asepsia
TRANSCRIPT
ASEPSIApartea - I
C H I R U R G I A
ASEPSIA
ASEPSIA = complex de metode şi procedee de lucru orientate spre prevenirea nimeririi infecţiei în plagă, în organismul integru; crearea condiţiilor amicrobiene, sterile pentru
activitatea chirurgicală
PRINCIPIILE ASEPSIEI:
1. Totul ce vine în contact cu plaga trebuie să fie steril
2. Toţi pacienţii chirurgicali trebuie divizaţi în 2 torente: ”CURAŢI” şi “PURULENŢI”
DEFINIŢIE. NOŢIUNI GENERALE
ASEPSIA
1. EXOGENĂ - AEROGENĂ ŞI CU PICĂTURA • Praf • Picături de lichid - PRIN CONTACT • Instrumente chirurgicale • Albituri • Material de pansament • Mîinile chirurgului - PRIN INPLANTARE • Material de sutură • Material plastic • Proteze
2. ENDOGENĂ - INFECŢIA PIELII - INFECŢIA ORGANELOR INTERNE: • Tractului GI • Căilor respiratorii • Sistemului urinar
CĂI DE RĂSPÎNDIRE A INFECŢIEI
ASEPSIA
SURSE:• Praf• Secreţii ale tractului respirator • Picături de exudat din plăgi
MĂSURI PROFILACTICE:
1. PARTICULARITĂŢI DE ORGANIZARE A STAŢIONARULUI CHIRURGICAL
2. SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI
3. LUPTA CU INFECŢIA DIN AER
4. SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”, SALOANE CU MEDII ABACTERIENE
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICĂTURA
ASEPSIA
ORGANIZAREA STAŢIONARULUI CHIRURGICAL
Subdiviziuni structurale ale staţionarului chirurgical:
- SECŢIA DE INTERNARE
- SECŢII CURATIV-DIAGNOSTICE
- BLOCUL OPERATOR
Localizarea şi construcţia spitalului:
- Regiunea ecologic curată a localităţii
- Secţiile de chirurgie – NU la etaje inferioare
- Saloane cu număr mic de paturi
- Umeditatea în saloane: 50-55%
- Raportul S (ferestre) : S (podea) = 1:6 sau 1:7
- Pereţii: să permită curăţenia umedă frecventă, cu antiseptice
- Mobilier: din metal sau plastic, pe roţi, cantitate minimală, configuraţii simple
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
SECŢIA DE CHIRURGIE
- Acces limitat
- Post (supravegherea corespunderii îmbrăcămintei vizitatorilor)
- Ventilarea încăperilor (reduce contaminarea aerului, ad cu 30%)
- Îmbrăcăminte şi încălţăminte de schimb
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
BLOCUL OPERATOR
- Localizare: în afara secţiei
- Limitarea mişcărilor (evitarea apariţiei curenţilor turbulenţi)
- Limitarea discuţiilor
1 om în linişte elimină 10.000 -100.000 mic/o / oră
în timpul vorbirii 1.000.000
- Prezenţa unui număr minimal de persoane
postoperator No. mic/o / m3 aer - creşte de 2 - 5 ori
în prezenţa a 5-6 studenţi - de 20 - 30 ori
- Principiul ZONA-lităţii:
1.Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE
2.Zona STERILITĂŢII RELATIVE
3.Zona REGIMULUI LIMITAT
4.Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă)
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
BLOCUL OPERATOR
1. Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE- Sala de operatie- Sala de sterilizare
2. Zona STERILITĂŢII RELATIVE- Sala preoperatorie (+ aparataje)- Sala de anestezie- Spalatoria
3. Zona REGIMULUI LIMITAT- Sala de pastrare a singelui; - pastrarea aparatajului radiologic; - pansamentului gipsat;- laboratorul de urgenta; - camera asistentelor medicale; - camera chirurgilor; - sala pentru albituri chirurgicale curate; - sala de protocolare a interventiilor; - sala instrumental-materiala;- camera asistentelor anesteziste
4. Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă)- Camera pentru albituri murdare si deseuri- Cabinetul sefului de sectie- Cabinetul asistentei medicale superioare
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
CURĂŢENIA ÎN BLOCUL OPERATOR
• LA ÎNCEPUTUL ZILEI DE MUNCĂ
• CURENTĂ (în timpul operaţiei)
• DUPĂ FIECE OPERAŢIE
• LA SFÎRŞITUL ZILEI DE MUNCĂ
• GENERALĂ (la sfîrşitul săptămînii)
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI
- Secţie de chirurgie septică şi aseptică
- Sală de pansamente “curate” şi “purulente”
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
METODE DE LUPTĂ CU INFECŢIA DIN AER
• MASCA Filtrantă (tifon, celuloză) 3 straturi – reţin 70 % mic/o expirate (peste 3 ore - masca e contaminată 100%) 4 straturi – 88 % 6 straturi – 96 % Reflectivă - rar, respiraţie dificilă
• LĂMPI BACTERICIDE Lămpi cu raze UV, cu funcţionare în regim de CUARŢ 1 lampă în 2 ore – sterilizarea 30 m3 aer
• VENTILAREA Condiţioner cu filtre bacteriene; regim de ventilare – afluient (V aer IN V aer OUT)
• IGIENA PERSONALĂ A BOLNAVILOR ŞI PERSONALULUI MEDICAL Bolnavii – schimbarea albiturilor de pat fiece 7 zile Personalul – control: stafilococ în nazofaringe (fiece 3 luni) +: 3-4 zile – picaturi nazale - antiseptic local (Clorhexidina)
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”, BAROSALI OPERATORII, SALOANE CU MEDII ABACTERIENE
Dezvoltarea complicatiilor postoperatorii septice – in unele cazuri: foarte periculoasa(pacientii dupa transplant de organe, care primesc imunosupresante; cu arsuri extinse)
SALA OPERATORIE “SUPRACURATA”(cu flux laminar de aer)
Dinspre podul salii de operatie este insuflat aer steril, trecut prin filtru bacterianIn podea – este montat un dispozitiv ce aspira aerul
Circuit laminar (rectiliniu) continuu al aerului
Previne alti curenti ce ar ridica microparticulele si mic/o de pe suprafetile nesterile
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
BAROSALA OPERATORIE
Barocamere cu P ↑
Avantaje:- Sterilitate inalta- Ameliorarea oxigenarii tesuturilor
Personalul medical – costume speciale ermetice – aparat de respiratie (circuit inchis)
Dezavantaje:- Cost elevat de intretinere- Activitate incomoda, dificila
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
SALOANE CU MEDII ABACTERIENE
Utilizare:- Centre de transplantologie- Centre de combustiologie
Principii:Filtre bacterieneFlux laminar de aerMentinerea - temperaturii 22-25°C - umeditatii < 50%
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA
ASEPSIA
Principiu: “Totul ce vine in contact cu plaga trebuie sa fie steril”
• Instrumentele chirurgicale• Materialul de pansament si albiturile chirurgicale• Miinile chirurgului• Cimpul operator (pielea bolnavului)
PRINCIPII GENERALE SI METODE DE STERILIZARE
Sterilizare = eliberarea completa a unui obiect de mic/o prin actiunea asupra acestuia a factorilor fizici sau chimici
Cerinte fata de metodele de sterilizare:- Eficacitate bactericida si sporocida inalta- Inofensivitate fata de bolnav si personalul medical- Sa nu influienteze negativ proprietatile instrumentelor
Metode de sterilizare: FIZICE – Termice: Flambarea Fierberea Sterilizarea cu vapori sub presiune (Autoclavare) Sterilizarea cu aer fierbinte (uscat) – Sterilizarea prin iradiere
PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN CONTACT
CHIMICE- Metoda gazoasa- In solutii chimice
ASEPSIA
FLAMBAREA
La moment nu se utilizeazaDoar in conditii extremale (la domiciliu)
Expunere la flacara: instrumentul chirurgical se plaseaza pe un suport metalic, se toarna sol. alcool etilic si se aprinde
METODE FIZICE DE STERILIZARE
ASEPSIA
FIERBEREA
Actualmente – rarSe atinge doar 100°C (insuficient pentru a distruge mic/o sporogene)
- In sterilizatoare electrice speciale- Instrumentele in forma deschisa se plaseaza pe o plasa metalica ce este scufundata in apa distilata (± hidrocarbonat de Na+ ad 2%)
Durata: 30 min. de la inceputul fierberii
METODE FIZICE DE STERILIZARE
ASEPSIA
AUTOCLAVAREASterilizarea cu vapori sub presiune
Doar vaporii - 100°CIn autoclav: P↑ - ↑ punctul de fierbere a apei - ↑ t°C vaporilor (132,9°C la 2 Atm)
Materialul de pansament, albiturile – se plaseaza in boxe metalice = casoleta ShimelbushCasoleta are orificii parietale laterale – se deschid inainte de sterilizare
Regimuri de sterilizare in autoclav: 1. 1,1 Atm – 1 h
2. 1,5 Atm – 45 min
3. 2,0 Atm – 30 min
Dupa sterilizare casoletele ramin o perioada in autoclavul cu usa intredeschisa (pentru uscare)Apoi orificiile parietale se inchidSe fixeaza data sterilizarii (pe un fragment de material/pelicula atasata)
Casoleta inchisa – continutul ramine steril: 72 ore
METODE FIZICE DE STERILIZARE
ASEPSIA
STERILIZAREA CU AER FIERBINTE USCATPupinelaInstrumentele sunt plasate pe politele pupinelei cu usa intredeschisa si se usuca 80°C – 30 minApoi: sterilizarea (cu usa inchisa) 180°C – 1 h
Dupa racirea pupinelei ad 50-70°C – se intredeschide usaDupa racirea definitiva – se extrag suporturile cu instrumentariu
METODE FIZICE DE STERILIZARE
ASEPSIA
STERILIZAREA PRIN IRADIERE
• Radiatia ionizanta Ɣ (gama)• Raze ultraviolete• Ultrasunet
Radiatia ionizanta Ɣ (gama) – mai frecvent Izotopi Co60 sau Cs137
Doza: 20-25 mkGr (nu se efectueaza in stationare – necesita conditii speciale, securitate)
Proprietatile dispozitivelor sterilizate nu se modificaMaterialul este sigilat (ermetic)Termen de pastrare = 5 ani
METODE FIZICE DE STERILIZARE
ASEPSIA
STERILIZAREA GAZOASA
In camere ermeticeAgenti: vapori de formalina (la fundul camerei se pun tablete de formaldehida) oxid de etilen
Timp de sterilizare = 6-48 h (~ componentele amestecului gazos si t°C)
Influienta minimala asupra calitatii instrumentariului sterilizat
Indicatii: sterilizarea instrumentariului scump, opticii
METODE CHIMICE DE STERILIZARE
ASEPSIA
STERILIZAREA CU SOLUTII CHIMICE (ANTISEPTICE)
+ gazoasa + prin iradiere = METODE RECI DE STERILIZARE (STERILIZARE RECE)
Indicatii: Sterilizarea instrumentelor taietoare, optica
1 - Solutia tripla (durata sterilizarii = 2-3 h)2 - Alcool etilic 96°C (durata sterilizarii = 2-3 h)3 - Peroxid de hidrogen 6% (durata sterilizarii = 6 h)
+ sol. alcoolica de Clorhexidina+ Pervomur
METODE CHIMICE DE STERILIZARE
ASEPSIA
2 etape:• Prelucrarea (pregatirea)• Sterilizarea (propriu-zis)
PRELUCRAREA (PREGATIREA) PRESTERILIZATORIE A INSTRUMENTELOR
1. Dezinfectarea2. Spalarea3. Uscarea - Toate procedurele se efectueaza in manusi - Instrumentele dupa operatii purulente, la bolnavi ce au suportat hepatita in ultimii 5 ani si cei cu HIV – se prelucreaza aparte
DEZINFECTAREA
Dupa utilizarea instrumentul – in vas cu dezinfectant (scufundare completa)
Cloramina 3% (expozitie: 40 – 60 min)H2O2 6% (expozitie: 90 min)
Ulterior: spalarea sub apa curgatoare
STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE
ASEPSIA
SPALAREA
Scufundarea in sol. alcalina ce contine detergent, peroxid de hidrogen si apat°C solutiei: 50-60°CExpozitia: 20 min
Apoi spalarea cu periuta in aceeasi solutie, iar ulterior – sub apa curgatoare
USCAREA
- Naturala- In pupinela (80°C – 30 min)
Apoi instrumentele sunt gata de sterilizare
STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE
ASEPSIA
STERILIZAREA (PROPRIU-ZISA)
Grupe de instrumente:1. METALICE taietoare - sterilizare rece, in sol. antiseptice in pupinela – sterilizare buna, dar exista riscul diminuarii calitatii Cele mai bune: sterilizarea gazoasa si prin iradiere netaietoare – in pupinela sau autoclav Uneori: fierbere instrumentele simple, de o singura folosinta – prin iradiere
2. DIN CAUCIUC SI PLASTIC De baza: autoclavarea Uneori: fierbere (15 min) Cele de o singura folosinta: prin iradierePrelucrarea manusilor in conditii de urgenta: dupa imbracare – se prelucreaza cu un tampon imbibat cu alcool etilic 96°C (5 min)3. OPTICE De baza: gazoasa Sterilizarea rece cu sol. antiseptice (clorhexidina, cidex, alcool etilic)
STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE
ASEPSIA
Globulele se pun cite 50-100 intr-o mesaSalfetele, mesele se pun cite 10
Materialul de pansament nu se reutilizeaza (este ars)
Sterilizare: autoclavare
Initial materialul este plasat in casolete (3 variante de aranjare):UNIVERSALA (in diverse sectoare se plaseaza anumite materiale – globule, mese etc.)SPECIALA (in casoleta se plaseaza totul necesar pentru o anumita procedura, operatie etc.)TIPICA (intr-o casoleta se pune doar un anumit tip de albituri – doar halate, doar mese etc.)
Exista material / albituri de o singura folosinta – sterilizat prin iradiere
STERILIZAREA ALBITURILOR CHIRURGICALE
ASEPSIA
Etape: Mecanica – spalarea cu perie
Chimica (degresarea) – spalarea cu sapun sau solutii lichide (sapun lichid) Nu se vor atinge cu pielea spalata alte sectoare (mai murdare)
Prelucrarea cu antiseptice Cerinte: efect antiseptic exprimat, inofensive pentru piele, cost redus (utilizare in volume mari) Metode clasice – Alfeld, Furbringer, Spasocucotki-Kocerghin (nu se utilizeaza) Metode contemporane – pervomur, clorhexidina, degmin / degmicid, cerigel, eurosept Tabacirea (Tanarea) – actualmente nu este necesara in mod separat caci multe antiseptice poseda acest efect sau formeaza pelicule
In situatii critice sau in unele manipulatii mici – e permisa imbracarea manusilor fara prelucrarea miinilor
PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI
ASEPSIA
Prelucrarea cu PERVOMUR(acid formic + peroxid de hidrogen + apa) – sol. 2,4% ex temporoMiinile se spala intr-un vas (1min) apoi se sterg cu o salfeta sterilaEste rapida, dar este posibila: dermatita
Prelucrarea cu CLORHEXIDINAsol. alcoolica 0,5 %Miinile se prelucreaza de 2 ori, cite 2-3 min, cu un tampon imbibat cu solutieNeajuns relativ: este indelungata
Prelucrarea cu DEGMIN / DEGMICIDDetergentiSe prelucreaza in vase, timp de 5-7 min, apoi se usuca cu salfete sterileNeajuns: este indelungata
Prelucrarea cu CERIGEL Detergent, formeaza peliculaTimp de 2-3 min se aplica intens pe miini
Prelucrarea cu EUROSEPTPrelucrarea de 2 ori, a cite 2-3 min, cu sol. din flacoane speciale cu ‘robinet’
PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI
ASEPSIA
Prelucrarea sanitaro-igienica in ajun (baie / dus, schimbarea lengeriei de corp si de pat)Epilarea cimpului operatorPrelucrarea cu sol. chimice (antiseptice) pe masa de operatie (componenti organici ce contin Iod, alcool 70%, pervomur, clorhexidina)
Principii:• Prelucrare larga• Consecutivitate “de la centru spre periferie”• Prelucrarea multipla pe parcursul operatiei• Sectoarele “murdare” se prelucreaza in ultimul rind
Metoda Grossich-Filoncicov = prelucrarea se efectuiaza: (1) inainte de delimitarea cimpului cu albituri sterile, (2) inainte de incizie, (3) periodic pe parcursul operatiei, (4) inainte de aplicarea suturilor pe piele si (5) dupa aceasta
PRELUCRAREA CIMPULUI OPERATOR
ASEPSIA
Consecutivitatea actiunilor chirurgului:
• Schimbarea in costum chirurgical, incaltaminte / bahili, se imbraca boneta, masca • Prelucrarea miinilor• Imbracarea halatului steril• Legarea halatului• Prelucrarea cimpului operator• Delimitarea cimpului operator• Fixarea albiturilor chirurgicale sterile• Imbracarea manusilor*• Prelucrarea (a 2-a) cimpului operator• Incizia (inceputul operatiei)
PREGATIREA CATRE OPERATIE
ASEPSIA
Se utilizeaza substante cu care se pot depista urme (pete) de singe sau detergenti pe instrumentele chirurgicale
Proba cu benzidina – p/u depistarea singelui ocult
Proba fenol-ftaleinica – p/u identificarea urmelor de detergenti (sol. de spalat)
CONTROLUL PRE-STERILIZATOR
ASEPSIA
Metode: - DIRECTE (examen bacteriologic) Este cel mai exact, insa de lunga durata (3-5 zile) Serveste pentru identificarea defectelor aparatajului de sterilizare sau a erorilor metodologice ale personalului medical Se efectuiaza o data la 7-10 zile De 2 ori pe an acest examen este efectuat de catre personalul de la medicina preventiva
- INDIRECTE Se utilizeaza (in fond) pentru metodele termice de sterilizare Permit stabilirea daca a fost atinsa o anumita temperatura (si nu da raspuns daca este prezenta sau absenta mic/o) Avantaje: este rapida, poate fi utilizata in timpul fiecarei sterilizari
Principii: - schimbarea culorii - topirea substantei
t° topire: Acidul benzoic = 120°C Acidul ascorbic ≈ 190°C Rezorcina = 119°C Acidul succinic ≈ 190°C Antipirina = 110°C Tioureea ≈ 180°C
CONTROLUL STERILITATII