argintul

4
  Argintul Istoria argintului este strâns legata de cea a aurului. Prin faptul ca si el se gaseste uneori în natura sub forma nativa, cu stralucirea lui deosebita este cunoscut din cele mai vechi timpuri ale antichitatii si folosit la confectionarea podoabelor si apoi la fabricarea monedelor. Din cele scrise în Biblie reiese ca argintul era cunoscut cu 2000 ani î.e.n., iar Homer ne asigura în “Iliada” ca Achile avea scutul si spada de argint. Alte opinii , bazate pe studierea diferitelor obiecte de argint ce au fost descoprite în morminte, arata o vechime de 3500 ani i.e.n. În vechiul Egipt, când se extragea si cunostea numai argintul nativ, valoarea sa era cam aceeasi cu a aurului. Mai târziu , prin sec. XV î.e.n. dupa ce se cunostea si procedeul de extragere al argintului din combinatii (din sulfura de argint) pretul lui incepe sa scada fata de cel al aurului. În fostul palat al regelui asirian Sargon din orasul Korsabad au fost gasite placi datând din anul 710 î.e.n., una de aur si alta de argint, pline cu inscriptii, dar pe una din ele se mentioneazã un fapt important, ca 131/3 pãrti de argint valorreazã cât o parte de aur. Numele argintului p rovine, probabi l, de la cul oarea sa albã cuv. “Kesef” din ebraica veche, derivã de la cuv. “khasov” care Însemna  palid, iar cuv. grecesc “argyros” provine de la “argos” care înseamnã “a strãluci” . De la “argyros” s-a trecut în latina la “argentum”, denumire care a rãmas pânã azi în multe tãri si de unde provine si denumirea stiintificã a caestui element. În Evul Mediu, alchimistii, obsedati de astrologie, comparau argintul cu luna din cauza culorii sale palide (în contrast cu aurul, care simboliza Soarele). Alchimistul Geber în “:Catrtea despre metale” scria : “Luna sau argintul”. Ddescoperirea faptului cã de multe ori în minereulrile de plumb (în special sulfura de plumb- galena) se gãseste si argint, care se  putea extrage, a facut pe alchimisti sã creadã în transmutarea  plumbului argintifier în argint. De fapt, din plumbul argintifier se 1

Upload: visan-stefan-adrian

Post on 13-Jul-2015

151 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

5/12/2018 Argintul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/argintul-55a4d25d72d1c 1/4

 

 Argintul 

Istoria argintului este strâns legata de cea a aurului. Prin faptul ca siel se gaseste uneori în natura sub forma nativa, cu stralucirea luideosebita este cunoscut din cele mai vechi timpuri ale antichitatii sifolosit la confectionarea podoabelor si apoi la fabricarea monedelor.

Din cele scrise în Biblie reiese ca argintul era cunoscut cu 2000

ani î.e.n., iar Homer ne asigura în “Iliada” ca Achile avea scutul sispada de argint. Alte opinii , bazate pe studierea diferitelor obiecte deargint ce au fost descoprite în morminte, arata o vechime de 3500ani i.e.n.

În vechiul Egipt, când se extragea si cunostea numai argintulnativ, valoarea sa era cam aceeasi cu a aurului. Mai târziu , prin sec.XV î.e.n. dupa ce se cunostea si procedeul de extragere al argintuluidin combinatii (din sulfura de argint) pretul lui incepe sa scada fata

de cel al aurului.În fostul palat al regelui asirian Sargon din orasul Korsabad aufost gasite placi datând din anul 710 î.e.n., una de aur si alta deargint, pline cu inscriptii, dar pe una din ele se mentioneazã un faptimportant, ca 131/3 pãrti de argint valorreazã cât o parte de aur.

Numele argintului provine, probabil, de la culoarea sa albã cuv.“Kesef” din ebraica veche, derivã de la cuv. “khasov” care Însemna  palid, iar cuv. grecesc “argyros” provine de la “argos” care

înseamnã “a strãluci” . De la “argyros” s-a trecut în latina la“argentum”, denumire care a rãmas pânã azi în multe tãri si deunde provine si denumirea stiintificã a caestui element.

În Evul Mediu, alchimistii, obsedati de astrologie, comparauargintul cu luna din cauza culorii sale palide (în contrast cu aurul,care simboliza Soarele). Alchimistul Geber în “:Catrtea despre metale”scria : “Luna sau argintul”.

Ddescoperirea faptului cã de multe ori în minereulrile de plumb

(în special sulfura de plumb- galena) se gãseste si argint, care se  putea extrage, a facut pe alchimisti sã creadã în transmutarea  plumbului argintifier în argint. De fapt, din plumbul argintifier se

1

5/12/2018 Argintul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/argintul-55a4d25d72d1c 2/4

 

  putea extrage argint, dar numai cel continut ca impuruitate în acesta.Evident cã nu se putea transforma plumbul în argint. Unii alchimisticredeau cã aurul este argint colorat si cã îndepartând culoareagalben – rosiaticã a aurului se ajunge la argint.

Extragerea argintului se fãcea prin mai multe procedee .Amalganarea se cunostea din antichitate, un numai la extragereaaurului dar si la cea a argintului. Dacã la obtinera aurului, mercurulavea rolul de a se alia în orima fazã cu particulele mici de aur nativ, la extragerea argintului se putea folsi acest procedeu si  plecând de la principala combinayie a argintului , sulfura de argint :

  NaCl HgAg2 Ag Cl Ag + Hg2Cl2 .

Asadar, în vreme ce în procesul amalganãriila aur mercurul sealiazã numai cu aurul curat, la argint, mercurul dizolvã argintulchiar din clorura de argint , cãci el se combinã si cu clorul separat.

Rafinarea argintului se cunostea si ea, ca si a auruli dinantichitate. Procedeul este cel al copelatiei . Aurul sau argintul ,impurificate cu alte metale si în special cu plumb, cupru, cositor , secalcina în vase numite cupe , iar prin trecerea unui curent de aer ,impuritãtile erau oxidate si absorbite de peretii porosi ai cupei , învreme ce metalul pretios – aurul sau argintul – (care nu sunt atacatede oxigen ) rãmânea curat .

În naturã , argintul se gãseste de cele mai multe ori ca sulfurãde argint în amestec cu alte sulfuri , de plumb , cupru , arsen , stibiu .

În anul 1829 , Pattinson realizeazã un procedeu ( care se sinumea “pattinsonare” ) si care dã bune rezultate la extragereaargintului din plumbul argintifier . Procedeul se aplicã industrial din1831 si a fost de o importantã deosebitã pentru Marea Britanie, careîn acei ani producea în imperiul sãu colonial 40% din productiamondiala de plumb. Procedeul are la bazã principiul cã în aliajul plumb - argint , prin rãcire , se separã întâi plumbul , care rãmânedeasupra topiturii si se îndepãrteazã cu niste linguri gãurite . Prinaliajul de plumb – argint ce rãmâne se suflã aer , care oxideazã  plumbul la litorgã ( oxid de plumb) , iar argintul rãmâne aproapecurat (95%). Câtiva ani mai târziu , în 1850 , Alexander Parkes (1813  – 1890) , un chimist englez ,mare inventator, posesor a 66 brevete încele mai diferite domenii ale chimiei , realizeazã si în metalurgia  plumbului un procedeu de dezargintare care-I poartã numele si carese aplicã din 1859 pânã astãzi .

2

5/12/2018 Argintul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/argintul-55a4d25d72d1c 3/4

 

Procedeul pare , la încput , paradoxal. În vreme ce totimetalurgistii si chimistii se cãzneau sã separe argintul de plumbulsi alte impuritãti, Parkes vine si adaugã în plumbul topit o cantitatemicã de zinc (cca. 2%). La prima vedere, procedeul separãrii celor 

douã metale se complicã. Dar pe mãsurã ce temperatura scade sub935º C, zincul introdus, care, evident, este topit si el, se separã ca ospumã, continând argintul din aliaj sub formã de cristale mixte zinc  – argint. Oxidând apoi acest aliaj, zincul trece ca oxid de zinc, iar argintul rãmâne curat.

Minereurile care contin sulfurã de argint se pot trata cu cianurãde sodiu, iar complexul de cianurã de argint si de sodiu printratare cu zinc elibereazã argintul .

Din 1884 ca urmare a cercetãrilor lui B. Moebiu, argintul serafineazã pe cale electroliticã. Argintul se bucurã de proprietãtile dea fi cel mai bun conducãtor de electricitate si de cãldurã dintretoate metalele.

Raportul valoric aur si argint se modificã mereu. Dacã în EvuMediu 1 kg de aur reprezenta valoarea a 13 kg de argint. În 1985erau necesare 28 kg, iar în 1939 aproximativ 77 kg argint pentruacelasi kilogram de aur.Argintul trece astfel de la fabricarea bijuteriilor, unde însotea aurul,

la fabricarea altor obiecte, ca : statuete, tacâmuri, cupe ; iar apoi fiindaccesibile ca pret, la fabricarea oglinzilor, a unor cerneluri, înmedicinã (ca argint coloidal) si mai ales în industria fotograficã. Sefoloseste, de asemenea la argintarea unor obiecte fabricate dinmetale mai ieftine, cãrora le dã un aspect frumos siO rezistentã mare.

Pe teritoriul României, exploatarea argintului se fãcea odatã cu ceaa aurului, în special în M-tii Apuseni si, evident mult înainte deocuparea Daciei de cãtre romani. Cantitatea de argint extrasã înTransilvania pânã la retragerea romanilor din Dacia (271 e.n.) esteapreciatã la aproximativ 1.345.000 kg, iar totalul extractiei de argint  pânã în 1980 este apreciatã la 12.000.000 kg.

Date chimiceArgintul este un element chimic.In tabelul periodic are simbolul Ag

şi numărul atomic 47. Este un metal tranziţional, având configuraţia

electronică a kriptonului, al patrulea gaz rar (1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6, 4s2 3d10

3

5/12/2018 Argintul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/argintul-55a4d25d72d1c 4/4

 

4p6) la care se adaugă un electron s pe stratul al cincilea (5s1) şi substratul4d complet (4d10).

Proprietăţi fizice si chimice

Este un metal alb, strălucitor, şi, după cum îi spune şi numele,argintiu. În tăietură proaspătă, are o culoare uşor gălbuie. Face parte,împreună cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor  preţioase. Este moale, maleabil şi ductil, fiind metalul cu cea mai mareconductibilitate electrică şi termică.

Se oxidează cu uşurinţă în aer, formând oxizi, şi, de asemenea, în prezenţa sulfului, cu care formează sulfuri.

ÎntrebuinţăriFiind un bun conducător de electricitate, este folosit în electrotehnică şi electronică, fie ca atare, fie sub formă de depuneri galvanice. Deoareceeste foarte ductil, se pot realiza prin tragere fire extrem de subţiri, iar printurnare şi ambutisare, conectori şi pastile pentru contacte electrice. Desi seoxidează cu uşurinţă, stratul de oxid nu este aderent, drept pentru care mulţiani a fost principalul metal folosit în conectică. Cu toate acestea, odată cu progresul tehnologic din ultimii ani, conectica de înaltă calitate serealizează din aur sau argint aurit.

Se mai întrebuinţează la baterea monedelor, în giuvaergerie, precumşi în medicină. Deoarece eliberează spontan ioni negativi (care au acţiunegermicida), multe decenii a fost întrebuinţat la confecţionarea deinstrumente medicale şi proteze. În stomatologie, din argint se realizează cusucces pivoţi endodontici. Nu poate fi folosit ca atare la confecţionarea de proteze dentare, ci numai în aliaje, împreună cu celelalte metale nobile.

4