argument scripturistic al cinstirii sfintelor icoane

2
Temeiuri scripturistice şi patristice ale icoanei şi rugăciunii Argumentescripturistice ale cinstirii sfintelor icoane Sfintele icoane au fost definite ca loc al prezenţei harice. În timp ce Sfânta Euharistie este însăşi această prezenţă, icoana este locul ocupat de o prezenţă, dar în chip haric. Această prezenţă este asigurată de binecuvântarea icoanei, care stabileşte o legătură între icoană şi prototipul său, între ceeea ce este înfăţişat şi înfăţişarea însăşi. Potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu rămâne ascuns în fiinţa Sa, dar chiar din viaţa aceasta S-a arătat în unele teofanii, hristofanii sau pnevmatofanii, ori ca lumina neapropiată. În Noul Testament, faptul că omul este făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu- chipul lui Dumnezeu(II Corinteni 4,4) sau chipul fiinţeiLuiDumnezeu(Evrei 1,3), iar Dumnezeu „S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se ascultător până la moarte” (Filip 2,7-8), ne arată că omul îşi pierduse asemănarea din cauza păcatuluişi prin Întrupare Cuvântul s-a făcut trup (Ioan 1,14)s-a mântuit. (nu are sens, logică finalul) În Vechiul Testament, Dumnezeu cel nevăzut nu putea fi zugrăvit în icoane. Însă, la porunca Domnului, Moise va ridica în Templul Sfânt “heruvimii slavei” (Ieşire 25, 18-21; Ieşire 26, 31; II Par. 3, 14; comp. Evrei 9, 5), heruvimi brodaţi şi turnaţi în metal. Interdicţia de a reprezenta creaturile, pe care Dumnezeu o dă prin Moise, are drept scop să ferească poporul de idolatrie, de adorarea făpturii create, pe care să nu o cinstească în locul Creatorului: „să nu te închini lor nici să le slujeşti” (Ieşire 20, 5 şi Deuteronom 5, 9).Tot aşa, Solomon „care primise darul

Upload: teodora-crt

Post on 18-Dec-2015

11 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Argument Scripturistic Al Cinstirii Sfintelor Icoane

TRANSCRIPT

Temeiuri scripturistice i patristice ale icoanei i rugciuniiArgumentescripturistice ale cinstirii sfintelor icoane

Sfintele icoane au fost definite ca loc al prezenei harice. n timp ce Sfnta Euharistie este nsi aceast prezen, icoana este locul ocupat de o prezen, dar n chip haric. Aceast prezen este asigurat de binecuvntarea icoanei, care stabilete o legtur ntre icoan i prototipul su, ntre ceeea ce este nfiat i nfiarea nsi. Potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu rmne ascuns n fiina Sa, dar chiar din viaa aceasta S-a artat n unele teofanii, hristofanii sau pnevmatofanii, ori ca lumina neapropiat.n Noul Testament, faptul c omul este fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu- chipul lui Dumnezeu(II Corinteni 4,4) sau chipul fiineiLuiDumnezeu(Evrei 1,3), iar Dumnezeu S-a deertat pe Sine, chip de rob lund, fcndu-Se asculttor pn la moarte (Filip 2,7-8), ne arat c omul i pierduse asemnarea din cauza pcatuluii prin ntrupare Cuvntul s-a fcut trup (Ioan 1,14)s-a mntuit. (nu are sens, logic finalul)n Vechiul Testament,Dumnezeu cel nevzut nu putea fi zugrvit n icoane. ns, la porunca Domnului, Moise va ridica n Templul Sfnt heruvimii slavei (Ieire 25, 18-21; Ieire 26, 31; II Par. 3, 14; comp. Evrei 9, 5), heruvimi brodai i turnai n metal. Interdicia de a reprezenta creaturile, pe care Dumnezeu o d prin Moise, are drept scop s fereasc poporul de idolatrie, de adorarea fpturii create, pe care s nu o cinsteasc n locul Creatorului: s nu te nchini lor nici s le slujeti (Ieire 20, 5 i Deuteronom 5, 9).Tot aa, Solomon care primise darul nelepciunii, a ntruchipat cerul poruncind executarea unor chipuri de heruvimi, de lei i de tauri[footnoteRef:2], iar cei care lucrau au primit dar dumnezeiesc, cum spune Sfnta Scriptur umplut de duh dumnezeiesc, de nelepciune, de pricepere la tot lucrul i n acelai capitol am pus nelepciune n mintea oricrui om iscusit, ca s fac toate cte i-am poruncit"pe Dumnezeu nimeni nu L-a vzut vreodat" (Ioana 1, 18), dar aa cum explic n continuare Cuvintele Sfintei Scripturi: "Fiul cel Unul-Nscut, care este n snul Tatlui acela L-a fcut cunoscut". (trebuie refacuta fraza....e prea lunga iar topica nu e in regula). Pe Dumnezeu-Tatl L-a fcut cunoscut Fiul Su prin ntruparea Sa. n rspunsul dat de Mntuitorul la rugmintea lui Filip - Doamne arat-ne nou pe Tatl i ne este de ajuns, El precizeaz: De atta vreme sunt cu voi i nu M-ai cunoscut Filipe? Cel ce M-a vzut pe Mine, a vzut pe Tatl (Ioan 14, 9). ntruparea Domnului, aadar, ne-a dat dreptul s-L pictm n icoane, fr ca aceasta s nsemne c desprim trupul Su de dumnezeirea Sa, pentru c icoana ortodox nu-L nfieaz numai dup frumuseea natural, ci mai ales ntr-o form care s conduc pe cel ce o privete la adevrul credinei ortodoxe, c Hristos cel ntrupat este Dumnezeu adevrat i om adevartat. Dac n-am nfia pe Iisus Hristos n icoane, ar nsemna c negm firea Sa cea omeneasc, viaa Sa pe pmnt i rstignirea. [2: Primul tratat, cap. XX, pag. 94, 1252 ???]

Sinodul al VII-lea ecumenic, al doilea inut la Niceea (787), a hotrt mpotriva iconoclatilor urmtoarele: Urmnd dumnezeietile nvturi ale Sfinilor Prinilor notri i ale Tradiiei bisericeti universale, rnduim ca chipul cinstitei i de via fctoare cruci s se pun n sfintele biserici ale lui Dumnezeu, pe vasele i pe vemintele cele sfinite, pe perei i pe scnduri, n case i la drum; aa i cinstitele i de sfinte icoane, zugrvite n culori i din pietre scumpe i din alt materie potrivit fcute, precum icoana Domnului i Dumnezeului i Mntuitorului nostru Iisus Hristos i a Stpnei noastre Nsctoare de Dumnezeu, precum i ale sfinilor i preacuvioilor brbai. Cci de cte ori ei ni se fac vzui prin nchipuirea n icoane, de attea ori se vor ndemna cei ce privesc la ele s pomeneasc i s iubeasc pe cei nchipuii pe dnsele i s-I cinsteasca cu srutare i cu nchinciune respectuoas, nu cu adevrat nchinciune dumnezeiasc () care se cuvine numai Unicei Fiine dumnezeieti, ci cu cinstire dup acel mod, dup care se d ea cinstitei cruci i prin tmiere i prin aprinderea de lumnri, precum era pioasa datin veche. Cci cinstirea care se d chipului, trece la prototip, i cel ce se nchin icoanei, se nchin fiinei cele nchipuite de ea. Astfel se ntrete nvtura Sfinilor Prinilor notri; aceasta este Tradiia Bisericii universale ca a primit Evanghelia de la o margine la alta a pmntului[footnoteRef:3] [3: Mansi]

E necesar un comentariu. Altfel, e un citat izolat

Temeiuri patristice ale icoaneiArgument scripturistic al rugciunii

Cea dinti contestare a icoanei i neo-iconoclasmul contemporanCultul icoanelor este legitimat de argumentarea Sfntului Teodorul Studitul i Sfntului Vasile cel Mare, care au preluat argumentarea Sfntului Ioan Damaschinul privitoare la ierarhia iconicului. Confruntarea ultim referitoare la doctrin, a avuto Biserica cu iconoclasmul. Iconnomahia ( - icoan, i - lupt) ceea e desemneaz distrugerea icoanelor, erezie ndreptat mpotriva cultului su cinstirii icoanelor. Aceast erezie a aprut nainte de Sinodul de la Niceea (787). mpraii bizantini i parte din episcopatul rsritean au determinat Biserica s adopte o poziie oficial, n cadrul sinodului menionat, oferind att fundamentarea hristologic, ct i cea teologic.Pn n secolul al VIII lea, prevederea a II a din Decalog (Ieire 20,4-5; Deut. 5, 8-9) la care s-a adugat absena unor referiri concrete privind cinstirea i folosirea icoanelor n Vechiul Testament a conturarea unei concepii greite iconoclaste care a dorind ndeprtarea ameninrii introducerii unor practici pgne n Biseric. Deoarece marea majoritate a cretinilor erau provenii din rndul iudeilor, care pstrau adversitatea fa de imaginea iconografic,iar pe de alt parte faptul c primii cretini aveau imprimat n contiin prezena vie a lui Hristos cel preamrit, aa de intens impregnat n suflet, nct zugrvirea chipului lui Hristos era, firesc, inutil, Biserica primar a ntrziat s picteze icoane Domnului nostru sau sfinilor Lui. Aceast practic, uzitat mai trziu de ctre Biseric, nu contravenea nvturii lsate de cte Sfinii Apostoli, deoarece prin reprezentrile iconografice se transmiteau aceleai adevruri de credin propovduite prin Cuvnt. n acest mod au devenit icoanele indispensabile vieii bisericeti i, dup cum afirm Serghei Bulgakov, un obiect al Tradiiei Bisericeti nainte de a se introduce reflexia dogmatic asupra acestui dat mpreun cu suspiciunea legat de reprezentarea dumnezeirii i de admisibilitatea cinstirii icoanelor[footnoteRef:4]. De aici i motivaia lui V. Grumel de a afirma c s-a stabilit i s-a rspndit n Biseric nu impus prin decret, nici introdus prin surprindere, ci n mod fluid ca ceva natural din sufet de cretin, rmas uman sub mpria harului.(de unde e citatul??) [4: S Bulgakov cit. in Chifr, Pr Nicolae. 2000.Istoria cretinismului. [ed.] Trinitas, Iai Mitropolia Moldovei i Bucovinei, 2000. Vol. II., p. 258]

Apologeii i scriitorii cretini nu au fost n acord cu reprezentrile iconografice din motive practice. Ei doreau s in departe orice tendin de meninere a cultului idolatru la cretinii care proveneau din rndurile pgnilor. n acest sens, Tertulian (240) este de prere c dac Dumnezeu interzice orice fel de reprezentare, cu att mai mult El interzice reprezentarea chipului Lui propriu (...) Tot ceeea ce este fcut este n ochii Lui numai o falsitate[footnoteRef:5]. Se recunotea ns validitatea simbolurilor cretine neutre (porumbelul, petele, corabia, ancora etc.). [5: ]

n acelai timp, s-a dezvoltat o direcie tolerant cu respingerea iconaelor. Origen (254)

Evoluia cultului icoanelor i a rugciunii dup veacurile VIII-IX