icoane in scoli

Upload: ana-maria

Post on 10-Apr-2018

257 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    1/24

    Icoanele in scoli - discrimineaza sauinfluenteaza?

    Aseara a avut loc o dezbatere in Clubul Prometheus pornind de la controversa starnita deprofesorul de filosofie Emil Moise care cere ca prezenta simbolurilor religioase sa fie interzisain scoli. Discutia a fost moderata de Horia Roman Patapievici si printre participanti s-au aflatMihail Hardau, ministrul educatiei, Florin Iaru, Bogdan Iancu sau Oana Marinescu.

    Povestea e simpla. Emil Moise, cunoscut pentru activitatea sa militanta pentru drepturileomului, libertate de exprimare..etc, a considerat, pornind de la cazul concret al fetitei saleeleve, ca icoanele din scoli sunt o forma de discriminare. Asa ca ascris Consiliului National

    pentru Combaterea Discriminarii, precum si Ministerului Educatiei, sa dispuna scoatereaacestora din scoli. Ministerul a spus, pe buna dreptate, ca nu el le-a pus acolo, ca totul a fostdecizia profesorilor, parintilor, elevilor si ca scoaterea lor incalca pana la urma optiunea

    acestora.

    Miza discutiei, spune Patapievici, e raportul modernitatii intre religie, stat si societate. Raportcare s-a modificat de-a lungul timpului prin secularizare si prin largirea libertatii individuale.O a doua problema tine de doua tipuri de liberalism, un liberalism clasic, care nu se implica,si un liberalism contemporan, care reglementeaza corectitudinea si care, in acest fel, seimplica.

    Mihail Hardau a spus ca icoanele nu au intrat pe cale institutionala in scoli. Ele au aparuttreptat, fie lasate de preoti, fie aduse de copii si ca este o problema care se va echilibra intimp. Daca dupa Revolutie, orele de religie au fost obligatorii, din 1995 au devenit facultative,lansand libertatea parintilor si elevilor sa decida daca vor participa sau nu.

    Florin Iaru pune iarasi problema altfel. Ii intreaba pe cei din sala cati dintre ei au fost pionieri.Ok, multi. Cati dintre ei s-au simtit mandri? Surpiza sau nu, tot multi. De ce? Pentru ca, desiacasa se asculta Europa Libera, desi parintii erau anchetati, desi pana si copiii stiau de ororilesistemului, atmosfera de la scoala, indoctrinarea, i-a facut sa fie mandri ca sunt pionieri. Oexplicatie care a pus putin sala pe ganduri.

    "Religia mea e mereu mai buna decat religia ta", spune Florin Iaru, subliniind ca icoanele arputea reprezenta o presiune la adresa celor de alta religie decat cea ortodoxa. Sunt copiii

    influentabili? Pot ei deveni ortodocsi daca vad icoane pe pereti? Teoretic da, practic profesoriiprezenti in sala spun ca elevii sunt mult mai individualisti decat am crede si ca mai mult decatscoala, conteaza familia. O fosta profesoara spunea ca desi nu erau simboluri religioase inclasa, fiecare elev avea o icoana in penar.

    Problema nu e aici, cred. Elevii ar putea avea si poza lui Gutza in penar, nu e relevant. Esteoptiunea lor personala. Insa ceea ce se afla in spatiul scolii are, prin statut, rol formativ.Tabloul elementelor, portretele oamenilor de stiinta, se regasesc in programa scolara si tin desfera cunoasterii. Din punct de vedere educational, simbolurile religioase nu au rolformativ. Icoanele nu pot fi privite ca obiecte artistice, ci sunt, prin definitie, obiecte decult. Iar aici Sebastian Vlad Popa avea dreptate cand spunea ca locul simbolurilor

    religioase este in lacasele de cult si ca, pana la urma, scoaterea lor reprezinta oimpietate.

    http://www.catastif.com/2006/11/13/cazul-emil-moise-scrisoare-deschisa-catre-consiliul-national-pentru-combaterea-discriminarii/http://www.catastif.com/2006/11/13/cazul-emil-moise-scrisoare-deschisa-catre-consiliul-national-pentru-combaterea-discriminarii/http://www.catastif.com/2006/11/13/cazul-emil-moise-scrisoare-deschisa-catre-consiliul-national-pentru-combaterea-discriminarii/
  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    2/24

    Icoanele pot fi privite in doua feluri, s-a spus, ca obiecte de cult si ca obiecte istorice, artistice.Ce functie ii dam unei icoane dintr-o sala de curs? Nu stiu daca e o problema de discriminare,cat una de influentare. Cat discernamant au copiii?

    S-a mai invocat principiul democratic. Aici din nou problema este delicata. Statul nupoate sa reglementeze o decizie democratica a unei comunitati, cum este cea scolara .Daca asa au vrut copiii, atunci asa e bine. Ok, dar daca facem un sondaj printre copii si vedemca ei vor postere cu Adrian Copilul Minune pe perete? Stiu ca este o comparatie exagerata,dar nu dati cu pietre, hai sa discutam teoretic. Comunitatea decide sa puna postere cu manele,cu MISA sau cu Xenu. Se mai aplica principiile democratice? Sunt sigura ca nu si caministerul va reglementa atunci scoaterea lor din salile de curs.

    Parerea mea este ca orice pozitie ai adopta in aceasta problema, este supusa relativitatii. Opozitie transanta este riscanta si Pe de-o parte, a interzice icoanele cand toata lumea le vreaacolo, este gresit, pe de alta parte, exprima o forma de discriminare si de incalcare,

    subtila, intr-adevar, a libertatii individuale.

    Decizie colectiva sau decizii individuale?

    Este regretabil c termenii n care a decurs dezbaterea pe tema icoanelor n coli reflectdezinteresul pentru libertate. S meninem sau s eliminm icoanele din colile de statromneti? nsi formularea problemei ascunde presupunerea c decizia trebuie s fiecolectiv, nu individual. Orice am rspunde, suntem obligai s presupunem c noi toimpreun prin mecanismul democratic al deciziilor colective va trebui s decidemsoarta totalitii bucilor de perete din fiecare clas a fiecrei coli a fiecrui ora si satdin Romnia. Exist ns nenumrate decizii importante pentru toi pe care nu le lum

    n mod colectiv. Ar trebui oare s decidem colectiv i un pre uniform al laptelui n Romnia?La fel cum pe o pia liber preul laptelui variaz de la cartier la cartier n funcie de

    preferinele relative ale consumatorilor, ntr-o ordine a libertii individuale, distribuiaicoanelor pe bucile de perei ai colilor este decis n mod dispersat de deciziile elevilor i

    profesorilor din teritoriu cu privire la pereii lor.

    Desigur, nu ei sunt proprietarii pereilor. Dar chiar dac proprietarul este statul, (colectivulnoi toi), proprietarul deine i dreptul de transfer al deciziei ctre alii. Muli chiriai aiapartamentelor folosesc pereii spaiului nchiriat n feluri att de neimportante pentru

    proprietar (de exemplu numrul icoanelor din sufragerie) nct decizia este lsat chiriaului.

    n condiii favorabile transferului voluntar de drepturi de decizie, ele merg ctre cei pentrucare decizia respectiva conteaz mai mult, ctre chiriai. Ei sunt cei care trebuie s vadpereii zi de zi.

    Pentru cine conteaz mai mult?

    Piaa nsi este un mecanism care faciliteaz transferul drepturilor asupra folosirii resurselorctre cei pentru care conteaz mai mult. Piaa aloc resursele acelora care sunt dispui s

    plteasc mai mult pentru ele. Faimoasa teorem a economistului Ronald Coase spune catta vreme ct prile i pot schimba ntre ele dreptul de decizie fr probleme, chiar daciniial dreptul i aparine celui pentru care nu conteaz att de mult, acesta va gsi profitabil s

    l vnd rapid celuilalt, pentru care conteaz mai mult. Transferul ar fi n beneficiul tuturor.Din nefericire, acest lucru nu se ntmpl cnd costurile de tranzacie (cu drepturi de decizie)

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    3/24

    sunt mari. Tocmai de aceea, spune el, n condiiile n care tranzaciile ar fi foarte dificile,alocarea iniiala a drepturilor este foarte important. Un judector sau un legislator ar trebui sse gndeasc de dou ori cui d un drept de decizie, pentru c dac l aloc celui pentru care elconteaz mai puin, cellalt nu va avea posibilitatea s l preia sau s l cumpere.

    Ce ar spune teorema n cazul icoanelor? C dac dreptul de decizie asupra acestei buci dinacest perete al acestei clase din aceast coal aparine ministerului sau parlamentului, atunci,chiar dac pentru elevul dintr-a X-a B prezena unei icoane n dreptul lui conteaz mai multdect conteaz pentru domnul ministru Hrdu, dreptul rmne tot ministerului. Coase ne-arsftui s alocm iniial dreptul de decizie n zona local a consiliului director al colilor sau imai local, a claselor, astfel nct n cele din urm elevii i profesorii locali, cei pentru careconteaz mai mult, s i poat negocia uor unii cu alii dreptul de decizie asupra agriiicoanelor i afirii posterelor. Aceasta ar permite un reglaj fin conform preferinelor celorimplicai.

    Soluia libertarian la problema discriminrii

    De ce am elimina dreptul locatarilor colilor de a afia icoane pe perei? Argumentul care afcut vlv este cel al discriminriiateilor, liber-cugettorilor i al celor de culte diferite.Soluia eliminrii dreptului localnicilor de a decide prezena icoanelor este ns profundgreit. Discriminarea reprezint o distribuie inegal sau neuniform a avantajelor ntre prisau ntre drepturilor parilor. ntr-adevr, soluia la aceast problem trebuie s fie ouniformizare. Ea poate fi de dou feluri: sau eliminm avantajul unei pri, sau adugm unavantaj simetric i celeilalte pri. Sau negm dreptul de a afia simboluri cretine celor caredoresc s afieze simboluri cretine, pentru a-i egaliza cu ceilali care nu doresc, sau adugmdreptul simetric de a afia simboluri diferite de cele cretine celor care nu doresc afiareasimbolurilor cretine. Sau negm o libertate i egalizm nivelul de constrngere, sau adugmo libertate corespondent n partea cealalt i mrim gradul total de libertate.

    Care uniformizare e preferabil? Constrngerea simetric, sau libertatea simetric?Avocaii egalizrii in jos, sau ai constrngerii simetrice pretind c prezena uneiicoane agat de ctre un elev din banca nti n dreptul bncii nti ofenseazintolerabil prin ncrctura sa simbolic de putere pe ateul / liber-cugettorul /musulmanul din banca a doua. ntreb ns, cum e posibil ca ncrctura simbolic aunei icoane s afecteze un non-credincios? Ateul si musulmanul sunt imuni la ea.Avocatul secularizrii va obiecta c mesajul trimis de icoana agata de bieelul dinbanca nti este un mesaj de putere permanent dac fetia non-crestin din banca a doua

    tie c biatul interpreteaz icoana ca pe o victorie a lui asupra ei.Soluia libertarian a acestei probleme este s permit blocajul sau bruierea mesajului venitdinspre banca nti cu un mesaj simetric de semn opus pe care fetia l poate transmite afindun tablou cu Freud sau Mahomed n dreptul bncii ei. i acum situaia este simetric, nsntr-un fel n care gradul total de libertate crete.

    De ce soluia de egal maxim de libertate ntre indivizi este preferabil strii de constrngeresimetrica? Simplu: pentru c intensitatea mesajului de putere se ntemeiaz pe povesteasimbolic din spatele icoanei. Daca biatul nsui nu ar crede n propria poveste, nici el nu i-ar putea interpreta propriul gest ca pe o victorie. Iar dac povestea din spatele simbolului

    celuilalt este ntotdeauna crezut mai puin dect cea care ntemeiaz propriul mesaj, atunci isensibilitatea n ru la mesajul de putere al celuilalt este mai sczut dect sensibilitatea n

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    4/24

    bine la propriul mesaj. Suma este pozitiv. Pentru fiecare din ei, prezena ambelor mesaje vafi preferabil lipsei ambelor mesaje.Pentru fiecare din ei, starea de libertate simetric va fi

    preferabil celei de constrngere simetric

    Drumul ctre servitute

    S presupunem ca dreptul de decizie nu va fi cedat indivizilor locali. S zicem c se va decidesecularizarea uniforma. Un elev ingenios i va putea comanda la un pre accesibil un tricou

    personalizat cu figura lui Hristos. La fel va putea face eleva bncii a doua cu Freud, Marx,Dracul, Mahomed, Elvis Presley, Gregorian Bivolaru. Curnd ns, noul teren al manifestriilibertii va fi cucerit de stat pentru c efectul discriminatoriu va fi acelai, dei condiia

    pereilor goi va fi ndeplinit. Curnd, o nou petiie mpotriva discriminrii va fi naintat istatul se va grbi din nou s rezolve situaia prin prohibirea costumailor cu efectdiscriminatoriu. Urmtoarea egalizare n jos va fi - precum la vecinii "civilizai" francezi -

    prohibireaunoradintre aceste costumaii nocive ntre zidurile colii (a valurilor mahomedanepurtate de fetele musulmane si a tricourilor cu Hristos). Dar de ce doar a acestora? Noua

    situaie asimetric creat de manifestarea libertii de exprimare a adepilor cultului lui Elvissau Bivolaru va trebui corectat. Ne vom ntoarce deci la uniforme n coli. Dardiscriminarea va aprea din nou: de ce doar n coli?

    1. Profesorul buzoian de filosofie a precizat ca nu este contra orelor de religie si nicicontra prezentei icoanelor in spatiul privat, ci critica acceptarea icoanelor crestine inscolile publice. Este o discriminare fata de copiii de alte confesiuni, dar si oamenintare la dreptul la libera constiinta si la optiune religioasa, a motivatMoise. El a vorbit despre incalcarea drepturilor la libertatea de gindire a tuturorcopiilor din Romania, scopul scolii fiind acela de a forma personalitati autonome,care, la majorat, sa poata alege, fara a fi influentate, daca pastreaza religia, devinatei sau trec la alta confesiune.

    In replica, inspectorul scolar din Buzau Paul Negoita a spus ca in Liceul de Arta, care a fostreclamat, pe pereti sint doar lucrarile de diploma ale elevilor de la cursul de iconografie si nuicoane sfintite de Biserica Ortodoxa. Decizia in privinta litigiului a fost aminata de CNCD

    pina pe 21 noiembrie.

    Reactia societatii civile

    Reclamatia profesorului Moise este sustinuta de o scrisoare deschisa adresata CNCD si

    semnata de membri ai societatii civile. Jurnalistul si psihologul Mircea Toma ne-a spus caefectul icoanelor ortodoxe de pe pereti este similar cu cel al unui panou publicitar la obautura racoritoare agatat toata ziua pe peretii scolii. In plus, el crede ca, in primele clase,copiii carora li se preda religie nu au o gindire critica, suficient de dezvoltata, ajungindu-se laindoctrinare. Icoanele ortodoxe de pe peretii scolii ii fac pe cei de alta confesiune sa sesimta exclusi, iar religia ortodoxa promoveaza discriminarea femeilor, de la nastere,cind sint considerate impure, pina la casatorie, cind li se spune ca trebuie sa fie supusebarbatului, si-a motivat adeziunea la scrisoarea deschisa Mihaela Miroiu, specialist instudiile de gen. Unul dintre initiatorii scrisorii, Remus Cernea, presedintele Solidaritatii

    pentru Libertatea de Constiinta, a declarat pentru Cotidianul ca, in cazul unui raspunsnegativ al CNCD, umeaza o reclamatie la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la

    Strasbourg. (V.B.)

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    5/24

    Pornite fie din interiorul, fie din afara crestinismului, episoadele iconoclaste au avut, mereu,temeiuri serioase. Icoana este un inamic redutabil. A fost considerata, pe rind, o incalcare aporuncilor divine, obiectivare a opiumului popoarelor si, acum, surpatoare de drepturisi de libertati fundamentale. In Romania, e a doua oara, dupa ateismul agresiv alregimului comunist, cind statul este chemat sa tina icoanele departe de scoli . Rapid, ai

    spune ca asemanarea se opreste aici pentru ca sensul cererii e altul. Atunci, Partidul Comunisteradica traditii si credinte pentru a face loc unei ideologii unice, fara de Dumnezeu. Acum evorba despre drepturile si libertatile fundamentale ale omului. E altceva. Dar, chiar e? Propun,timid, sa nu ne pacalim cu vorbe frumoase. Dezbaterea in legatura cu prezenta icoanelor inscoli nu are nimic juridic. Atita vreme cit nu se poate dovedi ca exista un raport de cauzalitateintre prezenta unei icoane pe peretele unei clase si infringerea libertatii de constiinta a unuisingur elev din acea clasa, problema nu e juridica. E ideologica. Aici nu se infrunta

    partizanii legalitatii cu apologetii suprematiei divinului. Se infrunta doua filosofii de viata,doua viziuni asupra lumii, acutizate in asemenea masura incit au devenit ideologii: unaliberala (in sens american), si alta conservatoare. Cred ca atragerea statului in aceastainfruntare este foarte periculoasa. Imi place sa cred ca traiesc intr-o tara in care lupta

    ideologiilor nu se transeaza prin ucaz, manu militari.

    Dupa parerea mea, cei care sustin cererea dlui Emil Moise comit doua erori. Prima, ca nuinteleg bine ce sint icoanele, ce semnificatie au obiectele asupra carora, cu responsabilitatecivica, s-au napustit. Prezenta icoanelor pe peretii salilor de curs exercita o presiuneasemanatoare tablourilor cu Nicolae Ceausescu, prezente peste tot inainte de 89, si careimpuneau o anumita atitudine, spune dl profesor de filosofie Emil Moise (Adevarul,22 nov.) Efectul icoanelor ortodoxe de pe pereti este similar cu cel al unui panou publicitarla o bautura racoritoare agatat toata ziua pe peretii scolii, spune dl psiholog si jurnalistMircea Toma (Cotidianul, 15 nov.). Sigur, nu neg dreptul cuiva de a privi la fel orice obiectcolorat de pe perete. Bannerele publicitare, indicatoarele spre closete, tablourile maestrilorflamanzi, afisele de meci, icoanele pot sa insemne, pentru cineva, acelasi lucru. Numai ca ceimai multi nu gindesc asa.Nu indraznesc sa sugerez iconoclastilor de azi sa viziteze citeva

    pasaje artistice ca sa vada, de pilda, ca icoana nu e afis propagandistic, ci fereastra spreCer, nu e panou agitator si nici unealta perfida a prozelitismului, ci prilej de linisteinterioara si de tatonare calma a altor lumi. As risca sa fiu luat in ris. Dar, totusi, sa iei cevadrept ceea ce tu crezi ca e, fara sa te gindesti la ceea ce a vrut omul care a confectionat lucrulsa transmita si, mai ales, la ce a vrut cel care expune lucrul in public sa exprime, mi se pare odovada de ingustime mentala inspaimintatoare. In mintea dlui Moise si a sustinatorilor sai, inscoala romaneasca icoana nu trebuie sa fie mai mult decit un obiect didactic pe careprofesorul de religie il aduce dupa el, cam cum aduce profesorul de anatomie scheletul sau

    profesorul de geografie harta fizica a lumii. Numai ca icoana, in sens plastic, nu arata nimic.Un chip si atit. Nu e, nici macar, o fotografie. Icoana isi descarca simbolul numai dacaprezenta ei e permanenta si, de aceea, ea nu poate fi obiect didactic decit pentru un invatamintateu si sper ca dl Moise face distinctia dintre ateism si laicitate.

    A doua eroare tine de un fel de fundamentalism civic, cultivat de unii cu fervoarea unei modeextravagante. Sint oameni care cred ca spatiul public si, mai precis, acel spatiu administrat destat, trebuie sa fie aseptic, fara urma de optiune, de o perfecta neutralitate. Spatiul public pur,adica un spatiu public vid din punct de vedere spiritual, este una dintre cele mai releconsecinte ale corectitudinii politice dusa la acea limita la care ea este, cu adevarat,inacceptabila.Intii, ca spatiul public apartine tuturor, ca de-aia e public. De aceea, e firesc

    ca spatiul public al unui popor care e in proportie de 85% ortodox arata intr-un fel, diferit decel al unui popor care este 99% islamic si cu totul altfel decit cel al unui popor compus in

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    6/24

    proportie de 88% din atei. Or, chiar asta ma tem ca reprezinta demersul dlui Moise: oplingere administrativa impotriva firescului.

    Mie mi se pare ca efectul primordial al icoanei asupra unui copil este de ordin moral si nu deordin religios.Prezenta unui chip cu aura mistica moralizeaza si nu indobitoceste - cel putin

    asa simt eu. Spaima ca icoanele din clase vor transforma copiii in hoarde de sclavi incatusaticare se tirasc fanatizati la picioarele Preafericitului, mi se pare pura halucinatie. Imi veti spuneca un copil ateu se simte lezat. Chem, iarasi, la realism.Nu exista copil ateu, exista doar copiiai caror parinti sint atei si, mai departe, exista parinti care transmit sau nu asupra copiilormilitantismul lor. Sint parintii atei care, de pilda, explica copilului ca icoana este un obiectestetic care are, maximum, insemnatate morala, dupa cum sint si parintii atei care explicacopilului ca trebuie sa se simta opresat de prezenta icoanei pe perete. In orice caz, nu icoanalezeaza copilul. Ceea ce i se spune copilului acasa ca reprezinta icoana e de natura sa il facaconfortabil sau aprehensiv in prezenta icoanei.

    Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a facut o recomandare care a lasat

    romnii stupefiati: Simbolurile religioase, cum ar fi icoanele, pot fi afisate numai in cursulorelor de religie sau exclusiv in cadrul invatamntului religios!

    Romnia este un stat laic si trebuie sa-si manifeste neutralitatea fata de cult, adeclarat Csaba Ferenc Asztalos, presedintele CNCD. In ceea ce-l priveste, MinisterulEducatiei si Cercetarii, Mihai Hardau, a informat CNCD ca nu-si asuma responsabilitatea

    pentru ceea ce se va petrece in salile de curs. In replica, CNCD spune ca MEC este cel obligatsa puna lucrurile la punct.

    Reprezentantii cultelor sunt impotriva recomandarii

    Preotul protopop Constantin Tomozei ne-a declarat: Icoanele au fost introduse in scoli duparevolutie si nu printr-o lege sau recomandare. Ele au fost cerute de parintii elevilor, nuimpuse, intrndu-se de fapt intr-o normalitate spitrituala caracteristica poporului romn.

    Asociatia respectiva nu se poate plnge de discriminare deoarece nu poate apela la vreolege, intruct icoanele n-au fost introduse in scoli prin lege.

    A avea o icoana intr-o clasa unde sunt elevi crestini nu inseamna discriminare, deoarecepentru ei este un stimulent, un ajutor spiritual, iar pentru cei care nu cred in Dumnezeu,un simplu tablou. Eu ii sfatuiesc pe cei care a cerut interzicerea icoanelor in scoli sa mearga

    pe drumurile tarii si sa vada cte troite sunt. Ce sa facem cu ele, dupa acest domn, sa le dam

    jos?Prof. Petre Mares, preot la Biserica Sfintii Petru si Paul, din Bacau, considera ca aceasta arfi o limitare a unui drept al unei persoane credincioase contrar convingerii sale personale.Interdictia ar putea fi considerata si ca un atentat la exprimarea gndirii si trairii spirituale aleomului. Libertatea nu inseamna a atenta la libertatea celuilat.

    Este de fapt o reinviere a ceea ce a fost iconoclastul in Evul Mediu si care a avut consecintenefaste asupra omenirii.

    Dan MINDIRIGIU

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    7/24

    Cu sau fr icoane n coli

    Joi 23 noiembrie 2006, 16:43

    Icoanele rmn n coli pn cnd Ministerul Educaiei va lua o decizie n ceea ce priveteprezena simbolurilor religioase n aceste instituii. Consiliul Naional pentru CombatereaDiscriminrii a recomandat Ministerului Educaiei s afieze simbolurile religioase n clasedoar n cursul orelor de religie sau n spaiile destinate exclusiv nvmntului religios.Consiliul pentru Combaterea Discriminrii va transmite oficial Ministerului Educaiei acesterecomandri n cel mult 15 zile.

    Reprezentanii Ministerului Educaiei plaseaz aceast problem la Parlament. "Considermc mpreun cu Comisia de nvmnt din Parlament, prin dezbaterea aceastora, vom putea

    lua cea mai bun hotrre", este de prere Mircea Murean, purttor de cuvnt al MEdC.Reprezentanii Bisericii Ortodoxe Romne spun c prezena nsemnelor religioase nu a fostimpus de nimeni.

    "Cred c nici MEdC, BOR, nici CNCD i nici o alt instituie nu poate rezolva acestproblem. Dac exist icoane n coal, ele nu sunt altceva dect rezultatul iniiativeiprinilor, elevilor i profesorilor", a spus Constantin Stoica, purttor de cuvnt PatriarhiaRomn.

    Asociaia Civic Media a naintat, mari, o petiie Consiliului Naional pentru Combaterea

    Discriminrii n care cere pstrarea simbolurilor religioase n colile romaneti.

    Ministerului Educatiei si Cercetrii i-a fost transmis Hotrrea nr. 323/ 21.11.2006 aColegiului Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminrii privindelaborarea si implementarea unor norme interne, care s reglementeze prezentta simbolurilorreligioase n institutiile de nvtmnt public din Romnia. Anterior primirii acestuidocument, MEdC si-a exprimat dorinta de a initia o dezbatere pe aceasta tem n Comisiile denvtmnt din Parlamentul Romniei, precum si cu Federatia National a Asociatiilor dePrinti. Cu toate acestea, MEdC a fost acuzat c se spal pe mini, motiv pentru care seimpune s precizm c Ministerul Educatiei si Cercetrii trateaz aceast problem cumaxim responsabilitate si apreciaz c poporul romn este un popor credincios, care a reusit,

    gratie credintei, s depseasc 50 de ani de interdictii. Interventia Ministerului Educatiei siCercetrii pentru nlturarea simbolurilor religioase din slile de clas ar fi total deplasat si arrestrictiona libera optiune. n plus, att petitionarul, ct si emitentii deciziei omit un aspectimportant - prezenta icoanelor n unittile de nvtmnt nu este consecinta unui ordinministerial, ci o hotrre a societtii civile. Prin urmare, trind ntr-o societate democratic,decizia trebuie s apartin tot printilor, comunittii locale si nu n ultimul rnd scolii.nvirtutea principiilor democratice, considerm c exista prerogative naturale ce nu trebuiengrdite de acte normative. n consecint, dorim ca ntr-o unitate scolar normele internecare s reglementeze prezenta simbolurilor religioase s fie stabilite de comunittile locale sisntem de acord cu o abordare diversificat, functie de apartenenta religioas a populatiei. Cuo singur conditie - respectarea Legii nvtmntului care interzice prozelitismul religios n

    scoli, se precizeaz n comunicatul emis de Ministerul Educatiei si Cercetrii.

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    8/24

    bUCURETI - Ministerul Educaiei i Cercetrii consider c prezena simbolurilorreligioase n coli trebuie s fie stabilit de comunitile locale, cu att mai mult cu ctintroducerea icoanelor n unitile de nvmnt nu este consecina unui ordinministerial, ci o hotr re a societii civile.

    Potrivit comunicatului, MEdC este de "acord cu o abordare diversificat, n ceea ce

    privete prezena simbolurilor, n funcie de apartenena religioas a populaiei."Intervenia Ministerului Educaiei i Cercetrii pentru nlturarea simbolurilor religioasedin slile de clas ar fi total deplasat i ar restriciona libera opiune", se precizeaz ndocument.

    Libertatea de constiinta

    Libertatea de constiinta este ingradita si incalcata de gestul de a aproba atarnarea deicoane religioase in scolile de stat. Este o maniera de indoctrinare, si acest gest "almajoritatii" este nejustificat.

    O analogie poate fi facuta cu ceea ce se intampla in regulile de functionare ale presei, sirelatia acesteia cu libertatea de constiinta. Presa trebuie sa fie nepartinitoare, si obiectiva.

    Neutra fata de diferitele viziuni sau prezentari de situatii. Codul deontologic al ClubuluiRoman de Presa prevede dreptul la replica, si prezentarea ambelor perspective ale partilor, pta nu limita libertarea formarii de opinie, si implicit libertatea de constiinta. Prezentarea uneisingure perspective, a scenariului unei singure parti este mai aproape de propaganda decat deobiectivitate. Reprezinta impunerea unui singur pct de vedere, care ar putea fi neadevarat. Deaceea, TVR, televiziunea nationala a trebuit sa prezinte si pctul de vedere al premierului, dupacel al lui Basescu. Pt a nu ataca libertatea de constiinta, formarea libera de opinie asuprasituatiei. Argumentul ca majoritatea ar dori sa-l vada pe Basescu, sau ca majoritatea il aproba

    pe Basescu nu are relevanta.Chiar daca majoritatea telespectatorilor nu sunt de acord cu

    Tariceanu, si nu ar dori un interviu cu el, nu inseamna ca el nu are dreptul la replica, si nuinseamna ca aceasta arjustifica lipsirea telespectatorilor, indecisi sau nu, de cealaltaperspectiva asupra lucrurilor.

    Nu societatea civila decide in respectarea libertatii de constiinta. Societatea civila este opritain a face abuzuri asupra libertatii de constiinta, deoarece mereu exista in societatea civila omajoritate care bineinteles, isi va prefera propriul punct de vedere fata de cel al minoritatii.Majoritatea nu va dori prezentarea celuilalt punct, pt ca il dezaproba oricum, si nu vede rostul

    prezentarii acestuia, el fiind gresit. Libertatea de constiinta trebuie aparata impotrivadictaturii majoritatii. Daca majoritatea isi impune punctul de vedere, prin scoatereaceluilalt punct de vedere din circulatie, cum ar mai putea sa existe libertate de

    constiinta? Patapievici, marele adversar al comunismului, este insa de principiul opus, carenu are nimic de a face cu o societate libera: el incurajeaza, ca in emisiunea lui Mihaiu de peTVR1, impunerea ideii majoritatii, si limitarea libertatii de constiinta.Limitarea gandirii altfel,care astfel apare ca anormala, ca o anomalie, nu ca o varianta libera de alegere.

    Icoanele nu au ce cauta in scolile publice de stat deoarece prezenta lor acolo enejustificata si impotriva libertatii de constiinta, libertatea de a avea alte credinte si de anu fi de acord cu mesajul lor ideologic. Majoritatea nu are dreptul sa-si impuna ideile sisimbolurile, la fel cum nu are dreptul sa -l impuna pe Basescu la televiziunea nationala.Ambele incalca libertatea de constiinta, care este esentiala intr-o societate libera sidemocratica. Altfel ajungem la totalitarismul ideologic, fie el si religious . Si tocmai

    iesisem dintr-un totalitarism la fel de ideologizat, cel al ideilor si perspectivei comuniste,cu care nu aveai libertatea de

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    9/24

    a nu fi de acord, si ale caror simboluri ti-erau impuse in salile de clasa deasupra tablei:stema si portretul conducatorului.

    1. Exista o eroare de logica informala care se numeste Argumentum ad numerum (sauAd populum). Eroarea este a crede ca numarul suporterilor unei idei justifica adevarul

    acesteia. Fals. Numarul este irelevant pt valoarea de adevar a tezei.

    Singura justificare (care nu e de fapt o justificare, ci subiectivism) a opozantilor decizieiCNCD este faptul ca sunt ortodocsi. Sustinerea icoanelor ortodoxe in scoli o ficonsistenta cu propria lor credinta, si dorinta de propagare a acesteia, dar nu areabsolut nimic principial. Prinicipiile se aplica universal, si au o forma generala.Sustinatorii icoanelor nu urmeaza vreun principiu universal, sau umanist, ci doarpropria lor credinta, propriile lor icoane. Nu altceva. Iar aceasta nu e o justificare sauun argument.

    Problema e nu interzicerea icoanelor in mod special, sau a celor ortodoxe in mod si mai

    special. Nu este un atac impotriva religiei lor. Oricum, religia isi are autonomia proprie, locuride cult si o gramada de mediatizare. Nu are insa ce cauta in spatiul public educational destat. Locul icoanelor si al celorlalte simboluri religioase este in lacasele specifice de cult,si in spatiul privat. Nu exista vreo justificare pentru prezenta lor (si mai ales doar a uneisingure clase de simboluri religioase) in cadrul claselor invatamantului de stat. Pt castatul fiind secular, este neutru din punct de vedere religios. Nu trebuie sa favorizezevreo religie, fie ea si majoritara.

    Iar singurul mod de a trata egal toate confesiunile religioase si de a fi neutru, este de anu favoriza prezenta niciunui simbol religios. Sa le reprezinti pe toate e inadecvat.Absenta simbolurilor religioase nu are vreo influenta asupra alegerii credintei, saualegerii vreunei credinte speciale. Este o problema personala a fiecaruia, iar doaraceasta neutralitate respecta pluralismul religious si libertatea acestei decizii personale.

    2. Aceasta cruciada purtata acum e doar un semn al ratarii complete a sensului problemei si aconfuziei care traduce aceasta hotarare a CNCD intr-un atac asupra ortodoxiei saucrestinismului.

    Nu se intelege ca exista si alte posibilitati, si alte perspective sau confesiuni. Pluralismulreligios si toleranta reciproca nu inseamna a-mi atarna simbolurile mele religioase, pt ca sunto majoritate. Este exact opusul.

    Pe de alta parte, aceste simboluri sunt denumite astfel pt ca simbolizeaza ceva. Ele staupt ceea ce majoritatea considera a fi credinta adevarata, corecta, si deci, fireasca. Esteexact propaganda propriei lor ideologii: icoanele si crucifixul nu sunt semne neutre, eletranspun in spatiul public ideea ca acestea sunt niste adevaruri, care ne reprezinta sireprezinta statul. Au un rol de indoctrinare ideologica si religioasa si mai acutizat deprezenta in spatii educationale. Copii sunt formati in aceste spatii. Ei se afla intr-operioada pre-critica, pre-teoretica, pre-reflexiva, susceptibili la imaginea aceasta, acredintei adevarate. Dar tocmai aceasta prezentare, in acest mod, si in aceasta etapa aformarii lor intelectuale, ii face subiectii indoctrinarii religioase. Libertatea religioasareprezinta alegerea si definirea personala a religiei urmate. Aceasta nu are cum sa se

    faca in acest fel. Pe de alta parte, insusi mediul scolar, prin definitie, are un caracterautoritar si impune idei, pt ca, copii nu merg la scoala pt a chestiona si refuza ce li se

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    10/24

    preda acolo.Ei invata. Se dezvolta si se maturizeaza. Indoielile si analizele vin firesc maitarziu, cand copilul are aparatul conceptual format. Iar jocul acesta cu neutralitatea eunul foarte periculos. Credinciosii si dogmaticii din media doresc sa minimalizeze acestaspect, dar el este esenta problemei, si are o greutate decisiva. Impunerea unei religii caadevarata si ca parte fireasca a societatii este in conflict explicit cu libertatea de a

    accepta sau nu aceasta religie, si credintele inerente ei.

    3. Mai exista si halucinanta teza, cu iz schizofrenic paranoid, ca eliminare simbolurilorreligioase din scoli echivaleaza cu ateismul. Este rizibil. O societate si o media coplesite de

    biserici la fiecare colt, transmisii cu moaste autohtone sau de import, care fac minuni pesteminuni, slujbe live, preoti care binecuvinteaza stadioane, emisiuni religioase, sarbatorirespectate inclusiv de stat (dar nimeni nu are liber de Ramadan). Toata aceasta societate esufocata de irationalism religios si superstitie -inclusiv la fostul antrenor Iordanescu siicoanele-portar-, in frunte cu arhanghelul ei, Becali, si totusi capetele vorbitoare si autorii deeditoriale echivaleaza scoaterea acestor simboluri cu ateismul. Dan Pavel in Ziua 4 dec, e unexemplu:

    Toti liderii "bisericilor" din Romania (pe care "corectitudinea politica" oficiala le denumeste"culte"), crestine si noncrestine, s-au declarat impotriva respectivei recomandari, semn cainteleg mai bine viata morala si religioasa a poporului, care nu mai vrea ateism, nici macardisimulat sub ideologia lui "political correctness."

    Existenta neutralitatii, si tratamentul egal firesc intr-o scoala a unui stat secular, laic, atuturor optiunilor religioase, inseamna ateism. Complet absurd. Tabla clasei, fara vreocruce sau icoana deasupra, obliga la ateism? Ce legatura are absenta vreunui simbol cuconvingerea si religia personala a elevului, sau profesorului, care are o biserica la 100 m descola, are Radio Evanghelia, are icoane si Biblie acasa, lantisor cu crucifix la gat, si liber dePaste? Este un Non-Sequitur (eroare logica semnificand nu urmeaza) colosal. Si penibil.Este natural sa te ciocnesti de religie pe strada, in media, presa, librarie, justitie, dar inmomentul in care indraznesti sa aperi dreptul libertatii de constiinta, si sa pastrezi scoala destat neutra si non-coercitiva, este un ateism deghizat. Care lezeaza sensibilitatea majoritatii.Care este impiedicata sa-si impuna abuziv simbolurile proprii in educatie. Un astfel de mod dea judeca este o manifestare a intolerantei religioase si gandirii dogmatice care permeazaRomania in acest moment. Pana la nivelul academicienilor si formatorilor de opinie. Ca sa numai vorbesc de jurnalistii-filozofi.

    "Razboiul icoanelor" imparte societatea civila in doua

    Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii cere Ministerului Educatiei sa dea josicoanele de pe peretii scolilor, scrie Cotidianul. Asociatia Civic Media a anuntat ca vacontesta conform legii decizia Consiliului care, in opinia organizatiei, discrimineazamajoritatea credincioasa a tarii, scrie Ziua. Patriarhia a mobilizat o masa considerabila deiconoduli, care a lansat o contraofensiva puternica impotriva iconoclastilor, scrieRomaniaLibera. Lupta cu icoanele, dinainte pierduta in mediul rural, scrieAdevarul.

    Copiii spun ca icoanele ii ajuta la tezede Valentin POPESCU (Adevarul)

    "Inger, ingerasul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu", isi incep elevii de clasa intai ora de religie,cu mainile impreunate de rugaciune si cu fata spre icoana asezata pe peretele dinspre rasarit.

    http://cotidianul.ro/index.php?id=8000&art=20710&cHash=6e72ad0f08http://www.ziua.net/display.php?data=2006-11-22&id=211622&ziua=241dfc10e5c8a0dd97e984a7d750518ehttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.adevarulonline.ro/2006-11-23/Actualitate/copiii-spun-ca-icoanele-ii-ajuta-la-teze_207678.htmlhttp://www.adevarulonline.ro/2006-11-23/Actualitate/copiii-spun-ca-icoanele-ii-ajuta-la-teze_207678.htmlhttp://cotidianul.ro/index.php?id=8000&art=20710&cHash=6e72ad0f08http://www.ziua.net/display.php?data=2006-11-22&id=211622&ziua=241dfc10e5c8a0dd97e984a7d750518ehttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.adevarulonline.ro/2006-11-23/Actualitate/copiii-spun-ca-icoanele-ii-ajuta-la-teze_207678.html
  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    11/24

    Din cei 20 de copii, unul s-a ridicat in picioare, dar nu spune rugaciunea si nici nu isiindreapta privirea spre icoana.

    Este adventist, participa la orele de religie, iar parintii lui nu au nimic impotriva.Lupta cu icoanele, dinainte pierduta in mediul rural

    O singura scoala, doua comunitati. In comuna Magureni, din Prahova, traiesc de aproape 200de ani atat crestin-ortodocsi, cat si adventisti. Discriminarea este un cuvant care nu isi are aicisensul. Singurul lucru care ii face sa fie radicali este impotrivirea comuna in legatura curecomandarea ca icoanele si alte simboluri religioase sa dispara din scoli.

    Adevarul.Icoanele, scoase din salile de clasade Victor Borza (Cotidianul)

    Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) cere Ministerului Educatiei sadea jos icoanele de pe peretii scolilor.

    Simbolurile religioase vor fi afisate doar in cursul orelor de religie sau in spatiiledestinate exclusiv invatamintului religios, propune CNCD intr-o scrisoare adresataMEdC. De asemenea, ministerului i se cere sa elaboreze intr-un timp rezonabil o circularacare sa reglementeze prezenta simbolurilor religioase in scoli.

    Aceasta hotarire vine in urma plingerii tinarului profesor Emil Moise, director al filialei dinBuzau a Solidaritatii pentru Libertatea de Constiinta (SLC), care cerea CNCD retragereasimbolurilor religioase din scolile publice, care aduc o discriminare la adresa copiilor dealte religii decit cea ortodoxa si incalca dreptul elevilor la libera gindire.

    La rindul sau, MEdC considera oportuna prezentarea documentului cu pricina spre dezbaterecomisiilor de invatamint din Parlament. Pe de alta parte, purtatorul de cuvint al BisericiiOrtodoxe Romane, Constantin Stoica, a precizat ca decizia este in contradictie culegislatia europeana si ca ea ar trebui sa apartina comunitatii formate din parinti,profesori si elevi.Cotidianul.

    Civic Media contesta decizia CNCDpreluare ZiuaPrezenta la conferinta CNCD, Asociatia Civic Media a anuntat ca va contesta conform legii

    decizia Consiliului care, in opinia organizatiei, discrimineaza majoritatea credincioasa a tarii.Civic Media a strans in mai putin de o zi o lista impresionanta de institutii si personalitati caresustin salvarea icoanelor si simbolurilor religioase ale tuturor credintelor in scoli.

    Printre acestea se numara Asociatia 15 Noiembrie 1987 - Brasov, Centrul RezistenteiAnticomuniste, Asociatia pentru Protectia Familiei si Copilului, Centrul CulturalIsraeliano-Roman, academicienii Balaceanu Stolnici, Dinu C. Giurescu, Eugen Mihaescu,Augustin Buzura, artistii Mariana Nicolesco si Dan Puric, istoricul Alex Mihai Stoenescusi sute de alte asociatii si personalitati.

    Civic Media a exemplificat la conferinta cazuri similare din Italia sau Grecia, tari ale UE cu

    majoritati religioase, in care s-a dat castig de cauza simbolurilor religioase.

    http://www.adevarulonline.ro/2006-11-23/Actualitate/copiii-spun-ca-icoanele-ii-ajuta-la-teze_207678.htmlhttp://cotidianul.ro/index.php?id=8000&art=20710&cHash=6e72ad0f08http://www.adevarulonline.ro/2006-11-23/Actualitate/copiii-spun-ca-icoanele-ii-ajuta-la-teze_207678.htmlhttp://cotidianul.ro/index.php?id=8000&art=20710&cHash=6e72ad0f08
  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    12/24

    Semnatarii Apelului Coalitiei pentru respectarea sentimentului religios solicita MinisteruluiEducatiei si Cercetarii si sindicatelor din Invatamant sa ia in considerare argumentelesocietatii civile si sa tina cont de faptul ca Crucea este parte integranta a Stemei Romaniei. Pewww.civicmedia.ro continua campania de strangere de semnaturi.Ziua.

    Reactia iconodulilor este masiva si coplesitoare prin proportiipreluare Romania Libera

    Desi a venit cu oarece intarziere, reactia iconodulilor este masiva si coplesitoare prinproportii.

    Asociatia Civic Media, sustinuta de Patriarhia Romana, a lansat manifestul "Salvati IcoaneleCopiilor" si a coagulat o larga "Coalitie pentru respectarea sentimentului religios", careinclude o plaja foarte eterogena de asociatii, dar si o serie de nume grele, oameni de cultura,academicieni, scriitori, artisti, ziaristi etc.

    Dupa panoramarea modului cum au rezolvat conflicte similare alte tari democratice,iconodulii considera ca absenta icoanelor din spatiile publice i-ar discrimina pe cei18.806.428 de crestini ortodocsi din Romania: "Noi, semnatarii acestei petitii, in numelenostru si in vederea protectiei copiilor Romaniei de agresiunile anticrestine ale unui grupultraminoritar extremist, sustinem respectarea drepturilor noastre si ale copiilor nostri,inclusiv prin pastrarea simbolurilor religioase in scolile romanesti". Petitia a fost trimisaCNCD si Guvernului Romaniei.Romania Libera.HotNews.ro, 22 nov 2006Libertatea religioas are o dimensiune publicn timpul primei vizite oficiale la Vatican a preedintelui italian Giorgio Napolitano, PapaBenedict al XVI-lea a subliniat faptul c libertatea religioas autentic nu este o simplabsen a violenei mpotriva credincioilor. Papa a explicat luni oaspetelui su, care a sosit laVatican nsoit de soia sa i de un grup de oficiali guvernamentali, c dimensiunea religioasare i o dimensiune public, ce trebuie s fie garantat.

    "Biserica i statul, dei total distincte, sunt amndou chemate, potrivit misiunii lor respectivei cu propriile scopuri i mijloace, s slujeasc omul care este n acelai timp scop i

    participant al misiunii mntuitoare a Bisericii i cetean al statului, i ele colaboreaz pentrua promova binele lui integral", a spus Sfntul Printe. n acelai timp, "omul se prezintnaintea statului cu dimensiunea lui religioas, care const nainte de toate n acele acte

    interioare, voluntare i libere prin care omul i orienteaz cursul vieii sale ctre Dumnezeu",a spus Pontiful, citnd din Declaraia "Dignitatis Humanae" (nr. 3) a Conciliului Vatican II."Nici o putere uman nu poate comanda sau interzice acte de acest fel", a adugat PapaBenedict al XVI-lea.

    Este o greeal, a mai subliniat el "s considerm c dreptul la libertatea religioas estesuficient garantat atunci cnd convingerile personale nu sufer violene sau imixtiuni, saucnd ne limitm la a respecta expresia credinei n interiorul unui loc de cult". "Nu putem uitafaptul c nsi natura social a omului cere ca el s i exprime n exterior actele lui religioaseinterne; ca el s mprteasc cu alii problemele religioase; s i mrturiseasc religia ncomunitate", a declarat Sfntul Printe. "Libertatea religioas este, aadar, nu doar a

    indivizilor, ci i a familiilor, a grupurilor religioase i a Bisericii", a artat el, ntr-un discurscare a fost transmis de canalul RAI 1 al televiziunii publice.

    http://www.ziua.net/display.php?data=2006-11-22&id=211622&ziua=241dfc10e5c8a0dd97e984a7d750518ehttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/http://www.ziua.net/display.php?data=2006-11-22&id=211622&ziua=241dfc10e5c8a0dd97e984a7d750518ehttp://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.phphttp://www.hotnews.ro/
  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    13/24

    Papa Benedict al XVI-lea a continuat: "Un respect adecvat al dreptului la libertatea religioasimplic angajamentul autoritilor civile de a ajuta la crearea condiiilor favorabile pentru

    promovarea vieii religioase, pentru ca oamenii s poat cu adevrat s i exercite drepturilelor religioase i s i ndeplineasc ndatoririle religioase, i de asemenea pentru ca societatea

    nsi s profite de calitile morale ale dreptii i pcii care i au originea n fidelitateaomului fa de Dumnezeu i fa de voina Sa sfnt. "Libertatea pe care Biserica i cretinii orevendic nu duneaz intereselor statului sau ale altor grupuri sociale, i nu caut osupremaie autoritar asupra lor. Mai degrab, este o condiie care permite ndeplinireaserviciului vital pe care Biserica l ofer Italiei, i tuturor celorlalte ri n care este prezent".

    Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii recomand ca simbolurile religioase sfie afiate numai n cabinetele de religie. Victoria profesorului din Buzu este consideratnfrngere de ctre Aliana Civic, organizaie care dorete pstrarea simbolurilor n coli.Scandalul icoanelor n coli este departe de a se fi ncheiat. Ministerul Educaiei va cereParlamentului s ia o decizie, atta vreme ct n 99 din 100 de coli din Romnia exist cel

    puin o singur icoan!

    Prezena simbolurilor religioase n coli trebuie s fie decis de comunitate, de priniielevilor i, nu n ultimul rnd, de coal

    Data: 12.12.2006Sursa:Ministerul Educatiei si Cercetarii

    Ministerului Educaiei i Cercetrii i-a fost transmis Hotrrea nr. 323/21.11.2006 aColegiului Director al Consiliului Naional pentru Combaterea Discriminrii privindelaborarea i implementarea unor norme interne, care s reglementeze prezena simbolurilor

    religioase n instituiile de nvmnt public din Romnia. Anterior primirii acestuidocument, MEdC i-a exprimat dorina de a iniia o dezbatere pe aceast tem n Comisiile denvmnt din Parlamentul Romniei, precum i cu Federaia Naional a Asociaiilor dePrini. Cu toate acestea, MEdC a fost acuzat c se spal pe mini", motiv pentru care se impun urmtoarele precizri:

    1. Ministerul Educaiei i Cercetrii trateaz aceast problem cu maxim responsabilitate iapreciaz c poporul romn este un popor credincios, care a reuit, graie credinei, sdepeasc 50 de ani de interdicii.

    2. Intervenia Ministerului Educaiei i Cercetrii pentru nlturarea simbolurilor religioasedin slile de clas ar fi total deplasat i ar restriciona libera opiune. n plus, att petiionarul,ct i emitenii deciziei omit un aspect important: prezena icoanelor n unitile de nvmntnu este consecina unui ordin ministerial, ci o hotrre a societii civile. Prin urmare, trindntr-o societate democratic, decizia trebuie s aparin tot prinilor, comunitii locale i nun ultimul rnd colii.

    3. n virtutea principiilor democratice, considerm c exist prerogative naturale ce nu trebuiengrdite de acte normative. n consecin, dorim ca ntr-o unitate colar normele interne cares reglementeze prezena simbolurilor religioase s fie stabilite de comunitile locale isuntem de acord cu o abordare diversificat, funcie de apartenena religioas a populaiei. Cu

    o singur condiie: respectarea Legii nvmntului care interzice prozelitismul religios ncoli.

    http://www.edu.ro/index.php/pressrel/7103http://www.edu.ro/index.php/pressrel/7103http://www.edu.ro/index.php/pressrel/7103http://www.edu.ro/index.php/pressrel/7103
  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    14/24

    Director,Mircea MUREAN

    Cea mai limpede definitie a situatiei a fost data, cred, de Radu Varia,

    spunand ca Occidentul, din care facem parte, e in declin nu din cauza

    fortei altora ci pentru ca abdica de la propria identitate. Timpurile

    profane pe care le traim au ruinat traditiile, au degradat valorile

    religioase, etica, morala, estetica, familia, scoala. Nu putem continua

    astfel. Nu cred ca prezenta icoanelor in scoli este, in sine, cel mai

    important lucru. Cred ca cel mai important e ce vor invata copiii despre

    semnificatia lor, despre sacralitate, despre simbolul de umanitate, de

    abandon de sine, de sacrifiu, de dragoste infinita pe care au vocatia sa-l

    reprezinte. In acest sens, icoanele au rost in scoli".

    Ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Cristian Adomnitei, a declarat, duminica, laAlba Iulia, ca este pentru pastrarea icoanelor in institutiile publice de invatamant fiindcareligia alaturi de scoala cultiva "sensibilitatea si inima buna intr-un copil", transmitecorespondentul MEDIAFAX

    Adomnitei a spus ca isi doreste ca toata lumea sa se poata manifesta liber, iar dacacomunitatea isi doreste sa aiba icoane in scoli sa poata face acest lucru.

    Demnitarul a dat exemplul unei camere de rugaciune pe care a vazut-o intr-o universitate dinstrainatate care era multiconfesionala si putea fi folosita de studentii de diferite religii.Ministrul a precizat ca in acea universitate erau studenti de "aproape toate religiile

    pamantului" si puteau folosi concomitent aceeasi camera de rugaciune cu simboluri pentrufiecare.

    "Eu mi-as dori pentru Romania sa avem acest grad de cosmopolitism ( ). Eu insumi sunt un

    om religios si consider ca doar scoala si religia pot cultiva sensibilitate si inima buna si curataintr-un copil. Daca scoatem una dintre cele doua cai de a sensibiliza copiii avem sanse foartemari sa crestem violenta", a mai spus Cristian Adomnitei. (Mediafax)

    COMUNICAT DE PRESBUCURETI, 21.11.2006

    Colegiul Director al Consiliului Naional pentru Combaterea Discriminrii a analizat petiiadomnului Emil Moise, profesor de filosofie din Buzu, avnd ca obiect dou capete de cerere:

    Retragerea simbolurilor religioase de pe pereii publici ai cancelariilor, holulilor islilor de clas din Liceul de Art Margareta Sterian; Retragerea simbolurilor religioase din instituiile de nvmnt public din Romnia.

    Petentul consider c afiarea simbolurilor religioase pe pereii unitilor publice denvmnt constituie o discriminare mpotriva persoanelor atee, agnostice, indiferente sau dealt confesiune dect aceea creia i aparin simbolurile religioase.

    Colegiul Director al Consiliului Naional pentru Combaterea Discriminrii a audiat prile dinaceast spe n data de 14.11.2006, la sediul instituiei, urmnd ca astzi s se pronune, dupdeliberri.

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    15/24

    Colegiul Director al Consiliului Naional pentru Combaterea Discriminrii s-a pronunat dupcum urmeaz:

    Cu privire la primul capt de cerere, Colegiul Director a reinut Sentina nr. 157 pronunat n

    edina public din data de 27 martie 2005 de ctre Tribunalul Buzu i Decizia nr. 1917pronunat n edina public din data de 20 iulie 2006 de ctre Curtea de Apel Ploieti.Astfel, instana a considerat c prin existena simbolurilor religioase pe pereii cancelariilor,holulilor i slilor de clas din nvmnt nu sunt nclcate drepturile fundamentale lalibertatea de contiin, gndire i libertatea credinelor religioase, respectiv al egalitii ndrepturi ale elevilor i nu reprezint o situaie discriminatorie pentru fiica reclamantului, elevla Liceul de Art Margareta Sterian din Buzu, care frecventeaz orele de religie predate.Se reine c n cazul acestei uniti de nvmnt exist o situaie special n raport decelelalte coli pendinte I.S.J. Buzu, ntruct majoritatea icoanelor expuse n aceast instituiesunt lucrri elaborate de elevii liceului sub ndrumarea profesorilor de specialitate, fiindconsiderate obiecte de art. Decizia Curii de Apel Ploieti este definitiv i irevocabil. n

    consecin, Colegiul Director nu se pronun, respectnd principiul autoritii de lucrujudecat.

    Cu privire la cel de-al doilea capt de cerere, Colegiul Director al Consiliului Naional pentruCombaterea Discriminrii a decis s recomande Ministerului Educaiei i Cercetriielaborarea i implementarea unei norme interne (circular, instruciune), ntr-un timprezonabil, prin care s reglementeze prezena simbolurilor religioase n instituiile denvmnt public. Aceast norm intern trebuie s se fundamenteze pe urmtoarele

    principii:

    s asigure exercitarea dreptului la nvtur i accesul la cultur n condiii deegalitate;

    s respecte dreptul prinilor de a asigura educaia copiilor potrivit convingerilor lorreligioase i filosofice;

    s respecte caracterul laic al statului i autonomia cultelor; s asigure libertatea de religie, contiin i convingeri a tuturor copiilor n condiii de

    egalitate; s afieze simbolurile religioase doar n cursul orelor de religie sau n spaiile destinate

    exclusiv nvmntului religios.

    Hotrrea Colegiului Director al Consiliului Naional pentru Combaterea Discriminrii va fi

    elaborat, motivat i comunicat n termenul legal de 15 zile de la adoptare. Hotrrea poatefi atacat n termen de 30 de zile la autoritatea emitent potrivit art. 7 alin. 1 din Legeanr.554/2004 a contenciosului administrativ.

    Asociatia Civic Media * www.civicmedia.ro ( http://www.civicmedia.ro) *[email protected]

    Catre: Guvernul RomanieiIn atentia: Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii

    Salvati Icoanele CopiiilorAsociatia Civic Media impreuna cu reprezentantii societatii civile

    http://www.civicmedia.ro/http://www.civicmedia.ro/mailto:[email protected]://www.civicmedia.ro/mailto:[email protected]
  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    16/24

    co-semnatari ai acestei petitii - scrisori deschise isi exprima opozitiacategorica fata de petitia Privind retragerea simbolurilor religioasedin unitatile publice de invatamant inaintata Consiliului National

    pentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006 de profesorulEmil Moise, care este sustinuta de Alexandru Crisan si Monica Dvorski -

    Centrul Educatia 2000; Catalin Tenita - Societatea Culturala Noesis;Doina Jela Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania; DorinaNastase - Centrul Roman de Studii Globale; Gabriel Andreescu Centrulde Studii Internationale; Gabriel Penciu - Asociatia Culturala siAmicala Romana de la Strasbourg; Ghenadie Brega si Oleg Brega - AsociatiaHyde Park; Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj; Ioana Avadani Centrul pentru Jurnalism Independent; Ion Bogdan Lefter; IustinaIonescu Centrul de Resurse Juridice; Liviu Andreescu; Mihaela Miroiu;Mihai Burcea Militia Spirituala; Mircea Toma, Razvan Martin Agentia de Monitorizare a Presei; Remus Cernea Solidaritatea pentrulibertatea de constiinta; Renate Weber; Romanita Iordache ACCEPT;

    Ruxandra Costescu - membra Indymedia Romania; Roxana Tesiu - CentrulParteneriat pentru Egalitate; Smaranda Enache Liga Pro Europa.Avand in vedere Constitutia Romaniei; Declaratia Universala aDrepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice,sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziuniide Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966,intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul internationalreferitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii,ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI)din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976;Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilornationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de AdunareaGenerala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-asesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelorde intoleranta si de discriminare din motive de religie sau deconvingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981,rezolutia 36/55; Conventia europeana pentru protectia drepturiloromului si a libertatilor fundamentale,Prin prezenta petitie va solicitam ca in analizarea petitiei Privindretragerea simbolurilor religioase din unitatile publice deinvatamant sa luati in considerare urmatoarele elemente:

    1. Chestiunea legislativaLegislatia si practica din tarile membre ale Uniunii Europene, ca silegislatia si practica Uniunii Europene nu interzic prezenta simbolurilorreligioase in public. De asemenea nu exista o lege care sa interzica

    prezenta simbolurilor religioase in spatiul public nici in Romania (Anexa1).In Europa problema libertatii religioase si a prezentei simbolurilorreligioase in spatiul public nu este ingradita, fiind lasata lalatitudinea comunitatilor locale.Mai mult, exista exemple europene recente care sustin prezentasimbolurilor religioase in spatiul public. In acest sens va prezentam

    urmatoarele cazuri:1. a. La data de 15 februarie 2006 Curtea Suprema de Justitie a Italiei

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    17/24

    a respins solicitarea de eliminare a crucifixului din scolile publiceargumentand ca acesta reprezinta un simbol al valorilor crestine carestau la baza societatii. Judecatorii italieni au subliniat faptul cacrucifixul simbolizeaza valorile care inspira si stau la bazaConstitutiei noastre, a modului nostru de viata pasnic. Din acest punct de

    vedere crucifixul poate avea o functie simbolica si educationala,indiferent de religia elevilor.1. b. In anul 1995 Curtea Constitutionala a Germaniei a decis ca estenecesara modificarea Legii scolilor din landul Bavaria, in sensulexcluderii simbolurilor religioase din scoli. In ciuda faptului ca Legeascolilor din Bavaria a fost modificata, practic nu au fost scoasecrucifixele din scolile publice opozitia publicului fiind deosebit de

    puternica. Incepand din anul 1996 Curtea Constitutionala a Germaniei nu a maiacceptat cazuri referitoare la prezenta simbolurilor religioase inscoli, preferand sa lase aceste reglementari in sarcina corpurilorlegiutoare locale. Opozitia publica fata de aceasta reglementare a dus la

    situatia ca decizia Curtii Constitutionale din Germania a marit tensiuniledin sanul societatii in loc sa le micsoreze.1. c. Grecia este membra a Uniunii Europene din anul 1981. Constitutiasi legile Greciei prevad si sustin prezenta publica a simbolurilorreligioase ale confesiunii crestin ortodoxe, fara ca institutiile UniuniiEuropene sa contrazica aceste prevederi legale prin nici o masura.1. d. Pe langa exemplele europene enumerate mai sus consideram necesarsi un exemplu din Statele Unite ale Americii. Studentii UniversitatiiGeorgetown din Washington DC au sustinut intre anii 1996-1999 o campanieintensa pentru introducerea crucifixului in salile de curs, campanieincununata de succes. La data de 6 mai 2004, imamul Yahya Hendi de laUniversitatea Georgetown a declarat ca este convins ca cruceareprezinta un simbol religios important pentru toti oamenii. {i as protesta dacacrucea ar fi scoasa din salile de curs.1. e. In petitia sa profesorul Moise citeaza mai multe cazuri judecatede Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Insa citatele prezentate sunttrunchiate si nu reflecta spiritul respectivelor cazuri si aledeciziilor luate. Din acest motiv va solicitam sa analizati minutios chiar lasursa fiecare din cazurile prezentate de profesorul Moise inargumentatia sa, ele nereflectand spete sau situatii similare cu ceea ce sustinedomnia sa.

    2. Defaimarea si discriminarea unei intregi comunitati religioase.Afirmand ca prin acceptarea simbolurilor religioase - in cazulnostru apartinand religiei crestin-ortodoxe unitatile publice isi asumatransmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor

    practicate de religia respectiva profesorul Moise defaimeaza cei 18.806.428de crestini ortodocsi din Romania (conform recensamantului din anul2002). Cu atat mai mult afirmatia este jignitoare pentru cele aproximativ9.000.000 de femei crestin-ortodoxe din Romania.2. a. Conform Noului Testament Femeia este egala barbatului (Galateni3, 28).

    2. b. In acest caz legislatia din tarile membre ale Uniunii Europenecondamna defaimarea unei religii. Articolul 166 din Codul Penal german

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    18/24

    pedepseste cu amenda orice insulta adusa unei comunitati religioase. Olege asemanatoare exista in Austria.2. c. Atata vreme cat in Romania este promovat respectul fata desimbolurile altor religii in contra libertatii de exprimare, cum a fost incazul caricaturilor profetului Mahomed (Anexa 2), apreciem ca

    discriminatorie fata de cei 18.806.428 de crestini ortodocsi ca si fata de ceipeste 2.000.000 de crestini de alte confesiuni (Anexa 3 pentru numarulcrestinilor din Romania) o eventuala decizie de eliminare a simbolurilorcrestine din scolile publice.

    3. Fundamentul societatiilor democratice ale lumii sprijina moralapublica3. a. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin articolul 29,sustine: In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare omnu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv inscopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor

    si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte alemoralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societatedemocratica.Morala publica a Romaniei democratice este cea crestina, bazata pedrepturile suverane ale poporului majoritar crestin, si care, conformspecificului tolerantei ortodoxe, accepta alaturi de el toate celalalteconfesiuni recunoscute.

    Noi semnatarii acestei petitii, in numele nostru si in vedereaprotectiei copiiilor Romaniei de agresiunile anti-crestine ale unui grupultra-minoritar extremist, sustinem respectarea drepturilor noastre si alecopiiilor nostri, inclusiv prin pastrarea simbolurilor religioase in{colile romanesti.

    In incheiere, speram ca drepturile democratice ale natiunii,recastigate in decembrie 1989, inclusiv dreptul la credinta, negat timp de 45 deani de catre regimul comunist ateist, nu vor fi incalcate la

    pretentiile absurde a 0,1 la suta din populatie, pretentii de natura a antagonizasocietatea romaneasca gata sa intre in randul natiunilor europene cuspecificul ei propriu.Va multumim.Data azi, 20 noiembrie, in spiritul Zilei Internationale a Protectiei

    Minorilorevi ai Colegiului "C. Angelescu": "Mi se pare absolut normal sa fie o icoana in fata clasei"(eleva). "E un lucru aberant. Fiecare vrea sa-si exprime propriul sentiment in privinta religieisale" (elev din aceeasi clasa).

    Inspectorul de religie din ISJ Buzau, Paul Negoita: "Icoanele nu incalca in niciun fel libertateade constiinta a elevilor, nu perturba activitatea sau constiinta copiilor, nu dauneaza. Dincontra, pentru cei care sunt credinciosi, reprezinta un punct de sprijin si oarecum modeleaza sidiscutiile dintre profesori si elevi si comportamentul copiilor. Nu se pune in discutie un efectnegativ pe care le-ar putea avea icoanele in clase".

    Sindicate

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    19/24

    Este un abuz ingrozitor!

    Sindicatele din educatie au inceput sa stranga semnaturi pentru pastrarea icoanelor in scolileromanesti. "Consideram decizia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii(CNCD) ca este de fapt o decizie care conduce la discriminare, anume a majoritatii in

    favoarea unei minoritati.

    Daca dorinta noastra, ca romani si ortodocsi, este sa avem icoane in scoli, a ne interzice acestlucru inseamna o grava discriminare si incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

    Daca elevi de alta credinta doresc sa-si puna simboluri ale cultului lor sa le puna. A interziceicoanele in scoli este un abuz ingrozitor", este de parere Catalin Croitoru, liderul FederatieiEducatiei Nationale.

    PSIHOLOGUL

    Nu amenintati copiii cu Doamne-Doamne!

    Icoanele afisate in salile de curs pot aduce un plus de liniste si relaxare, dar capata altaconotatie in cazul in care profesorii sau invatatorii se folosesc de aceste simboluri religioase

    pentru a-i pedepsi pe copii.

    Psihologul Stefania Nita de la Centrul de Psihologie, Actiune si Psihoterapie, spune ca elevii"aleg in ce fel se raporteaza la simbolurile religioase din clasa, dar cea mai mare influenta oau profesorii".

    "Sentimentul de pedeapsa, de vinovatie apar odata cu invocarea simbolurilor religioase. Deexemplu, daca un profesor ii spune elevului "Uite, ai gresit, te vede Doamne-Doamne!", siasta mai ales la clasele mici", adauga psihologul Stefania Nita.

    La Liceul "Dimitrie Cantemir" din Capitala nu sunt icoane in salile de clasa. Nici incancelarie. Directorul adjunct, Teodora Negrila, crede ca "excesele nu sunt bune".

    Profesoara de chimie spune ca "locul icoanelor este in biserica, iar cei care vor sa se reculeagapot face lucrul acesta in lacasele de cult".

    Liceenii, pe de alta parte, nu sunt deranjati de icoanele din clase, nu le baga in seama decat la

    orele de religie. (Eugenia Mihalcea)

    BISERICA

    Patriarhia Romana: renuntarea la simbolurile religioase este o masura brutala!

    Decizia de excludere a simbolurilor religioase din scoli ar reprezenta o masura brutala sinejustificata de restrangere a libertatii religioase, considera reprezentantii Patriarhiei Romane.

    Recomandarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), adresataMinisterului Educatiei - prin care se solicita "afisarea simbolurilor religioase doar in cursul

    orelor de religie sau in spatiile destinate exclusiv invatamantului religios" - a fost primita cuingrijorare de Patriarhie.

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    20/24

    "Prezenta simbolurilor religioase in salile de clasa nu este urmarea unei impuneri, ci rezultatuldorintei si al consimtamantului parintilor, profesorilor si al elevilor", se precizeaza incomunicatul oficial al Patriarhiei.

    Mai mult decat atat, mesajul simbolurilor religioase este considerat incurajator pentru elevi,

    iar modelele propuse cultiva valorile morale si orienteaza spre bine viata omului.

    "In numeroase comunitati din Romania, de diferite confesiuni, elevii, parintii si profesoriisunt atasati acestor valori, pe care le considera integrante educatiei si formarii personalitatiiomului", considera reprezentantii Patriarhiei. (Eugenia Mihalcea)

    Despre icoane

    Subiectul sptmnii a fost, n afar de circul de la PNL, o decizie a Consiliului Naionalpentru Combaterea Discriminrii prin care se cerea Ministerului educaiei i Cercetriindeprtarea icoanelor din colile de stat. Decizia a strnit tot felul de reaii pro i contra,fiecare tabr venind cu argumentele sale.

    Este nc una din discuiile sterile care anim cnd i cnd societatea romneasc, pe temefalse. Personal, nu vd ce este de discutat aici. Romnia este un stat laic, ca atare, icoanelei crucile nu au ce cuta n instituiile de stat.De ctva vreme, asistm la o acaparare treptat a statului de ctre biserica ortodox.Au aprut biserici ortodoxe n curile spitalelor, n curile unitilor militare, ncampusurile universitare... Religia ortodox este materie cvasi-obligatorie n coal. nmajoritatea instituiilor de stat gseti icoane. Este adevrat, trim ntr-o ar n care85% din populaie se declar ortodox, ns tot la fel de adevrat este c statul moderneste un stat laic n care trebuie respectat dreptul tuturor la afirmarea credinelor

    religioase. Impunerea unei religii oficiale lezeaz drepturile celorlali, chiar dac vorbimdoar de o minoritate de numai 15%.Mi se pare c deja se depete cu mult bunul sim n expansiunea Bisericii Ortodoxe, i astan special pentru c administraia se ferete s deranjeze clerul, tocmai datorit suportului

    popular de care se bucur aceasta. Mai mult chiar, pentru a beneficia de o parte din aceastpopularitate, nu se mai construiete un wc public fr ca un sobor de preoi s in o slujb.Dar transferul funcioneaz n ambele sensuri. Avem exemplul Gigi Becali, fa de careBiserica Ortodox manifest o prietenie trainic, oferindu-i acestuia i o decoraie. n cazulGigi Becali, transferul de popularitate este unul reciproc avantajos.Bine, dar dac Biserica beneficiaz de suport popular, unde ar fi problema? Pi problema estefoarte simpl. n numele Bisericii se fac abuzuri, se ncalc legii i chiar Constituia. Chiar nu

    neleg rostul unei biserici ntr-o unitate militar sau al unui spital. Chiar nu neleg de cetrebuie demolat un parc pentru construirea unei bisericii, asta n vreme ce pentru construciaunei alte cldiri se fac petiii i oamenii iau atitudine civic.

    Nu discut acum pcatele Bisericii Ortodoxe, care, din nefericire, nu sunt nici puine i nicimici. Numai faptul c este unul din spaiile ideale pentru evaziunea fiscal ar trebui mcar sstrneasc unele semne de ntrebare. ns cred c ar trebui o delimitare mult mai clar ntrestat i Biseric. Relaia cu divinitatea este una personal i faptul c accidental n Romniaortodoxia are o vast majoritate asta nu nseamn c este ndreptit s acapareze statul. Maiales c aici avem de a face cu o schizofrenie interesant: BOR cere i primete bani de la

    buget, ns, atunci cnd interesele ei o cer, mai ales n cazul unor controale devine cel maiaprig avocat al separrii Bisericii de stat.

    Revenind la problema icoanelor n coli, de unde am pornit, prezena acestor icoane este ncun semn al apartenenei la secolul XIX a nvmntului romnesc, care perpetueaz nite

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    21/24

    modele nvechite i deloc adaptate la secolul XXI. Nu mai tiu n ce ziar am citit un titlu Nudai jos icoanele de pe perei, c ne ajut la teze. Nu cred c se putea o explicaie mai bun a

    prezenei icoanelor n coli. Fiindc asta produce nvmntul romnesc. Oameniinadaptai la realitate, care cer ajutor exterior, care ateapt ca Statul s le dea cas, serviciu,main, iar Doamne-Doamne s le Sntate, c-i mai bun dect toate i, dac n-o fi prea

    mult, nite bani, un ctig la loto...

    Locul icoanelor este n biseric

    Dup o lung perioad comunist, cnd regimul ateist a ajuns aproape s anuleze influenareligiei n ara noastr, anii 90 au fost cei ai renaterii puterii bisericii. Religia a devenit o

    prezena constant n viaa tuturor, fie c ne-am dorit sau nu asta. n plus, a fost ncadrat nsistemul educaional. Cursurile de religie, predate de obicei de preoi, clasificate ca opionale,sunt de fapt obligatorii. Elevii care nu doresc s participe sunt imediat privii ca fiind diferii,

    iar colile nu le ofer alternativa. Simbolurile religioase expuse n slile de clas suntdiscriminatorii fa de cei care nu au aceeai credin, sau care nu mprtesc vreo religie.Prin icoanele afiate, copiii sunt influenai s adopte o anumit atitudine fa de ortodoxie.Din moment ce cretinismul nu este menionat ca religie de stat, iar Romnia este o ardemocratic, toi cetenii, indiferent de vrst, ar trebui s aib posibilitatea de a alege sau nucredina de orice fel. Articolul 29 din Constituia Romniei spune clar: Nimeni nu poate ficonstrns s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas, contrare convingerilor sale.mpingerea copiilor spre ortodoxie prin afiarea icoanelor este manipulare ntr-un rzboi ntrereligii care dureaz de mult timp. Faptul c aproape 90 la sut dintre romni aparin BisericiiOrtodoxe nu nseamn c acetia chiar ader practic la acest cult. Pur i simplu nseamn cau fost botezai astfel, o decizie luat de prini.De ce am permite Bisericii s i afieze simbolurile, numai simbolurile ei, ntr-un momentcnd preedintele a promulgat o lege care introduce cenzura religioas? Nu este acesta tot unfel de a controla mentalitile? n secolul 21, oamenii ar trebui s fie liberi s urmeze oricereligie i doresc, dar nu s impun aceste credine asupra celorlali.Dac toate persoanele dintr-o coal elevi i prini i-ar dori ca icoanele s fie prezente pe

    perei, ar trebui s le aib. Dar aceasta nu este problem a majoritii, ci a drepturilorminoritii. Dac o singur familie obiecteaz, atunci icoanele nu ar trebui expuse.Mai mult dect att, exist problema educaiei religioase. n coli, poate c ar trebui s se

    predea istoria religiilor, iar pentru elevii mai mari, religie comparativ. Dac prinii idoresc ca propriii copii s nvee cum s devin buni credincioi ortodoci, au posibilitatea de

    a-i duce la biseric.Icoanele reprezint ceva ce nu putem vedea nu att un Dumnezeu invizibil, ci o ndoctrinarepsihologic nevzut. De aceea, ar trebui s fie date jos din coli.

    Le dclenchement des dbats publics concernant lenlvement des icnes dans les colespubliquesLe 12 aot 2006, Emil Moise, professeur de philosophie dans un lyce de Buzu (sud-est de laRoumanie), a prsent au Conseil national pour le combat contre la discrimination (CNCD),organisme gouvernemental, une requte concernant "lenlvement des symboles religieuxdans les units publiques denseignement".Le geste du professeur a lanc dbats et polmiques au sein de toute la socit roumaine. Emil

    Moise prcise dans la ptition sa position contre la prsence des icnes dans les colespubliques, affirmant quil nest pas oppos lenseignement religieux dans les coles ni la

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    22/24

    prsence des icnes dans lespace priv. D'aprs lui, les icnes accroches aux murs des sallesde classe reprsentent "une discrimination par rapport aux enfants appartenant dautresreligions et une menace au droit la libert de conscience et doption religieuse". Lauteur dela ptition parle aussi de "la violation de la libert de pense de tous les enfants de Roumanie,le but de lcole tant de former des personnalits autonomes qui, leur majorit, puissent

    choisir, sans aucune influence, de conserver leur religion, de devenir athes ou dadopter uneautre religion (V. Borza, "Moise nu vrea icoane n coli" in Cotidianul, le 15 novembre2006; C. Patrasconiu, "Bunul simt dup Moise" in Cotidianul, le 15 novembre 2006).La dmarche du professeur Emil Moise a t soutenue par plusieurs organisations nongouvernementales qui ont prsent au CNCD une lettre ouverte de soutien. Elle comporttaitdautres arguments en faveur de linitiative du professeur. Ont t invoqus larticle 4 de laConstitution de la Roumanie en ce qui concerne "lgalit de traitement entre les lves et les

    professeurs appartenant des confessions diffrentes" et son article 29 interdisant limmixtionde lEtat dans la pense, les opinions et les croyances religieuses. Larticle 5 de la Dclarationde l'ONU concernant llimination de toute forme de discrimination a t mentionngalement, ainsi que larticle 14 de la Convention sur les droits de lenfant et la Loi sur les

    droits de lenfant qui prcise que les jeunes ont le droit de choisir seuls leur religion partirde lge de 16 ans.En rponse la ptition prsente par Emil Moise, le CNCD a remis le 21 dcembre 2006 sadcision n 323 qui recommande au Ministre de lEducation et de la Recherche dinterdireles icnes dans les coles. Cette dcision prcise que "la prsence illimite et non contrledes icnes dans les institutions publiques denseignement constitue une violation du principede la neutralit religieuse de lEtat".

    Les icnes dans les coles publiques brve histoire explicativePour comprendre la signification de ces dbats dans la socit roumaine contemporaineconcernant la prsence des icnes dans les coles publiques roumaine, il faut rappelerquelques aspects de lhistoire rcente de la Roumanie.En 1989, dernire anne de la dictature communiste, la socit roumaine tait marque par leconflit entre la propagande athiste officielle et limmense potentiel spirituel religieux quialimentait, en cachette, lespoir de libert. La foi religieuse reprsentait la seule forme dersistance de la population au rgime politique oppressif. La chute du rgime communiste endcembre 1989 a favoris la prsence des manifestations et des aspirations religieuses danstous les vnements publics, le comportement religieux tant le plus souvent la preuvevidente de la libration du communisme et de ses consquences sur le psychisme et lecomportement humains. La religion tait souvent utilise pour re-lgitimer certaines

    personnalits publiques ayant appartenu l`ancien systme politique. Aucun vnement

    public (dans la sphre de ladministration ou de la politique) ne commenait, lpoque, sansla prsence au moins dun prtre qui adressait des prires dintercession pour le succs delaction ou des activits de linstitution inaugure. LEglise Orthodoxe regagnait le prestige

    public qui la caractrisait avant linstauration du rgime communiste en 1948 et garantissait,par son autorit, la formation des institutions dmocratiques de lEtat roumain, du Parlement,du Gouvernement, des partis ou des institutions politiques. Dans ces conditions, comme unerparation morale ladresse de la culture et de la spiritualit roumaines, des cours de religionont t rintroduits dans les programmes scolaires, sur le modle existant pendant la priodede l'entre-deux guerres, avant linstauration du communisme au pouvoir.Bien que la religion ait t aprs 1990 une discipline optionnelle pour les lves des coles

    primaires et des lyces, son introduction dans les programmes scolaires annuels sest ralise

    sans aucune opposition du corps enseignant ou de ladministration scolaire.Sans une lgislation spcifique, sans professeurs spcialiss et sans manuels scoalires, la

  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    23/24

    religion a t souvent enseigne par un prtre ou par des tudiants en thologie dans leslocalits o fonctionnait une facult de thologie. Ainsi, une forme populaire denseignementde la religion dans les coles sest-elle dveloppe, sous la forme d'heures hebdomadaires decatchisme pour les lves. Pour respecter la diversit religieuse du pays, dans les rgions ola majorit de la population n'tait pas orthodoxe, la religion enseigne tait celle de la

    majorit religieuse. Petit petit, des icnes ont t suspendues dans les coles publiques auxmurs des salles de classes, des laboratoires ou dans les espaces daccs. Par excs de zle,dans certains cas, une simple photocopie dune icne devenait une nouvelle icne, endnaturant ainsi sa signification spirituelle et en diminuant son importance religieuseorthodoxe.En estimant que la prsence des icnes dans les coles affecterait la libert de llve dans lechoix de la religion, Emil Moise, professeur de philosophie dans un lyce de la ville deBuzu, demanda en 2006 au Ministre de lducation et de la recherche dinterdire la prsencedes icnes orthodoxes dans les coles publiques. Son action, motive par le respect de lalibert de foi et de religion de chaque citoyen, a dclench un dbat public sans prcdent,enflammant tant la classe politique que les intellectuels et la socit civile, sans oublier

    lEglise orthodoxe roumaine. Celle-ci a vu dans laction du professeur une dmarche atheanti-orthodoxe qui visait, selon les reprsentants de lEglise, lamoindrissement de la foiorthodoxe parmi les lves. De nombreux dbats ont eu lieu la fin de 2006 et au dbut de2007. Mme si dautres problmes sont au centre des proccupations de la population, leclimat conflictuel concernant lenlvement des icnes des coles publiques persiste et sembleencore alimenter, avec un nombre suffisant darguments, des dbats pour ou contre.

    Le Parlement de la Roumanie et certaines ONG sont opposs lenlvement des icnesdans les colesLa dcision no. 323/21 de dcembre 2006 du Conseil national pour le combat contre ladiscrimination (CNCD), qui recommandait au Ministre de lducation et de la recherchedinterdire les icnes dans les coles, a gnr damples controverses dans lopinion publiqueroumaine. LEglise orthodoxe roumaine a ragi elle aussi par un communiqu de presse en

    prcisant que "la prsence des symboles religieux dans les salles de classe nest pas le rsultatdune contrainte, mais la consquence du dsir et du consentement des parents, professeurs etlves". Les cultes reconnus en Roumanie (lEglise romaine catholique, lEglise armnienne,le culte juif de Roumanie, le culte musulman, etc.) ont eu une position similaire et ont dclarofficiellement leur mcontentement concernant la dcision du CNCD.LassociationCivic Media et plus de cent ONG ont eu la mme attitude. Dans cescirconstances elles ont cr La Coalition pour le respect du sentiment religieux laquelle sesont affilis des milliers de personnes et des personnalits publiques. La Coalition a menac

    de poursuivre en justice la dcision no. 323 du CNCD.Le Parlement Roumain lui-mme a t impliqu dans cette controverse. En janvier 2007, suiteaux protestations mises par plus de 150 ONG, membres de lAcadmie roumaine, syndicatsde lenseignement, journalistes, professeurs, etc., la Commission pour lenseignent de laChambre des dputs recommandait au Ministre de lducation et de la recherche, la seuleinstitution qui pouvait prendre des dcisions dans cette situation, de laisser au libre choix descommunauts locales et des parents la prsence des symboles religieux et des icnes dans lescoles.En tenant compte de cette recommandation, le Ministre de lducation et de la recherche arefus jusqu prsent de donner une forme excutoire la dcision no. 323 du CNCD et asollicit le Parlement pour dire le dernier mot dans cette affaire.

    Mais le conflit dopinion est loin davoir pris fin. Emil Moise et ses partisans, en rplique aurefus du Ministre de lducation et de la recherche de mettre en application la

    http://www.civicmedia.ro/acm/http://www.civicmedia.ro/acm/http://www.civicmedia.ro/acm/
  • 8/8/2019 Icoane in Scoli

    24/24

    recommandation du CNCD, ont menac de porter plainte devant la Cour europenne deStrasbourg. Dans le camp adverse se trouvent lEglise orthodoxe roumaine et les autres culteshistoriques officiellement reconnus, de nombreuses associations non gouvernementales, des

    personnalits et de nombreux intellectuels. Des associations comme Civic Media, ont initiune ample campagne pour rcolter des signatures en faveur du maintien des icnes dans les

    coles.Il faut remarquer quun tel dbat nest pas du tout tranger lEurope occidentale. On peutrappeler le problme de la prsence des crucifix dans les coles dItalie, dAngleterre, oudAllemagne o, en dpit des dcisions judiciaires, les symboles religieux ont t conservsdans les espaces publics en vertu de la continuat de la tradition sculaire europenne.Il est certain qu'exiger lapplication de telles mesures, en imposant "par le haut" des dcisionslgislatives visant linterdiction des icnes dans les coles publiques ne conduit pas unesolution conforme aux sentiments religieux de la population roumaine majoritairementorthodoxe.Aprs 45 ans de dictature communiste pendant laquelle les icnes ont t limines desespaces publics par dcision politique, la tentative de mettre lindex ces symboles religieux

    si importants pour lorthodoxie roumaine offense profondment la sensibilit religieuse dupeuple roumain et peut tre interprte in extremis comme une attaque contre lidentitculturelle et religieuse du peuple roumain.

    Manuela Gheorghe et Laurentiu Tanase ; Version franaise : Lucreia Vasilescu

    1234 de fragmente Marx