articol schizofrenie

8/10/2019 articol schizofrenie

1/5

http://www.psihoterapie.net/forum/psihiatrie/schizofrenia.html

Schizofrenia este una din cele mai severe afectiuni psihiatrice, cu repercusiuni grave

att pentru bolnav, ct si pentru apartinatori, mai ales ca nu se poate prevedea

niciodata care va fi evolutia bolii, in ciuda tratamentelor moderne care au modificat

radical prognoza privind incadrarea sociala a bolnavilor.

Ce este schizofrenia?

Schizofrenia (din limba greaca: schizein = a despica, a scinda, phren = minte, suflet)

este o boala mintala din categoria psihozelor endogene. aracteristica este aparitia

unor manifestari psihopatologice ma!ore, cum sunt halucinatiile, deliruri, turburari

formale de gndire, tulburari afective, tulburari de comportament, dezorganizarea

personalitatii. "na la data actuala nu au fost puse in evidenta cauze corporale

decelabile. in sistemele de clasificare moderna se considera obligatorie pentru

#iagnosticul de mare probabilitate si durata minima a manifestarilor morbide.

$ablourile clinice de tip schizofrenic, care nu indeplinesc si acest criteriu, sunt

clasificate % pna la proba timpului % drept boli schizofreniforme.

Schizofrenia in descrieri istorice

& descriere a unui comportament de tip schizofren gasim de!a in antichitate in

scrierile lui 'retaeus din appadocia. in medicina moderna, diversele manifestari

clinice ale acestei maladii au fost de mult cunoscute, fiind insa descrise sub diferite

denumiri izolate unele de altele (ahlbaum: catatonie *ec+er: hebefrenie

estphal: paranoie acuta).

-ste meritul psihiatrului german -mil raepelin de a fi reunit in 01 simptomelecaracteristice pentru schizofrenie sub notiunea de 2#ementia praeco32 (2#ementa

precoce2), dorind sa sublinieze prin aceasta evolutia nefavorabila a bolii pna la

modificarea grava a personalitatii, desi % in realitate % nu este vorba de o dementa in

sensul strict psihopatologic al cuvntului. -ugen 4leuler in 0 introduce denumirea

de Schizofrenie(2scindare, disociere a mintii2), accentund prin aceasta caracterul

disociativ particular al tulburarilor psihopatologice. urt Schneider (056) face

diferenta intre simptomele de prim ordin si cele secundare, permitnd astfel un

diagnostic operational.

Conceptul de schizofrenie in sistemele moderne de clasificare

onceptul de schizofrenie in sistemele moderne de clasificare 7#%6 (27nternational

lassification of #iseases2 a &rganizatiei 8ondiale a Sanatatii % *&) si #S8%79

(#iagnostic and Statistical 8anual of 8ental #isorders, editia 79, 00), bazate pe

conceptele traditionale, contribuie la stabilirea unui consens international, referindu%

se la cele mai moderne rezultate ale cercetarilor si la necesitatea oprationalizarii

diagnosticului si terapiei.


2/5

Epidemiologia schizofreniei

;recventa psihozelor schizofrenice este 6,< % , cu o rata a incidentei anuale de

cca. 6,6< . Probabilitatea ca o persoana sa se imbolnaveasca de

schizofrenie in cursul vietii este in medie de cca. 1 %.8ai mult de !umatate

din imbolnaviri se produc intre pubertate si vrsta de 56 de ani.Sub termenul de schizofrenii tardive se grupeaza acele cazuri cu un debut

dupa vrsta de 4 de ani.

Etiologie si patogenie in schizofrenie

Schizofrenia nu are o singura cauza, aparitia ei se datoreaza interactiunii mai multor

factori biologici, psihologici si culturali cu o vulnerabilitate genetica predispozanta.

;actori genetici: in familiile bolnavilor de schizofrenie e3ista o probabilitate mai mare

de imbolnavire dect la restul populatiei. in cazul gemenilor univitelini, rata

concordantei este de > o gena (?), care pare safie in legatura cu aparitia unei schizofrenii catatone. "redispozitia genetica este

interpretata in prezent ca poligenetica, in ciuda cercetarilor de genetica moleculara

nu s%au putut evidentia alte localizari cromosomiale specifice.

;actori pre% si perinatali: & cauza a vulnerabilitatii ar putea fi reprezentata de o

suferinta intrauterina a fatului sau a copilului nou nascut, care ar provoca o disfunctie

minimala a creierului (8inimal 4rain #@sfunction). An rol ar putea fi !ucat de

infectiuni virale ale mamei sau ale nou%nascutului, o etiologie virala certa nu a putut

fi totusi demonstrata.

;actori psiho%sociali: & serie de conditii psiho%sociale au fost incriminate drept factori

declansatori ai schizofreniei, opiniile sunt insa controversate. ;actorii psiho%sociali

influenteaza mai degraba evolutia bolii si nu aparitia ei. in acelasi sens este

interpretat rolul conflictelor, al suprasolicitarilor psihice sau al starilor de tensiune

emotionala (*igh%e3pressed%emotions). $eoria psihanalitica presupune ca

regresiunea la o treapta inferioara de dezvoltare ar constitui un mecanism dinamic

important in aparitia psihozelor schizofrenice. 'sa zisa 2personalitate premorbida2

(personalitate schizoida) nu pare a fi asociata cu dezvoltarea mai trziu a unei

schizofrenii.

$omografie cerebrala cu emisiune de pozitroni ("-$): in timpul unui test de memorie

se observa o reducere a activitatii metabolice in lobii frontali (rosu), concomitent cu

cresterea anormala a activitatii dopaminice in corpii striati (verde)

;actori organici neuropatologici si biochimici: Studii neuropatologice si radiologice au

putut evidentia % cel putin la o parte din bolnavi % anumite modificari structurale:

marirea ventricolilor cerebrali, micsorarea masei creierului, mai ales in regiunile

frontale. Studiile cu a!utorul tehnicilor moderne de medicina nucleara, S"-$

(Single%"hoton%-mission%omputertomograph@) sau "-$ ("ositron%-mission%


3/5


4/5

imobilitate corporala, stereotipii gestuale sau verbale, automatisme, mutism. $oate

aceste simptome ating un nivel dramatic in starea de stupor catatonic, in care

bolnavul in stare constienta este total nemiscat, nu vorbeste, tonusul muscular este

crescut cu o consistenta ceroasa (fle3ibilitas cerea), anumite pozitii ale corpului

induse pasiv sunt pastrate ca atare (atalepsie). #in aceasta stare se poate trece in

raptus catatonic: bolnavul devine agitat, tipa, isi sfsie imbracamintea, se strmba,

poate deveni agresiv.

$ulburari ale vointei si ale comportamentului social sunt foarte frecvente dar

necaracteristice: lipsa de initiativa, de interese si de energie ('bulie), bolnavul isi

negli!eaza ingri!irea corporala, decade din punct de vedere social.

Schizofrenia# $orme clinice

#upa grupul de simptome si asocierea lor, care apar pe primul plan, se deosebesc

mai multe forme clinice:

;orma paranoid%halucinatorie, dominata de starile delirante si de halucinatii.

;orma catatonica, care poate culmina cu starea de 2catatonie pernicioasa2: bolnavul

imobil dezvolta febra inalta cu tulburari vegetative grave, care pot provoca moartea.

;orma hebefrenica. "e primul plan sunt tulburarile afective si cele de gndire

formala.

;orma reziduala apare in decursul evolutiei, uneori sub efectul tratamentului.

aracteristica este modificarea personalitatii cu reducerea initiativei, saracie afectiva,

declin social. Armatoarele tablouri ale cunoscutului pictor -ugen Cabritschevs+@

ilustreaza diferite momente ale evolutiei bolii:

$ablou e3ecutat in timpul unei faze acute cu deformarea realitatii

$ablou pictat in stare deliranta onirica in stil suprarealist

in stare cronica reziduala, tablou monoton ce sugereaza preponderenta simptomelor

negative

Schizophrenia simple3 este o forma saraca in simptome pozitive cu tendinta spre

forma reziduala.

!anifestari obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie#

#elir cu caracter bizar

*alucinatii incongruente cu dispozitia afectiva, in special perceperea unui dialog de

voci straine

Cndire confuza

Simptome catatone

Saracie afectiva, lipsa de initiativa, declin social

inrautatirea adaptarii in societate

8anifestare continua a acestor simptome timp de cel putin 1 luni

-3cluderea unei cauze organice evidente


5/5

ratamentul in schizofrenie

$ratamentul multidimensional reuneste mi!loacele medicamentoase, psiho% si

socioterapeutice.

$ratamentul medicamentos reprezinta un mare progres, de la introducerea lui in anii

D

articol schizofrenie

Documents