CIUPERCILE DIN GENUL PLEUROTUS (VEŞENCA, BUREŢI, PĂSTRAV)

Ciupercile din genul Pleurotus au o mulţime de calitaţi care le deosebesc de celelalte ciuperci. Pleurotus este foarte tehnologică, are o viteză mare de creştere. La fel, o calitate prin care se deosebeşte de celelalte ciuperci este numărul de substrate pe care este cultivată. Tehnologia de creştere este destul de uşoară şi nu necesită o durată

mare de timp pentru pregătirea substratului. După sfirşirea recoltării substratul poate fi folosit ca mîncare pentru animale sau îngrăşăminte organică. Carpoforii ciupercilor Pleurotus – adevarată avere de substanţe. După conţinutul de proteine şi aminoacizi este mai aproape de legume, nemaispunînd de carne (conţinutul curat de proteine 22%). După conţinutul de lipide întrec toate legumele (5,4%), plus la toate mai conţin în cantităţi mici fosfaţi, uleiuri şi nişte lipide care nu pot fi sintetizate în organismul omului, fiind de neschimbat întreţin creşterea eficientă a ţesuturilor şi schimbul de subsatanţe, astfel nu permit depunerea colesterolului. Conţinutul de glucide este de 43% şi ajută la reglarea microflorei stomacului, curătirea organismului de holesterină şi substante toxice. După conţinutul de vitamine ciupercile Pleurotus se află la acelaşi nivel cu produsele din carne, iar după cel de acid pantonic întrec legumele, fructele, carnea şi peştele. După conţinutul de biotină Pleurotus – unul din cel mai bogat produs în această vitamină (8 mg/100 g). Carpoforii acestor ciuperci conţin toate vitaminele din grupa B, iar vitamina B6 din ea este mai multă decît în legume şi peşte. După conţinutul vitaminei PP, Pleurotus, nu are echivalenti, printe ciupercile cultivate. Această vitamină contribuie la îmbunătătirea circulaţiei sangvine, nu permite formarea trombelor ş.a.. La fel în ciupercile Pleurotus se mai conţin viataminele C, D2, E. Ciupercile Pleurotus conţin pîna la 7-8 % substanţe nutritive. Acesta este Kaliu- regulează lucrul muşchilor inimii, Fosfor- schimb de substanţe, formarea hemoglobinei ş.a., la fel se mai conţin Calciu, Cobalt, Natriul şi multe alte elemente necesare organismului uman. Substanţele biologic active conţinute de aceste ciuperci înlătură efectele nocive din corpul uman, iar conţinutul mare de proteine previne şi vindecă hepatita, ulcerul gastric, micşoreză procentul de colesterol, acţionează ca anticancerigen, are efecte antivirale, antibiotice, antitumorale şi antiinflamatoare. Pe bază de extract de Pleurotus au fost realizate şi preparate medicinale.

Ciupercile din genul Pleurotus prezintă o mulţime de specii pe larg cultivate în toată lumea: Ostreatus, Cornucopiae, Florida, Major-caju, HK-35, IBK 453, IBK 716 ş.a. Pleurotus HK-35 este de culoare crem deschis şi are avantajul că se comportă foarte bine la temperaturi scăzute 10-20 °C cît şi ridicate 22-24°C. Temperatura de fructificare: 14-20 °C. Acest soi este unul dintre cele mai bune şi se poate cultiva cu uşurinţa în Republica Moldova.

Substratul nutritiv celulozic pentru cultura Pleurotus are la bază materii prime, materii auxiliare şi amendamente. Bureţii sunt capabili de a utiliza celuloza în prezenţa unor apreciabile cantităţi de lignină. Substratul nutritiv pentru bureţi nu va trebui să fie un compost fermentat, ci un material celulozic bogat în polizaharide şi lignină, sărac în săruri minerale esenţiale (N, P, K). Din experienţa cultivatorilor amatori din ţara noastră a rezultat că s-au folosit cu bune rezultate urmatoarele materiale:

• Materii prime: rumeguş de foioase, talas de foioase şi conifere, frunze de foioase, scoarţă de copaci, paie de grîu, orez, ciocălăi de porumb, coji de floarea-soarelui, gunoi de oi, gunoi de porc.

• Materii auxiliare: deşeuri de hîrtie, tărîţă de grîu, făină de porumb, boabe de orz, deşeuri de bumbac, in, cînepă.

• Amendamente: varul pastă - administrat de consistenţa unei smîntîni sau carbonat de calciu (cretă furajeră).

Cultivarea ciupercilor Pleurotus debutează de la începutul secolului XX, primele menţionări referindu-se la culturi în Germania şi Franţa. În anul 1910 în Franţa se obţin primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae utilizînd rondele de plop, incubate natural, îngropate şi udate periodic. De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultură.

Metoda Vessey : practicarea culturii pe lemn de esenţă moale, constituite în plantaţii, perioada de producţie desfaşurîndu-se pe 2-4 ani.

Metoda Toth si Gyurko : pe ciocălăi de porumb

Metoda Gerber : exclusiv pe paie de grîu, fără adaosuri

Metoda Zadrazil şi Schneidereit: amestecuri de paie cu ciocălăi şi talasuri forestiere

Metoda Block, Tsao şi Han : rumeguş de salcîm şi făina de ovăz.

Cele mai reuşite reţete de compostare, cu aplicabilitate în condiţii de producţie:

- vrejuri de soia 66% + ciocălăi de porumb 34%; - ciocălăi de porumb 92% + orz boabe 8%; - ciocălăi de porumb 66% + vrejuri de soia 34%;

- paie 50% + scoarţă de răşinoase şi foioase 50%;

-ciocălăi de porumb 50% + scoarţă de răşinoase şi foioase 50%.

Conform unor cercetări folosirea ciocălăilor de porumb în substratul nutritiv celulozic prezintă avantaje din punct de vedere al productivităţii.

În timpul culturii ciupercilor, există posibilitatea contaminării cu diferiţi agenţi patogeni şi organisme dăunătoare. Ciupercile Pleurotus sunt mai rezistente la boli, însă în cazul unor greşeli apare riscul infectării cu anumite boli printre care cea mai fregventa este Trichoderma.

Ca măsuri de prevenire a bolilor se recomandă:

- achiziţionarea de cereale sănătoase, din culturi neinfectate

- spălarea cerealelor şi aplicarea unui tratament termic la t = 30° C, pentru sensibilizarea miceliului de Ustilago şi Tilletia aflat în embrionul seminţelor, şi apoi trecerea la t = 50 - 52 °C, timp de 10 minute, pentru distrugerea acestora

- stabilirea unui raport echilibrat apă/boabe cereale (50-55%)

- prezenţa unor filtre de aer în incintă de producţie

- însamînţarea să se facă în condiţii antiseptice, la o hotă cu flux laminar şi respectarea condiţiilor stricte de igienă .

Există mai multe metode de tratament termic în cazul unor boli:

- încălzirea substratului nutritiv umectat în prealabil şi dispus într-un recipient la o sursă calorică, pînă la atingerea valorii de 80 °C/4-5 ore, de 70 °C/36 ore sau 60°C/48 ore.

- turnarea de apă fiartă peste amestecul de substrat şi acoperirea lui cu folie.

- utilizarea unui generator de abur de joasă presiune.

Se va evita supraîncălzirea în oricare din cazurile prezentate, depăşirea temperaturii de 80 °C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza apariţia mucegaiurilor. Supraîncălzirea declanşează procese de fermentaţie în masa substratului. După tratament amestecul se va răci la 20-25 °C şi abia apoi se va aşeza în straturi şi se va inocula.

Foarte important: înainte de tratarea termică, amestecul omogenizat în prealabil este lăsat la înmuiere în bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile.

Tehnicile de cultură în cazul folosirii amestecului de substrat:

• aşezarea substratului în saci de polietilenă perforaţi, asezaţi ori direct pe pardoseala incintei ori ridicaţi pe stelaje din beton. Mai pot fi aşezaţi în lăzi dispuse după cum permite spaţiul.

• executarea de biloane cu bază mare, nu mai groase de 20 cm.• trecerea substratului în ghivece sau în alte recipiente.• executarea unor pereţi, pe schelet metalic executat din profil

metalic şi plasă de sîrmă, pe care se va aşeza substratul. Această tehnică permite o importantă economie de spaţiu, fiind indicată în cazul culturii intensive.

Ca nu doar să vorbim dar şi să înţelegem care este gustul ciupercilor Pleurotus vă propunem o recetă care cu siguranţă va fi pe placul tuturor.

RECETĂINGREDIENTE: 700 g căciuliţe de ciuperci Pleurotus, 4 ouă, sare, piper negru, făina şi ulei.PREPARARE: Căciuliţele se spală bine, apoi se murează cu sare şi piper negru timp de 2 ore. Înainte de prăjire se bat 4 ouă cu sare şi piper negru, se pregăteşte într-o farfurie nişte faină. Tava cu ulei se pune la foc normal, caciuliţele se trec prin amestecul de ou, piper negru şi sare, după care şi prin faină şi se pun la prăjit. Se prăjesc din ambele părţi. Această recetă este ideală pentru cei care ţin dietă sau nu mănîncă carne. Gustul este asemeni cărnii, iar consumîndu-le primiţi avantajul că deoarece nu se fierb nu se pierd toate substanţele biologic active.

Poftă bună!!!

REALIZAT DE: Cerga Natalia, elevă a clasei XI – C (profil real), Liceul Academiei de Ştiinte a Moldovei

PROFESOARA: Bîrsan Ana, Doctor în ştiinţe biologice, Conferenţiar cercetător.