arthropodes pt taxonomie curs

TAXONOMIE ANIMALĂTAXONOMIE ANIMALĂ

Clasificarea şi trăsăturile lumii vii

De la 2 regnuri ale lumii vii s-a ajuns astăzi la trei mari domenii.

Înainte taxonomiştii împărţeau diversitatea lumii vii doar în 2 regnuri, Plante şi Animale.

În sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în regnurile: Monera, Protista, Fungi, Plantae şi Animalia.


În sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în 2 supraregnuri PROCARIOTA şi EUCARIOTASupraregn PROCARIOTA

Regn MONERA

Supraregn EUCARIOTA

1. Regn PROTISTA

2. Regn FUNGI

3. Regn PLANTAE

4. Regn ANIMALIA

Clasificarea lumii vii

Plantae AnimaliaFungi

Protista

MoneraPROCARIOTE

EUCARIOTE

Monera Protista Plantae Fungi Animalia

1. Sistemul de clasificare cu 5 regnuri

Bacteria Archaea Eukarya2. Sistemul de clasificare cu 3 domenii

Regnuri de bacterii

Regnuri de archaee

Plantae Fungi Animalia

3. Cât de multe regnuri ?

Regnuri

de

Protiste

Schimbarea punctelor de vedere cu privire la diversitatea biologică

• Regn MONERA :

• procariote unicelulare - izolate, coloniale, mobile sau nu

• - n-au nucleu p-z (au un nucleoid fără membrană nucleară, materialul genetic reprezentat de o moleculă unică de ADN necomplexat cu histone

- Perete celular peptidoglicanic, rigid, ce nu permite fagocitoză

- Plasmalemă cu permeabilitate foarte selectivă

Regn MONERA

- Majoritatea fără organite celulare

- Posedă ribozomi şi plasmide

- În absenţa mitocondriilor cu rol în procesele energetice şi a plastidelor cu rol în fotosinteză enzimele şi pigmenţii necesari acestor procese se află cantonaţi la nivelul plasmalemei

Regn Monera nutriţie absorbativă prin - fotosinteză (au tilacoizi)

- chimiosinteză Unele au plasmide plasmidele (entităţi genetice extracromozomale ce se replică independent de cromozom)

- produc transfer de informaţie genetică între forme conspecifice şi heterospecifice

- conferă rezistenţă la antibiotice

reproducere asexuată prin - diviziune binară - înmugurire

- dar apare şi parasexualitatea parasexualitatea = formă primitivă a procesului sexual ce constă în transfer de material genetic. Donatorul este ♂ iar primitorul ♀

Regn Monera

reproducere asexuată prin: - diviziune binară - înmugurire - dar apare şi parasexualitatea

parasexualitatea = formă primitivă a procesului sexual ce constă în transfer de material genetic.

Donatorul este ♂ iar primitorul ♀

4 filumuri de Monere

• Phylum : SCHIZOPHYTA - Bacterii• Phylum : ARCHAEBACTERIA –

Organisme primitive ce trăiesc în medii extreme.

Phylum : CYANOPHYTA – alge albastre-verzi ce se dezvoltă în lacuri şi râuri

• Phylum : PROCHLOROPHYTA – organisme ce trăiesc în medii marine

5 REGNURI ALE LUMII VII

1. Monere

2. Protiste

3. Fungi

4. Plante

5. Animale

Domeniul Eubacteria

Domeniul Archaebacteria

Regnuri

1. Protiste

2. Fungi

3. Plantae

4. Animalia

Domeniul EucaryoteSAU (altă clasificare )

De nombreux auteurs ne reconnaissent plus les Protistes comme un règne et placent ses représentants dans les trois autres règnes

Domeniul Eubacteria

Domeniul Archaebacteria

Domeniul Eucaryotes

Eucariote

Supraregn EUCARIOTA

1. Regn PROTISTA

2. Regn FUNGI

3. Regn PLANTAE

4. Regn ANIMALIA

Fungi

eucariote heterotrofe caracterizate prin:

1. nutriţie heterotrofă (obţin nutrienţii prin absorbţie).

2. perete celular ce conţine chitină.

3. produc spori care prin germinare, dar fără dezvoltare embrionară dau naştere la hife.

4. masa de hife alcătuieşte miceliul ce reprezintă forma vegetativă a majorităţii fungilor.

Fungi

5. din hife rezultă structuri reproductive (ciuperca propriu-zisă).

6. majoritatea sunt multicelulare, cu hife divizate în celule, de pereţi despărţitori (septe). 7. nucleii hifelor sunt haploizi.

8. la multe specii sporii se formează în structuri speciale: - sporangi,

- asce, - bazidii

Fungi9. După modurile de nutriţie includ - descompunători

- paraziţi - mutualişti.

Fungii sunt descompunători importanţi ai materiei organice, ce include celuloză şi lignină.

10 ~ 30 % sunt forme parazite (majoritateea la plante, iar unele la animale).

Multe formează asociaţii mutualiste : - micorizele - sunt indispensabili pentru germinarea maj.

orhideelor10. Se reproduc asexuat şi sexuat. 11. Fungii şi animalele (metazoarele) sunt în realitate mai strâns înrudite între ele decât cu plantele sau alte tipuri de eucariote.

Fungi

10. Se reproduc - asexuat

- şi sexuat.

11. Fungii şi animalele (metazoarele) sunt în realitate mai strâns înrudite între ele decât cu plantele sau alte tipuri de eucariote.

4 filumuri de fungi

• Zygomycota

• Ascomycota

• Basidiomycota

• Deuteromycota

Regnul Plantae

Eucariote pluricelulare cu nutriţie autotrofă (capabile de fotosinteză) datorită plastelor asimilatoare. Reproducere asexuată şi sexuată Se dezvoltă din embrioni diploizi Ciclul vital este o alternanţă de generaţii pluricelulare: între gametofitul haploid şi sporofitul diploid plantele terestre au evoluat din algele verzi acum mai bine de 500 milioane de ani

8 filumuri de plante• 1. Phylum : Bryophyta • 2. Phylum : Lycophyta

• 3. Phylum : Spenophyta

• 4. Phylum : Pterophyta

• 5. Phylum : Coniferophyta

8 filumuri de plante

• 6. Phylum : Cycadophyta

• 7. Phylum : Ginkgophyta

• 8. Phylum : Anthophyta

Regnul Animalia (Metazoa) eucariote pluricelulare, diploide şi heterotrofe

au muşchi şi ţesut nervos

Majoritatea se reproduc sexuat

se dezvoltă dintr-o blastulă provenită din 2 gameţi haploizi diferiţi (anizogamie)

Regnul Animalia (Metazoa)

în dezvoltarea embrionară parcurg stadiile de

- blastulă

- gastrulă

Majoritatea filumurilor sunt acvatice.

Doar 2 filumuri sunt cu adevărat terestre (artropodele şi chordatele).

celelalte stadii variază de la filum la filum

Regnul Protista Termenul de Protiste este desemnat să caracterizeze

eucariote care nu sunt nici fungi, nici plante sau animale

Majoritatea sunt unicelulare având un metabolism aerobic posedând mitocondrii

Protistele sunt divizate în 3 grupe- alge fotosintetizante - protozoare ingestive (heterotrofe) - organisme absorbative

Majoritatea sunt acvatice, în timp ce altele trăiesc ca simbionţi în alte organisme

reunesc peste 30 de filumuri care diferă ca structură şi funcţii mai mult decât orice alt grup de eucariote

Din cauza acestei enorme diferenţe structurale şi funcţionale definiţia protistelor este dată prin eliminare:

- nu sunt fungi pt că nu se dezvoltă din spori- nu sunt plante pt că nu se dezvoltă dintr-un embrion- nu sunt animale pt că nu se dezvoltă dintr-o blastulă

Regnul Protista

Filumuri de Protiste

• Phylum : Sarcodina – include amibe• Phylum : Ciliophora – posedă cili implicaţi în

locomoţie (ex.Paramecium).• Phylum : Zoomastigina – au flageli implicaţi în

locomoţie.• Phylum : Sporozoa – purtate în corpul gazdelor

animale. Coccidiosis (ex. cele din corpul păsărilor).• Phylum : Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta,

Chrysophyta şi Pyrrophyta – acestea sunt 5 filumuri de alge.

• Plus diferite grupe de mucegaiuri


O nouă categorie numită Domeniu crează un nou taxon deasupra supraregnului.

În sistemul de clasificare pe domenii, lumea vie este împărţită în Eukarya, Archea şi Bacteria

Bacteria şi Archea sunt domenii similare şi reunesc procariote care diferă prin numeroase caracteristici.

Eukarya reuneşte toate eucariotele

Bacteria Protista Plantae Fungi Animalia

PROKARYOTA EUKARYA

Regnuri de bacterii

Regnuri de archaee

Plantae Fungi AnimaliaRegnuride Protiste

Archaea

Archaea este mai apropiată de eucariote decât bacteriile

sistematicienii urmăresc 3 obiective:- să descopere şi să descrie toate speciile- să reconstituie relaţiile evolutive dinte ele- să clasifice organismele în concordanţă cu relaţiile

evolutive dintre ele Linné a divizat organismele animale în specii, atribuindu-le

o denumire binară. a grupat speciile în genuri, genurile în familii, familiile în

ordine iar ordinele în clase. Acestor categorii li se adaugă filumul (care reuneşte mai

multe clase), şi regnul (care cuprinde mai multe filumuri).Ulterior, s-a adăugat şi domeniul, care reuneşte mai multe

regnuri

Principiul ierarhiei taxonomice este gradul de înrudire dintre taxoni, apreciat după principiul similarităţii.

Genurile cu omologii structurale comune sunt plasate în aceiaşi familie

Familiile sunt reunite în ordine, ordinele în clase, iar clasele în filumuri

În final, totalitatea filumurilor vor alcătui un regn iar acestea sunt încadrate în domenii

Zoologii de astăzi recunosc aproximativ 35 de filumuri de metazoare.

În trecut, printre sistematicieni, a existat un consens aproape unanim în ceea ce priveşte principalele ramuri ale arborelui filogenetic al metazoarelor.

Acest fapt s-a bazat în principal pe:

- trăsăturile anatomice ale adulţilor metazoarelor

- şi pe anumite detalii ale dezvoltării embrionare.

Totuşi, sistematica moleculară a ultimilor decade a contestat unele aspecte privind relaţiile filogenetice dintre anumite filumuri de metazoare

Biologia moleculară şi abordarea cladistă furnizează date noi sau stimulează reconsiderarea celor vechi.

abordarea tradiţională a filogeniei animale ne oferă încă unele avantaje importante care ne ajută să înţelegem imensa diversitate a planurilor structurale fundamentale ale lumii vii.

Arborele filogenetic tradiţional al metazoarelor se bazează în special pe gradele de complexitate ale planurilor structurale şi pe aspectele dezvoltării embrionare.

Fiecare ramură principală a arborelui filogenetic reprezintă o gradă care este definită prin anumite caracteristici ale planului structural al corpului şi care sunt moştenite de grupele de metazoare care aparţin acelei ramuri.

Taxonomia Metazoarelor

O ipoteză a filogeniei metazoareler se bazează în special pe comparaţii morfologice şi de dezvoltare ontogenetică

Sistematica tradiţională şi cea bazată pe date moleculare sunt în acord în ceea ce priveşte dichotomia Parazoa-Eumetazoa şi Radiata-Bilateralia.

Dihotomia Parazoa-EumetozoaParazoa (Spongieri) = metazoare primitive la care cele 2 pături celulare, pătura dermică (formată din pinacocite) şi cea gastrică (formate din choanocite) nu sunt echivalente cu ectodermul şi endodermul (care sunt foiţe embrionare propriu-zise. Nu au ţesuturi adevărate ci doar categorii de celule ce realizează toate funcţiile.

Fecundaţie indirectă (printr-o celulă cărăuş a spermatozoidului)

La spongieri are loc o inversiune a păturilor celulare (fapt unic în cadrul metazoarelor).

Posibila filogenie a metazoarelor

Dichotomia Radiata-Bilateralia

3 mari filumuri de eumetazoare au simetrie radiară (spongierii, cnidarii şi ctenoforii), (fig, 2).

toate evidenţele indică că simetria radiară este primară şi nu este derivată secundar din cea bilaterală.

Aceste metazoare sunt grupate în Diploblastica sau Radiata.

Multe din acestea au devenit iregulare (ex. Spongierii) sau au devenit biradiare (ex. Ctenoforii) sau secundar bilaterale ( ex. antozoarele)

Restul metazoarelor sunt bilaterale sau Triploblastice, sau dacă sunt radiare aşa cum sunt echinodermele, simetria lor a derivat secundar de la un stămoş bilateral

Recapitularea punctului de vedere tradiţional

Parazoa (Spongieri)(fără simetrie, fără ţesuturi, fără organe

Eumetazoa (restul metazoarelor)- Simetrie şi organe prezente

Simetria corpului la metazoare

Fig. 2.

Arhitectura corpului la metazoare Arhitectura internă, – este un alt criteriu de grupare a

metazoarelor

- Filumurile de radiate (spongieri, cnidari şi ctenofori) nu au sau au puţine organe, iar diferenţierea lor celulară nu este atât de mare ca la celelalte metazoare.

Metazoarele Bilaterale posedă organe interne dar ele diferă prin relaţia organelor cu cavitatea internă a corpului. Deşi termenul de cavitate internă a corpului poate însemna orice spaţiu intern, totuşi, el se referă la o cavitate mare plină cu lichid ce se găseşte între peretele corpului şi organele interne.

Lichidul din cavitatea corpului poate servi la o mare diversitate de funcţii. Adesea el poate funcţiona ca un schelet hidrostatic sau poate funcţiona ca un mediu intern circulator. Cavitatea corpului poate fi utilizată spaţiu temporar pentru acumularea fluidelor în exces sau a excreţiilor sau poate fi locul de maturare a ovulelor şi spermatozoiţilor.

Platelminţii şi Nemerţienii, care nu au o cavitate a corpului, pentru că aceasta este invadată de un ţesut solid numit parenchim mezenchimatic, sunt numite Acelomate (fig. 3-A şi Fig. 3-B).

Distribuţia arhitecturii interne a corpului în cadrul metazoarelor

Ectoderm

Mezoderm Endoderm

Parenchimmezenchimatic

Fig. 3-A Fig. 3-B


printre metazoarele bilateralii rămase se găseşte un al doilea tip de cavitate a corpului:

► Pseudocelul – prezent la un grup de filumuri ca Nematelminţii, Rotiferele şi Gastrotrichii. Acesta este derivat din blastocelul gastrulei iar organele sunt libere în acest spaţiu, neexistând un peritoneu care să căptuşească cavitatea corpului (fig. 4-A, şi fig. 4-B.

Aceste grupe de metazoare se numesc Pseudocelomate


pseudocelom

ectoderm

endoderm

mezoderm

Fig. 4-B Fig. 4-A


► Celomul – prezent la restul Bilateraliilor. Dacă el este absent la unele grupe, acest fapt reprezintă o pierdere secundară. Celomul are o altă origine embrionară decât pseudocelul. El rezultă din mezodermul embrionar şi tapetează cavitatea corpului. Organele nu sunt libere în celom, ele fiind situate în spatele peritoneului (au poziţie retroperitoneală) (fig. 5-A şi fig.5-B).

Aceste grupe de bilateralii se numesc celomate.

Cea de a treilea tip de cavitate este:

organe interne

mezoderm

endoderm

saci celomici

ectoderm

Fig. 5-B

Fig. 5-A


intestin

Dezvoltarea ontogenetică la metazoarele bilateralii

Dezvoltarea bilateraliilor ne oferă argumentul de a divide aceste filumuri în două grupăriă bine definite:

► Protostomieni, care cuprind platelminţii, moluştele, anelidele şi artropodele, precum şi un număr de filumuri mici (fig. ).

► Deuterostomieni, ce includ echinodermele, hemicordatele şi cordatele

Protostomienii şi deuterostomienii au un model de dezvoltare ontogenetică distinct, fiecare linie filetică având anumite trăsături caracteristice.

Totuşi nu toţi membrii acestor două grupe au acelaşi model de dezvoltare. Există multe exemple de modificări şi deviaţii datorate distribuţiei şi cantităţii de vitelus în interiorul oului.

Arborele filogenetic tradiţional al metazoarelor

Fig. 6.

Segmentarea oului

Segmentarea oului poate fi determinată sau nedeterminată.

La deuterostomieni segmentarea oului este nedeterminată (de ex. dacă la o stea de mare, segmentarea îi este permisă până la stadiu de 4 blastomere iar apoi acestea sunt separate, fiecare blastomer va fi capabil să formeze o gastrulă completă şi apoi o larvă completă.

La protostomieni (platelminţi, moluşte, anelide, artropode) destinul celulelor embrionare este fixat de timpuriu). La aceştia segmentarea oului este determinată. Dacă unui anelid i se permite zigotului să sufere două segmentări (până la stadiul de 4 blastomere) iar apoi acestea sunt separate, fiecare blastomer va da naştere la un sfert de gastrulă şi larvă.

Segmentarea oului Segmentarea determinată versus nedeterminată nu

este singura diferenţă dintre deuterostomieni şi protostomieni.

La deuterostomieni segmentarea este radiară. Adică în segmentarea timpurie, axele fusului de diviziune sunt fie paralele sau fie perpendiculare la axele polilor oului (axele dintre polul animal şi cel vegetativ) (fig. 7).Pol animal

Pol vegetativ

Fig. 7. Segmentarea radiară la Synapta (castravete de mare). A-vedere apicală. B şi C-vedere laterală.

Blastomerele rezultate vor fi situate întotdeauna deasupra sau dedesubtul alteia

Segmentarea oului La protostomieni segmentarea este spirală. Axele

fusurilor de diviziune sunt oblice faţă de polii oului. Orice blastomer find localizat între blastomerele etajului superior sau inferior (fig. 8).

Fig. 8. Segmentarea spirală

4 D

Formarea gurii şi anusului

Originea mezodermului şi celomului

ectodermmezodermendoderm

Schizocelie Enterocelie

Dichotomia Radiata - Bilateralia

Diploblastica (Radiata)(Ex. Hydra, Aurelia)- doar 2 pături

celulare- simetrie radiară

Triploblastica (Bilateralia)(restul metazoarelor)-3 foiţe embrionare-Simetrie bilaterală

Spongieri

Lankester (1873)

Dihotomia Diploblastica(Radiata)-Triploblastica (Bilateralia)

Simetrie radiară

Simetrie bilaterală

Au ţesuturi adevărate, organe şi aparate Îşi desăvârşesc ontogenia cu 2 foiţe embrionare

propriu-zise: ecto- şi endoderm. Simetria corpilui este radiară

au ţesuturi adevărate, organe şi aparateLa triploblastice apare a treia foiţă embrionară

(mezodermul) simetria corpului este bilaterală

Diploblastica

Triploblastica

Triploblastica sau Bilateria

Acelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

Diploblastice

Spongieri

Hyman, 1950

Acoelomate Pseudocoelomate Coelomates (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

Ectoderm

MezodermEndoderm


Triploblastica sau Bilateralia

Triploblaste sau Bilateralia Acoelomate Pseudocoelomate Coelomates (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

pseudocelom

ectoderm

endoderm

mezoderm

mezoderm


Triploblastica sau Bilateralia Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

organe interne

ectoderm

mezoderm

endoderm

saci celomicipseudocelom

endoderm

mezoderm

ectoderm


Plathelminthes (Taenia sp.) Nematoda Insecta (Drosophila)

Triploblastica (Bilateralia)Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

Diploblastice

Spongieri

Ce putem spune despre celomate ?

Triploblastica sau BilateraliaProtostomieni Deuterostomieni

Celomata

Tipuri de segmentare a oului şi dezvoltare embrionară

Protostomes DeuterostomesArthopode

Annelida Mollusca

Celomate

Pentru a simplifica lucrurile am recurs la acest segment de arbore pentru a ilustra mai puţine filumuri incluse în protostomieni.


Annelida Mollusca

Celomate

.

Râmă



Annelida Mollusca

Celomate

.

Segmente !!!



AnnelidaMollusca

Celomate

Echinoderme

Cordate

Hemicordate

Chetognate

Lofoforate

Triploblastica sau Bilateria

Acelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

Diploblastice

Spongieri

Vom numi această ipoteză:

Celomata

În 1989 a apărut o nouă abordare pentru reconstrucţia arborilor filogenetici ai

metazoarelor :

Compararea secvenţelor de ARN ribozomalSmall

subunit

= 18S rRNA

(also called

ssu rRNA)

32 proteins

Large subunit =

28S rRNA (also called

lsu rRNA,

5.8S rRNA, 5S rRNA,

50 proteins

18S rRNA îndeplineşte aceiaşi

funcţie la fiecare specie

Are o lungime de aproximativ 2000

nucleotide

Este foarte abundent în celule,

încât poate fi purificat sau studiat

fără purificare

(Deşi din 1990 a putut fi

purificat/clonat, utilizând PCR)

Field et al (1988) Science 239: 748-753

A utilizat RNA brut (nepurificat) şi nu DNA

• Nu a purificat rRNA

• A utilizat revers trancriptaza

• A secvenţionat 18S RNA de la 25 de specii aparţinând la 11 filumuri de metazoare

Un exemplu de arbore al lui Field et al.

Ce este atât de important în această lucrare?

• A încercat primul să abordeze o filogenie moleculară a metazoarelor

• A demonstrat puterea 18S rRNA

• Contopeşte ( fuzionează) zoologia clasică cu biologia moleculară

• Implicaţii în ce priveşte evoluţia dezvoltării

(ex. Anelidele nu sunt îndeaproape înrudite cu artropodele)

Dar unde este problema în

această lucrare?

• Inexistenţa testelor de putere (de încredere, de confidenţă)

• Puţine specii analizate, taxonii cu puţine specii neanalizate prin această metoda

• Puţine specii per filum

• includerea în analiză a taxonilor cu evoluţie rapidă

Corectarea problemelor: a durat mulţi ani

Inexistenţa testelor de putere (de încredere, de confidenţă) (corectată prin teste Bootstrap şi Likelihood)

Puţinele specii analizate şi taxonii cu puţine specii au fost supuse PCR

Filumurile cu puţine specii au fost analizate printr-o corectă utilizare a unităţilor de probă

Excluderea din analiză a taxonilor cu evoluţie rapidă (prin respingerea fenomenului LBA – long branch attraction)

These problems now largely overcome

Lucrarea cheie: Aguinaldo et al. 1997 Nature 387, 489-493

Diplo/Triplo este reală, deci există trei mari grupe de Bilateralii:

Deuterostomieni

EcdysozoareLophotrochozoare

A rezultat o zduncinare completă a filogeniei

Bilateraliilor triploblastice Ecdysozoa Lophotrochozoa Deuterostomia

Diploblastica

Spongieri

Pori

fer

ePla

coz

oa

Cn

idari

aCte

nop

hora

Ech

inod

erm

ata

Hem

icord

ata Uro

ch

ord

ata C

ep

halo

ch

or

data

Ch

ord

ata

Mollu

sc

a Pla

thelm

int

hes

Nem

ert

ea E

ch

iuri

da A

nn

elid

aS

ipu

ncu

lid

aB

rach

iop

od

aP

horo

ni

da

Bry

ozo

aArt

hro

po

da

On

ycop

hor

aNem

ato

mor

ph

aN

em

ato

da

Kin

orh

yn

ch

a Pri

ap

ulid

a

Bilateralia (Triploblastica) Diploblastica

Ecdysozoa Lophotrochozoa Deuterostomia

Vom numi această ipoteză Ecdysozoa

A

B

C

ONE CONCLUSION THAT IS VERY CLEAR FROM THE 18s TREES –

WAS CLEAR RIGHT FROM 1989

Artropodele şi Anelidele nu sunt înrudite

Ce înseamnă acest fapt pentru evoluţia segmentării?

Punctul de vedere tradiţional

Punctul de vedere molecular

Sau ar putea fi aşa ?

Acum compară aspectele cheie ale:

Ipotezei Celomata

şi

Ipotezei Ecdysozoa

(1) Ce înseamnă ele pentru evoluţia complexităţii metazoarelor?

(1) Ce înseamnă ele pentru evoluţia complexităţii metazoarelor?

Ipoteza COELOMATA susţine evoluţia graduală a complexităţii corpului

În timp ce

Ipoteza ECDYSOZOA vede ‘sfârşitul filumurilor intermediare’

(almost)

Pori

fer

ePla

coz

oa

Cn

idari

aCte

nop

hora

Ech

inod

erm

ata

Hem

icord

ata Uro

ch

ord

ata C

ep

halo

ch

or

data

Ch

ord

ata

Mollu

sc

a Pla

thelm

int

hes

Nem

ert

ea E

ch

iuri

da A

nn

elid

aS

ipu

ncu

lid

aB

rach

iop

od

aP

horo

ni

da

Bry

ozo

aArt

hro

po

da

On

ycop

hor

aNem

ato

mor

ph

aN

em

ato

da

Kin

orh

yn

ch

a Pri

ap

ulid

a



A

B

C

Strămoş Urbilaterian ?

Triploblastica (Bilateralia)Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

Diploblastice

Spongieri Celomata

Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

Diploblastice

Spongieri

Ecdysozoa

Triploblastica (Bilateralia)

De exemplu:

• Acelomatele

• Platelminţii sunt înrudiţi cu moluştele, anelidele

• Nemerţienii sunt înrudiţi cu moluştele şi anelidele

• Pseudocoelomates

• Nematodele sunt înrudite

cu artropodele

Cavităţile corpului

Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate(fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)

Cavităţile corpului s-au PIERDUT în evoluţie

Punctul de vedere tradiţional nu ţine cont de această PIERDERE

Cavităţile corpului

Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate(fără cavitate corp) (pseudocelom)

(cavitate adevărată)

Au pierdut zoologii filumurile intermediare ?

(cele care s-au ramificat înainte de celomate)

Pori

fer

ePla

coz

oa

Cn

idari

aCte

nop

hora

Ech

inod

erm

ata

Hem

icord

ata Uro

ch

ord

ata C

ep

halo

ch

or

data

Ch

ord

ata

Mollu

sc

a Pla

thelm

int

hes

Nem

ert

ea E

ch

iuri

da A

nn

elid

aS

ipu

ncu

lid

aB

rach

iop

od

aP

horo

ni

da

Bry

ozo

aArt

hro

po

da

On

ycop

hor

aNem

ato

mor

ph

aN

em

ato

da

Kin

orh

yn

ch

a Pri

ap

ulid

a



A

B

C

Aici nu punem nimic ?

Pori

fer

ePla

coz

oa

Cn

idari

aCte

nop

hora

Ech

inod

erm

ata

Hem

icord

ata Uro

ch

ord

ata C

ep

halo

ch

or

data

Ch

ord

ata

Mollu

sc

a Pla

thelm

int

hes

Nem

ert

ea E

ch

iuri

da A

nn

elid

aS

ipu

ncu

lid

aB

rach

iop

od

aP

horo

ni

da

Bry

ozo

aArt

hro

po

da

On

ycop

hor

aNem

ato

mor

ph

aN

em

ato

da

Kin

orh

yn

ch

a Pri

ap

ulid

a



A

B

C

Acoele ?

(2) What do they mean for the use of model systems in developmental biology ?

(2) What do they mean for the use of model systems in developmental biology ?

IPOTEZA COELOMATA susţine că nematodele sunt primitive iar artropodele şi vertebratele cunt mai avansate

În timp ce

IPOTEZA ECDYSOZOA susţine că toţi cei trei taxoni sunt evoluaţi iar artropodele şi nematodele sunt înrudite!

Celomata Pseudocelomata

Drosophila

Vertebrata

Nematoda

Ipoteza Celomata

Ipoteza Ecdysozoa

Drosophila Nematoda

Vertebrata

Exemplul 1: HOX cluster

Ipoteza Celomata

Celomata

Pseudocelomata

Arthropoda Vertebrata Nematoda

Arthropoda Nematoda Vertebrata

Ipoteza Ecdysozoa

Exemplul 2: HOX cluster

Genele Hox s-au pierdut în timpul Evoluţiei dinamice a Nematodelor

Aboobaker and Blaxter (2003)

Current Biology 13, 37-40

De Rosa et al (1999) Nature 399: 772-776.

UbxAbdA(or “UbdA”)

Lox2

Lox4

De Rosa et al (1999) Nature 399: 772-776.

Ipoteza Ecdysozoa a fost propusă în 1997

Ecdysozoa este o cladă compusă din 8 filumuri:

- Arthropoda

- Tardigrada

- Onycophora

- Nematoda

- Nematomorpha

- Priapulida

- Kinoryncha

- Loricifera

Ecdysozoarele reprezintă o cladă ce reuneşte Euartropodele (Insecta, Crustacea, Miriapoda şi Chelicerata), artropode ca Onycophora şi Tardigrada) precum şi 5 filumuri ce posedă introvert: Nematoda, Nematomorpha Priapulida, Kinorhyncha şi Loricifera).

Toate aceste grupe:- nu posedă o larvă primară

- au o cuticulă care năpârleşte (de aici numele de Ecdiyozoa)

- nu posedă cili locomotori

Au în comun

segmentarea

apendice articulate

Sunt viermi cu proboscis anterior, numit INTROVERT

Înainte de 1997 erau legate prin intermediul proartropodelor (Onicophore, Tardigrade) de Annelide.

Clada Annelida-Arthropoda este numită Articulata datorită corpului lor segmentat.

Articulatele s-a crezut că face parte dintr-un ansamblu mai mare de filumuri care sunt unite prin posesia unei cavităţi celomice. Aceast mare ansamblu de filumuri a fost numit Celomata.

Ecdysozoa este un grup monofiletic. Monofiletismul grupului a fost a fost demonstrată atât de date moleculare:

- analiza subunităţilor mici şi mari ale rRNA

- secvenţele “myosin heavy chain”

- analiza genelor HOX

- prezenţa în sistemului nervos l tuturor ecdysozoarelor a unui antigen HRP (anti-horseeradish peroxidază)

Faţă de datele moleculare monofilia Ecdysozoarelor este susţinută de alte sinapomofii:

fenomenul de ecdysis (năpârlire) a cuticulei tristratificate (constând din epicuticulă, exocuticulă şi endocuticulă)

lipsa cililor locomotori

lipsa unei larve primare

gură terminală

prezenţa în sistemul nervos a unui antigen necunoscut dar recunoscut antigenului HRP (anti-horseeradish peroxidază)

În ciuda acestor rezultate, există numeroase lucrări care combat relaţia strânsă a nematodelor cu artropodele, susţinând astfel poziţia tradiţională a monofiletismului grupului Celomata.

Problema vine din faptul că genomul nematodului Caenorhabditis elegans evoluează foarte rapid, fapt care acest genom este suscceptibil de erori filogenetice ale LBA (long-branch attraction) (pierderea în evoluţie a unor gene HOX).

Acest artefact al reconstrucţiei arborilor filogenetici va tinde să aducă liniei filetice o poziţie spre rădăcina arborelui.

Utilizarea de către Aguinaldo et al. (1997) a analizei moleculare a nematodelor cu evoluţie înceată a făcut posibilă plasarea ramurei nematodelor lângă artropode şi priapulide. Autorii au numit această cladă Ecdysozoa.

Cycloneuralia (=Introverta = Scalidophora) şi Nematoida

Datele moleculare susţin monofiletismul artropodelor şi pe cea a Nematodelor, Nematomorfelor şi Priapulidelor. Ultimile 3 filumuri au fost “linkate” cu altele 2: Kinorhyncha şi Loricifera, alcătuind un grup numit Cycloneuralia (numele vine de la creierul lor circum-esofsgian).

Aceste filumuri au în comun o parte anterioară, devaginabilă a corpului, numită introvert (de aici şi numele grupului de Introverta). Introvertul apare la Nematomorfe şi izolat la Nematode dar doar în stadiile larvare.

Relaţiile dintre cele 5 filumuri şi relaţia lor cu Panarthropode (Onychophore, Tardigrade, Chelicerate şi Mandibulate) sunt încă obscure.

Cele 2 grupări ce par credibile sunt Nematoda şi Nematomorpha (grupate în Nematoida) precum şi Priapulida şi Kinorhyncha.

Nematoda şi Nematomorpha împart caractere comune ca:

- reducerea musculaturii circulare a peretelui corpului

- cloaca prezentă la ambele specii

-sperma aflagelată

- cuticula de natură colagenică şi nu chitinoasă

- cordoanele hipodermice dorsale şi ventrale

Morfologiştii au unit Priapulida , Kinorhyncha şi Loricifera în grupul Scalidophora sau Cephalorhyncha, pe baza -

- introvertului cu scalide

- prezenţei a două inele de muşchi retractori a introvertului

PANARTHROPODA: EUARTHROPODA, TARDIGRADA ŞI ONYCHOPHORA

Monofiletismul Euarthropodelor precum şi al Tardigradelol şi Onychoforelor pare de necontestat.

Ele sunt unite printr-un caracter iportant:

- prezenţa apendicelor segmentare perechi şi repetitive, terminate cu gheare

- nefridii în formă de sac

- sistem circulator deschis

Sistemul circulator e format din resturi de celom şi blastocel (=mixocel), iar inima dorsală comunică cu mixocelul prin ostii (orificii).

În ciuda caracterelor comune, nu toate studiile moleculare susţin monofilia lor.

Ambele lipsesc la Tardigrade

În ciuda caracterelor comune, nu toate studiile moleculare susţin monofilia lor grupând, mai degrabă, Tardigrada cu Nematodele decât cu Euarthropoda.

Totuşi, presupunând că Panarthropoda este monofiletică atunci:

- Euarthropoda ar trebui grupată cu Tardigrada sau cu Onychophora.

- fie Tardigrada cu Onychophora ca grupe surori.

Dacă presupunem că dimensiunea mică a Tadigradelor este un caracter derivat şi ţinând cont de absenţa:

Se sugerează că:

● similarităţile cuticulei

● lanţul nervos ganglionalizat

● apendicii articulaţi ai Tardigradelor şi Euarthropodelor

mixocelului (hemocelului)

inimii

nefridiilor

(caracteristici prezente la Onychophore şi Euarthropode)

Indică o relaţie de grup soră între Tardigrada şi Euartropoda

Euarhropoda: Myriochelata versus Mandibulata

Filogenia morfologică a artropodelor a arătat o relaţie strânsă între Miriapoda şi Hexapoda (Insecta), acestea fiind grupate într-o cladă numită ATELOCERATA (care înseamnă lipsa segmentului antenar II şi deci a antenei acestui segment).

Alte sinapomorfii ar fi: - apendicele uniramate

- prezenţa tubilor Malpigii (implicaţi în excreţie)

- prezenţa taheelor respiratorii

ATELOCERATA este divizată în trei taxoni de nivel înalt: - Hexapoda

- Chilopoda

- Pauropoda

Controversa apare în relaţiile dintre cei trei taxoni. În acest sens există 3 ipoteze şi respectiv 3 arbori filogenetici

- ipoteza Myriapoda

- ipoteza Labiofora

- ipoteza Opisthogoneata


IPOTEZA MYRIAPODA - susţine că Chilopoda şi Progoneata sunt taxoni soră în cadrul Myriapodelor şi că

Myriapoda şi Hexapoda sunt taxoni soră.

Euarhropoda: Myriochelata versus MandibulataÎn IPOTEZA LABIOPHORA – Hexapoda şi Progoneata ar fi

taxoni soră întrun taxon mai mare numit Labiophora ce are Chilopoda ca taxon soră.

Euarhropoda: Myriochelata versus MandibulataÎn IPOTEZA OPISTHOGONEATA – Chilopoda şi Hexapoda sunt taxoni

soră care au Progoneata ca taxon soră.

Euarhropoda: Myriochelata versus MandibulataÎn ipoteza Myriapoda aceasta este monofiletică dar atât Labiofora şi

Opisthogoneata sunt parafiletice.

Deşi există un consens că Hexapoda, Progoneata şi Chilopoda sunt fiecare monofiletice acelaşi lucru nu se poate spune despre Myriapoda.

Argumentele pentru monofilia Miriapodelor sunt mai slabe decât pentru susţinerea monofiliei pentru fiecate taxon din componenţa sa .

Mai mult , Tracheata este un taxon monofiletic şi a fost analizat atât din punct de vedere morfologic cât şi molecular.

Argumentele s-au bazat pe morfologia:

- sistemului nervos

- creierului

- ochiului


Aceste argumente sugerează că Hexapoda şi Crustacea sunt taxoni soră mult mai înrudiţi unul cu altul decât cu Myriapoda.

În acest caz Tracheata ar fi parafiletică

Taxonomia tradiţională a Metazoarelor

Taxonomia tradiţională a Metazoarelor

- Simetrie bilaterală- Nefridii filtratoare- din blastopor rezultă gura sau

anusul

- Dezvoltare determinată- Gura derivă din blastopor- Segmentare spirală sau de alt tip- cavitate corp (acelomat,

pseudocelomat, celomat)

- Au lofofor (posibilă plesiomorfie)- Intestin în “U”- se hrănesc cu suspensii- anusul derivă din blastoporul

gastrulei- corp divizat 2-3 regiuni, fiecare

având 3 cavitatăţi celomice (celom trimeric) cel puţin în stadiul larvar

- segmentare radiară- larva tipică este dipleurula

Synapomorfii

Sinapomorfii ale BilateraliilorDesen nefridii filtratoare proto- şi metanefridii


Sinapomorfii Lophodeuterostomieni Au lofofor (posibilă plesiomorfie) Desen intestin

castravete /desen habitus castravete

Taxonomia moleculară a Metazoarelor

Altă ipoteză a filogeniei metazoarelor se bazează în special pe date moleculare

Taxonomia moleculară a Metazoarelor

Nevertebrate

• Spongieri

• Cnidari

• Ctenofori

• Platelminţi

• Rotiferi

• Nematelminţi

• Anelide

• Moluşte

• Artropode• Echinoderme

Filum Nemathelminthes (viermi cilindrici)

•Respiraţie cutanată: tegumentul trebuie să rămână umed

•Trăiesc în medii umede

•Abundente în solul umed

•Majoritatea sunt parazite

Filum Annelida (viermi inelaţi)

Respiraţie cutanată.

Adaugă alte caractere

Filum MolluscaClasa Gasteropoda

Helix pomatia

Limax sp.(formă terestră)

Marea majoritate a gasteropodelor sunt acvatice. Unele sunt terestre: por cauza uneori ravagii în culturi.

Limnaea stagnalis (formă acvatică)

(formă terestră)

Les Gastéropodes aquatiques respirent par des branchies situées dans la cavité palléale, une cavité entre la masse viscérale et le manteau (la membrane qui tapisse la coquille). L’eau qui circule dans la cavité apporte l’oxygène absorbé par les branchies.

cavité palléale branchies

Chez les Gastéropodes terrestres, la cavité palléale est modifiée en poumon. Les échanges s’effectuent entre l’air contenu dans la cavité et le sang contenu dans les vaisseaux du manteau.

poumon

Patru tentacule. Cele superioare prezintă câte un ocel. (nu distinge decât prezenţa sau absenţa luminii).

Arthropodele

Corp segmentat

Apendice segmentare perechi


Exoschelet chitinos rigid

Arthro = articulaţie

Podos = picior

Creştere limitată datorită exoscheletului rigid. Animalul închis sub exoschelet, nu-şi poate desăvârşi creşterea.

Soluţia: năpârlirea exoscheletului de la un stadiu de dezvoltare la altul.

Stadii de dezvoltare

Tub digestiv complet (gură şi anus)

Sistem nervos: ganglioni nervoşi cefalici şi lanţ ganglionar ventral

Musculatura striată

Tubi Malpighi (sistem excretor)

Sexe separate

Sistem circulator deschis

Organele sunt într-o cavirate a corpului numită hemocel, şi sunt scăldate de un fluid numit hemolimfă.L’hémolymphe est mise en circulation par un gros vaisseau dorsal dont certaines parties élargies peuvent se contracter. L’hémolymphe pénètre par des ouvertures dans ces élargissements et est ensuite pompées vers la tête.

Respiraţie prin:

• Branhii

• Plămâni

• Trahei

Clasificarea Arthropodelor

Superfilum Arthropoda

Grupul PROARTHROPODA

Grupul EUARTHROPODA

• Filum Onychophora

• Filum Tardigrada

• Filum Pentastomida (Linguatulida)

• Subfilum Trilobitomorpha

• Subfilum Chelicerata

• Subfilum Mandibulata


• Filum Onychophora (Peripatus)

• Filum Tardigrada


Apendice scurte ne articulate terminate cu o pereche de gheare

1 pereche de antene

1 la 10 cm lungime

Pseudoartropode: nu au apendice adevărate articulate

~ 70 specii cunoscute

D.p.d.v. evolutiv sunt asemănătoare cu anelidele.

Distribuţie tropicală.

Exoschelet absent (doar o cuticulă subţire).

Respiraţie prin trahei.



• Filum Tardigrada• Filum Pentastomida (Linguatulida)

4 perechi de apendice scurte segmentate (dar nearticulate)

Trăiesc în medii terestre umede sau pe substrat marin sau dulcicol

Peste 800 de specii cunoscute

În general 0,15 la 0,8 mm

Pot să se dezhidrateze aproape complet ( 99%). Ele rezistă în condiţii vitrege până la – 272,8 C0 (aproape de 0 absolut) sau la +360 C0 timp de 30 de minute.

Pot să reziste la doze de radiaţii de 1000 de ori doza mortală pentru om. Pot supraveţui în vid.

Se regăsesc sub 5 m de gheaţă sau la altitudini de peste 6000 m.

Posedă piese bucale modificate în stileţi ce la permit să aspire fluidele celulelor vegetale sau a micilor metazoare (rotifere, nematode sau alte tardigrade)

Fără sistem circulator şi respirator


• Filum Tardigrad


Paraziţi în sistemul respirator al reptilelor, păsărilor şi mamiferelor

~ 60 de specii cunoscute

Au lungimi de la câţva mm până la 10 cm

Clasificare controversată

Posedă chelicere

Grupul EUARTHROPODA

Grupul Proarthropoda

Subfilum Trilobitomorpha

Subfilum Chelicerata

Subfilum Mandibulata

Prezintă mandibule

Artropode veritabile: prezintă apendice mobil articulate

Au apărut acum ~ 550 milioane de ani (MA) şi au dispărut acum 250 MA

Subfilum TrilobitomorphaSubfilum Chelicerata

Subfilum Mandibulată

Subfilum TrilobitomorphaSubfilum Chelicerata

Subfilum Mandibulată

Corp divizat în trei lobi(de aici numele de

Trilobiţi)

Cele mai abundente fosile din paleozoic (între 500 et 250 milioane de ani) 250 MA

550 MA

Extincţie la sfârşitul Permianului

În general aveau între 3-10 cm lungime

ochi compuşi

Unii atingeau 60 cm


Subfilum ChelicerataSubfilum MandibManlata


Subfilum ChelicerataSubfilum MandibManlata

Clasa Merostomata (Xiphosura)

Clasa Pycnogonida (Păianjeni de mare)

Clasa Arachnida

prima pereche de apendice articulate = chélicères

Chelicerate: • Antene lipsă• Corp divizat în: céphalothorax şi abdomen• 6 perechi de apendice articulate• Prima pereche de apendice = chelicere • A doua pereche de apendice = pedipalpi (adesea foarte

dezvoltate , semănând cu nişte cleşti)

Chelicerate: • Antene lipsă• Corp divizat în: céphalothorax şi abdomen• 6 perechi de apendice articulate• Prima pereche de apendice = chelicere • A doua pereche de apendice = pedipalpi (adesea foarte

dezvoltate , semănând cu nişte cleşti)

chelicere

Apendice locomotoare

abdomencefalotorace

pedipalpi


Clasa Merostomata (Xiphosure)

Clasa Pycnogonida (păianjeni de mare)

Clasa Arachnida

Limulus polyphemus

ochi compus

cefalotorace

abdomen

telson

• 5 specii actuale.

• Animale acvatice.

• Respiraţie branhială.

• Pedipalpii identici cu apendicecle locomotoare.

• Pe litoralul din Noua Scoţie din Yucatan.

• Se hrăneşte cu moluşte şi viermi marini.

• Pigmentul respirator seamănă cu hemoglobina dar conţine, cupru mai degrabă decât fier = hemocianină

chelicere

branhii

Apendice locomotoare

Prima pereche de apendice = pedipalpi

Clasa Merostomata (Xifozoare)


Clasa Arachnida


Abdomen atrofiat

Clasa Merostomata (Xiphozoa)


Clasa Arachnida


Clasa ArachnidaClasa Arachnida

Aproape toate terestre

Corp divizat în 2 regiuni:

• Cefalotorax

• Abdomen

Antene lipsă

Respiraţie aeriană: traheană sau pulmonară

6 perechi de apendice:• 1 pereche de chelicere

• 1 pereche de pedipalpi

• 4 perechi de apendice locomotoare

Ochi simplii (oceli)

cefalotorax abdomen

chelicere

pedipalpi

chelicere

4 perechi apendice locomotoare

Peste 65000 de specii descrise

8 ordres principaux :

1. Scorpionida

2. Palpigrada

3. Uropygi (Pedipalpida)

4. Solifugae (Solpugida)

5. Pseudoscorpionida

6. Phalangida (Opilions)

7. Acarina

8. Araneida

1. Scorpionida

2. Palpigrada





7. Acarina

8. Araneida

SCORPIONI

Forme termofile

Nocturne

Prădători ai insectelor şi ale altor artropode

Pedipalpi foarte puternici terminaţi cu o pensă puternică

Telson

Preabdomen (mesosoma) : 7 segmente Postabdom

en (metasoma) : 5 segmente

Cefalotorace

Abdomen : 12 segmente în total

Ultimul segment se termină cu un telson

Post abdomenul este foarte mobil şi se pliază deasupra corpului

Cefalotoracele poartă 2 oceli mediani şi 2 până la 5 perechi de oceli laterali.

4 perechi apendice locomotoarePedipalpi

terminaţi cu cleşti

Telson în legătură cu glanda cu venin

Chelicere

Al doilea segment abdominal poartă pe partea ventrală, două structuri

caracteristice : piepteni.

Nuneroşii receptori nervoşi avertizează scorpionul asupra temperaturii, compoziţiei

chimice şi umidităţii solului.

piepteni

chelicere

1. Scorpionida

2. Palpigrada





7. Acarina

8. Araneida

Abdomen segmentat (cel de la aranee nu este)

1. Scorpionida

2. Palpigrada





7. Acarina

8. Araneida

Pedipalpi terminaţi cu o pensă traversată de un canal legat la o glandă cu venin

Abdomen : 12 segmente, fără telson

• 2 până la 7 mm

• Prădători ai micilor insecte

PSEUDOSCORPIONI

1. Scorpionida

2. Palpigrada





7. Acarina

8. Araneida

Abdomen segmentat

Pedipalp

Doi oceli, araneele au de

obicei 8

4 perechi de apendice (ca la

toate Aracnidele)Observaţi cefalotoracele (ce susţine apendicele) şi este intim sudat la abdomen

Pedipalpi

Chelicere

Dicranopalpus ramosus

Specie europeană

1. Scorpionida

2. Palpigrada





7. Acarina

8. AraneidaCăpuşe

hidracarieni

ACARIENI

Acarian (căpuşă) de saltea

(Dermatophagoïdes)

Căpuşă predatoare

Hidracarieni (căpuşe acvatice)

Ixodes ricinus : căpuşă responsabilă de transmiterea bolii Lyme

Parazite

Căpuşă parazitând urechea unui câine

Ixodes ricinus în repaus după o priză de sânge

Varroa jacobsoni : căpuşă responsabilă de transmitere bolii “diarea albinelor”

Sarcoptes : căpuşa care provoaca scabioza (râia)

Panonychus

(provoacă pesta plantelor)

Demodex folliculorum

Parazitul foliculilor de păr

1. Scorpionida

2. Palpigrada





7. Acarina

8. Araneida

Toţi sunt prădători

Chelicere

Terminate cu croşete ce traversează un canal în legătură cu o glandă cu

venin

Pédipalpes

Acoperiţi de receptori nervoşi

sensibilili la diferiţi stimuli

Faţa ventrală a extremităţii abdomenului conţinând filierele, glande permanente ce produc de producere a mătăsii.

Filiere

Anumite specii se lasă transportate de vânt suspendate de un fir de mătase lung.

Etapele construirii unei pânze.

N.B. toate speciile produc mătase, dar numeroase specii nu construiesc plase.

Anumite specii vânează în mediu acvatic

Classification des Arthropodes

Filumul Arthropoda

Grupul Proarthropoda

Grupul Euarthropoda


• Subfilum Chelicerata

• Subfilum Mandibulata

• Clasa Crustacea

• Clasa Myriapoda

• Clasa Insecta

mandibule

chitinoase

Clasa CrustaceaClasa Crustacea

Subclasa Malacostracea

Ordin Isopoda

7 perechi apendicelocomotoare

abdomen

cefalotorace

Clasa MyriapodaClasa MyriapodaSubclasa Chilopoda (Scolopendre)

Subclasa Diplopoda

Subclasa Chilopoda (scolopendre)

Corp aplatizat.

Antene lungi.

O pereche de apendice per segment Trăiesc în litiera solului sub pietre şi sub scoarţa arborilor.Cuticula lor nu este impermealizată de o ceară; sunt deci foarte sensibile la dezhidratare.Prădători ai altor artropode. Le premier segment porte une paire de pattes modifiées en pinces reliées à une glande à venin.

Anumite specii tropicale pot injecta un venin foarte dureros.

Ultima pereche de apendice adesea diferă de celelalte

Subclasa Diplopoda

Corp rotunjit.

Antene scurte.

Două perechi de apendice per segment.

Caută umiditate; în litiera solului, sub muşchi sau sub pietre, în lemnele putrede.

În general sunt detritivore; anumite specii atacă plantele iar altele sunt prădătoare.

Clasa InsectaClasa Insecta

Nématodes1%

Mycètes4%

Algues2%

Protozo2%

Bact. et virus1%

Autres24%

Arachnides5%

Crustacés2%

Autres Arthr.1%

Mollusques4%

Autres invert.4%

Vertébrés3%

Insectes57%

Plantes14%

Insectes

Arachnides

Crustacés

Autres Arthr.

Mollusques

Nématodes

Autres invert.

Vertébrés

Plantes

Mycètes

Algues

Protozo

Bact. et virus

950 000 espèces décrites il en existe peut-être 10 fois plus.

Il y aurait 1 milliard d’insectes pour chaque être humain.

% speciilor actuale cunoscute

Corp divizat în 3 părţi:

ToraceCap

Abdomen

2 pereci de aripi

3 perechi de picioare

1 pereche de antene

Ochi compusocel

mandibulă

labrum

Maxilă şi palp maxilar

coxa

Labium şiPalpul labial

Trohanter

tibia

tars

femur spirac

ul

ovopozitor

gheară

FILUMUL ARTHROPODAFILUMUL ARTHROPODA

Grupul Proarthropoda• Onycophora

• Tardigrada

• Pentastomida

Grupul Euarthropoda


• Subfilum ChelicerataClasa Merostomata (Xyphosura)Clasa PycnogonidaClasa Arachnida

• Subfilum MandibulataClasa CrustaceaClasa Myriapoda

Clasa Insecta (Hexapoda)

Subclasa ChilopodaSubclasa Diplopoda

REZUMAT

Colonie de BryozoarLophopus sp.

(Phylactolaemata)

Organizaţia internă la Pulmatella fongosa

SFÂRŞITSFÂRŞIT

arthropodes pt taxonomie curs

Documents