Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (I.D.A.)

I.D.A. (International Development Association), infiinţată in 1960, este o

agenţie internaţională care acordă imprumuturi preferenţiale ţărilor membre mai

puţin dezvoltate din punct de vedere economic, capabile să realizeze proiecte

productive de mare prioritate, bine fundamentate din punct de vedere tehnic şi

economic, ţări care nu au mijloace să obţină imprumuturi in condiţii clasice,

similare celor acordate de către BIRD sau alte instituţii internaţionale de credit.

Asociatia nu are capital propriu, fondurile fiind formate din: subscripţiile

iniţiale ale membrilor, reconstituiri periodice (subvenţii) furnizate de ţările membre

dezvoltate, contribuţii speciale sau voluntare, transfer de venit net de la B.I.R.D.,

venitul net cumulate rezultat din activitatea agenţiei.

Ţările membre se impart in două grupe:

grupa I este formată din ţările dezvoltate din punct de vedere economic,

obligate să efectueze vărsaminte in cote dinainte stabilite, proporţional cu

cele depuse la B.I.R.D. in valute convertibile ;

grupa II reprezintă ţările in curs de dezvoltare obligate să verse 10 %

dincota de participare in moneda liber convertibilă, iar diferenţa de 90 %

in moneda naţională. Depunerile efectuate de aceste ţări nu pot fi utilizate

decat pentru proiectele realizate pe teritoriul respectivei ţări.

Creditele pentru dezvoltare acordate de IDA sunt rambursabile in termen de

40 de ani, pentru ţările mai puţin dezvoltate şi respectiv, in termen de 35 de ani,

pentru celelalte ţări beneficiare, conform clasificării O.N.U.

Asociaţia internaţională de dezvoltare 1

Ţările din primul grup „efectuează donaţiile lor în valută convertibilă,

mărimea acestora fiind proporţională cu participaţia la Banca Mondială”1, dar

există şi alte criterii – care sunt subiectul unor lungi negocieri. Aceste donaţii

provin din bugetele de ajutor pentru dezvoltare. Ţările din primul grup plătesc 10%

din primul depozit în valută convertibilă şi 90% în monedă naţională.

Statutul Asociaţiei, ca şi acordurile ulterioare, dispun ca vărsămintele în

moneda naţională nu pot fi utilizate de IDA pentru finanţarea proiectelor, atunci

când acestea se află în afara teritoriului ţării membre a cărei monedă este în joc.

Excepţia este posibilă numai dacă ţara respectivă şi-a dat acordul.

Articolul IV, secţiunea a II-a din statutul IDA, prevede că subscripţiei

reprezentând 90% în moneda naţională să i se menţină valoarea iniţială, prin

vărsăminte suplimentare, când cursul acestor monede scade.

Acordul asupra celei de-a IX-a reconstituire a resurselor IDA prevede că

donatorii trebuie să realizeze o contribuţie de 11,68 miliarde DST: (15,1 miliarde

dolari – cursul din 14 decembrie 1989), contribuţia fiind necesară finanţării

programelor IDA în perioada 1991 – 1993. împreună cu 1,58 miliarde dolari

provenişi din rambursări, „IDA poate să angajeze în perioada 1991 – 1993 finanţări

de 13,26 miliarde DST (17,1 miliarde dolari), o creştere de 15% fiind cea mai mare

reconstituire din istoria IDA”2.

IDA este condusă şi administrată în acelaşi fel ca şi Banca Mondială.

Preşedintele, guvernatorii şi directori Băncii au funcţii similare şi în cadrul IDA.

Ţările în curs de dezvoltare au mai multă putere de votare în cadrul IDA

decât în cadrul Băncii Mondiale.

1 A se vedea Age F. P. Bakker – „Instituţiile financiare internaţionale”, Editura Antet, 1997, pag. 84.2 A se vedea Dragoş Luchian – „Banca Mondială”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1992, pag. 21.

Asociaţia internaţională de dezvoltare 2

Această instituţie creditează în exclusivitate ţările cele mai sărace. În

perioada 1985 – 1989 peste 95% din plăţi au fost îndreptate spre ţările cu valoarea

P.N.B./loc de sub 580 dolari. Cu alte cuvinte putem spune că obiectul acestei filiale

a Băncii Mondiale este combaterea sărăciei.

Acest lucru îl putem constata şi din structura finanţărilor pe obiective,

sectoare economico – sociale şi regiuni ale globului.

La fiecare trei ani are loc o completare a surselor de finanţare IDA. Prima de

acest gen a însemnat o creştere reală a donaţiei, dar această creştere a fost stopată

în anii ’80 când Statele Unite şi-au limitat contribuţia.

La cea de-a zecea recompletare (pentru perioada – mijlocul anului 1993 până

în mijlocul anului 1996) în cadrul conferinţei donatorilor ţinută şa Berna a fost

alocată pentru activităţile IDA suma de 18 miliarde dolari

In timp ce imprumuturile BIRD se acordă in condiţii de piaţă, percepandu-se

dobanzi corespunzătoare conjuncturii de pe pieţele financiare, creditele IDA sunt

acordate in condiţii de favoare şi cu un mare grad concesional sau procent de

donaţie (subvenţie), ajungand pană la 80% ; mai mult decat atat, aceste credite nu

sunt purtătoare de dobanzi, ci doar de un comision de serviciu de 0,75% şi unul de

angajare de 0,50%, ceea ce face din IDA instituţia financiară internaţională cu cel

mai ridicat grad de imobilizare a fondurilor sale, care incumbă şi posibilele riscuri

legate de necunoscut, de insuficienţă previziune, etc.

Deşi formal accesul la fondurile IDA este permis ţărilor cu P.N.B./loc. de

până la 940 dolari, plafonul operaţional este de 580 dolari; efectiv creditele s-au

acordat, în proporţie de 90%, ţărilor cu nivelul acestui indicator sub 400 dolari.

Rezervarea unor fonduri cât mai mari pentru aceste ţări a determinat, ca şi în cadrul

politicii de creditare IDA, să apară procesul reclasării. Din 1962 şi până 1981 au

fost reclasate de drept 23 de ţări, care au depăşit plafonul stabilit pentru

Asociaţia internaţională de dezvoltare 3

P.N.B./loc., cele mai multe au fost însă îndepărtate de la fondurile IDA şi

îndreptate către cele ale BIRD, pentru că s-a socotit că solvabilitatea le permite

acest lucru, aşa cum a fost cazul Egiptului, Thailandei, Indoneziei, state care în

1980 aveau pe locuitor un P.N.B. în limită care le dădea dreptul la credite IDA:

580, 670 şi respectiv 430 dolari.

Gradul sporit de imobilizare a fondurilor IDA este generat şi de acordarea

unei perioade de graţie de 10 ani, urmată de o altă perioadă de 10 ani, in care se

rambursează cate 1% din datorie anual, in timp ce, in următorii ani se vor rambursa

cate 3% anual.

Imprumuturile de la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare se obţin pe

baza următoarelor criterii:

nivelul de dezvoltare economică scazut, reflectat de produsul intern brut

pe locuitor;

ţara să se confrunte cu dezechilibre in balanţa de plăţi;

ţara să se angajeze intr-un proces de dezvoltare economică prin politicile

promovate;

ţara să inregistreze o stabilitate din punct de vedere economic, financiar

şi politic pentru a justifica acordarea de imprumuturi destinate dezvoltării

pe termen lung.

La baza selecţionării furnizorilor şi antreprenorilor pentru realizarea

proiectelor de investiţii stă licitaţia. Acordarea de credite către ţările cele mai

sărace se realizează din resurse de care societatea dispune, pentru completarea lor,

Asociaţia neapeland la piaţa financiară.

Activitatea Asociaţiei stă sub semnul intrebării in condiţiile in care nu se

obţine aprobarea ţărilor din grupa I, de suplimentare a fondurilor pentru ca

activitatea să poată continua.

Asociaţia internaţională de dezvoltare 4

Romania nu este membră a I.D.A. avand un venit pe cap de locuitor mult

mai mare decat limita necesară.

Provenienţa fondurilor IDA o reprezintă donaţiile din partea ţărilor

industrializate. 45 de ţări oferă fonduri pentru această finanţare făcând contribuţii o

dată la trei ani.

Fondul a fost realimentat în 2007, cu aproape 25,1 miliarde dolari de la

donatori ceea ce reprezintă o creştere cu 42% faţă de precedenta realimentare.

Contribuţiile la IDA permit BM să furnizeze în ultimii 3 ani o medie 12

miliarde USD pe an sub formă de credite, fără dobândă, celor mai sărace 79 de

ţări din lume (din care 39 numai în Africa), unde trăiesc aproximativ 2,5 miliarde

de oameni.

Cifra cumulată a împrumuturilor acordate de la înfiinţare se ridică la

aproximativ 207 de miliarde USD. 

Asociaţia internaţională de dezvoltare 5