marcat sau la toalete. La intrarea în restaurant există scanner de temperatură. Nu e obligatoriu pentru clienți să facă testul, dar în cazul în care aceștia vor să își verifice temperatura, o pot face. Grupul City Grill deține 18 restaurante în București sub brandurile City Grill, Buongiorno, Caru’ cu Bere, Pescăruș, Hanu’ lui Manuc, Hanu’ Berarilor și Becker Brau. Grupul a încheiat anul 2019 cu afaceri de 187 de milioane de lei,  în creștere cu 13% față de anul anterior.

* * *

Corteva Agriscience anunță Obiectivele de Durabilitate pentru 2030, în vederea creșterii rezilienței sectorului agricol 2 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

Obiectivele vizează creșterea sustenabilității exploatațiilor, terenului agricol, comunităților și operațiunilor proprii ale companiei

Corteva Agriscience a făcut publice angajamentele pe care și le-a asumat pentru următorii zece ani în vederea creșterii sustenabilității sistemului alimentar mondial. Obiectivele se referă atât operațiunile proprii, cât și la o serie de inițiative vizând agricultorii și productivitatea fermelor acestora, îmbunatățirea calitații solului, grija față de mediu, gestionarea resurselor de apă, biodiversitatea, siguranța la locul de muncă, transparența lanțului de aprovizionare.

“Acum este mai important ca oricând să ne îndeplinim misiunea de a contribui la îmbunătățirea performențelor sectorului agricol la nivel global, punând accent pe durabilitate” a declarat James C. Collins Jr., președintele

91

executiv al Corteva Agriscience. “Credem că este momentul potrivit să ne angajăm în protejarea și conservarea sursei hranei noastre, în a ajuta comunitățile să înflorească. Vrem să-i sprijinim pe aceia care ne hrănesc pe noi toți.”

Obiectivele asumate, croite pe măsura mărimii și misiunii companiei, reflectă faptul că aceasta este sută la sută dedicată agriculturii și are în centru dezvoltarea relațiilor pe  termen lung atât cu fermierii, cât si cu toti ceilalti parteneri de-a lungul lanțului, după cum explică Anne Alonzo, vicepreședinte pentru afaceri externe și sustenabilitate. “Pentru Corteva, problema sustenabilitatii nu este deloc ceva nou. Anunțul de astăzi constituie doar asumarea publică a celor 14 obiective specifice si măsurabile care să-i ajute pe fermieri să practice o agricultură durabilă, sa protejeze pamântul și resursele naturale, să îmbunatățească viața comunităților și să crească profitabilitatea noastră operațională”

Angajamentele pe care Corteva și le-a luat pentru următorii 10 ani vor oferi instrumentele și pregătirea necesare pentru a reduce variabilitatea randamentelor culturilor, a optimiza utilizarea input-urilor și a spori capacitatea de a face față schimbărilor climatice. Grija față de calitatea solului, gestionarea corectă a apei si biodiversitatea sunt parte a viziunii companiei. Între obiectivele Corteva mai sunt incluse dezvoltarea și protejarea resurselor umane proprii, dar și ale celor din sistemul agro-alimentar și din comunitatea agricolă în sens larg. Compania promite să pună inovarea durabilă în centrul preocupărilor sale, să elaboreze o strategie pemtru diminuarea efectelor schimbărilor climatice, să folosească ambalaje nepoluante și să-și intensifice efortul de creștere a sustenabilității activității de producție.

Începând cu 2021, Corteva va raporta anual progresul făcut în toate direcțiile menționate printr-un raport de durabilitate. Mai multe informații despre obiectivele de sustenabilitate pentru anul 2030 sunt disponibile la linkul sustainability.corteva.com.

Iată care sunt obiectivele specifice pentru 2030:

În beneficiul fermierilor:1. Punerea la dispoziție unui număr total de 25 de milioane de agricultori a

unor cursuri de instruire cu privire la sănătatea solului, gestionarea utilizării îngrășămintelor și a apei și bunele practici în vederea creșterii productivității.

92

2. Sprijin acordat unui număr total de 500 de milioane de mici fermieri, până în 2030, pentru a-și spori productivitatea, veniturile și a adopta practici agricole durabile.

3. Proiectarea, validarea și evaluarea sistemelor de cultivare care să permită fermierilor creșterea durabilă a productivității culturilor agricole cu 20% față de anul de referință 2020, în paralel cu reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru resursele de teren arabil:4. Îmbunătățirea sănătății solului pe 30 de milioane de hectare de teren

agricol, la nivel mondial, până în 2030.5. Sprijinirea introducerii progresului tehnic în administrarea resuselor de

apă utilizate în producția agricolă a lumii; contribuții la îmbunătățirea eficienței utilizării îngrășămintelor azotoase pe terenurile agricole la nivel global până în 2030; reducerea, până în 2030 față de nivelul de referință din 2020, a consumului de apă pe 2,5 milioane de hectare destinate multiplicării de sămânță sau care sunt afectate de secetă, simultan cu creșterea producției pe aceste suprafețe.

6. Creșterea biodiversității pe mai mult de 10 milioane de hectare de pășuni și ecosisteme naturale la nivel global până în 2030, prin practici de gestionare durabilă și conservare a habitatelor.

În beneficiul comunităților:7. Protejarea siguranței oamenilor în sediile și fabricile companiei Corteva

peste tot în lume și, în general, a celor care lucrează în agricultură.8. Intensificarea, până în 2030, a eforturilor de implicare a femeilor, a

tinerilor, de antrenare a comunităților unde locuiesc și lucrează angajații și clienții Corteva Agriscience,

9. Voluntariat în sprijinul comunităților din întreaga lume, totalizând un milion de ore-angajat, efectuat până în 2030.

10.Creșterea transparenței lanțului de aprovizionare, de la fermă la consumator, folosind instrumentele digitale ce permit fermierilor să creeze valoare suplimentară prin oferirea de informații legate de piețele agricole, de sistemele alimentare și de comunități.

Pentru operațiunile companiei:11.Crearea, până în 2025, a condițiilor ca orice produs nou să

îndeplinească criteriile de sustenabilitate.12.Stabilirea unei strategii climatice pentru diminuarea emisiilor de ordin

1, 2 și 3, care să includă obiective de reducere adecvate, până la 1 iunie 2021

13.Până în 2030 se va asigura folosirea exclusivă a ambalajelor reciclabile sau reutilizabile.

93

14.Operarea mai durabilă a fiecărei unități de producție a companiei, prin reducerea deșeurilor, conservarea apei și îmbunătățirea biodiversității.

Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie agricolă globală, tranzacționată public, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – incluzând un mix echilibrat și divers de genetică, produse pentru protecția plantelor și soluții digitale vizând maximizarea productivității pentru a contribui la sporirea randamentelor și rentabilității. Deținând unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o serie de produse și tehnologii de top aflate în drumul către piață, poziționate pentru a genera creștere economică, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întregul sistem alimentar, îndeplinindu-și promisiunea de a îmbogăți traiul celor care produc și celor care consumă, de a asigura progresul pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience a devenit o companie publică independentă la 1 iunie 2019, după ce fusese anterior Divizia pentru Agricultură a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube.

* * *

Reguli noi pentru pescari. Trebuie să stea la 10 m distanță, nu au voie să socializeze, să consume alcool și să facă grătar Robert Kiss 02.06.2020

Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii, publicat marți în Monitorul Oficial, pescarii trebuie să respecte câteva măsuri impuse de autorități. Aceștia trebuie să păstreze o distanță de 10 metri între ei, nu au voie să socializeze, să facă grătar sau să consume băuturi alcoolice. De asemenea, la intrarea pe baltă se va face triaj epidemiologic.

Reguli noi pentru practicarea pescuitului recreativ:

-asigurarea unui flux de deplasare care să respecte distanțarea socială;

-măsurarea temperaturii la intrarea pe baltă;

94

-asigurarea de măști de protecție și substanțe dezinfectante pentru mâini și echipamentul de pescuit;

-sunt interzise grătarele și consumul de băuturi alcoolice;

-cel mult două persoane pe același stand de pescuit cu o distanță de 10 metri între pescari;

-pontoanele vor fi dezinfectate de administratori;

-pescarii sunt obligați să poarte masca până la locul de pescuit;

-pescarii nu au voie să socializeze între ei.

* * *

Lapte de măgăriţă? Da, o potenţială afacere profitabilă Ioan Pădeanu02 iunie 2020 -

Lapte de măgăriţă – leac băbesc al tusei? Da, pe vremuri, dar astăzi este cel mai preţuit produs de stână, cu un potenţial imens de afacere profitabilă.

Specialişti de renume în domeniul sănătăţii susţin că întărirea imunităţii este o cale majoră pentru a preveni o serie de boli provocate de bacterii şi viruşi. Consumul uman de colostru sau de lapte de măgăriţă sunt două variante de luat în seamă în acest sens.

Lapte de măgăriţă: 11 beneficii pentru sănătateAstăzi, se cunosc multe efecte benefice majore ale laptelui de măgăriţă pentru sănătatea umană. Iată 11 dintre acestea:

1. Încetineşte procesul de îmbătrânire;2. Ajută la fortificarea muşchilor;3. Dilatează vasele de sânge;4. Favorizează detoxifierea ficatului;5. Are acţiune antiinflamatoare şi antihistaminică, fiind un excelent

ameliorator al alergiilor de piele, eczeme, pshoriazis, acnee etc.;6. Are rol imunologic important şi efect hipoalergic redus;7. Reduce riscul de infertilitate;8. Favorizează vindecarea leziunilor intestinale şi elimină

microorganismele patogene prin acţiunea lizozimului;9. Stimulează sistemul imunitar prin conţinutul ridicat de

imunoglobuline,

95

10.În stare naturală sau în produse cosmetice, reduce ridurile şi tonifiază pielea care devine sănătoasă, mătăsoasă, elastică şi strălucitoare;

11.Are un puternic efect antioxidant.

Lapte de măgăriţă – compoziţie chimicăEfectele benefice ale laptelui de măgăriţă sunt susţiute de compoziţia lui chimică, ce constă în cantităţi fiziologice importante de aminoacizi esenţiali, elemente minerale (seleniu, cobalt, cupru, zinc, calciu, fosfor, potasiu, fier etc.), acizi graşi nesaturaţi (omega 3 şi omega 6), vitamine (A, E, complex B dar mai ales vitamina C în cantităţi mult mai mari comparativ cu celelalte specii lactogene), lizozim, imunoglobuline şi altele.Toate aceste elemnete se găsesc în lapte dacă măgăriţele păşunează la discreţie pe o pajişte naturală cu multe specii de plante comestibile.

Lapte de măgăriţă - doza zilnică de imunitateÎn perioada anilor 1993-1998, am fost în consiliul de administraţie la OVITIM Saravale, jud. Timiş, unitate care deţinea cea mai mare fermă de ovine (6000 ovine) din zona de vest a României. Medicul uman de la dispensarul local recomanda, cu toată convingerea, persoanelor cu afecţiuni ale căilor respiratorii să consume zilnic 75-100 ml lapte de măgăriţă, spunând: „Dacă vrei să-ţi treacă tusea, musai să mergi la ferma de oi şi să faci rost de lapte de măgăriţă”.

96

Din stână, la farmacieÎn zona Bologna din Italia, peste 50% din laptele de măgăriţă produs într-o fermă este valorificat la clinicile de pediatrie, iar în Marea Britanie este folosit, des, de copii şi adulţi cu debilităţi sau care suferă de alergii la proteinele din laptele de vacă.Unii fermieri elveţieni şi-au fixat pentru viitor, ca obiectiv major, să producă mai mult lapte de măgăriţă, considerat de ei ca aliment farmaceutic şi nutriţional cu diverse proprietăţi benefice. Pentru toate aceste beneficii şi preţuri foarte stimulative, laptele de măgăriţă a primit denumirea de aurul alb.Şi la noi, tot mai multe companii farmaceutice sau producătoare de cosmetice, naţionale şi internaţionale, solicită lapte de măgăriţă.

Lapte de măgăriţă - Un venit imens cu efort minimÎn câteva zone din România, în judeţele Hunedoara, Timiş, Bihor şi Cluj sunt ferme profitabile care valorifică laptele de măgăriţă cu 100 lei /litru. Dar atenţie, de la o măgăriţă se poate mulge, în medie, numai 1 l lapte pe zi şi pe o perioadă scurtă de 4-6 luni şi, de regulă, doar de la cele cu mânji masculi.

În zonele depresionare şi montane ale României mulţi oieri pleacă în transhumanţă spre păşunile alpine şi folosesc măgari pentru a transporta bagajele. Măgăriţele sunt animale dificile şi capricioase care trebuie tratate cu blândeţe şi răbdare. Oierii din aceste zone care deţin măgari ştiu cel mai bine să lucreze şi să întreţină aceste animale. Cei care au efective mai mici

97

de oi (100-200) pot întreţine şi 15-20 măgăriţe care să le aducă, fără mari eforturi, venituri băneşti cel puţin ca şi turma de oi.Atunci, ce mai aşteptaţi!?

Fotografii din ferma de măgăriţe a crescătorului Aurel Stan, din Câmpeni, judeţul Alba. Citeşte AICI povestea afacerii cu lapte de măgăriţă a familiei Stan, din Munţii Apuseni.De asemenea, vă puteţi procura lapte de măgăriţă de la ASINIA FARM! Un istoric de mii de aniEfectele benefice ale laptelui de măgăriţă pentru sănătatea oamenilor şi pentru îngrijirea frumuseţii au un istoric de mii de ani. Legendara regină a Egiptului Cleopatra avea o turmă de circa 700 măgari şi zilnic făcea baie în lapte de măgăriţă, pentru a-şi păstra frumuseţea şi vigoarea. Părintele medicinei, Hipocrate, cunoştea bine unele efecte miraculoase ale acestui lapte şi îl folosea în tratarea unor afecţiuni ale aparatului respirator sau ale pielii. Consumul zilnic recomandat, în funcţie de vârstă, este de 30-100 ml, luat dimineaţa.

* * *

Valbon. „Vânătorul” de mană Ferma 02 iunie 2020 Am vorbit despre prevenția manei la cultura de cartof și v-am prezentat două fungicide foarte eficiente, de care beneficiarii Kwizda Agro Romania sunt foarte mulțumiți, și anume Presidium și Fubol Gold. 

Azi vorbim despre Valbon, un fungicid de nouă generație, cu efect sistemic local, translaminar și antisporulant, ce ajută și prevenția, dar este eficient și atunci când mana a apărut în cultură.

Țintește mana din timp

98

Produsul Valbon conține două substanțe active - bentiavalicarb-izopropil și mancozeb, cu funcții diferite, ceea ce explică beneficiile complexe ale acestui produs.

Bentiavalicarb este o substanță activă nouă, ce intră repede în plante și este distribuită local cu fluxul sucului ascendent. În plus, are acțiune translaminară, ceea ce înseamnă că penetrează frunza de la suprafața superioară până la suprafața inferioară, având distribuție de la o celulă la alta și de la vârful frunzei către bază. De aceea, bentiavalicarb împiedică germinarea sporilor, distruge tubul germinativ și organul de aderare, combate miceliile fungilor care deja au penetrat și împiedică creșterea sporilor, intervenind în biosinteza fosfolipidelor, proces din cadrul formării membranei celulare.

Mancozeb este o substanță activă cu un efect preventiv puternic, ce acționează prin contact, cu formarea unui strat fungicid la suprafața frunzei.

Remarcăm faptul că această combinație de substanțe active reprezintă o tactică eficientă pentru managementul rezistenței.

Aplicare avantajoasă

Valbon este rezistent la ploaie după o oră de la aplicare, putând fi folosit foarte bine și în condiții meteorologice schimbătoare.

Produsul se aplică înainte sau cât mai aproape de începutul infestării. Intervalul dintre tratamente este variabil, în funcție de condițiile climatice.

Pentru o mai bună aderență la suprafața foliară și pentru o eficiență sporită, vă recomandăm să aplicați Valbon împreună cu adjuvantul Designer, în doză de 0,1 - 0,2 l/ha.

Doze:

99

Aplicare preventivă: 1,6 kg/ha în 300 - 500 l de apă.

În cazul infectării vizibile: se stropește imediat cu 1,6 kg/ha în 300 - 500 l de apă.

În cazul unei infestări mari se repetă aplicarea după 4-7 zile.

Pentru mai multe detalii despre produsul necesar pentru prevenirea și combatarea manei, vă invităm să contactați Reprezentanții de Vânzări Kwizda Agro Romania.

Valbon combină 2 tipuri de substanță activă, un compus sistemic, transportat în vârfurile de creștere și care protejează frunzele tinere, dar care are și acțiune translaminară. A doua substanță prezintă acțiune de contact, prin formarea unui film de soluție pe suprafața foliară.

* * *

* * *

100