Arta decorativa a aparut din dorinta omului de a-si infrumuseta viata, fiind considerata una dintre primele lui manifeestari artistice.

Imaginatia creatoare este nelimitata in arta decorativa. Prin fast, expresivitate sau bogatie ornamentala se remarca Orientul, ce zona geografica, iar ca epoci artistice :stilurile bizantin, gotic, baroc, rococo. Incepand cu 1900, intre arhitectura, artele plastice si decorative, se stebileste un nou dialog pe principiul unitatii de stil a functionalitatii si in general pe legatura dintre social si artistic. Apar tehnici si materiale noi de lucru. Apar noi domenii ale artei decorative care se vor reuni treptat ca ramuri ale designului. Apar grupari si curente artistice care dau o forma noua artei decorative, in spiritul unei claritati si simplitati functionale, dominate de o viziune geometrica: Bauhaus, Art Deco, Op-Art (curent aparut in anii '50, care isi propune sa retina atentia si uneori chair sa provoace un soc vizual,printr-o geometrie a imaginii realizata pe baza unor retele. Aceasta geometrie este creata in scopul obtinerii unui joc iluzionist, a unei miscari aparente a formelor, folosindu-se efectul spatial al culorii si contrastului simultan.

Componentele de baza alei artei decorative sunt: elementele de limbaj (punctul linia, forma, culoarea si valoarea),stilizarea (ornamentele raman figurative), juxtapunerea si suprapunerea, intersectarea sau impletirea elementelor de limbaj si compunerea lor in ornamente nonfigurative,combinarea elementelor geometrice nonfigurative cu elementele figurative stilizate.

Ca sursa de inspiratie pentru artele decorative enuntam: natura (structuri si forme din natura), geometria ( structuri si forme geometrice), elemente si forme decorative create anterior, reinterpretate si combinate cu elemente noi.

Exista mai multe tipuri de elemente decorative, cum sunt: motivul decorativ (meandrul, arabescul, torsada, vrejul, compuse din elemente si combinatii inseparabile, palmeta, trefla, rozeta, cartusul pot fi folosite separat, ca motive unice, sau combinate in diferite tipuri de compozitii decorative: chenar, joc de fond), decorul aplicat realizat din alte materiale decat materialul obiectului suport, ornamentul plat (tesut, imprimat, pictat), ornamentul in relief (modelat, sculptat in specificul arhitecturii, mobilierului), ornamentul geometric compus in retele.

CompozitieFelul în care sunt dispuse  elementele imaginii într - un  tablou, astfel încât se se echilibreze între ele

 C o m p o z i ţ i a p l a s t i c ăPrincipii compoziţionaleCompozitia consta in modalitatea organizarii elementelorde limbaj plastic intr-un ansamblu omogen, echilibrat,indistructibil, capabil sa transmita privitorului emotia si mesajulautorului. Modalitati de organizare a compozitiei plastice -scheme compozitionale: compozitie in friza; compozitie inregistru; compozitie in triunghi; compozitie circulara; compozitiein spirala; compozitie radiala; compozitie pe verticala;compozitie pe orizontala; compozitie pe diagonala (oblica); Infunctie de schema de organizare se obtin compozitii inchise sideschise cu efect statice si dinamice.Compozitia inchisasugereaza ca actiunea se desfasoara ininteriorul spatiului plastic avand un centru de interes. In acestcaz elementele sunt ordonate pe scheme compozitionale informa de triunghi, patrat, cerc, oval.Compozitia deschisasugereaza ca actiunea se continua si inafara spatiului plastic avand unul sau mai multe centre deinteres. Centrul de interes este zona din compozitia plasticacatre care se indreapta prioritar privirea si se obtineprin: aglomerare de detalii; - modulari liniare (subtire - gros); -contraste (inchis - deschis, cald - rece, mare - mic, aglomerat –curat). Compozitia cromatica are o importanta deosebita inraport cu compozitia suprafetelor si valorilor. Astfel, caracterulstatic sau dinamic, liniile de forta, cel de interes, tensiunile,cromatica, ritmul ca si orice alt mijloc de expresie plasticasubordonate structurii compozitionale de baza, singura in staresa le reuneasca intr-un tot omogen. In ordonarea elementelorcompozitiei plastice inchise sau deschise trebuie sa se tinaseama de ritm, intrucat prin el se structureaza miscarea,dinamismul compozitiei. Ritmul plastic ia nastere prinsuccesiunea gandita, intentionala a elementelor de limbajplastic. Expresivitatea ritmului plastic consta in modalitatea deordonare a elementelor de limbaj plastic si, cu cat organizarearitmurilor este mai inedita prin noutatea ei, cu atat compozitiaeste mai expresiva Compozitia staticase realizeaza prin organizarea semnelorplastice intr-un echilibru stabil, elementele constitutiveincadrandu-se intr-o forma geometrica stabila (triunghi, patrat,dreptunghi, piramida).

Compozitia dinamicapresupune structurarea semnelorplastice intr-un echilibru instabil prin folosirea liniilor curbe,spirale, oblice, intretaiate, ce dau configuratiei ansambluluimiscare, dinamism. Daca compozitia statica are in general unsingur centru de interes, compozitia dinamica poate avea maimulte centre de interes. Important este sa existe in compozitieunitate ce se manifesta prin legatura logica, constructiv -formala, propozitionala dintre parti si ansamblu, dintre continutsi forma.Compozitia decorativapresupune imbinarea elementelorplastice intr-un tot armonios. Aceste elemente se pot lua dinnatura, geometrie, din arta popoarelor antice, din artamoderna, arta populara sau din imaginatie. Inglobarea fireasca,unitara si armonioasa a elementelor in forme compozitionale nupoate fi facuta intamplator, ci pe baza cunoasterii principiilorcompozitionale decorative, in scopul obtinerii unor expresivitatiplastice. Aceste principii sunt: repetitia, alternanta, simetria etc.Repetitia este un procedeu de ornamentare, de compunere aunor elemente, motive, tinandu-se seama de ritm si cadenta. Eapresupune fie repetarea unui element de limbaj plastic (punct,linie, pata, forma) fie repetarea unui motiv decorativ. Alternantaeste o succesiune de cel putin doua elemente diferite ca forma,marime, culoare si pozitie. Simetria exprima echilibru intr-ocompozitie plastica, ea presupune existenta unei axe ce are deo parte si de alta elemente si motive asezate la distante egaldepartate de ea.O forma este simetrica daca axa de simetrie oimparte in doua parti egale, ale caror puncte coincid prinsuprapunere. Un ansamblu compozitional poate deveni simetriecand axa de simetrie imaginara orizontala sau verticala separacompozitia in doua parti identice. Formele naturale sau createpot avea una sau mai multe axe de simetrie orientate orizontal,vertical sau oblic. Simetria este una dintre legile fundamentalede structurare a formelor naturale. Formele compozitionalefolosite in arta decorativa sunt: friza, chenarul decorativ, joculde fond etc.Frizaeste suprafata in forma de banda in care se ordoneazamotive si elemente dupa legile artei decorative

 Chenaruleste o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur. Jocul de fondeste compozitia ce se bazeaza pe o retea in caremotivele decorative sunt organizate in functie de legile arteidecorative .DefinitieCompoziţia plasticăeste organizarea spaţiului plastic cuajutorul elementelor de limbaj plastic pe baza unor scheme(principii) compoziţionale.Paginaţia P a g i n a t a   e s t e   p r i m u l   p a s   c e   t r e b u i e   f a c u t   î n t r - o   c o m p o z i t i e plastica indiferent de subiect.P u n e r e a   î n   p a g i n a   î n s e a m n a   o r g a n i z a r e a   e c h i l i b r a t a   s i armonioasa a elementelor ce urmeaza a fi desenate si pictate.P r i m a   m i s c a r e   e s t e   s a   a s e z a m   f o a i a   s a u   p â n z a   p e orizontala sau verticala,  în functie de caracterul obiectelor cecompun natura statica.A doua miscare este trasarea axelor orizontale si verticaleale pânzei. Dispunem obiectele pe suport echilibrat, astfel încâtcompozitia sa nu cada în stânga sau în dreapta.ContrastulVorbim de contraste atunci cand putem constata diferentesensibile comparand doua culori. Atunci cand aceste diferenteating un punct maxim, vorbim de contraste de opozitie saucontraste polare (cald-rece, alb-negru, mic-mare). Johannes Itten a scris un important studiu despre culoare incare repertoriaza 7 contraste:1. Contrastul culorii in sine:Este cel mai simplu dintre cele 7 contraste. Pentru a-lreprezenta folosim culori pure, luminoase, cu intensitateputernica. Galbenul, rosul si albastrul sunt expresiile cele mai puternice ale culorii in sine, asa cum negrul si albul reprezintaextremele contrastului clar-obscur.Pentru a reprezenta acest contrast ne trebuiesc 3 culorinet diferentiate. Rezultatul va fi multicolor si puternic. Forta deexpresie a contrastului se diminueaza pe masura ce culorilefolosite se indeparteaza de cele 3 culori primare.(de exemplu: culorile secundare: portocaliu/verde/violet siculorile tertiare) Atunci cand diferite culori sunt separate de linii negre sau albeeste pus in evidenta caracterul lor particular.Fiecare contrast de culoare poseda propria forta de expresie,diferita de toate celelalte.Exemple: Matisse: "Le collier d’Ambre" , Piet Mondrian (1872-1944): "Composition 1928" , Fernand Léger: "Les plongeurs"2. Contrastul de clar-obscur:Pentru artisti, albul si negrul sunt cele mai puternice mijloacede expresie pentru clar-obscur. Albul si negrul sunt total opusedin punctul de vedere al efectelor produse; intre cele douaextreme se desfasoara domeniul tonurilor de gri si a tonurilorcolorate. Griul din mijloc este o culoare silentioasa, prinneutralitatea sa. El se animeaza doar in apropierea altor culori.El poate sevi de legatura neutra intre opozitii violente deculoare. Adaugand negru sau alb, culoarea isi pierde dinintensitate.

Daca examinam cercul cromatic, vom vedea ca galbenul esteculoarea cea mai deschisa, iar violetul cea mai intunecata Aceasta inseamna ca intre aceste culori exista contrastul clar-obscur la cea mai puternica intensitate.Exemple: Rembrandt (1606-1669): Omul cu casca de aur 3. Contrastul cald-rece:

 Este cel mai stralucitor contrast.In coltul drept al axei galben/violet, pe cerculcromatic, se gasesc culorile rosu-oranj (care e ceamai calda culoare), si bleu turcoaz (care e culoareacea mai rece). Juxtapunerea acestor doua culori neda contrastul cald-rece cel mai puternic. Culori reci: Violet, bleu-violet, bleu-turcoaz, bleu-verde, verde Culori calde : Galben, oranj, rosu-oranj, rosu, rosu purpuriuO departajare atat de transanta poate deveni insa sursa deerori… Intr-adevar, efectul de cald sau rece variaza dacaculorile contrasteaza cu tonuri mai calde sau mai reci. (Un tonrece va parea mai rece pe un ton cald decat pe un ton rece, cuatat mai rece cu cat fondul va fi mai cald)Putem defini caracterul culorilor reci si calde dupa alte criterii:Cald/ receintunecat / insoritlinistitor / excitantFin / grosolanAerian/ terestruIndepartat / apropiatUsor / greuumed / uscatCulorile calde par sa avanseze, culorile reci par a se retrage! Exemple:Paul Cézanne (1839-1906): "Mere si portocale"4.Contrastul complementarelor:Contrastul complementarelor consta in juxtapunerea culorilorcomplementare. Culorile complementare sunt culorile diametralopuse in cercul cromatic.O culoare primara este complementara cu amestecul celorlaltedoua culori primare: R-V(A+G), A-O(R+G), G-Vi(R+A) deci opereche de complementare contine cele trei culori de baza.Contrastul cromateic evident cand compozitia are centrele deinteres realizate prin juxtapunerea a doua culoricomplementare. Pentru unitatea compozitionala restulsuprafetei poate fi acoperit cu tonuri si griuri colorate, obtinutedin amestecul complementarelor intre ele, cu alb si evetual cunegru5.Contrastul simultan:Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru oanumita culoare ochiul nostru cere in mod simultan culoareacomplementara si o produce el insusi daca nu ii este data.Deoarece culoarea creata in mod simultan nu exista in modreal, ci e creata doar de ochi, ea duce la o senzatie de iritare sivibratie a carei forta se schimba in mod constant. Culoarea debaza pare sa se diminueze in intensitate dupa o anumitaperioada, ochiul oboseste, in timp ce impresia data de culoareacreata in mod simultan devine mai puternica.Aceasta se poateintampla intre un gri si o culoare principala, intre doua culoripure si de asemenea intre griuri. Contrastul simultan seproduce si intre doua culori pure care nu sunt totalcomplementare, fiecare dintre aceste doua culori, incearca sa orespinga pe cealalta catre complementara sa, si de cele maimulte ori, ambele isi pierd caracterul obiectiv si real.Pentru a minimiza efectul contrastului simultan, puteti adauga omica cantitate dintr-o culoare, in culoarea adiacenta, anulandastfel efectul.Rosul creaza verdeleVerdele creaza rosulPortocaliul creaza albastrulAlbastrul creaza portocaliulGalbenul creaza violetul Violetul creaza galbenulExemplu: Vincent Van Gogh (1853-1890): Cafenea, seara6. Contrastul de calitate:Prin contrastul de calitatese intelege gradul de puritate sau de saturare al culorilor. Este opozitiaintre o culoare saturata si luminoasa si o culoareterna fara stralucire.O culoare poate fi rupta cu ajutorul albului.Galbenul devine rece. Violetul da impresia deveselie. Albastru nu se schimba.O culoare pura poate fi rupta cuajutorul negrului. Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul sepierde in gol. Carminul da violetul. Albastrul isi pierde dinluminozitate. Verdele adminte mai multe modulatii decat alteculori.O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul griului. Culorileamestecate cu gri devin mai mult sau mai putin neutre.Oculoare pura poate fi rupta cu ajutorul complementarei sale.Exemple: Paul Klee (1879-1940), Henri Matisse (1869-1954)7. Contrastul de cantitate:Se refera la influenta pe care o are o pata mare de culoareasupra unei pete mici. Diferenta dintre pata mare si cea micapoate fi intre:doua culori complementare, culoare calda, culoarerece, culoare inchisa, culoare deschisaContrastul de cantitate este o alta metoda de evidentiere aacentrelor de interes si aa accentelor, prin folosirea in acestezone a unor culori calori opuse dominatiei.Este de preferat sa se micsoreze suprafata culorilor calde, caresunt mai active sau mai luminoase. Veti realiza astfel uncontrast mai expresiv in care culorile calde vor parea iesite inrelief SimetriaSimetria este folosita inca din cele mai vechi timpuri si este o s a l v a r e s i m p l a s i u s o a r a d i n s i t u a t i i g r a f i c e d i f i c i l e , m a i a l e s a t u n c i c a n d t e g r a b e s t i s i n u a i f o a r t e m u l t t i m p l a

d i s p o z i t i e p e n t r u   e x p e r i m e n t e .   P e n t r u   d e s i g n u l   b a z a t   p e   s i m e t r i e   s - a i n v e n t a t  a l i n i e r e a   c e n t r a t a   a   t e x t e l o r ,   i a r   d i s p u n e r e a e l e m e n t e l o r g r a f i c e s e f a c e - s i m e t r i c - d e - o p a r t e s i d e a l t a a u n e i a x e ( i n g e n e r a l , v e r t i c a l e ) t r a s a t a i m a g i n a r p r i n c e n t r u l suprafetei de lucru.O d a t a   c u   e x p e r i e n t a   a c u m u l a t a ,   g r a f i c i a n u l   i s i   p e r m i t e   s a " j o n g l e z e "   c u  e l e m e n t e l e   s i m e t r i c e   s i   s a   s c h i m b e   c u l o r i l e , f o r m e l e   ( i n   c o n d i t i a   i n   c a r e   e c h i l ib r u l   p e t e l o r   d e   c u l o a r e   s e m e n t i n e )   s i   s a   f o l o s e a s c a   m a i   m u l t e   a x e   i m a g i n a r e ,  c a   i n exemplul alaturat, in care identificam:centrarea textului pe un ax vertical;dispunerea elementelor grafice pe un ax in unghi (inclinat);coloritul diferit al elementelor grafice.C o m p o z i t i i   s i m e t r i c e   s e   f o l o s e s c   a d e s e a   p e n t r u :   i n v i t a t i i , meniuri, postere, flyere etc sau pentru tiparituri sau website-uriin general formale.RitmulA l a t u r i   d es i m e t r i e ,   p r o p o r t i e ,   d o m i n a n t a   s i   c u l o a r e , ritmulo c u p a   u n   l o c   f u n d a m e n t a l   i n   c o m p o z i i t i l e   d e   a r t a sauarhitectura.   A c e s t a   r e p r e z i n t a   o r d o n a r e a   s i   r e g l a r e a succesiunii de evenimente, bazate pe un sistem de intervale detimp, care sugereaza miscarea sau dinamismul lor.Ritmurilesis t r u c t u r i l e   r i t m i c e   d i narhitecturas u n t   c o d i f i c a t e ,   a s t f e l   c a " e v e n i m e n t e l e "   s u n t   r e d a t e   d e   d o u a  c o m p o n e n t e   o p u s e , f o r m a t e   d e   g o l u r i   s i   p l i n u r i ,   c r e a t e   d e   f e r e s t r e ,   s t r u c tu r i , ornamente, volume sau spatii; intervalele de timp se exprimap r i n   r a p o a r t e l e   s i   p r o p o r t i i l e   d i n t r e   d o u a  c o m p o n e n t e contrastante sau prin accentele redate de volume proeminentesau goluri; iar miscarea si dinamismul ritmurilor sunt perceputenumai intr-un intreg Ritmule s t e f o l o s i t c alimbaj architecturala t a t i n e x t e r i o r u l c l a d i r i l o r ,   c a t   s i   i n   i n t e r i o r u l   a c e s t o r a ,   p e n t r u   a   s u g e r a  o a n u m i t a d i n a m i c a s i p e n t r u a b s t r a c t i z a r e a e m o t i i l o r e s t e t i c e , a t a t   c a t   p o a t e   i n s p i t a   o   i m a g i n e   f a r a   s u n e t   s i   f a r a   m i s c a r e e f e c t i v a . I n i n t e r i o r , i n c a z u l l o c u i n t e l o r , r i t m u l r e d a m a i m u l t dinamica detaliilor, adecoratiunilor, a luminilor artificiale sauac o r p u r i l o r   d e   i l u m i n a t( i n   g e n e r a l ,   a   o b i e c t e l o r   r e l a t i v m a r u n t e ) ,   p r i n   p e r c e p e r e a   l o r   c a   s e c v e n t e  s a u   s u c c e s i u n i , simultan sau in perspectiva profunda. La cladirile publice ritmule s t e r e d a t d e s u c c e s i u n i d eferestre, coloane, pilastriietc.,alegerea unui sistem de ritmare depinzand de masura cladirilorrespective. Ina r h i t e c t u r a   c l a s i c ae r a u   f o l o s i t e   e l e m e n t e   d e   r i t m a t e c o n s t r u i t e   a r t i z a n a l ,   p r e c u m :n i s e l e ,   o c n i t e l e ,   b r a i e l e , o r n a m e n t e l e   c e r a m i c e ,   p l a c i l e   d i n   p i a t r a   c u   b a s o  s a u altorelief e t c .   P e n t r u   a   e v i t a   m o n o t o n i a   a c e s t e   s e c v e n t e ritmice erau rupte de accente sculpturale sau arhitecturale, prinprezenta carora se creau perturbari bine studiate, in scopul de atrezi anumite emotii. R i t m u r i l e   d e   a m b i a n t as u n t   a l c a t u i t e   d i n componentelearhitecturii de interior, in contemporaneitateacestea fiind rezultatul tehnologiilor de fabricatie a materialelorde finisaj, functionale. Astfel ca ritmurile se pot forma din: oricef e l   d e   o b i e c t e   d e   d i m e n s i u n i   m i c i ,   d e   f o r m e  d i f e r i t e , c o m p a r a b i l e   c a   m a r i m e ,   a s e z a t e   l a   d i s t a n t e  r e l a t i v egale; lumini artificiale date de corpuri de iluminat comparabileca dimensiuni, asezate pe trasee ordonate; mobila ritmica (maides intalnita in constructiile publice); structuri ale elementelord e s u s t i n e r e ( s t a l p i , c o l o a n e ) s a u a l e c e l o r s u s t i n u t e ( g r i n z i , c a s e t e ,   p a n o u r i ) ;o r n a m e n t e ,   f i n i s a j e   f o r m a t e   d i n m a t e r i a l e   c e r a m i c e ,   l e m n ,  m e t a l ,   m a s e   p l a s t i c eetc.,d i s t r i b u i t e p e p a r d o s e l i , p e r e t i s a u p l a t f o r m e , o r d o n a t e l i n i a r sau in campuri. P e n t r u c a d i s t r i b u t i a s e f a c e i n s p a t i i i n t r o v e r t i t e ,

d e l i m i t a t e , i n v a l u i t o a r e   s i   a f l a t e   i n   r e l a t i e  c u   a l t e   s p a t i i adiacente,ritmurileambiantelor sunt mult mai complexe si maigreu de realizat/perceput decat cele de pe fatadele exterioareale cladirilor, de exemplu. Intr-o constructie de tip Italian (veziimaginea) spatiile pot fi ritmate incepand cu intrarile (insiruite f r o n t a l ) ,   c o l o a n e l e ,   f e r e s t r e l e ,   o r n a m e n t e l e   a r h i t e c t u r a l e exterioare, foaierul, sala etc.Compozitia inchisaCompoziţia închisăeste organizată astfel încâttoateelementele tabloului(linii, puncte, forme, culori,personaje)se orientează spre interiorul cadruluiacestuia.Toată acţiunea, elementele de limbaj şi mijloacele deexpresie se desfăşoară în interiorul tabloului. Toate elementele se îndreaptă spre acelaşi centru de interes,spre un scop comun.Poate fi o compoziţie cu o simetrie relativă.Simetria accentuează caracterului de compoziţie închisă.ExempleNaşterea Venerei de Sandro Boticelli: Compoziţie închisă,dinamicăÎn compoziţia închisă, toate elementele compoziţionale înconjoară zona centrală, o închid.Sandro Boticelli creează expresivitatea cu valoare simbolică acompoziţiei închise.Centrul de interes este nudul feminin dinzona centralăCompozitia deschisaCompoziţia deschisăse bazează pe existenţamai multorcentre de interes. Prin modul de organizare a elementelorcomponente, acestea trimit ochiul şi gandul privitorului în afaracadrului tabloului.Acţiunea, liniile, formele, valorile, culorile, ies din limitelespaţiului plastic. Elese continuă în afară, în orice direcţie,lăsând privitorului dreptul de a intui ce ar urma.

 Compoziţia deschisă pare a fi doar un fragment dintr-o imaginemai mare. Astfel, peisajul , compoziţia cu personaje sau ceanefigurativă pot fi exemple de compoziţii deschise.Exemple din istoria artelor:Sandro Boticelli-Primăvara Paul Cezanne-Muntele Saint Victoire Mulţimea elementelor, personajelor, pot intra şi ieşi dintablou. Şi pot exista mai multe centre de interes în cadrulimaginii, dar, de regulă,ele pot fi închipuite şi în afara cadruluitabloului.Pentru început vom trasa liniile directoare, schemacompoziţională. Liniile ies şi intră in cadru, nu au o limită.Şoseaua intră în pagină jos, în dreapta, pentru a se pierde înperspectivă, în partea stângă. Centrul de interes nu esteevidenţiat, el poate fipunctul de fugă, aflat pe liniaorizontului, spre care converg liniile principale ale tabloului.Exemplul luat este un tablou de atmosferă, redată princulori reci (violet,verde,albastru). Alegerea culorilor nu esteindiferentă atunci când vrem să redăm o anumită stare.Scena se continuă, are o largă deschidere, centrele de interespot fi doar deduse, ele sunt ex-centrice.

 Aproape orice subiect poate fi tratat într-o structurăcompoziţională închisă sau deschisă, dar ele se pretează maiuşor la un tip de compunere sau altul.Compozitia staticaAre o structura dominata de axe, linii si forme pe directiiorizontale si verticale, directionari ce pot fi realizate princonstructia de linii, prin dirijarea tuselor de culoare, prin pozitiaformelor.Compozitia statica poate fi inchisa sau deschisa si poateavea unul sau mai multe centre de interes. Caracterul static nurezulta din nemiscarea formelor, a personajelor, ci dindispunerea liniara, orizontala sau verticala.Subordonarea elementelor care trebuie sa compuna constructiaplastica se va efectua pe scheme construite din linii pasive, dinlinii ce compun suprafete stabile.De obicei liniile si suprafetele dominante in astfel de configurarisunt orizontalele, verticalele, cercul, ovalul, patratul,semicercul, dreptunghiul, semiovalul etc. ritmul apare maimonoton, dar in nici un caz fara expresivitate, deci nu poate fivorba de o eliminare a acestui principiu.Contrastele cromatice sunt mai potolite, mai atenuate, insa siaici culorile nu devin fade, inexpresive.Nota optimista trebuie pusa in valoare printr-o tratare maidiscreta a fondului, evitând astfel o mozaicare obositoare. Sealeg culori pastelate, catifelate, grizate, iar raporturilecromatice sunt departe de a fi foarte contrastante. Lumina,culorile pastelate, griurile, nuantele subtile, configureaza multmai convingator o atmosfera odihnitoare, de meditatie, liniste,concentrare. punctul de vedere al formei de ansamblu. Schema se bazeazap e   a n u m i t e   l i n i i   d i r e c t i o n a l e ,   l i n i i   d e   f o r t a   p e   c a r e  s e construieste intreaga compozitie. Este elementul care sustinec o m p o z i t i a   s i   p e   c a r e   v o r   f i   " b r o d a t e "   c e l e l a l t e   e l e m e n t e a u x i l i a r e .  E x e m p l e   d e   s c h e m e   c o m p o z i t i o n a l e :   r e g i s t r e orizontale, registre verticale, dreptunghi, patrat, diagonala saudubla diagonala, triunghi, trapez, romb, cerc, spirala.Orizontala exprima stabilitate, echilibru. Se potriveste pentrusubiecte statice ca: "Plaja", "Odihna". Verticalei i se potrivesc subiecte ca: "Turn", "Cladiri"', "Orasul" etc. Diagonalele exprimas p a t i a l i t a t e   s i   d i n a m i s m   s i   s e   p r e t e a z a   u n o r   s u b i e c t e   c a r e e x p r i m a  m i s c a r e :   " S a n t i e r " ,   " S o s e a " ,   " V i t e z a " ,   " F o t b a l " .  Triunghiul cu varful in sus exprima masivitate, stabilitate saue c h i l i b r u i n s t a b i l , p r e c u m : " C i r c " , " C a s c a d o r i " e t c . P a t r a t u l s i d r e p t u n g h i u l e x p r i m a s t a b i l i t a t e m a x i m a s i s e p o t r i v e s c u n o r s u b i e c t e   i n s p i r a t e   d i n   a c t i v i t a t i   i n t e l e c t u a l e   :   " B i b l i o t e c a " , "Atelier". Trapezul inspira ceva solid, consistent: "Solidaritate", "Pace". Rombul poate sugera convergenta si comutarea atentieide la marginile dreptunghiulare ale tabloului spre centru. Estef o r m u l a   c a r e   s e   p o t r i v e s t e   s u b i e c t e l o r   u n d e   a t e n t i a   e s t e concentrata mult spre interiorul imaginii.Elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiindd i r i j a t a   c i r c u l a r ,   o c o l i n d   i n t e r i o r u l   i m a g i n i i .   E s t e  f o r m a r e c o m a n d a t a   u n o r   s u b i e c t e   d i n a m i c e   i n c h i s e :   " C i r c " ,   " H o r a " , "Motocros", "Hipodrom".Cercul este perfectiunea,, centrarea atentiei fiind dirijata spreinteriorul imaginii si se potriveste unor compozitii cu subiectedin domeniul mesajelor simbolice: "Rodul", "Pace".Spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug,s i e s t e p r o p r i e u n o r s u b i e c t e d i n a m i c e : " I n c l e s t a r e " , " L u p t a " , "Explozie".Folosirea schemei compozitionale usureaza munca de creatie,dar poate duce la sablonism, daca nu este expresia structuralaa i d e i i . E s t e g r e s i t a c o m p u n e r e a u n u i s u b i e c t d i n a m i c p e o schema compozitionala specific statica, si invers. Tipul static-dinamic se stabileste dupa subiectul abordat, incorelatie cu structura constructivaC o m p o z i t i a s t a t i c a e s t e o i n s u m a r e a e l e m e n t e l o r d e l i m b a j p l a s t i c ,   c u   s e m n i f i c a t i e   s t a t i c a :   p u n c t e l e   o r d o n a t e   p e   t r a s e e o r i z o n t a l e , v e r t i c a l e s a u p e r p e n d i c u l a r e , l i n i i l e o r i z o n t a l e

s a u v e r t i c a l e   ( i n t e r s e c t i a   l o r ,   p e r p e n d i c u l a r e ,   u n g h i u r i   d r e p t e ) . Culorile nu sunt ordonate dupa criteriul efectului termodinamic.C o m p o z i t i a   d i n a m i c a   e s t e   o p u s a   c e l e i   s t a t i c e .   P u n c t e l e   s u n t d i f e r i t e   c a  d i m e n i s u n e   ( m a r i - m i c i ) ,   o r d o n a t e   p e   t r a s e e curbe,zigzagate, oblice, circulare, aglomerate sau dispersate.P u n c t e l e p o t f i p o l i c r o m e . L i n i i l e , d u p a f o r m a , p o t f i : c u r b e , frante, zigzagate, sinusoidale, circulare, spiralate; dupa pozitie,p o t   f i :   o b l i c e ,   a s c e n d e n t e ,   d e s c e n d e n t e ,  c o n v e r g e n t e , d i v e r g e n t e ;   d u p a   d i m e n s i u n e ,   p o t   f i :   s c u r t e ,   l u n g i ,   g r o a s e , s u b t i r i ; d u p a e x p r e s i v i t a t e , p o t f i : a c t i v e s a u p a s i v e . C u l o r i l e sunt in contrast, relevand efectul termodinamic si spatial

  

COMPOZITIA IN ARTELE PLASTICECapitolul I: COMPOZITIA PLASTICACompozitia in general, semnifica organizarea unor elemente intr-un ansambluunitar. In toate domeniile creatiei este folosita organizarea compozitionala-are la bazaelemente de limbaj si mijloace de expresie specifice (literatura, muzica, teatru, film, coregrafie, arte plastice).C l a s i f i c a r e a   c o m p o z i t i e i   s p e c i f i c e   a r t e l o r   p l a s t i c e s e   f a c e   i n   f u n c t i e   d e  d e s t i n a t i a a c e s t e i a ,   d e   p r i n c i p i i l e   c a r e   s t a u   l a   b a z a   o r g a n i z a r i i ,   p r e c u m   s i   a   te h n i c i l o r   s i materialelor de lucru utilizate. Din aceste considerente, compozitia poate fi de douafeluri: plastica si decorativa.Raportarea la realitate, alaturi de caracterul elementelor compozitionale si de mesajulmijloacelor de expresie continute, determina departajarea compozitiilor in alte douacategorii. Din acest punct de vedere, compozitia poate fi: figurativa si nonfigurativa.Compozitia plastica reprezinta modul de organizare a unei suprafete, a unui spatiu sau aunui volum. Relatiile stabilite cu ajutorul elementelor de limbaj (puncte,linii, forme,c u l o r i   s a u   v a l o r i )   s i   a l   m i j l o a c e l o r   d e   e x p r e s i e   p l a s t i c a  ( c o n t r a s t , r i t m , a r m o n i e ,  proportie,echilibru,simetrie-asimetrie, suprapunere,juxtapunere) se supun problemelor specifice artelor plastice.I n t r -o   c o m p o z i t i e ,   i m a g i n i l e   d i n   n a t u r a ,   f o r m e l e   s i   c u l o r i l e   n u   c o p i a z a realitatea ci o transforma. Creatorul foloseste o noua ordine, o noua expresie, care este onoua realitate continuta intr-o expresie plastica subordonata unei teme si unui scop.La alcatuirea compozitiei plastice se tine seama de principiile compozitionalecare sunt:- p a g i n a t i a   ( d i s p u n e r e a e l e m e n t e l o r i n   s p a t i u   p l a s t i c ) ; - s t r u c t u r a ( s h e m a d e a n s a m b l u , p r i n c a r e e l e m e n t e l e s u n t d i s t r i b u t i v e ) ; - p r o p o r t i a   ( a r m o n i a s t a b i l i t a i n t r e   e l e m e n t e ) ; - c o n t r a s t u l ( o p o z i t i a d i n t r e e l e m e n t e : m a r e - m i c , c a l d -r e c e , i n c h i s - d e s c h i s ) ; - r i t m u l ( r e p e t a r e a v o i t a a u n u i e l e m e n t ) s . a

Distribuirea si ordonarea elementelor de limbaj pe suprafata sau in spatiureclama dispunerea pe axe orizontale, verticale, sau oblice, o asezare simetrica sauasimetrica fata de axe si gruparea sau raspandirea lor pe toata suprafata . In acestm o d , s e a s i g u r a e c h i l i b r u l m a s e l o r s i r a p o r t u l i n t r e p l i n s i g o l , r i t m s i m i s c a r e , armonia formelor si a culorilor,contrastul si accentele.Un element specific oricarei compozitii plastice il  constituie centrul de interes care poate fi singular sau multiplu.

  

Capitolul al II-lea: CENTRUL DE INTERESCentrul de interes reprezinta locul sau zona dintr-o compozitie care atrage privirea din primul moment. Acest loc nu coincide cu centrul geometric alcompoztiei, decat in cazuri rare,si nici cu centrul paginii. Centrul de interes poate fiorice semn, un fragment dintr-un intreg sau un detaliu al fondului si poate fi  pus inevidenta printr-o serie de modalitati, printre care se afla:-d i r e c t i o n a r e a   a l e m e n t e l o r s p r e l o c u l a l e s ; - a g l o m e r a r e a u n e i a n u m i t e z o n e c u d e t a l i i ; - d i s p u n e r e a c o n t r a s t u l u i c e l m a i p u t e r n i c ; - a t r i b u i r e a c e l e i m a i p u r e c u l o r i ; - a s e z a r e a   p e t e i c e l e i   m a i   v a l o r a t e s a u a   c e l e i m a i g r i z a t e ; - s t a b i l i r e a c e l e i m a i a c c e n t u a t e   m i s c a r i . Cu elevii, vor fi urmarite pe reproduceri de arta centrele de interes si modul incare au fost evidentiate. Pot fi  facute analogii cu eroii din desenele animate  sau ceidesprinsi din lecturile cunoscutev care joaca rolul de eroi principali  deveniti centrede interes in desfasurarea unor actiuni. Asa sunt Tom si Jerry, Ratoiul Donald, Fat-Frumos, Cocosul nazdravan etc.C a e x e m p l e d e m n e d e a f i i l l u s t r a t e s u g e r a m P e s t i s o r u l d e a u r , V u l p e a s i c o r b u l , B r o s c u t a c a l a t o a r e , L a c i r e s e , P u p a z a d i n t e i , M o s C r a c i u n , C u s t e a u a , Colindatori

 Capitolul al III-lea: TIPURI DE COMPOZITII PLASTICE

M o d u l   d e   s t r u c t u r a r e   s i   d i s p u n e r e   a   e l e m e n t e l o r   c o m p o n e n t e   i n  c a d r u l compozitiei determina tipul acesteia care poate fi inchisa sau deschisa. Totodata,s c h e m a   c o m p o z i t i o n a l a   s i   d i r e c t i i l e   d e   f o r t a   f a c   c o m p o z i t i a   s a   f i e  s t a t i c a   s a u dinamica.a)Compozitia inchisaeste compozitia in care toate liniile directoare conduc privirea spre interiorul lucrarii,unde se afla centrul de interes. Toate celelalteelemente se subodoneaza si

inconjoara zona cu scopul de a marca directia, actiunea,interesul sau relatia intentionat aleasa. Totul este structurat intr-o forma care adunasi se rezuma la o schema compozitionala care poate fi: cerc, oval, patrat, triunghi,  piramida.(anexa 72).O   c o m p o z i t i e   i n c a d r a t a   i n   c e r c   s e m n i f i c a   p e r f e c t i u n e ,   c e a   i n c a d r a t a  i n triunghi cu baza jos sau in patrat da senzatia de de stabilitate, echilibru,liniste. Candeste incadrata in triunghi cu varful in jos , compozitia sugereaza instabilitate, lipsaechilibrului si un potential pericol. Elevii au tendinta sa confunde termenii si saconsidere ca “inchisul” se refera la tonalitatile culorilor si vor fi tentati sa folosescamult negru. Se poate apela la exemple de genul: “usa inchisa”, “fereastra inchisa”,“gura inchisa”etc. Toate exemplele arata  ca “inchisul” nu se refera la culoare ,  ci lafaptul ca nu iese sin acel spatiu. Subiectele adevcvate ar fi: Hora, Masa festiva, Focde tabara, La circ, Baba-oarba etc b)Compozitia deschisac o n t i n e m a i m u l t e c e n t r e d e i n t e r e s s i a r e l i n i i directoare care conduc privirea in afara cadrului lucrarii. Actiunea, liniile, formele, culorile par a iesi din limitele suprafetei de lucru si s-ar putea continua in exteriorula c e s t e i a , i n s p r e   s t a n g a s a u   i n   d r e a p t a   i n   s u s   s a u i n   j o s .   A t u n c i   c a n d   e l e m e n t e l e compozitiei dau senzatia ca depasesc marginile cadrului, rezultatul se incadreaza incategoria compozitiei deschise( anexa 73).Ca si compozitia inchisa, se va recurge la exemple familiare copiiior, pentru ai n t e l e g e   s p e c i f i c u l   c o m p o z i t i e i   d e s c h i s e ,   c a r e   n u   i s i   a r e   e x p l i c a t i a   i n  f o l o s i r e a culorilor deschise. Exemple posibile: usa deschisa lasa sa se vada in afara casei, din

  penarul deschis sunt scoase creioanele, cartea deschisa ocupa mult spatiu. Elevii potfi indrumati sa realizeze scenarii care sa se preteze la compozitia deschisa. Astfel,unelev sterge tabla, altul isi pune haina in cuier,unii elevi citesc, altii vorbesc, unii se  joaca. Toate elementele prezentate se pot comasa intr-o singura compozitie cu tema“In recreatie”.Subiectele adecvate pentru ilustrarea acestui tip de compozitie pot fi: In excursie,Ciclism, La piata, In parc etc.c)Compozitia staticaa r e   l a   b a z a   o   s t r u c t u r a   g e o m e t r i c a   s i   s c h e m a compozitionala compuse din linii si forme dispuse pe orizontala si verticala, pesimetrie si  echilibru ,  pe figuri geometrice stabile ( triunghi cu varful in sus, patrat,dreptunghi,trapez). Directionarea este data atat de constructia liniilor, de pozitiaformelor cat si de expresia cromatica. Ea poate fi atat inchisa cat si deschisa. (anexa71) . Staticul sugereaza repausul,lipsa miscarii, echilibrul. La studiul linii ca elementde limbaj plastic, s-a constatat ce semnificatii poate dobandi in functie de calitateaei, de modul de trasare sau de grupare cu alte linii. Liniile verticale si orizontale suntlinii pasive, care sugereaza calm, liniste, repaus, odihna, stabilitate. “Odihna” sau“lectura “ se constituie ca elemente preponderente in abordarea compozitiei deschisein cazul pictorilor Camil Ressu, Ion Tuculescu, Stefan Popescu, Corneliu Baba, IonMusceleanu. Intr-o compozitie statica elementele sunt ordonate in planuri paralele sau perpendiculare cu marcinea tabloului. Exista echilibru intre plin si gol,intre liniisi forme. Personajele au atitudini firesti si miscari retinute, iar coloritul nu iese inavidenta  prin contraste. Centrul de  interes atrage atentia prin stabilitate,echilibru sisimetrie. Compozitia statica transmite o stare de calm, armonie care lasa impresia destatornicie,consecventa si seninatate.d)Compozitia dinamicase structureaza pe diagonale,unghiuri  ascutite, arela baza o schema asimetrica, figuri geometrice instabile si contine miscare, actiune,forta, instabilitate, cadere. Dinamisul este evidentiat prin folosirea expresiilor dated e   l i n i i   c u r b e , f r a n t e , o b l i c e , a g i t a t e , c o n t o r s i o n a t e , e n e r g i c e ,   c a   s i   d e   c e l e  a l e contrastelor de culoare si de valoare puternice. Personajele compozitiei dinamice aum i s c a r i e x a g e r a t e , t e a t r a l e , s u n t r e d a t e i n p l i n a v a n t , i n c a d e r e , i n z b o r , i n l u p t a .

 Centrele de interes indica directia  miscarii si  sunt sustinute u accente de lumina saud e   c u l o a r e .   C o m p o z i t i a   d i n a m i c a   i m p r e s i o n e a z a   p r i n   o r g a n i z a r e  s i   r e d a m i s c a r e a , f o r t a ,   e x u b e r a n t a ,   d r a m a t i s m u l , i n c o r d a r e a .   P o a t e   a v e a   a s p e c t   i n c h i s s i deschis(anexa 70).Compozitia “Guernica”a pictorului Pablo Picasso reda in stil expresionist  bombardarea orasului,episod dramatic al razboiului civil din Spania(1937). Formeleascutite,insotite de o multitudine de elemente simbolice alese drept centre de interes,s u g e r e a z a   i d e e a   d e   l u p t a , d e   a g r e s i v i t a t e   s i   c o n t r i b u i e   l a  d i n a m i s m u l compozitiei(anexa 70,fig. 1).Compozitia “Vioara rosie”a pictorului Marc Chagall este structurata pe ol i n i e   s e r p u i t a   d e s c e n d e n t a   p e   c a r e   c o b o a r a   v i o l o n i s t u l   s i   c o p i l u l  c e r s e t o r . Dinamismul aparent absent este prezent prin drama celor doi,insotiti de senzatia dea p a s a r e   s i   c o m p a s i u n e .   D r a m a t i s m u l   s i t u a t i e i   e s t e   a c c e n t u a t   p r i n  c o n t r a s t u l clarobscur(anaxa70,fig.2).“Plutasii de pe Bistrita” a pictorului Stefan Szonyi reprezinta

un exemplut i p i c d e c o m p o z i t i e d i n a m i c a d e s c h i s a . G r u p a r i l e l i n i i l o r c e a l c a t u i e s c p l u t a d i n  barne de lemn traverseaza pe diagonala in ritm descendent cadrul. Contrapondrea lacurgerea vijelioasa a apei raului de munte o da miscarea celor doi barbati care luptasa mentina directia

Capitolul al IV-lea: PAGINATIA, CONSTRUCTIA SI VALORATIAPaginatiaeste primul pas ce trebuie facut într-o compozitie plastica indiferentd e   s u b i e c t .   P u n e r e a   î n   p a g i n a   î n s e a m n a   o r g a n i z a r e a   e c h i l i b r a t a   s i  a r m o n i o a s a   a elementelor ce urmeaza a fi desenate si pictate. Prima miscare este sa asezam foaia sau pânza pe orizontala sau verticala, în functie de caracterul obiectelor ce compun naturastatica. A doua miscare estet r a s a r e a   a x e l o r   o r i z o n t a l e   s i   v e r t i c a l e   a l e   p â n z e i .   D i s p u n e m   o b i e c t e l e   p e  s u p o r t echilibrat, astfel încât compozitia sa nu cada în stânga sau în dreaptaConstructiacuprinde elemente analizate si desenate separat, apoi organizate canaturi statice, peisaje, ornamente decorative. Constructia obiectelor se realizeaza prin m a s u r a r e a c o r e c t a c u c r e i o n u l , c u c o a d a u n e i p e n s u l e s u b t i r i s a u c u u n b a t , t i n u t i n  pozitie.verticala,.cu. bratul. perfect.intins.si.cu.un.ochi inchis pentru mai multa precizie.Masurarea consta in corelarea dimensiunilor  principale ale unui obiect, de ex: de cateori intra latimea in inaltime. Constructia unui element implica mai multe faze:-trasarea axei verticale;-stabilirea inaltimii si latimii maxime;-masurarea latimilor minime si medii;-desenarea elipselor;Valoratias e r e f e r a l a r e d a r e a v o l u m u l u i , a u m b r e i s i a l u m i n i i p r i n h a s u r a o b i e c t e l o r   s e   d i s t i n g :   d e m i t e n t a ,   l u m i n a ,   p a s a j u l ,   u m b r a   p r o p r i e ,   r e f l e x u l   s i  u m b r a  purtata. Valoratia alb-negru se executa in creion sau carbune prin hasura. Modeleulvaloric se refera la vibrarea zonelor de lumina, umbra si penumbra. Prin modelarea valorica se redau reflexele pe care orice obiect le primeste de la celelalte elemente.

Capitolul al V-lea: ELEMENTE ALE COMPOZITIEI PLASTICEModelareaeste un procedeu de tratare picturala practicat din vechime si pana inzilele noastre. El consta din redarea efectelor de lumina si umbra prin amestecul treptatal culorilor cu din ce in ce mai mult alb sau cu negru sau siena arsa-maro inchis.Modulareaeste o tehnica opusa modelarii. Ea consta in alte procedee picturalede a reda volumul, lumina, umbra si spatialitatea. In afara de aceasta, unele forme alemodularii exprima si alte efecte picturale cum ar fi vibrarea unor suprafete colorate uniform,obtinerea detransparente coloristice, ornamentarea diferitelor zone pictate prinsuprapuneri garfice de lini, puncte si pete, divizarea tentei si altele. Modularea prinsuprapunere transparenta este un procedeu de a picta, peste culori semiuscate, cu zemurifoarte subtiri de culoare, care sa permita observarea vaga a formelor de dedesubt.Modularea prin divizarea tentei consta in asezarea culorii in tuse mici, juxtapuseori suprapuse partial. Ele  dau tabloului luminozitate. Tusele se pun in valoare unele pealtele, se exalta ori se sting in functie de efectele juxtapunerii. Amestecul cromatic seface pe retina si el se datoreaza constructiei fiziologice ale ochiului uman. Daca nistet u s e   g a l b e n - v e r z u i ,   c a r e   s u n t   r e c i   f a t a d e   c u l o r i l e   c a l d e ,   s u n t   j u x t a p u s e   u n o r   t u s e a l b a s t r e ,   f o a r t e   r e c i ,   c e l e   d i n t a i   s e  v o r   i n c a l z i   u s o r .   A c e s t   f e n o m e n   s e   n u m e s t e amestecul optic al culorilor.Unitateareprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ;o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara aafecta compozitia.Echilibruleste acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile see c h i v a l e a z a ,   i a r   c o n t r a s t e l e   s e   n e u t r a l i z e a z a   p r i n   c o m p l e m e n t a r i t a t e   ;   e c h i l i b r u l  s e realizeaza intre parti juxtapuse : sus-jos, apropiere-departare, gol-plin, dreapta-stanga.Expresivitatea

este acea proprietate care o face capabila sa atraga interesul, sa comunice emotii puternice, sa patrunda in sufletul privitorului.

 Simetriaeste structura compozitionala formata din doua parti , care suprapuse ,i m a g i n a r s a u r e a l , e l e c o r e s p u n d ; e s t e o r e p e t i t i e i n v e r s a t a i n f u n c t i e d e o d r e a p t a numita axa de simetrie , o forma perfecta de echilibrare a partilor.Asimetriaeste structura opusa simetriei ; pentru a obtine echilibru in acest cazse cere un discernamant compozitional deosebit; ea se obtine prin folosirea unor cresterisi descresteri ale cantitatilor sau calitatilor.Disimetriaeste o simetrie in care sunt inversate culorile sau valorile .Ritmule s t e   r e p e t i t i a   e l e m e n t e l o r   i n t r - o   a n u m i t a   m o d a l i t a t e   ;   o r i c e   o b i e c t concret insufletit sau neinsufletit are forma, proportie si o anumita ordine, iar daca este bine proportionat are si o armonie, adica aspect placut ; pentru ca un obiect sa fie bine proportionat trebuie asigurate raporturi armonioase intre partile obiectului unele fate dealtele, precum si intre acele parti si intreg.O proportie deosebita este sectiunea de aur , care este raportul constant dintre elementele unui sir de cel putin trei elemente , in care unul se raporteza la cel precedent, intocmai cum se raporteaza cel urmator la elementul reper ; raportul se poate aplica lalungimi, suprafete, volume, culori, valori, goluri .Proportiaconsta in armoonia creata intre elementele componente.Contrastulr e p r e z i n t a   o p o z i t i a   d i n t r e   d i v e r s e l e   e l e m e n t e   d e   l i m b a j   p l a s t i c   : mare-mic;cald-rece ; inchis-deschis.

 Capitolul al VI-lea:COMPOZITIA DECORATIVAC o m p o z i t i a   d e c o r a t i v a   p r e s u p u n e   i m b i n a r e a   e l e m e n t e l o r   p l a s t i c e   i n t r - u n   t o t armonios. Aceste elemente se pot lua din natura, geometrie, din arta popoarelor antice,d i n   a r t a   m o d e r n a ,   a r t a   p o p u l a r a   s a u   d i n   i m a g i n a t i e .   I n g l o b a r e a   f i r e a s c a ,   u n i t a r a  s i armonioasa a elementelor in forme compozitionale nu poate fi facuta intamplator, ci pe baza cunoasterii principiilor compozitionale decorative, in scopulobtinerii unor expresivitati plastice. Aceste principii sunt: repetitia, alternanta, simetriaetc.R e p e t i t i a   e s t e   u n   p r o c e d e u   d e   o r n a m e n t a r e ,   d e c o m p u n e r e   a   u n o r   e l e m e n t e , motive, tinandu-se seama de ritm si cadenta. Ea presupune fie repetarea unui element delimbaj plastic (punct, linie, pata, forma), fie repetarea unui motiv decorativ.A l t e r n a n t a   e s t e o   s u c c e s i u n e   d e   c e l   p u t i n   d o u a   e l e m e n t e   d i f e r i t e   c a   f o r m a , marime, culoare si pozitie.Simetria exprima echilibru intr-o compozitie plastica, ea presupune existentaunei axe ce are de o parte si de alta elemente si motive asezate la distante egal departatede ea. O forma este simetrica daca axa de simetrie o imparte in doua parti egale, alec a r o r   p u n c t e   c o i n c i d   p r i n   s u p r a p u n e r e .   U n   a n s a m b l u   c o m p o z i t i o n a l   p o a t e  d e v e n i simetrie cand axa de simetrie imaginara orizontala sau verticala separa compozitia in d o u a p a r t i i d e n t i c e . F o r m e l e n a t u r a l e s a u c r e a t e p o t a v e a u n a s a u m a i m u l t e a x e d e s i m e t r i e   o r i e n t a t e   o r i z o n t a l ,   v e r t i c a l   s a u   o b l i c .   S i m e t r i a   e s t e   u n a   d i n t r e  l e g i l e fundamentale de structurare a formelor naturale.Formele compozitionale folosite in artadecorativa sunt: friza, chenarul decorativ, jocul de fond etc.Frizaeste suprafata in forma de banda in care se ordoneaza motive si elementedupa legile artei decorative.Chenaruleste o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur.J o c u l   d e   f o n de s t e   c o m p o z i t i a   c e   s e   b a z e a z a   p e   o   r e t e a   i n   c a r e   m o t i v e l e decorative sunt organizate in functie de legile artei decorative