arh. bis. de lemn din maramures

8/16/2019 Arh. Bis. de Lemn Din Maramures

1/9

Sonia Lascu

Arhitectura Bisericilor de lemn din Maramures

Indrumator dizertatie: Prof. Anca SanduIndrumator diploma: Prof. Emil Creanga


2/9

Bibliografie:

BABS! Ale"andru - Tracing a sacred building tradition – Wooden churches, carpentersand founders in Maramures until the turn of the 18th century – Department of Architectural History, chool of Architecture, !und "nstitute of Technology, !und#ni$ersity – !und, uedia – %&&'

#AM$I%! %omulus – Arhitectura populara de lemn din Transil$ania in conte(t european – ibiu – %&&)

PA&%ASC'! (heorghe – Arhitectura si tehnica populara - *ditura Tehnica – +ucuresti–18'

PPE&E)PA&%ASC'! Andrei - Tara Maramuresului teaur de istorie si culturaromaneasca – %&&

BE%*EA! Ernest + Maramuresul, Tara romaneasca – .redania, +ucuresti – %&1%

I*ESC'! (rigore ) Arhitectura .opulara /omaneasca - *d0 Tehnica - 1)

ALEXANDRU FILIPAŞCU ,E ,L-A I ,E PE&% /A + "stotia Maramuresului – *d02utinul – +aia Mare - 1)


3/9

C'P%I*S:

Introducere

0. Conte"t istoric si geografic. Influente Culturale.

1. &ipuri de biserici de lemn + 'nitate si ,i2ersitate.1.0. Planimetrie + e2olutie.1.1. /olumetrie

3. &ehnici constructi2e.3.0. Lemnul3.1. Imbinari! Pereti! Contra2antuiri! Impermeabilitate! ,eschideri! 'si!

$erestre! Acoperis3.3. Estetica + spatiul arhitectural. &ehnici decorati2e in arta lemnului3.4. ,ecoratii si Simbolistica.


4/9

Maramuresul este renumit pentru lunga sa traditie in prelucrarea si imbinarea lemnului inarhitectura laica si, mai ales, religioasa0 !ucrarea de fata isi propune sa analiee e$olutiabisericilor de lemn din Maramures atat pentru unitatea lor stilistica, cat si pentru di$ersitateacestora0

e presupune ca primele biserici ale romanilor au fost din lemn, in Transil$ania, romaniinea$and $oie sa construiasca lacasuri de piatra, care sa dainuie, in timpul ocupatieiaustro-ungare0 3e splendida re$ansa isi iau ai bisericile maramuresene de lemn, care nunumai ca au supra$ietuit secolelor, ci, mai mult, au de$enit parte a patrimoniului uni$ersal,e(presie desa$arsita a culmilor atinse de arta milenara a lemnului, simbol incontestabil alMaramuresului0

"ntrebarile care raman sunt4 3at de repreentati$e sunt bisericile care au supra$ietuittrecerii timpului pentru analia arhitecturii traditionale in lemn5 .rin ce mi6loace sedeosebeste arhitectura sacra de cea laica5

1. Situaţia geografică şi etnografică. (ist mar.ALEXANDRU FILIPAŞCU)

ituat la %7, '&9 longitudine r:s:ritean: ;i '), &9 8< latitudine nordic:, Maramure;ul a

suferit =n decursul $eacurilor mai multe modific:ri0 .entru stabilirea =ntinderii ini>iale neser$im de documentele din sec0 ?"@ - ?@, care ne $orbesc despre un Maramure; mare,locuit numai de romni ;i condus de $oie$oi ;i cne6i independen>i, dup: normele dreptului$alah0 Baptul c: =n aceast: epoc:, la marginea Maramure;ului, pe $alea +r6a$ei, =;i aure;edin>a $oie$oii romnilor din +ereg ;i #ng, care au leg:turi politico-sociale ;i derudenie cu $oie$oii maramure;eni, este o do$ad: c: pro$inciile Maramure;, #ng ;i +eregformau pe $remuri un mare $oie$odat romnesc, care se =ntindea pn: la $alea Cnda$ei

;i confluen>a +odrogului cu Tisa0:$:lirea ungurilor nimicind independen>a politic: a romnilor de pe $:ile !:turi>a,

#ng, !:bur>a ;i Cnda$a, conduc:torii lor se retrag, stabilindu-se de-a lungul $:ii +r6a$ei,iar o mare parte din popula>ia romneasc: trece +cschiii ;i se a;a: =n 2ali>ia, unde =ntemeia: $oie$odatele romne;ti din Eambor ;i anoc0 @echii $oie$oi de #ng ;i +ereg,prote6a>i de $oie$oii maramure;eni, =;i mai p:strar: titlurile ;i pri$ilegiile str:$echi pn: =nsec0 al ?@-lea, cnd urma;ii lor =nglobndu-se =n nobilimea feudal:, titlurile =mpreun: cuinstitu>ia $oie$odal: dispar0

!a =nceputul sec0 al ?l@-lea Maramure;ul a$ea ca hotare 3arpa>ii .:duro;i ;i Mun>ii/odnei, !:pu;ului, Ca;ului ;i +r6a$eiF iar pe cmpia Tisei se =ntindea pn: la Teceu, de

unde =ncepea >inutul locuit de coloni;tii germani, adu;i de regele Andrei al """-lea0 =n 17%cmpia Tisei pn: la 3raia este ane(at: Maramure;ului, care =n 178 se transform: =ncomitat feudal al #ngariei0 =n 1'', la cererea nepo>ilor fostului @oie$od eneslau de #ng;i la inter$en>ia lui "ancu Huniade, se mai ane(ea: Maramure;ului ;i >inutul superior al$:ii +r6a$a, cu localit:>i ;i hotarele lor, care formau propriet:>ile $oie$odului romn de#ng Gcf0 dr0 "0 Mihalyi Dipl0 M0 p0 %, ', 1, %10

Dup: aceasta Maramure;ul r:mne neschimbat pn: =n 1%&, cnd repreenta osuprafa>: de 1&07' Im%, cu 701 6ug0 p:duri, 7&70%1 6ug0 fne>e, %10&'& 6ug0p:;une, 18J0&8J 6ug0 ar:turi, 08&8 6ug0 gr:dini cu pomi, 181 6ug0 $ii, 181 6ug0 papur: ;i7)0&J& 6ug0 neproducti$F adic: =n total 10J8017 6ug0 .opula>ia atingea cifra de cca0'&&0&&& suflete, locuind 1) comune =mp:r>ite =n 1& plase administrati$e0

=n 1%& Maramure;ul din dreapta Tisei a fost cedat 3ehoslo$aciei, iar =n 17#ngariei, reducndu-se Maramure;ul la o suprafa>: de 70781 Im%, cu 77801&& ha0 ce se =mpart =n 1J011 ha0 p:duri ;i goluri de munte, 1170J& ha0 p:;uni ;i fne>e, 7'087J ha0


5/9

teren =ns:mn>at, ce produce cantitatea de hran: necesar: popula>iei pe % luni, 70J& ha0gr:dini cu pomi ;i %&0&8 ha0 neproducti$e0 Dup: informa>iile statistice din 178, popula>iase ridic: la 1J01)) suflete, ;i anume4 )0%J romni, '0)7' >ip>eri, 108J' ruteni ;ielemente ruteniate, 088& elemente maghiariate ;i 7)0'7& e$reiF iar dup: confesiunesunt 1&)0%% greco-catolici, 0175 ortodoc;i, 110%78 romano-catolici, 70'7' cal$ini ;i7)0'7& moaici0 .opula>ia locuie;te =n 8 comune rurale repartiate =n ' plase

administrati$e ;i =ntr-o singur: comun: urban:, ighetul0 !a sept0 1'&, Maramure;ul afost ocupat de trupele maghiare ;i reunit cu p:r>ile sale integrate de peste Tisa0

3a nume Maramure;ul este foarte $echi ;i se pierde =n limba unui popor disp:rut =nnegura preistoriei0 =n documente el nu figurea: dect dup: ce $ine =n contact cu ungurii,fiind amintit pentru prima dat: =n 110 =n documentele latine poart: numele de4Maramorisius, Maramurus, Maramorosius, Maramoros ;i Marma>iaF iar =n cele grece;ti,sla$one ;i polonee4

Maramure; ;i Maramor;0

"storicul Timon sus>ine c: Maramure;ul ;i-ar fi luat numele de la rul Mara, care inmai multe documente din sec0 ?"@ - ?@ figurea: sub numele de4 flu$ius Maramorisius,

Maramoris ;i Maramarus Gcf0 "0 Mihalyi o0 co0 ,ipL 17, 1), )J, 1&&, %%%,%')0 Dr0 "0 Mihalyi este de p:rere c: Maramure;ul ar deri$a din cu$ntul marmur:, cuintercalarea unui a, ca ;i la cu$ntul aram: deri$at din arm:0 Aceasta pare s: fieade$:rat:, deoarece marmur: de calitate inferioar: se g:se;te =n cantitate marc =n maimulte localit:>i din Maramure;, ca la :cel, +or;a, /epedea, Arini; ;i ire;el0

3a o curioitate mai amintim c: ungurii =ncearc: s: deri$e numele din cu$ntul unguresc4

Km:r ma ross< Gai e r:u, iar e$reii din cu$ntul ebraic4 Kmarmarai;


6/9

Din o diplomd din anul 1%17 apare cd in Marantllrea fost i loc acreditat0 Diploma se incepe astfelir-r4 00osi0 .aulr,rs Magister domus fratrunt de Maramorosio,, eic0 Acel loc a fost /emetii dincolo de apinlia G.Jlosremete,unde acum ruthenii ser$esN in biserica $echie a parintilor

.aulini0 Acel loc acreditat $erosirnil s9a nimicir in " %'1 detitari, dar biserica std Oi ast1ti0"nsii dacti a fost loc acreditat pentru pistrarea diplomelor in anul l%l7 e sigur cJ0 a trebuit sd aiba *i cepdstra, Oi cumca de6a inainte de 1%17 se stradau pentnr maramureeni diplome nobilitarie gi de donaliuni, cari sepastrau in acel loc destinFrt spre aceasta0Diplomele acele in cea mai mare parte au fost a romAnilor,gi in parte a ungurilor, deoarece in diplornele cdtele a$em de-a rAndul apar nurnele familiilor romdne Oi ai

esistente0 Astfeliu in anul 1%7i de6a au fost romAni in laramurei0

"n anr-rl 1&J am cercetat ldnastirea dela .eri cudomnul 0 "orga, irrsd rr9am r,flat decdt locul "'Anastirei0.ietrile dela i@ldnastire le-iru cdrat ruthenii gi le-auaPeat de fundamente sub casiie lor0

*piscopia romdnd din lararuures a sustat pdnit la1 )il' cdnd ld,tindu-se unirea episcopr-rl cel de pe urma Doiteris9a refugiat in Moldo$a, ducdnd cu sine de bund0samigi

documintele crite le-au a$ut03onstantin +ranco$an d,rrDnul Munteniei L1JJ8 -1)1Q

a darlrit Mdndstirei din Mararr!tres inchinata la "nallareaDontnului un potir cu inscriplia4 ,,daruit de $oda +ranco$ean


7/9

Adnotafiuni generale despre protopopiatele dinMaramure*0

Din documintele cite le a$em la indanrina Fi rrrai alesdin protocoalele congregatiunelor comitatene ale Maramuregului

gi din actelc $echi a archi$ultti episcopcsc delil#ng$Jr, se $ede cutnca cele & colrtune romdne din laramuieg

la inceput au fost impdrfite in trei protoptrpiate0anume crrm9


8/9

ln 1JQ popa "onaOco din @iseul de mi6loc protopop0"n anul 1'J8 popa icolae preot-prot9dp#p-9tff< @iseulde 6os i"n 1L78 protop rpul @asile in @igeul de 6os0"n 1J' prota loanagco dirt @ieul de mr6loc0

ln 1J9N' protopop Mrhair-r la A'inastirea loisei9-rlui0"rt 1J07 prota 2rigone in @iOeul de 6os, care a luatparte la sinodul, din 1) Aprilie 1J8, linut sub ep4scopul!rsil ,o9


9/9

arh. bis. de lemn din maramures

Documents