„asistenŢa juridicĂ internaŢionalĂ în materie · pdf file4 - să aplice...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA ȘTIINȚE PENALE
CURRICULUM
la disciplina
„ASISTENŢA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
ÎN MATERIE PENALĂ”
(Ciclul I)
AUTOR:
Tatiana ZBANCĂ,
mg. în drept, lector univ.
Contact direct: 28/10
Curs teoretic: 14/5
Lecţii practice: 14/5
Lucru individual: 62/80
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 3
Aprobat la şedinţa Catedrei Științe Penale
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU - 2013
2
I. PRELIMINARII
În contextul integrării europene şi tendinţei de aliniere la exigenţele europene în
domeniul dreptului, elaborarea curriculumului universitar devine o premisă a asigurării calităţii
procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina „ Asistenţa juridică internaţională în materie penală” constituie
o parte componentă a Planului de învăţământ universitar atât la ciclul I de licență, cât și la ciclul
II de master.
Asistenţa juridică internaţională în materie penală reprezintă un domeniu extrem de
important în cadrul cooperării internaţionale între statele lumii. Colaborarea internaţională în
materie penală constă în asistenţa pe care organele judiciare dintr-un stat o acordă în cursul
procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară şi care constă
în efectuarea, predarea sau comunicarea unor acte procedurale necesare soluţionării acelei cauze,
cum ar fi: extrădarea reciprocă a infractorilor refugiaţi pe teritoriul lor; transferul reciproc de
proceduri în materie penală; transferul reciproc al persoanelor condamnate; recunoaşterea şi
executarea hotărârilor judecătorești străine, etc.
Studiul disciplinei "Asistenţa juridică internaţională în materie penală" prezintă un interes
deosebit pentru pregătirea specialistului care va activa în calitate de ofiţer de urmărire penală,
procuror, avocat, judecător şi contribuie în mod hotărîtor la dezvoltarea şi aprofundarea practicii
judecătoreşti și de urmărire penală în materie cu folosirea eficientă a mecanismelor de colaborare
dintre state privind combaterea crimei pe teritoriul RM și a statelor străine care au semnate
convenţii de asistenţă juridică în materie penală.
Scopul disciplinii este analiza propriu-zisă a legii procesual-penale şi a jurisprudenţei
Curţii Europene a Drepturilor Omului, ceea ce contribuie la formarea de specialişti specializaţi,
cu o largă viziune europeană asupra problemelor legalităţii respectării drepturilor omului în
activitatea jurisdicţională.
Curriculumul disciplinei în cauză se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad
diferit de complexitate: de cunoaştere, de aplicare şi integrare. Nivelul cunoaştere presupune
acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul asistenţei juridice
internaţională în materie procesual penală. Aplicarea presupune deprinderea abilităţilor tipice
disciplinei, dezvoltarea capacităţilor de a transpune în plan practic cunoştinţele teoretice.
Integrarea îşi propune ca scop formarea capacităţilor de utilizare a cunoştinţelor teoretice şi al
abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea speţelor, rezolvarea unor sarcini cu un grad
sporit de complexitate, formularea şi argumentarea soluţiilor.
3
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
modulului /
disciplinei în
planul de
învăţământ
Anul
de
studii
Semestrul
Numărul de ore Evaluarea
Responsabil
de modul /
disciplină Tota
l
pre
leg.
sem
.
ind
ivid
.
Nr. de
credite
Forma
de
evaluare
M.08.A.083
zi IV 8 90 14 14 62 3 examen T. ZBANCĂ
M.09.A.079
frecvenţă
redusă
V 9 90 5 5 80 3 examen T. ZBANCĂ
III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
IV. COMPETENŢE
Competenţe generice:
1. Abilitatea de autoinstruire.
2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.
3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.
Competenţe specifice:
- să demonstreze cunoaşterea instituţiilor asistenţei juridice internaţionale în
materie penală, şi esenţa normelor juridice ce le reglementează.
Nr. Unităţi de conţinut
Realizarea în timp
C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1. Consideraţii generale privind asistenţa juridică
internaţională în materie penală 1
1 1
1 5 7
2. Izvoarele și sursele de reglementare 1 1 4 7
3. Principiile asistenţei juridice internaţionale în materie
penală 1
1
1
1
6 7
4. Formele asistenţei juridice internaţionale în materie
penală 2 2 6 8
5. Cooperarea organelor de poliție judiciară (Interpol) 1
1
1
1
5 7
6. Comunicarea actelor procedurale şi citarea martorilor,
experţilor şi a persoanelor condamnate 1 1 5 7
7. Efectuarea de comisii rogatorii internaționale 1 1
1 1
6 7
8. Realizarea extrădării 2 2 7 8
9. Transferul procedurilor penale 1
1
1
1
6 7
10. Transferul persoanelor condamnate 2 2 6 8
11. Recunoaşterea hotărîrilor penale ale instanţelor străine 1 1 6 7
Total 14 5 14 5 62 80
4
- să aplice normele juridice în activitatea practică a formelor asistenţei juridice
internaţionale în materie penală.
- să aprecieze corect diverse situaţi în baza cunoştinţelor obţinute.
- să demonstreze capacitatea de a lua decizii la nivele operaţionale şi tactice.
- să evalueze locul şi rolul asistenţei juridice internaţionale în materie penală
şi a procedurii penale din perspectiva propriei specialităţi
V. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI
La nivel de cunoaştere şi înţelegere studenţii trebuie: - să acumuleze cunoştinţe teoretice privind normele şi instituţiile Dreptului
procesual penal cu elemente de extraneitate
- să indice obiectivele Dreptului procesual penal cu elemente de extraneitate
- să determine obiectul de reglementare al Dreptului procesual penal cu elemente de
extraneitate
- să interpreteze normele juridice procesual penale ce reglementează procesul penal
cu privire la Extrădare
- să stabilească rolul procesului penal în cadrul realizării politicii penale a statului în
vederea combaterii eficiente a fenomenului infracţional în comunitatea statelor
membre la convenţii
La nivel de aplicare: - să identifice particularităţile aplicării legii procesual penale în timp, spaţiu şi
asupra persoanelor
- să argumenteze esenţa unor fenomene sau instituţii
- să clasifice situaţiile cînd este posibilă extrădarea persoanei
- să poată aplica noile instituţii ale Dreptului procesual penal în contextul apariţiei şi
dezvoltării lor istorice şi în concordanţă cu reformele judiciare
- să clasifice categoriile de drept procesual penal în dependenţă de acţiunile cerute
prin comisie rogatorie.
- să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile din practica judiciară
- să aplice metode eficiente la instruirea juridică a comunităţii
La nivel de integrare: - să stabilească corelaţia între doctrina şi practica internaţională în materie penală
- să aprecieze rolul subiecţilor în cadrul procesului penal
- să elaboreze propuneri de lege ferenda
- să-şi asume responsabilitatea faţă de consecinţele erorilor determinate de aplicarea
incorectă a legii
- să-şi perfecţioneze continuu capacitatea de a lua decizii legale în situaţii concrete
ale urmăririi penale şi executare a cererilor de extrădare sau comisie rogatorie
- să determine perspectivele dezvoltării dreptului procesual penal ca instrument de
realizare a politicii penale.
- să formuleze propuneri de integrare a prevederilor normelor procesual penale
naţionale cu prevederile legislaţiei europene şi prevederile convenţiilor
internaţionale ratificate de Republica Moldova;
5
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI
ASISTENŢA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ
Subiectul 1.Consideraţii generale privind asistenţa juridică internaţională în materie penală
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească de asistenţă juridică internaţională
în materie penală;
- să caracterizeze obiectul asistenţei juridice
internaţionale în materie penală;
- să cunoască modul de transmitere a adresărilor
de asistenţă juridică.
- să delimiteze volumul asistenţei juridice
- să ştie cazurile de refuz la asistenţă juridică
internaţională
1. Noţiunea de asistenţă juridică
internaţională în materie penală.
2. Obiectul asistenţei juridice
internaţionale în materie penală.
3. Organele care decid admiterea sau
refuzul asistenţei juridice
internaţionale.
4. Modul de transmitere a adresărilor de
asistenţă juridică.
5. Volumul asistenţei juridice.
6. Refuzul la asistenţă juridică
internaţională.
7. Cheltuielile legate de acordarea
asistenţei juridice internaţionale în
materie penală.
Subiectul 2. Izvoarele și sursele de reglementare
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să numească izvoarele asistenței juridice
internaționale în materie penală;
- să cunoască sursele de reglementare juridică
a asistenței juridice internaționale în materie
penală;
- să deosebească convenţiile internaţionale
multilaterale de cele bilaterale;
- să determine principiile de aplicare în caz de
divergenţe între tratate.
1. Sursele şi reglementarea juridică internă a
asistenţei juridice internaţionale în
materie penală;
2. Convenţiile internaţionale multilaterale;
3. Tratate internaţionale bilaterale;
4. Principiile de aplicare în caz de divergenţe
între tratate.
Subiectul 3. Principiile asistenţei juridice internaţionale în materie penală
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască clasificarea principiilor
asistenței juridice internaționale în materie
penală;
- să deosebească principiile generale de cele
specifice;
1. principiul legalităţii;
2. principiul reciprocităţii;
3. principiul universalităţii;
4. principiul personalităţii legii penale;
5. principiul protecţiei reale;
6. respectarea suveranităţii şi securităţii
statelor ce au încheiat acordul;
7. principiul non bis in idem;
8. principiul confidenţialităţii;
9. recunoaşterea competenţei statului
străin pe cauza penală, în privinţa
căreia este solicitată asistenţa;
6
10. cedarea unei părţi din suveranitate la
efectuarea acţiunilor cu participarea
cetăţenilor statului străin, etc.
Subiectul 4. Formele de asistenţă juridică internaţională în materie penală
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să clasifice formele de asistenţă juridică
internaţională în materie penală;
- să identifice formele de asistenţă juridică
eventual acceptabile şi cele consacrate;
- să stabilească legătura dintre formele de
asistenţă juridică cu caracter procesual şi
organele care decid admiterea sau refuzul
asistenţei juridice internaţionale;
- să cunoască care sunt organele de poliţie
judiciară.
1. Clasificarea formelor de asistenţă
juridică internaţională în materie penală;
2. Forme de asistenţă juridică eventual
acceptabile;
3. Forme de asistenţă juridică consacrate:
- cu caracter informativ.
- cu caracter procesual.
Subiectul 5. Cooperarea organelor de poliţie judiciară (Interpol).
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să determine scopul organizaţiei
internaţionale a poliţiei criminale;
- să evidenţieze principalele direcţii în
activitatea O.I.P.C.;
- să cunoască împuternicirile Biroul Central
Naţional Interpol din Republica Moldova;
- să stabilească obiectivele Oficiului European
de Poliţie (Europol) şi a Punctului Naţional
de Contact Europol în Republica Moldova.
1. Organizaţia Internaţională a Poliţiei
Criminale (O.I.P.C. Interpol);
2. Biroul Central Naţional Interpol din
Republica Moldova;
3. Oficiul European de Poliţie (Europol);
Subiectul 6. Comunicarea actelor procedurale şi citarea martorilor, experţilor şi a
persoanelor condamnate.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască care sunt actele procedurale;
- să cunoască termenul necesar comunicării
actelor procedurale;
- să determine particularităţile formelor de
citare a martorului sau a expertului care se
află în afara hotarelor Republicii Moldova;
- să evidenţieze efectele neprezentării
martorului sau a expertului.
- să cunoască imunităţile martorilor, experţilor
sau a persoanelor condamnate;
- să explice condiţiile audierii prin
teleconferinţă.
1. Obligaţia de comunicare a actelor
procedurale;
2. Comunicarea şi dovada comunicării;
3. Termenul necesar comunicării actelor
procedurale;
4. Adresarea de comunicare în străinătate a
actelor procedurale;
5. Participarea martorilor sau experţilor în
faţa organelor de urmărire penală sau a
instanţelor sale judecătoreşti;
6. Neprezentarea martorului sau a expertului.
Refuzul de a depune mărturii;
7. Imunităţile şi protecţia martorilor;
8. Transferul temporar al martorilor deţinuţi;
9. Audierile prin teleconferinţă.
7
Subiectul 7. Efectuarea de comisii rogatorii internaţionale
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să descrie conceptul de comisie rogatorie;
- să clasifice acţiunile cerute prin comisie
rogatorie;
- să argumenteze formele de executare ale
comisiei rogatorii cerute de organele din
străinătate;
- să delimiteze comisia rogatorie
internaţională pasivă.
1. Noţiunea şi obiectivele comisiei rogatorii.
2. Adresare prin comisie rogatorie.
3. Comisie rogatorie internaţională activă.
4. Conţinutul şi forma cererii de comisie
rogatorie.
5. Valabilitatea actului procedural.
6. Executarea în Republica Moldova a
comisiei rogatorii cerute de organele din
străinătate.
7. Comisie rogatorie internaţională pasivă.
Subiectul 8. Realizarea extrădării
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească noţiunea de extrădare;
- să identifice condiţiile realizării extrădării;
- să descrie adresarea cu cerere de extrădare;
- să stabilească temeiurile, regulile şi actele
necesare extrădării;
- să determine drepturile şi obligaţiile statului
care acordă extrădarea şi ale statului care
cere extrădarea;
- să delimiteze procedura simplificată de
extrădare;
- să cunoască condiţiile extrădării persoanei
aflate pe teritoriul Republicii Moldova;
- să ştie să aplice corect legislaţia cu privire la
extrădare;
- să cunoască condiţiile şi procedura
transmiterii obiectelor care pot avea
importanţă ca probe în cauza pentru care se
cere extrădarea,
- să cunoască cazurile când nu se extrădează
persoana solicitată.
1. Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale
extrădării;
2. Extrădarea în jurisprudenţa Curţii
europene a drepturilor omului,
3. Condiţiile de fond ale extrădării,
4. Condiţiile de formă ale extrădării,
Aspecte generale ale procedurii
extrădării;
Procedura Solicitării extrădării de
către Republica Moldova
Procedura extrădării din Republica
Moldova
Alte proceduri ale extrădării din
Republica Moldova
Subiectul 9. Transferul procedurilor penale.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să cunoască condiţiile preluării urmăririi
penale la cererea unui stat străin;
- să determine temeiurile de preluare a
urmăririi penale;
- să deosebească procedura de preluare a
urmăririi penale de cea de preluare a cauzelor
1. Obligativitatea preluării urmăririi penale la
cererea unui stat străin;
2. Temeiurile de preluare a urmăririi penale;
3. Procedura de preluare a urmăririi penale;
4. Procedura de preluare a cauzelor penale
aflate în faza judiciară a procesului penal.
8
penale aflate în faza judiciară a procesului
penal.
- să cunoască condiţiile generale transmiterii
cauzelor penale aflate în faza de urmărire
penală a procesului penal;
- să delimiteze transmiterea cauzelor penale
aflate în examinare judiciară;
- să determine efectele transmiterii
procedurilor penale
5. Transmiterea cauzelor penale aflate în
faza de urmărire penală a procesului
penal;
6. Transmiterea cauzelor penale aflate în
examinare judiciară;
7. Efectele transmiterii procedurilor penale.
Subiectul 10. Transferul persoanelor condamnate
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească conceptul şi esenţa instituţiei
de transferare a persoanelor condamnate;
- să clasifice temeiurile transferului de
persoane condamnate;
- să caracterizeze condiţiile transferului de
persoane condamnate;
- să determine necesitatea comunicării
informaţiilor privind transferul persoanelor
condamnate;
- să aprecieze importanţa consimţământului
pentru transfer.
- să facă propuneri de optimizare a legislaţiei
în cazurile de transfer a persoanelor
condamnate.
1. Prevederi generale privind transferul
persoanelor condamnate;
2. Republica Moldova ca stat de condamnare;
3. Republica Moldova ca stat de executare;
4. Republica Moldova ca stat de tranzit.
Subiectul 11. Recunoaşterea hotărârilor penale ale instanţelor judecătoreşti străine
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să relateze noţiunea şi esenţa instituţiei de
recunoaştere a hotărârilor penale ale
instanţelor străine;
- să identifice particularităţile şi cazurile şi
condiţii de recunoaştere a hotărârilor penale
ale instanţelor străine.
- să prognozeze evoluţia instituţiei de
recunoaştere a hotărârilor instanţelor străine;
- să caracterizeze cazurile de refuz în
recunoaşterea hotărârilor penale ale
instanţelor străine
- să aprecieze importanţa recunoaşterii
hotărârilor instanţelor străine.
1. Dispoziţii generale privind Recunoaşterea
hotărârilor penale ale instanţelor
judecătoreşti străine;
2. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor
penale străine;
3. Executarea hotărârilor penale naţionale în
străinătate.
9
VII. LUCRU INDIVIDUAL
Nr. Produsul
preconizat
Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
1.
Referat:
Principiile de
asistenţă juridică
internaţională în
materie penală
clasificarea
principiilor de
asistenţă juridică
internaţională în
materie penală;
deosebirea dintre
principiile generale
și cele specifice;
Analiza detaliată a
principiilor
- raportarea la principiilor
generale la cele specifice;
- utilizarea cunoştinţelor
obţinute din studiile
anterioare
Până la
01.12.2013
2.
Raport:
Problemele
extrădării
persoanelor
cetăţeni a statului
solicitat”
Studierea condițiilor
de fond și de formă ale
extradării
Analiza structurii şi
conţinutului acestora
Elaborarea raportului
de analiză comparată.
- alegerea sistemelor de
realizare a extrădării;
- analiza detaliată a acestora;
- raportarea la principiile
specifice;
- utilizarea cunoştinţelor
obţinute din studiile
anterioare
Până la
01.03.2014
3.
Referat:
„Audierea
martorului prin
comisie
rogatorie”
Studiu bibliografic
Analiza noţiunii de
comisie rogatorie
Elaborarea unei
sinteze
(unui proiect)
- respectarea cerinţelor de
formă
- numărul şi diversitatea
surselor bibliografice;
- gradul de analiză noţiunii
de comisie rogatorie
- modul de identificare şi
gradul de analiza acțiunilor
procesuale realizate prin
comisie rogatorie;
- volumul 10-12 pag. scris
de mână
- calitatea concluziilor
recomandărilor
Până la
10.04.2014
4.
Studiu de caz:
transferul
persoanei
condamnate
identificarea cazului
de studiat
analiza cazului şi a
legislaţiei pertinente
realizarea studiului
structurat
- relevanţa cazului studiat;
- corectitudinea
identificării părţilor şi a
obiectului acţiunii în
respectivul caz de transfer a
persoanei condamnate;
- gradul de cunoaştere şi
înţelegere a cazului şi
legislaţiei aplicabile
- gradul de argumentare
concluziilor.
Până la
20.05.2014
10
VIII. TEMATICA REFERATELOR
pentru lucru individual la disciplina
Asistență juridică internaţională în materie penală
1. Conceptul, evoluţia şi perspectivele asistenţei juridice internaţionale în materie penală
2. Modul de transmitere a cererilor de asistenţă juridică internaţională în materie penală
3. Motivele de refuz ale asistenţei juridice internaţionale
4. Principiile asistenţei juridice internaţionale în materie penală
5. Aplicarea principiului reciprocităţii
6. Respectarea principiului necondamnării repetate pentru una şi aceeaşi faptă
7. Competenţa naţională în domeniul asistenţei juridice internaţionale în materie penală
8. Formele de asistenţă juridică internaţională în materie penală.
9. Cooperarea organelor de poliţie judiciară
10. Adresarea de comunicare în străinătate a actelor procedurale
11. Participarea martorilor sau experţilor în faţa organelor de urmărire penală sau a
instanţelor sale judecătoreşti
12. Audierile prin teleconferinţă în cadrul asistenţei juridice internaţionale
13. Principiul specialităţii comisiei rogatorii
14. Efectuarea de comisii rogatorii
15. Transferul procedurilor penale
16. Temeiurile și procedura de preluare a urmăririi penale
17. Procedura de extrădare din Republica Moldova
18. Extrădarea simplificată
19. Predarea persoanei extrădate
20. Preluarea și primirea persoanei extrădate
21. Transferul persoanelor condamnate: Republica Moldova ca stat de condamnare
22. Transferul persoanelor condamnate: Republica Moldova ca stat de executare
23. Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor penale străine
24. Executarea hotărîrilor penale naţionale în străinătate
CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:
Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână și 8-10 pagini tapate
1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat,
conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2013)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei
cercetate legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de mână:
Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)
1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …
Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.) 2.2.
2.3..
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf,
1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse
11
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI
1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de
caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul
seminarului şi pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control
(testări), cum ar fi:
Lucrarea 1
1) Noţiunea, caracteristica şi locul asistenţei juridice internaţionale în materie penală
în sistemul dreptului:
a) Definiţi asistenţa juridică internaţională în materie penală şi identificaţi trăsăturile ei
caracteristice.
b) Determinaţi locul asistenţei juridice internaţionale în materie penală în sistemul
dreptului.
c) Apreciaţi importanţa şi locul asistenţei juridice internaţionale în materie penală
conform concepţiilor doctrinale.
2) Noţiunea, semnele şi componenţa juridică a extradării:
a) Definiţi noţiunea şi trăsăturile extradării.
b) Determinaţi semnele în coraport cu componenţa juridică a extradării.
c) Formulaţi trăsăturile distinctive ce deosebeşte extradarea de instituțiile apropiate
extradării (expulzarea, readmisia).
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente
(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen
scris incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:
Testul nr. 1
Subiectul 1. Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine.
1.1 Relataţi despre sistemului izvoarelor de drept aplicabil recunoaşterii hotărârilor
judecătoreşti străine.
1.2 Stabiliţi interconexiunea dintre reglementarea internă a recunoaşterii hotăririlor
judecătoreşti străine şi normele dreptului internaţional şi ale tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
1.3 Consideraţi oportună recunoaşterea ca izvor de drept a precedentului judiciar în sistemului
izvoarelor dreptului procesual penal prin prisma obligaţiei de respectare a jurisprudenţei CEDO
pe problema în cauză.
Subiectul 2. Transferul persoanelor condamnate.
2.1 Descrieţi procedura transferul persoanelor condamnate.
2.2 Enumeraţi garanţiile procesuale la efectuarea transferului persoanelor condamnate.
2.3 Consideraţi compatibilă cu normele internaţionale posibilitatea nerecunoaşterii hotărârilor
judecătoreşti ale altor state?
12
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN
la disciplina
Asistenţa juridică internaţională în materie penală
1. Consideraţii generale privind asistenţa juridică internaţională în materie penală
2. Izvoarele și sursele de reglementare
3. Principiile asistenţei juridice internaţionale în materie penală
4. Principiul legalităţii în cadrul asistenţei juridice internaţionale în materie penală
5. Principiul reciprocităţii
6. Principiul universalităţii
7. Principiul personalităţii legii penale
8. Principiul protecţiei reale
9. Principiul non bis in idem;
10. Formele asistenţei juridice internaţionale în materie penală
11. Forme de asistenţă juridică internaţională eventual acceptabile;
12. Forme de asistenţă juridică internaţională consacrate:
13. Cooperarea organelor de poliție judiciară (Interpol)
14. Comunicarea actelor procedurale
15. Citarea martorilor, experţilor şi a persoanelor condamnate
16. Efectuarea de comisii rogatorii internaționale
17. Dispoziții generale privind extrădarea
18. Condiţiile de fond ale extrădării,
19. Condiţiile de formă ale extrădării,
20. Transferul procedurilor penale
21. Transmiterea procedurilor represive către autorităţile străine.
22. Dispoziții generale privind transferul persoanelor condamnate
23. Transferul persoanelor condamnate: Republica Moldova ca stat de condamnare
24. Transferul persoanelor condamnate: Republica Moldova ca stat de executare;
25. Dispoziţii generale privind recunoaşterea hotărârilor penale ale instanţelor judecătoreşti
străine
26. Recunoaşterea hotărârilor penale străine
27. Executarea hotărârilor penale naţionale în străinătate.
XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ
la disciplina
Asistenţa juridică internaţională în materie penală
1. Asistenţa juridică internaţională în materie penală.
2. Formele de cooperare juridică internaţională în materie penală.
3. Extrădarea în procesul penal al Republicii Moldova.
4. Transferul procedurilor penale în cadrul asistenţei juridice internaţionale în materie penală.
5. Transferul persoanelor condamnate în cadrul asistenţei juridice internaţionale în materie
penală
6. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor penale străine
13
XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
I. ACTE NORMATIVE
a) Acte internaţionale şi regionale
1. Convenţia europeană de extradare din 13.12.57 //Tratate internaţionale 1/318, 1998.
2. Declaraţia universală a drepturilor omului (10.12.1948).
3. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (4.11.1950).
4. Regulile standardelor minimale de tratare a deţinuţilor (1955).
5. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966).
6. Convenţia împotriva torturilor şi a altor forme de comportament şi pedepse antiumane, crude
sau care înjosesc demnitatea omului (1984).
7. Principiile generale, privitor la independenţa organelor judecătoreşti (1985).
8. Declaraţia principiilor generale ale justiţiei pentru victimele infracţiunilor şi abuzurilor de
putere (1985).
9. Regulile standardelor minimale al ONU privitor la efectuarea justiţiei în privinţa
infractorilor minori (1985).
10. Convenţia despre drepturile copilului (1989).
11. Cumulul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor reţinute sau arestate în orice formă
ar fi fost aceasta efectuată (1988).
12. Convenţia europeană despre colaborarea reciprocă privind asistenţa juridică internaţională în
materie penală şi protocolul ei (1959).
13. Convenţia europeană despre valabilitatea internaţională a sentinţelor pe cauzele penale
(1970).
14. Convenţia ţărilor CSI privind asistenţa juridică şi raporturile de drept în procesele civile,
familiale şi penale ( 22.01.1993 ).
15. Tratatul între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală (25.02.1993).
16. Tratatul între Republica Moldova şi Ucrana cu privire la asistenţa juridică şi relaţiile juridice
în materie civilă şi penală (13.12.1993).
b) Acte normative naţionale
1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994.
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, din 14 martie 2003.
3. Legea cu privire la Procuratură, nr.118-XV din 14 martie 2003.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională, nr.317-XIII din 13.12.1994.
5. Codul jurisdicţiei constituţionale, nr.502-XIII din 16.06.1995.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la statutul judecătorului, nr.544-XIII din 20.07.1995.
7. Legea Republicii Moldova cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti,
nr.853-XIII din 29.051996.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la poliţie, nr.416 din 18.12.1990.
9. Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea operativă şi de investigaţii, nr. 727-XIV
din 16.12.1999.
10. Legea Republicii Moldova cu privire la securitatea de stat a părţii vătămate, martorilor şi
altor persoane, care au colaborat în procesul penal, nr.1458-XIII din 28.01.1998.
II. LITERATURĂ TEORETICĂ
1. Abraham P., Derşidan E. Dicţionar de termeni juridici uzuali. – Bucureşti: Naţional, 2000. –
761 p.
2. Anghel I.M. Tratatul internaţional şi dreptul intern. – Bucureşti: Lumina Lex, 1999. – 163 p.
3. Apetrei M. Drept procesual penal. – Bucureşti: Oscar Print, 1999. – 402 p.
4. Bercheşan V., Dumitraşcu I.N. Probele şi mijloacele de probă. Bucureşti: Editura
14
Ministerului de Interne, 1994.
5. Brezeanu O. Minorul şi Legea Penală. – Bucureşti: ALL BECK, 1998. – 156 p.
6. Dabu V. Despre dreptul şi arta apărării. – Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
1994. – 302 p.
7. Deleanu I., Deleanu V. Hotărîrea judecătorească. – Arad: Servo-Sat, 1998. – 429 p.
8. Georgescu P.A. Filosofia dreptului în contextul actualităţii // Tratat şi antologie de texte. –
Bucureşti: Universitatea „Titu Maiorescu”, 2001. – 416 p.
9. Iuga M. Căile legale de atac în procesul penal. – Chişinău: Garuda-art, 2000. – 210 p.
10. Istrate I. Libertatea persoanei şi garanţiile ei procesual-penale. – Craiova, 1984. – 231 p.
11. Mateuţ Gh. Procedura penală. – Bucureşti: Lumina Lex, 1998. – 368 p.
12. Mihai Gh.C. Fundamentele dreptului. Argumentare şi interpretare în drept. – Bucureşti:
Lumina Lex, 1999. – 383 p.
13. Neagu Ion. Drept procesual penal. Tratat. – Bucureşti: Global Lex, 2002. – 885 p.
14. Nicolae E.A. Urmărirea şi judecarea unor infracţiuni flagrante. – Bucureşti: Lumina Lex,
1999. – 160 p.
15. Nistoreanu Gh., Tulbure A., Apetrei M., Nae L. Manual de drept procesual penal. –
Bucureşti: Europa Nova, 1999. – 351 p.
16. Papadopol V., Turianu C. Apelul penal. – Bucureşti: Şansa, 1994. – 293 p.
17. Păvăleanu V. Drept procesual penal. Partea generală. – Bucureşti: Lumina Lex, 2001. – 520
p.
18. Păvăleanu V., Păvăleanu L. Limitarea şi privarea de libertate ca măsuri penale. – Iaşi:
Chemarea, 1997. – 134 p.
19. Popovici T. Unele aspecte ale eticii judiciare şi responsabilitatea judecătorului în Republica
Moldova (cercetare comparativă de drept procesual penal). – Chişinău, 2000. – 164 p.
20. Pitulescu I., Derşidan E., Abraham P., Ranete I. Dicţionar explicativ şi practic de drept penal
şi procesual penal. – Bucureşti: Naţional, 1997. – 619 p.
21. Predescu O., Popescu Slăniceanu I., Dinulescu R. Curs de drept procesual penal. – Bucureşti:
Bravo Press, 1998. – 160 p.
22. Teodoru Gr. Drept procesual penal. – Iaşi: Cugetarea, 1996. – 433 p.
23. Tulbure A. Prezumţia de nevinovăţie. – Sibiu, 1996.
24. Volonciu N. Tratat de procedură penală. Vol.1. – Bucureşti: Paideia, 1993. – 504 p.
25. Volonciu N. Tratat de procedură penală. Parte Specială. Vol.II. – Bucureşti: Paideia, 1994. –
502 p.
26. Адвокат в уголовном процессе / Отв. ред. Лупинская П.А.. Сост. Гаврилов С.Н. -
Москва: Новый Юрист, 1997. – 321 p.
27. Алексеева Л.Б., Жуйков В.М., Лукашук И.И. Международные нормы о правах человека
и применение их судами Российской Федерации: Практическое пособие. - Москва:
Права человека, 1996. – 321 p.
28. Алексеева Л.Б. Нравственную сторону оправдательного вердикта оставляю в стороне //
Российская юстиция. – 1995. – №8. – P.4-7.
29. Апарова Т.В. Суд и судебный процесс Великобритании. Англия, Уэльс, Шотландия. –
Москва: Триада, Лтд, 1996.
30. Безлепкин Б.Т. Уголовный процесс России. Общая часть и досудебные стадии: Курс
лекций. – Москва: Международный Университет Бизнеса и Управления, 1998. – 320 p.
31. Безлепкин Б.Т. Уголовный процесс России в вопросах и ответах: Учебное пособие. –
Москва: Юристъ, 2000. – 312 p.
32. Букреев В.И., Римская И.Н. Этика права: От истоков этики и права к мировоззрению:
Учебное пособие. – Москва: Юрайт, 1999. – 336 p.
33. Викторский С.И. Русский уголовный процесс: Учебное пособие. – Москва:
Юридическое бюро «Городец», 1997. – 448 p.
34. Владимиров Л.Е. Учение об уголовных доказательствах. – Тула: Автограф, 2000. – 464
p.
15
35. Власова Н.А. Уголовный процесс: Курс лекций. – Москва: Изд-во «Щит-М», 2001. –
196 p.
36. Глушков А.И. Уголовный процесс: Учебное пособие для студ. сред. проф. учеб.
заведений. – Москва: Издательский центр «Академия». Мастерство. Высшая школа,
2000. – 264 p.
37. Головко Л.В. Дознание и предварительное следствие в уголовном процессе Франции. –
Москва: Спарк, 1995. – 130 p.
38. Громов Н.А., Полунин С.А. Санкции в уголовно-процессуальном праве России. –
Москва: Городец, 1998. – 152 p.
39. Громов Н.А., Пономаренков В.А., Францифоров Ю.В. Уголовный процесс России:
Учебник. – Москва: Юрайт-М, 2001. – 556 p.
40. Гуценко К.Ф., Головко Л.В., Филимонов Б.А. Уголовный процесс западных
государств. – Москва: Зерцало, 2002. – 528 p.
41. Комментарий к Уголовно-процессуальному кодексу Российской Федерации / Отв. ред.
Козак Д.Н., Мизулина Е.Б. – Москва: Юристъ, 2002. – 1039 p.
42. Куцова Э.Ф. Хрестоматия по уголовному процессу России: Учебное пособие. –
Москва: Городец, 1999. – 272 p.
43. Мельник В.В. Искусство доказывания в состязательном уголовном процессе. –
Москва: Дело, 2000. – 496 p.
44. Нерсесянц В.С. Философия права. – Москва: Норма, 2000. – 256 p.
45. Романов А.К. Правовая система Англии: Учебное пособие. – Москва: Дело, 2000. – 344
p.
46. Рыжаков А.П. Уголовный процесс: Учебник для вузов. – Москва: Приор, 1999. – 592 p.
47. Савицкий В.М., Ларин А.М. Уголовный процесс: Словарь-справочник. – Москва:
Контракт; Инфра-М, 1999. – 271 p.
48. Смирнов А.В. Модели уголовного процесса. – Санкт-Петербург: Наука, 2000. – 224 p.
49. Смирнова Н.Н. Уголовный процесс: Учебник. – Санкт-Петербург: Изд-во Михайлова
В.А., 2000. – 384 p.
50. Уголовно-процессуальное право Российской Федерации: Учебник / Отв. ред. П.А.
Лупинская. 3-е изд., перераб. и доп. – Москва: Юристъ, 2000. – 696 p.
51. Уголовный процесс: Учебник для вузов / Под ред. В.П. Божьева. 2-е изд., испр. и доп. –
Москва: Спарк, 2000. – 574 p.
52. Уголовный процесс: Учебник для студентов юридических вузов и факультетов / Под
ред. К.Ф. Гуценко. Издание 4-е, переработанное и дополненное. – Москва: Зерцало,
2000. – 608 p.