asia de est

7/26/2019 Asia de Est

1/47

Asia de Est


2/47


3/47

Asia de Esteste o regiune geografc acrei delimitare este controversat. Statele i teritoriile incluse aici sunt: China,

inclusiv regiunile administrative speciale Hong

Kong i Macao, aponia, Coreea de !ord,Coreea de Sud, "ai#an i Mongolia. Asia de Est mai este perceput ca $ntreg

teritoriul cuprins $ntre %ndia i Amur, divi&at $n

Asia de !ord'Est i Asia de Sud'Est.Asia deNord-Est include uneori i (inutul de la nord de)alea Amurului.


4/47

Asia de EstSupra*a+a: ,-/,012 3m45opula+ie: ,667,/27,100 locuitori

State: 89imi vorite: chine&, coreean, mongol,;apone&,


5/47

China

este situat $n Asia, avndcoordonatele geografce 6B00 lat.

!, 06B00 long. ESupra*a+a +rii este: /,6/8,/8 3m ptra+i dintre care uscat:

/.78.20 3m7, apa: 710.660 3m79ungime grani+ pe uscat: 77,1 3m9ungime grani+ pe ap Dlinie de coast: 2,600 3mFri $nvecinate:S : M?anmar , 9aos


6/47

elie* ' China

elie*ul Chinei este *oarte variat, mun(ii,podi


7/47

in punct de vedere f&ico'geografc, Chinapoate f divi&at $n trei mari regiuni: China deSud')est, China de !ord')est


8/47

. China de Sud-Vest cuprinde dou mari unit+i de relie*:5odi


9/47

5odi


10/47

7. China de Nord-Vest cuprinde depresiunile "arim


11/47

"ian Shan D Mun+iiCere


12/47

. China de Est este *ormat dintr'o asociere de cmpii aluvialeePtinse, depresiuni, podi


13/47

Clima Chinei

China are o clim *oarte variat, determinat de maimul(i *actori: locali&area geografc, supra*a(a *oartemare, relie*ul, larga deschidere spre =ceanul 5acifc


14/47

5rincipalele ruri care se scurg spre =ceanul 5acifcsunt: Chang iang, Huang He Dcuvintele ;iang


15/47

Al doilea ru ca marime este Huang HeDLuviul@alen, 6282 3m7, care i&vorte din "iet

Dprovincia inghai, traversea& partea nordica Chinei D5odi


16/47

)egeta+ia


17/47

"auna. 5durile din sudul +rii de+in cea mai marediversitate *aunistic. Nnele specii de aici sunt rare


18/47

intre cele mai importante re&erva+iinaturale na+ionale Chinei se pot enumera:Volong Deste unul dintre cele maiimportante haitate ale ursului panda ,Ar;in ShanD$n nordul "ietului ' cea mai

mare re&erva+ie din China, cu o supra*a+de 26 mii 3m7


19/47

aponia

aponia este un arhipelag, locali&at $ntreMarea aponiei i =ceanul 5acifc, compus dinpatru insule mari: Ho33aido, Honshu, Shi3o3u iK?ushu i numeroase insule mici, mai $nsemnate

find insulele !ansei i =gasa#ara. Se ePtinde pedirec(ia !E'S) pe circa 7-00 3m, ocup osupra*a( de aproape 1- mii 3m7


20/47

elie*ul aponiei

elie*ul aponiei este predominant muntos icolinar, circa -6I din teritoriu $ncadrndu'seacestor unit+i de relie*, din care 12Imun(ilor. @radul de *ragmentare este *oarteaccentuat, impus att de tectonic ct


21/47

elie*ul vulcanic este repre&entativ,eviden(iindu'se vulcanul Uu;i'sanD118 m,

care are un con de *orm aproape per*ect, cuun diametru la a& de - 3m.


22/47

Cmpiile, care ocup circa 2I din supra*a(aaponiei, sunt ePtinse, $n special, $n lungulcursurilor in*erioare ale principalelor ruri i $n&onele litorale, avnd caracter aluvial. Suntreduse ca supra*a(, dar ine umani&ate. 5ecoasta vestic se remarc cmpile %shi3ari,A3ita i !iigata, iar pe cea estic Kushiro,

"o3achi, Sendai, Kanto .


23/47

Clima aponiei

aponia are o clim care varia& semnifcativ de lanord la sud, dar i de la vest la est, findinLuen(at de dispunerea $n latitudine, altitudinearidicat, orientarea relie*ului, supra*e(ele acvatice

$ncon;urtoare, curen(ii oceanici Kuroshioi=?ashio, precum i de circula(ia musonic.aponia are , $n marea sa parte, o clim temperat

cu patru anotimpuri, ceva mai rece $n parteanordic, unde temperaturile medii ale iernii suntnegative.

5recipita(iile sunt ogate, cu valori care depesc7000 mmWan, mai mari vara.


24/47

in punct de vedere hidrografc, aponia de+ineruri scurte i repe&i, lacuri cu supra*e(e reduse i

ogate ape suterane, remarcaile find cele termale. Cele mai importante ruri sunt: ShinanoD81 3m,

cel mai lung din aponia , "one, %shi3ari, "eshio etc .in punct de vedere genetic lacurile sunt de

diverse tipuri: tectonice, litorale, de crater, de ara;vulcanic sau antropice. intre cele tectonice, sedistinge lacul >i#a, situat $n partea central a insuleiHonshu Dpre*ectura Shinga, care are o supra*a( decirca 810 3m7Dcel mai mare lac al aponiei i o

adncime maPim de 02 m.9acuri litorale : Saroma, Aashiri


25/47

9acul A3an 9acul >i#a


26/47

)egeta+ia


27/47

"auna# Are o *aun destul de divers, cu multe speciiendemice, iar pentru numeroase specii de psri

constituie o important rut de migra(ie, unelecuirind sau iernnd aici. Cocorul ;apone& este unsimol na(ional pentru ;apone&i. Este o specievulnerail a crei haitat este $ntlnit $n estul insuleiHo33aido, find prote;at $n e&erva(ia Cocorului apone&

Kushiro.5rintre speciile amenin+ate cu dispari+ia, se aL vidra;apone& de ru din sudul insulei Sh?3o3u


28/47


29/47

Coreea de !ord

Coreea de !ord ocup partea de nord a 5eninsulei

Coreene


30/47

Reliefuleste variat, predominant $nalt, ccatrei ptrimi din teritoriu aLndu'se la oaltitudine de peste 600 m. elie*ul +rii estealpin, *ormat din lan+uri de mun+i


31/47

Clima$

)aria+iile climatice sunt semnifcative, avnd $nvedere supra*a+a mic a peninsulei. "emperaturamedie, $n ianuarie este de '1 BC, la Chunggang, lalimita nord'central,


32/47

Veeta!ie %i &aun'

Jn &ona de munte, $n general pduri deconi*ere, dar i de *oioase D$n total -0I dinteritoriuY puni alpine. Jn Sud plantetropicale i sutropicale.

Uauna este ogat: tigrul, leopardul de&pad, cprioara roie, uri runi.

9eopardul de &pad


33/47

Coreea de Sud

Coreea de Sud ocup teritoriul sudic al5eninsulei Coreea, care ptrunde $n mareaproPimativ 00 3m. Aceast peninsul

muntoas este $ncon;urat la vest de Marea@alen, la est de Marea aponiei


34/47

Coreea de Sud poate f $mpr+it $n patru

mari regiuni:partea estic cu mun+i $nal+i


35/47

"eritoriul +rii este predominant muntos


36/47

Climaeste temperat cu precipita+ii ogate$n timpul verii


37/47

(idrora)a$

urile din Coreea de Sud sunt scurte


38/47

Veeta!ia %i &auna

)egeta+ia corespunde Lorei manciuriene aprute lacontactul dintre pdurile temperate orealeDtaigaua


39/47

"ai#an

Tai*aneste o +ar insular, cu recunoa


40/47

+elie&uleste $n special muntos. ou treimidin supra*a+a insulei sunt acoperite de mun+i


41/47

Climaeste sutropical. "emperaturilesunt mari, media anual este aproPimativ

77ZDcu ePcep+ia mun+ilor. %nsula estea*ectat de musoni. pada cade doar laaltitudini de peste 000 m. 5artea de nord ainsulei are un se&on ploios, care durea& din

ianuarie pn la s*r


42/47

Veeta!ia %i &auna$

5durile acoper aproape ;umtate dininsul, $n special pdurile sutropicale. Aicicresc peste 2000 de specii de arori. Uaunaeste specifc climei


43/47

Mongolia

Suprafa a : 1.565.000 km2A ezare geografica : 4130" - 5210" lat.N, 8810" -

11940" long . E

Popula ia : 2.156.000 locuitori

Densitatea popula iei : 1,3 locuitori/km2

Capitala si cel mai mare ora: lan !ator, 600.500

locuitori

epulica Mongolia D cunoscuta mai demult ca Mongolia EPterna si


44/47

epulica Mongolia D cunoscuta mai demult ca Mongolia EPterna siepulica 5opulara Mongolia din estul Asiei Centrale este una dintrecele mai putin populate tari ale lumi. Ea are o granita de 000 3m cuusia in nord si o granita *oarte scurta 60 3m cu Ka&ahstan in vest.Are o supra*ata totala de uscat de .686.000 3m7, aproPimativ egala

cu cea a statului Alas3a din SNA si o populatie de 7.68.000 locuitori.Aproape integul teritoriu al Mongoliei este situat la o inaltime depeste 000 m peste nivelul marii. Ea este ase&ata pe platoul AsieiCentrale si se inalta in vestul Muntiilor Altai, ale caror var*uripermanent in&ape&ite ating peste 200 m . Acestia includ MunteleMonch Cha;rchan D287 m , cel mai inalt var* din tara. 9a est de

Muntii Altai este o depresiune cu peste 00 lacuri care incon;oara una&in *ertil drenat de raurile Selenge si "uul. %n coltul sud'estic alacestui a&in se gaseste Nlan >ator DNllanaatar, capitala si centrulcomercial al Mongoliei Dlantul muntos Khentai, la nord est de capitalaeste mai putin inalt. 5artea nordica a esertului @oi acoperaMongolia de sud si de sud'est. Cea mai mare parte a Mongoliei se aLa

intr'o &ona seismica activa iar cutremurile sunt un lucru oisnuit intoata tara.


45/47

ClimaMongolia are o clima continentala aspra, cuveri scurte si lande, din mai pana inseptemrie, si ierni lungi, cand temperaturilepot sa scada su '60BC. "emperaturile mediivaria&a mult, de la '76BC in ianuarie la 8BC iniulie la Nlan >ator. 5loile sunt *oarte variaile

si ploile torentiale ruste provoaca adeseainundatii.Cantitatea anuala de precipitatiivari&a&a de la circa 280 mm in munti la circa00 mm in esertul @oi. Mongolia este

cunoscuta pentru &ilele sale senine, insorite,in medie circa 720 pe an.


46/47

Veeta,iacare se modifc de la nord la

sud i cu altitudinea, este *ormat din pduride coni*ere, $n partea nordic i $n &onelemontale $nalte, pduri miPte, silvostep, $nariile montane mai ;oase, step, ine

de&voltat $n partea central i de nord'est,step arid, $n epresiunea 9acurilor i ca o&on de tran&i(ie spre deert i vegeta(iadeertic, $n partea sudic.

"aunaeste variat, cu multe speciiamenin(ate: calul slatic ta3hi, mgarulslatic, cmila slatic, leopardul &pe&ilor,capra slatic, oaia slatic Argali, ga&ela

mongol, ursul goian.


47/47

>iliografe :http:WWen.#i3ipedia.orgW

http:WWro.#orldcountriesdata.com5opa )asileD707, @eografa statelor Asiei,

Editura Nniversitar, >ucure

asia de est

Documents