Fondat în 1924 (serie nouå)ARARATPeriodic

al UniuniiArmenilor

din România

Anul XVI nr. 8 (317)

16-30 aprilie 2005

AAcceesstt nnuummqqrr ccuupprriinnddee uunn ssuupplliimmeenntt ddee 88 ppaaggiinnii

ddeesspprree ccoommeemmoorraarreeaa GGeennoocciidduulluuii

Cu 90 de ani în urm[, în teri-toriile Imperiului Otoman în-

cepea un tragic lung =ir de masa-cre =i deport[ri ale c[rui victimeau fost armenii. Prin amploarea, tra-gismul =i meticulozitatea cu careau fost efectuate, ele fac obiectulunor termeni consacra\i în dreptulinterna\ional: genocid =i crim[ îm-potriva umanit[\ii.

Genocidul Armenilor a fost or-donat =i realizat de c[tre guvernul

Junilor Turci, prefigur]nd prin me-tod[ =i ira\ionalism toate genoci-dele secolului XX. A fost efectuatca un act de voin\[ a guvernului,împotriva voin\ei majorit[\ii popo-rului turc =i armatei turce. Staum[rturie documente emise de gu-vernul Junilor Turci în care musul-manii care ajut[ sau ad[postescarmeni s]nt pasibili de pedeaps[capital[. De asemenea, faptul c[

pentru executarea sa au fost uti-lizate deta=amente formate din de-\inu\i elibera\i în acest scop re-prezint[ o dovad[ c[ vina apar-\ine într-o propor\ie cov]r=itoarerespectivului guvern =i prefigu-reaz[ metoda pus[ diabolic la punctde c[tre Hitler. În anul 1919, au-torii morali ai genocidului, printrecare mul\i dintre mini=trii JunilorTurci, au fost g[si\i vinova\i de c[-tre Curtea Mar\ial[ Otoman[, în

baza art. 45, 170 =i 171 din CodulPenal Otoman, cei mai mul\i fiindcondamna\i la pedeapsa capital[.

Genocidului din 1915-1917 adus la neantizarea armenilor în spe-cial în teritoriile din r[s[ritul Tur-ciei. În absen\a unor cifre oficiale,estim[rile merg p]n[ la 1.500.000de armeni masacra\i. O dat[ cuprezen\a fizic[ a fost distrus =itezaurul cultural iar întregul edifi-

ciu economic construit de armeniîn sute de ani a fost pr[dat =i dis-trus definitiv. Din acest ultimpunct de vedere, consider c[ Ge-nocidul Armenilor a fost =i un actde subminare a economiei Turcieiîndreptat direct împotriva popo-rului turc.

Pu\inii armeni care au reu=its[ se salveze au luat calea exilului,unul dintre primele state care a de-cis, printr-un act de voin\[ al gu-

vernului Br[tia-nu, s[ acorde ad[-post supravie\ui-torilor, d]nd do-vad[ de ata=amentla valorile funda-mentale umane,fiind România.Pentru aceast[ ex-cep\ional[ omeniedovedit[ atunci destatul =i poporulromân, doresc s[îmi manifest ast[ziîntreaga recuno=-tin\[ a mea =i acona\ionalilor mei.Bunicii mei aug[sit aici ad[post=i consider c[ da-torez Românieifaptul c[ exist.

În mod surprinz[tor, procesu-lui din 1919 i-a urmat o perioad[în care guvernele care s-au succe-dat la conducerea Turciei au ne-gat neîntrerupt existen\a genoci-dului. Negarea unei tragedii spo-re=te =i prelunge=te tragedia. Uita-rea unei tragedii devine parte atragediei îns[=i. +i, ceea ce estepoate cel mai r[u, uitarea unei tra-

aprilie este una dintre zile-le negre ale istoriei uma-nit[\ii. Una dintre acele date

simbolice care schimb[ destinulunui popor pe durata lung[ a isto-riei. A=a cum grecii, ]ntr-o zi demai, chiar =i dup[ sute de ani,comemoreaz[ c[derea Constanti-nopolului, a=a cum evreii, ]ntr-ozi de ianuarie ]=i amintesc mereude blestemata <Endlösung> (Solu-\ie Final[) cu consecin\e ]ngrozi-toare. Exemplele potcontinua =i, din ne-fericire, ]nmul\i. S[mai spunem c[ acestetragedii nu s]nt doarale unor popoareluate ]n parte, ciale ]ntregii uma-nit[\i: consecin-\ele le suport[ –sau ar trebui –]ntreaga comu-nitate interna\io-nal[. Am amintitaceste lucruripentru c[ pe 24aprilie armeniidin ]ntreaga lu-me ]=i clameaz[dreptul la ade-v[r: pe 24 apri-lie 1915 a fostdeclan=at[ unadintre barbariilesecolului XX.Pe 24 aprilie ]nplin r[zboi mon-dial s-a declan-=at un mecanism criminal de scoa-tere din istorie a unui ]ntreg popor.Gest asumat de o ]ntreaga admi-nistra\ie Otoman[, cu consecin\evizibile =i active chiar =i azi. Trata-tul secret Sykes-Picot dintre Anglia=i Fran\a (dup[ numele mini=tri-lor de externe ale celor dou[ pu-teri la acea dat[) a desenat geogra-fia unui orient care =i azi suport[arbitrariul unor ]n\elegeri oculte.

Dar armenii?Armenii au ]ncercat s[ supra-

vie\uiasc[. +i au reu=it. Au reu=itpl[tind un pre\ uria=, cu milioanede mor\i =i cu un destin fracturat.Supus[ presiunii =i intereselorunor mari Imperii – zonale sau co-loniale, fric\iunile dintre ImperiulRusesc =i cel Otoman sau izbit defiecare dat[ cu cele ale Angliei =iFran\ei! – armenii =i Armenia s]nt]nc[ pe scena istoriei. Popor cre=-

tin aflat ]n linia ]nt]i apresiunii islamuluiarmenii au f[cut fa\[cu greu – dar nu maipu\in eroic! – acestorformidabile ]ncerc[ri.

+i azi, acum, ]n 2005, c]nd se co-memoreaz[ 90 de ani de la primulGenocid al secolului XX situa\iaeste delicat[. Inten\iile Turciei dea fi primit[ ]n UE va fi supus[gestului recunoa=terii oficiale =iasum[rii a ceea ce s-a declan=at pe24 aprilie 1915. Faptul c[ nume-roase state au recunoscut oficial

24

24

Cuv]ntul deputatului VARUJAN PAMBUCCIAN

]n Camera Deputa\ilor– mar\i 26 aprilie 2005 –

Mircea GOILAV(continuare ]n pagina 3)

(continuare ]n pagina 3)

POLONIA RECUNOA+TE GENOCIDUL

Printr-o rezolu\ie a Seimului din 19 aprilie 2005, Polonia devine al9-lea stat al Uniunii Europene care recunoa=te ]n mod oficial GenocidulArmean. Rezolu\ia declar[ c[ <Seimul Republicii Poloneze aduce unomagiu victimelor genocidului popula\iei armene din Turcia ]n timpulprimului r[zboi mondial> =i adaug[ faptul c[ <amintirea =i condam-narea acestei crime r[m]ne o obliga\ie moral[ a ]ntregii omeniri, a tutu-ror statelor, precum =i a tuturor oamenilor de bun[ credin\[>.

<Salut[m aceast[ rezolu\ie plin[ de solemnitate =i luciditate. Prinacest vot, poporul polonez ]=i dovede=te ata=amentul fa\[ de valorileetice ale Uniunii Europene. }i adres[m cele mai c[lduroase felicit[ri,]n acela=i timp cu mul\umirile noastre fr[\e=ti>, declar[ Hilda Tcho-boian, pre=edint[ a Federa\iei Euro-Armene.

<Subliniem faptul c[, prin aceast[ ultim[ rezolu\ie, 210 din cele460 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene ]i cer Turciei ]n moddirect aceast[ recunoa=tere, iar dac[ m]ine Germania va vota un textasem[n[tor, vor fi 300 de milioane de europeni care vor sus\ine aceast[cerere. Prin aceste rezolu\ii repetate, europenii reconfirm[ rezolu\iavotat[ de Parlamentul European ]n 1987. Turcia trebuie acum s[-=iasume responsabilit[\ile printr-o recunoa=tere sincer[ =i explicit[ agenocidului, ]nainte de a veni cu preten\ii fa\[ de Uniunea European[>,conchide Hilda Tchoboian.

ACE+TI OCHI AU V{ZUT GENOCIDUL

Pe 7 aprilie 2005 ]n Place de la Nation din Paris

a avut loc o manifestare de solidaritate

cu ziari=tii rom`ni r[pi\i ]n Irak.La ac\iunea realizat[

cu sprijinul prim[riei Parisuluiau vorbit

domnul Robert Ménard, secretarul general al

Reporters sans frontières,cona\ionalul nostru

Paul Cozighian, jurnalist independent

=i Vasile Popovici consilier pe probleme de comunica\ie laAmbasada României din Paris.

Fotografia ne-a fost pus[ la dispozi\ie de

Ionu\ Teianu prin intermediul lui

Paul Cozighian.

La ora ]nchiderii ziarului, din p[cate, situa\ia celor trei

ziari=ti r[pi\i era neschimbat[. Sper[m ca ]n num[rul viitor

s[ avem ve=ti mai bune.

Solidaritate f[r[ frontiere

ARARAT Actualitate

Dezvoltarea durabil[, în accep-\iunea cea mai utilizat[ a termenu-lui se refer[ la un tip de dezvoltareeconomic[, social[ =i uman[ care r[s-punde nevoilor genera\iilor prezen-te f[r[ a limita sau a compromitecapacitatea genera\iilor viitoare dea-=i satisface nevoile lor.

Procesul de dezvoltare durabil[,potrivit declara\iei adoptate la Con-ferin\a de la Rio de Janeiro (1992)se bazeaz[ pe urm[toarele principii:

– principiul globaliz[rii respon-sabilit[\ilor sau principiul responsa-bilit[\ii comune care, pune accentulpe cooperarea dintre diverse \[ri =ipe interdependen\a rolurilor fiec[-reia dintre ele;

– principiul echit[\ii inter =i in-tragenera\ii în ce prive=te satisface-rea dreptului la dezvoltare. Potrivitacestui principiu trebuie satisf[cute,în egal[ m[sur[ nevoile genera\iilorprezente =i viitoare =i, nevoile indi-vizilor din fiecare genera\ie;

– principiul integr[rii compo-nentelor D.D. (dezvolt[rii durabile)potrivit c[ruia problemele econom-ice, sociale, culturale, de mediu etc.trebuie abordate într-o viziune inte-gratoare;

– principiul particip[rii la deci-zie =i exigen\ele bunei guvern[ri -guvernare democratic[ bazat[ peprincipiile subsidiarit[\ii, ale trans-paren\ei =i ale propor\ionalit[\ii.

În centrul ideii de dezvoltare du-rabil[ se afl[ bun[starea economic[=i social[, iar obiectivul principal aldezvolt[rii durabile prive=te cre=te-rea economic[ sustenabil[, amelio-rarea condi\iilor de via\[ la nivelulcomunit[\ilor umane, realizarea echi-librului ecologic =i al echit[\ii socia-le. Prin urmare, dezvoltarea dura-bil[ implic[:

– bun[stare economic[ =i social[,care con\ine un nivel înalt de educa-\ie, formare profesional[, ocupare, par-ticipare =i asumare a r[spunderilor;

– îmbun[t[\irea permanent[ acondi\iilor de via\[ =i respectiv demunc[;

– responsabilitate fa\[ de direc-\iile de evolu\ie ale societ[\ii;

– respectul pentru mediul natural=i cel construit, respectul demnit[\iiumane.

În societatea contemporan[ me-diul este din ce în ce mai „expus“impactului activit[\ilor umane, iaroamenii s]nt din ce în ce mai de-penden\i de însu=irile mediului.

Obiectivele dezvolt[rii durabileimpun o gestionare ra\ional[ a re-surselor materiale care s]nt, în ge-neral, limitate dar =i o mai bun[ ges-tionare a creativit[\ii umane care esteo resurs[ inepuizabil[.

În acest sens, dezvoltarea dura-bil[ trebuie s[ plaseze fiin\a uman[în centrul proceselor subiacente ei

=i s[ stimuleze sinergiile latenteexistente în toate componentele sis-temului social.

Conceput[ astfel, dezvoltarea du-rabil[ „nu este altceva dec]t un pro-iect de civiliza\ie“ care implic[ înegal[ m[sur[ educa\ie, civis, trans-paren\[, eficacitate etc.

Dezvoltarea durabil[ =i dezvoltareauman[ s]nt procese indisociabile.

Nu putem omite faptul c[ sin-tagma de „dezvoltare durabil[“ afost utilizat[ prima dat[ de premie-rul Norvegiei, Gro Harlem Brundt-land, în anul 1987. Atunci, în calita-te de pre=edinte al Comisiei Mon-diale de Mediu =i Dezvoltare, el aprezentat raportul „Viitorul nostrucomun“, în care definea dezvolta-rea durabil[ ca fiind „dezvoltareacare corespunde necesit[\ilor pre-zentului, f[r[ a compromite posibi-litatea genera\iilor viitoare de a-=isatisface propriile necesit[\i.

Se deta=eaz[ ca o component[definitorie major[ nevoia asigur[riiechit[\ii între genera\ii. În aceea=i m[-sur[, este promovat[ echitatea în ca-drul genera\iilor, subliniindu-se ne-voia de a asigura egalitatea =anse-lor. Astfel, dezvoltarea durabil[ pre-supune asigurarea progresului simul-tan pe patru planuri: economic, so-cial, ecologic =i tehnologic.

În acest context, abordarea eco-economic[ devine deosebit de im-portant[ pentru realizarea dezidera-telor dezvolt[rii durabile. Rezult[astfel nevoia de a suprapune ecolo-gia economiei, respectiv nevoia dea integra cerin\ele ecologice în eva-luarea activit[\ilor economice. Acestlucru devine necesar dat fiind faptulc[ semnalele pe care le transmitepia\a s]nt incorecte, ele nu reflect[pagubele produse mediului, respec-tiv costurile care vor trebui suporta-te de societate. A=a cum subliniaz[L. Brown (Eco-economia, Ed. Teh-nic[, Bucure=ti, 2001, p. 86), „... op[dure localizat[ în bazinul superi-or al unui curs de ap[ poate furnizaservicii cum s]nt controlul debitului=i reciclarea precipita\iilor înspre in-teriorul uscatului, servicii care s]ntde c]teva ori mai valoroase dec]tproduc\ia ei de bu=teni. Din neferi-cire, semnalele pie\ei nu reflect[aceasta, din cauz[ c[ cei care taiecopacii nu suport[ costurile reduc-erii serviciilor p[durii“.

Pe de alt[ parte, aceasta va con-stitui o provocare extraordinar[,întruc]t “nu exist[ precedent înac\iunea de transformare a uneieconomii bazate în mare m[sur[ pefor\ele pie\ei, într-o economie for-mulat[ pe principiile ecologiei”, iar“construirea unei eco-economii vaafecta fiecare col\i=or al vie\ii noas-tre”.

2

Bilunar alUniunii Armenilor din Româniawww.araratonline.com

Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIANRedactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN,

Fabian ANTONFotoreporter : Mihai GHEORGHIUColaboratori : Arachel MUSAIAN (Constanþa)Corespondenþi din strãinãtate :

Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBA-RIAN (Los Angeles), Anton Lanis ªAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova)

Difuzare : Drtad BARTUMIANTehnoredactare : Mihai HÃÞULESCUPaginã web : Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl)e-mail : ziar_ararat@yahoo.com

ADRESA REDACÞIEI: Str. Armeneascã 13, Bucureºti – 2Tel. / Fax: 314.67.83

Tiparul executat la ARARAT s.r.l. ; I.S.S.N. 1220-9678

ARARAT

Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutularticolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi

citate, responsabilitatea juridicã le revine acestora. Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere

exprimate în articolele semnate de colaboratori.

J u r i d i ccu

Artin && LLevon SSarchizian

ELEMENTE JURIDICE ALE DEZVOLT{RII DURABILE

foto: Mihai Gheorghiu

Pe 27 martie, comunitatea ar-mean[ din Ia=i a primit oaspe\i devaz[. <Ograda Armeneasc[> a fostvizitat[ de Ministrul Culturii =iCultelor d-na Mona Musc[, Pre-fectul jude\ului Ia=i Radu Pris[-caru, precum =i senatorul VarujanVosganian, pre=edintele Uniunii Ar-menilor din Rom`nia. Printre al-tele s-a discutat =i problema bise-ricii armene din Ia=i, un monumentistoric =i arhitectural din 1395 careatest[ existen\a capitalei moldave,dar care din p[cate, se afl[ ]ntr-unstadiu avansat de degradare. D-naMona Musc[ a declarat realist (spredeosebire de fostul ministru al Cul-turii =i Cultelor) c[ din nefericireinstitu\ia pe care ea o conduce ]nprezent nu dispune deocamdat[ defonduri suficiente pentru a suportao restaurare integral[ a bisericii ar-

mene din Ia=i. Dar totodat[ Mi-nisterul Culturii =i Cultelor are ]nplan un Parteneriat Public ce vi-zeaz[ identificarea unor firme ro-m`ne=ti sau str[ine care vor puteasponsoriza par\ial restaurarea mo-numentelor istorice. D-na MonaMusc[ ne-a asigurat c[ bisericaarmean[ din Ia=i se afl[ pe listade priorit[\i c]nd acest Parteneriatva fi finalizat.

Doamna ministru a sugerat c[am putea =i noi, comunitatea ar-mean[ s[ g[sim firme sau oamenide afaceri din diaspora armean[dispu=i s[ investeasc[ ]n restau-rarea vestigiilor noastre istorice.Sau, de ce nu, s[ aloc[m bani dinfondurile noastre proprii. D-na mi-

nistru =i-a exprimat dorin\a de adiscuta =i cu IPSS ArhiepiscopDirayr Mardichian, +eful Bise-ricii Armene din Rom`nia =i Bul-garia, despre problema restaur[riimonumentelor istorice armene=tidin Rom`nia.

Delega\ia a fost primit[ a=acum se cuvine de membrii ai co-munit[\ii armene ie=ene, precum=i de c[tre dr. Zare Nazarian, pre-=edintele Consiliului Parohial alBisericii Armene din Ia=i care, dealtfel i-a =i oferit d-nei ministru ocopie a alfabetului armean =i unmic khacikar.

S[ sper[m c[ ]n cur]nd se vafinaliza =i aceast[ problem[ acut[a bisericii armene din Ia=i. (E. A.)

Timp de trei zile (7-9 aprilie)]n inima Transilvaniei la Cluj-Na-poca a avut loc un eveniment cul-tural important pentru minorit[\i-le na\ionale din Rom`nia, dar =ipentru societatea civil[ majoritar[.Ac\iunea numit[ <Turnul Babelsau Ceilal\i> a debutat joi, 7 apri-lie cu un vernisaj care <a prezentatlumea prin ochii celorlalte etnii>.Printre invita\i s-a num[rat =i d-naAzaduhi Varduca Horenian care areprezentat etnia noastr[ la aceast[<salopet[ artistic[> a=a cum a fostintitulat[ aceast[ prim[ zi. Vineri,8 aprilie a urmat <salopeta inter-cultural[> ]n care s-au purtat dis-cu\ii cu o tematic[ actual[: <Uni-tate f[r[ uniformizare =i diversitatef[r[ fragmentare – Exist[ speran\[pentru societ[\i multiculturale?>La conferin\[ printre al\i invita\i

au participat primarul municipiu-lui Cluj-Napoca, Emil Boc =i conf.dr. Levente Salat de la Facultateade +tiin\e Politice =i Administra-tive din cadrul universit[\ii BabesBolyai.

Ultima zi, numit[ <Salopeta QuoVadis> a ]ntrunit la cafeneauaQuo Vadis minoritari =i majoritaricare au stat la discu\ii <nostalgicec]t =i actuale>.

Aceste trei zile multiculturaletransilv[nene au dovedit c[ toler-an\a, cultura =i specificul fiec[reiminorit[\i na\ionale din Rom`niacontribuie ]n mod fericit la exis-ten\a unei mari familii sub un sin-gur acoperi= – Europa.

Eduard ANTONIAN

Cu Ministrul Culturii ºi Cultelor la Iaºi

Vineri, 6 aprilie, Sala Rond[din Palatul Cercului Militar Na-\ional a g[zduit o ampl[ manifes-tare cultural[ dedicat[ ]mplinirii a50 de ani de la crearea ]n Bucu-

re=ti a Cenaclului de arte plasticeal medicilor <I. |uculescu>. Cuacest prilej a fost lansat vol. IVdin <Dialog cu vremurile> al dr.Sebastian Nicolau =i a fost verni-sat[ o expozi\ie omagial[. Au luatcuv]ntul numeroase personalit[\iale vie\ii medicale =i culturale care=i-au exprimat admira\ia fa\[ decartea medicului S. Nicolau =i fa\[de acele cadre medicale care aucontribuit, prin lucr[rile lor de art[plastic[, la cei <50 de ani de fru-muse\e =i culoare>, dup[ cum asubliniat dl. Dr. Mihail Mihailide,directorul revistei <Via\a medi-cal[>, sus\in[tor al arti=tilor dinr]ndul cadrelor medicale.

}n frumosul catalog al expo-zi\iei este adus un omagiu ]nain-ta=ilor fondatori ai Cenaclului, alc[rui pre=edinte a fost regretatuldr. Iacob Anencov.

Pe simezele acestei expozi\iiomagiale, la care au participat peste40 de creatori de art[ plastic[, s-aaflat din nou distinsa noastr[cona\ional[, doamna farmacist[Alice Ovanesian Trancu. Domniasa a expus dou[ inspirate lucr[ri –pictura „Fereastr[ spre mare“(Mangalia) =i dou[ piese de ce-ramic[ – „Mirii“. Felicit[ri artis-tei noastre =i celoral\i expozan\icu prilejul acestui jubileu.

M.K.

O întîlnire cu artista Alice Ovanesian

Turnul Babel la Cluj

Recent ne-a vizitat la redac-\ie, revenit de la Campionatul Bal-canic de Cros ce s-a desf[=urat laSalonic (Grecia), Dl. Mihai Dr[-ghici, cunoscut în cercul comuni-t[\ii armene din Gala\i.

Domnul Dr[ghici a f[cut par-te din lotul olimpic ce a reprezen-tat România la acest campionatconcurînd cu al\i 21 atle\i la cursade 4 kilometri traseu cu diferen\ede nivel pentru categoria peste 70de ani.

A reu=it, de altfel, s[ ob\in[ unmerituos loc 2 terminînd cursa cutimpul de 2314 minute =i fiind rec-ompensat cu medalia de argint =io cup[ de c[tre Pre=edintele Fe-dera\iei de Atletism a Greciei.

Domnul Draghici a fost spon-sorizat, pentru deplasarea ]n Gre-cia, de UAR.

Locul II la Campionatul Balcanic de Cros din Grecia pentru reprezentantul U. A. R.

ANUN|

}n conformitate cu preve-derile Legii 571/2003 contribua-bilii la impozitul pe venit potdispune asupra destina\iei uneisume de 2% din impozitul sta-bilit pentru sponsorizarea ASO-CIA|IILOR NONPROFIT.

Preciz[m c[ =i Uniunea Ar-menilor din Rom`nia se ]nca-dreaz[ ca ASOCIA|IE NON-PROFIT drept pentru care sepoate opta pe declara\ia de ve-nit dirijarea a 2% din impozit]n cont:

Uniunea Armenilor dinRom`nia RO27 RNCB5101000004960001 la BCRUnirea

3Actualitate ARARAT

DE 60 DE ANI BARONIAN RÎDE CU NOI<Noi, Teatrul Muzical de Comedie «Hagop Baronian», l-am aniversat pe Baronian, =i

am marcat cum se cuvine, anul trecut, cei 160 de ani care s-au scurs de la na=terea luiBaronian. De ce nu au f[cut-o =i al\ii...?> Directorul teatrului d[ din umeri f[r[ alte co-mentarii. Apoi, reia firul discu\iei:< Iat[, anul acesta marc[m 60 de ani de existen\[ ainstitu\iei noastre. P[cat c[ pleca\i, peste c]teva zile avem o premier[ cu un spectacolinspirat din prezent, ]nchinat acestui eveniment. Va face furori! Fiind an aniversar noi nuam ]nchis stagiunea ca al\ii. Dac[ veni\i ]n seara asta o s[ vede\i c[ avem o echip[ deactori remarcabili! La voi, ]n Rom`nia exist[ o mi=care teatral[ ]n comunitatea armean[?> Noroc cu telefonul, care a sunat =i l-a m]nat pe director ]n alt[ parte iar eu am fost scu-tit s[-i mai r[spund!... Seara aveam s[ neconvingem c[ directorul era mult preamodest. Remarcabili? Actorii erau deexcep\ie! Dar numai actorii? Merit[ ]ns[s[ relat[m totul ]n ordine.

Spectacolul omagial, de gal[, la caream nimerit, era chiar piesa Adamnapyuoj

Ar&elean (Dentistul oriental)1 de HagopBaronian (1843-1891), =i pe care acesta oscrie la v]rsta de 25 de ani. Remarcabileste faptul c[ de la ]nceput autorul g]n-de=te piesa ca un spectacol muzical (erca-

,arn) ceea ce era o noutate ]n epoc[ .Eraprima sa pies[ =i Baronian d[dea un tributtimpului s[u scriind o pies[ ]n cinci acte.Regia actual[ ]ns[, av]nd posibilitateaapel[rii la tehnicile moderne de schimbarea decorurilor, precum =i imprim]nd unritm alert ac\iunii scenice a reu=it s[structureze piesa ]n dou[ acte, f[r[ s[ re-curg[ la t[ieturi vizibile ]n text. }ntreagamontare, decorurile, mi=carea scenic[,jocul savant dozat, adaptat genului, oprindu-se la o distan\[ judicios calculat[ de =arj[,f[r[ s[ o ignore total, muzica =i cupletele inspirate, verva actorilor care au ]n\eles pedeplin inten\iile regizorului =i au redat total mesajul autorului pe ]n\elesul spectatoruluide azi, ]n ciuda distan\ei de peste 130 de ani ce desparte premiera de prezent, toate aces-tea fac din acest spectacol o revela\ie. Arta regizoral[ a reu=it performan\a de a eluda bari-era lingvistic[ =i a face ac\iunea s[ fie transmis[ ]n sal[ direct numai prin gestic[ =i joc,chiar dac[ un turist str[in nu ar avea cuno=tin\e de bolsahayeren. Un bolsahayeren rostitsavuros, impecabil =i autentic r[sun]nd at]t de familiar de pe podiumul ingenios organizatal scenei de la Erevan. S-a ob\inut un rezultat uimitor de a prezenta un spectacol modern pecanavaua unui text extras din via\a unei societ[\i revolute.

Ajutat de o echip[ excep\ional dotat[ de realizatori (regizor:Anu= Sargsian, punerea]n scen[: Ervant Ciarcioghlean, scenografia:G.Sahaghian, coregrafia:G.Garabedian,) =i cutalentul componistic al lui A. Aivazian, cel care semneaz[ muzica (de la a c[rui na=tere toc-mai s-a ]mplinit 100 de ani), directorul Ervand Ghazancian a reu=it s[ ofere publiculuiun regal care pe bun[ dreptate se anun\[ pe afi= ca operet[ ]n dou[ acte de=i num[rul ariilor=i a corurilor nu este foarte numeros. De 60 de ani colectivul talentat al acestui teatru sestr[duie=te, =i iat[ c[ reu=e=te s[ descre\easc[ frun\ile erevane\ilor, =i uite c[ nu numai alelor! Nu am avut timp s[ ]ntreb[m dac[ au spectacolul imprimat pe videocaset[ sau DVDacest lucru fiind mi se pare totu=i, extrem de necesar ]n context.

A face un spectacol briant pe un subiect care nu prea mai face furori cum era cazul ]nepoc[, nu este o sarcin[ u=oar[. Eroul principal, dentistul, c[s[torit cu o avere =i nu cu ofemeie se treze=te cu o sexagenar[ nepotolit[ ]nc[, urmare a c[sniciei t]rzii. Ei se str[-duiesc s[ perpetueze eroarea prezent]nd un <domn serios> ca ginere fiicei lor care iube=teun <filfizon> cu haine =i idei moderne bien entendu. Dentistul ]=i rezolv[ problemele cuo t]n[r[ nevast[ care la r]ndul s[u are ca so\ tot o avere so\ul fiind ]ntre dou[ v]rste binede tot ]ntrat ]n a treia. Cei doi amorezi clandestini pl[nuiesc s[ se vad[ la un carnaval, tra-vesti\i. Dar o scrisoare pierdut[ ]i d[ de gol. Din fericire furia so\ului v]rstnic este jugulat[de mai t]n[rul dentist care prin descoperirea unor scrisori mai vechi dezv[luie o foarteveche <affaire d’amour> ]ntre cei doi eroi v]rstnici. Urmeaz[ un ipocrit <pupat pia\a inde-penden\ii> iar dentistul se bucur[ de finalul fericit care const[ ]n <r[m]ne cum am stabilit>.Iscusin\a regizorului ca =i verva actorilor fac din acest scenariu un spectacol exemplar deumor de calitate =i o demostra\ie a artei interpretative actorice=ti totodat[. Art[ asigurat[ deactori talenta\i precum B.Pepanian, Mariam Ghazarian, Hovag Galoian, Zaven Apraha-mian =i al\ii.

Baronian a mai scris =i alte piese din care cea mai cunoscut[ este <Baghdasar aghpar>jucat[ =i ea decenii la r]nd =i chiar =i azi. Dar dac[ observ[m c[ mai tot ce a scris Baronianeste traversat de o viziune scenic[, de via\[ autentic[, nu mai trebuie demonstrat c]t dedramatizabil este marele nostru comediograf. +i de=i multe proze ale sale au v[zut astfelluminile rampei ( <Kaghakavarutian v[nasner[> =i < Medzabadiv muratzkaner> fiind numaidou[ exemple ce-i drept str[lucite) mai s]nt multe pagini care ]=i a=teapt[ scenaristul =iregizorul. C[ci de spectatori Baronian niciodat[ nu a dus lips[. Mai cu seam[ de c]nd<are> , la Erevan, teatrul ce-i poart[ numele =i unde de =ase decenii <ne invit[> s[ r]d[ ]m-preun[ cu noi de lumea care ]n schimb[rile sale rapide, nu mai are timp s[-=i schimbe =in[ravurile.

Arpiar SAHAGHIAN

P.S. Teatrul Muzical de Comedie Hagop Baronian nu este singurul din ora=. Mai s]ntaltele, vreo 12 la num[r. Dintre acestea cit[m: Teatrul de Camer[, Teatrul Na\ionalAcademic Gabriel Sunduchian, Teatrul Hamazkain, Teatrul Studioului de Film, Teatrulde Marionete H.Tumanian, Teatrul Metro, Teatrul de Pantomim[, Teatrul T]n[rului Spec-tator, Teatrul Muzical de Camer[, Teatrul Academic de Oper[ =i Balet etc plus vreo patrusau cinci s[li de concert.

1 Este de men\ionat c[, ]n cuprinsul piesei autorul face referire la o carte ]ntitulat[ <Artalongevit[\ii>.Or aceast[ lucrare, cu titlul s[u original <}nv[\[tura pentru o via\[ s[n[toas[,lung[ =i fericit[> a fost publicat[ la Suceava ]n anul 1850, av]nd ca autor pe medicul An-dreias Popovici (1809-1858) men\ionat de A. Bogdan–C[u= ]n dic\ionarul s[u la pag. 286.

15 clipe în Armenia

Genocidul Armean – ultimele rezolu\ii derecunoa=tere apar\in Camerei Comunelordin Canada, Parlamentului Slovaciei =i Olan-dei la sf]r=itul anului 2004 =i chiar ]n aceast[lun[ Seimul Poloniei – creaz[ premizeleaccept[rii unanim[ a unor eviden\e istorice=i creaz[ premizele unei RECONCILIERIistorice ]ntre dou[ state =i cel mai impor-tant, POPOARE. Admiterea ]nUE, va obliga Turcia s[ re-cunoasc[ Genocidul Armean,a=a cum procesul reglemen-t[rii globale a situa\iei dinOrientul Mijlociu va obligap[r\ile – dar =i organismeleinterna\ionale, de at]tea ori neputincioase ]ngestionarea situa\iilor conflictuale sau decriz[ – s[ g[seasc[ solu\ii viabile pentruarmonizarea p[r\ilor. O putere zonal[ cume Turcia, cu un rol important ]n stabilitateadin Orientul Mijlociu va fi obligat[ dac[nu de presiunea interna\ional[, m[car dinpragmatism s[ dep[=easc[ acest handicappsihologic. Nu este =i nici nu va fi u=or. Daro nou[ genera\ie de lideri politici, cu con-cursul opiniei publice, na\ionale =i interna-\ionale, poate face marele pas al recunoa=-terii Genocidului =i al RECONCILIERII

dintre Turcia =i Armenia, dintre turci =iarmeni. De aceea, ]n aceste zile c]nd ]ntrea-ga cre=tin[tate a pierdut un activ militant alp[cii =i ]n\elegerii ]ntre popoare, dincolode credin\a fiec[ruia =i r[sucirile istoriei,precum Papa Ioan Paul, de aceea, poate,tocmai ]n aceste zile c]nd 24 aprilie armenii]=i pl]ng =i depl]ng tragedia o speran\[ poate,=i trebuie, s[ se nasc[ o Europ[ unit[ de

m]ine =i omenirea globalizat[ –care n-ar trebui s[ sperie =inici s[ fie transformat ]ntr-unvehicul al r[ului, cum dinp[cate este manipulat demulte ori azi! – de poim]ine

poate RECONCILIA dou[na\iuni. F[r[ s[ mistifice trecutul =i]ncerc]nd s[ treac[ peste dramele/trage-diile colective =i individuale pe carearmenii au fost obliga\i s[ le suporte. Urapoate fi dep[=it[, iar apelul la memorie s[fie o asumare a adev[rului pentru o lumemai bun[. Pentru toat[ lumea. ExemplulGermaniei =i Fran\ei este cunoscut de toat[lumea. Dar p]n[ atunci s[ ne aducemaminte ]n fiecare 24 aprilie de toat[groz[via acestei date.

Mircea GOILAV

gedii justific[ acte similare ulterioare. Astfel,în momentul invad[rii Poloniei, Hitler afir-ma în fa\a conduc[torilor armatei Germaniei:„Am pus deta=amentele mor\ii în alert[ cuordinul s[ ucid[ f[r[ mil[ =i compasiuneorice b[rbat, femeie sau copil de originesau limb[ polonez[. Numai a=a ne vom cu-ceri spa\iul vital. În definitiv, cine mai vor-be=te ast[zi de anihilarea armenilor?“.Aceasta este motivul pentru care ceea ce s-aînt]mplat într-un trecut care pare îndep[rtattrebuie cunoscut, recunoscut =i rememorat.

Genocidul Armenilor a fost recunoscutprin rezolu\ii ale corpurilor legislative sauprin legi na\ionale, unele consacr]nd ziuade 24 Aprilie ca zi na\ional[ de comemo-rare a victimelor, în urm[toarele state: Ar-gentina, Australia, Belgia, Canada, Cipru,Elve\ia, Fran\a, Grecia, Italia, Liban, Polo-nia, Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii,Uruguay, Vatican, precum =i de c[tre urm[-toarele state americane: Alaska, Arizona,Arkansas, California, Colorado, Connecti-cut, Delaware, Florida Georgia, Idaho, Ili-nois, Lousiana, Maine, Maryland, Massa-chusetts, Michigan, Minnesota, Missouri,Montana, Nebraska, Nevada, New Hamp-shire, New Jersey, New York, North Caro-lina, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, RhodeIsland, South Carolina, Tennessee, Utah,Vermont, Virginia, Washington, Wisconsin.

Parlamentul European, prin rezolu\iaA2-33/1987 caracterizeaz[ evenimenteledin anii 1915-1917 privind armenii din te-ritoriile Imperiului Otoman ca fiind un actde genocid în sensul Conven\iei ONUprivind prevenirea =i pedepsirea actelor degenocid, adoptat[ de Adunarea General[ aNa\iunilor Unite la 9 Decembrie 1948 =isolicit[ Turciei reunoa=terea acestuia. Aceea=icerere este adresat[ cu ocazia cererii Tur-ciei de aderare la Uniunea Eurpoean[ înrezolu\ia A5-0297/2000.

+tiu c[ nu mai e mult =i întreaga comu-nitate interna\ional[ va a=eza evenimenteletragice din 1915-1917 al[turi de celelaltecrime de genocid ale secolului XX. P]n[atunci, cuvintele rostite în anul 2001 dec[tre Papa Ioan Paul al II-lea vor vegheaca un far în noaptea uit[rii:

„Ascult[, Doamne, pl]ngerea care seînal\[ din locul acesta, chemarea celorc[zu\i în abisul Marelui Genocid, strig[tuls]ngelui nevinovat care Te cheam[ precums]ngele lui Abel, precum Ra=ela care î=ipl]nge copiii ce nu mai s]nt.

Ascult[, Doamne, glasul EpiscopuluiRomei c]nd prelunge=te c[tre Tine rug[-ciunea predecesorului s[u, Papa Benedictal XV-lea, cel ce =i-a în[l\at glasul în anulDomnului 1915, în ap[rarea poporului ar-mean, amarnic lovit =i adus în pragul ani-hil[rii“.

Cuv]ntul deputatului Varujan Pambuccian ]n Camera Deputa\ilor

– mar\i 26 aprilie –

24

(continuare din pagina 1)

(continuare din pagina 1)

Deputatul Uniunii Armenilor aprinde o lum]nare ]n memoria celor uci=i ]n 1915

Fot

o:F

abia

n A

nton

4 ARARAT Dosar 1915

1915

4 iulie – Un protest oficial german este ]n-registrat de marele vizir. Guvernul turclas[ protestul f[r[ r[spuns • Neshed Pa-=a, p[r[se=te Sivas, ]nso\it de trei regi-mente pentru a supune pe armenii carerezist[ la +abin Karahisar.

5 iulie – La Diarbekir, 2000 de solda\i ar-meni din deta=amentele de munc[, s]ntuci=i • Primul convoi de deporta\i p[-r[se=te ora=ul Sivas. Zilnic, timp de 16zile, c]te 400 de familii ]n medie, p[r[-sesc ora=ul, marea majoritate fiind m[-cel[ri\i pe drumul spre De=ertul Sirian.Ultimul convoi pleac[ din ora= pe datade 20 iulie.

6 iulie – P]n[ la aceast[ dat[ 1000 defamilii de armeni au p[r[sit Trabizonda]n convoaie ce se ]ndreapt[ spre sud.

7 iulie – B[rba\ii din 800 de familii dearmeni din ora=ul Harput s]nt uci=i.

8 iulie – Zaven, Patriarhul Armean dinConstantinopol, face apel la ministrulde justi\ie Ibrahim Bey, care r[spundec[ nu poate s[ intervin[ ]n problemeleministerului de r[zboi.

10 iulie – 2700 de armeni s]nt uci=i, ]ntr-unal doilea masacru de la Mardin.

11 iulie – A ]nceput un masacru ce dureaz[patru zile, la Mu=, ]n urma ordinelorcombinate ale deputatului parlamentarElias, vice-guvernatorului Servet, =iGuvernatorului General Mustafa Ab-dulah Renda, v[rul lui Talaat • Mi-nisterul de Interne trimite instruc\iunica satele armene s[ fia populate cu imi-gran\i musulmani.

12 iulie – Guvernul informeaz[ to\i guver-natorii generali c[ districtul Deir-el-Zoreste saturat, =i ca restul deporta\ilor s[fie redirec\iona\i spre districtul Kirkuk,din Irakul de nord, la sud de Alep, =ispre estul Siriei • S]nt emise instruc-

\iuni ca orfanii armeni s[ fie distribui\ifamiliilor de turci.

13 iulie – }ncepe luna s[rb[torii musul-mane a Ramadanului. Pe durata ]ntregiiluni au loc mari masacre generalizate,concentrate =i de mare amploare pe teri-toriul fiec[rei provincii din Turcia •Ultimul convoi de armeni r[ma=i ]n ora=p[r[se=te Harput • Zaven Patriarhul Ar-mean din Constantinopol, cere o audi-en\[ la Talaat, dar este refuzat.

14 iulie – Djemal, Comandantul CorpuluiIV de Armat[ din Alep, protesteaz[ pel]ng[ Dr.Reshid, Guvernatorul Generaldin provincia Diarbekir, ]mpotriva arun-c[rii cadavrelor de armeni ]n fluviulEufrat, =i sugereaz[ ]ngroparea acestora.Din 22 iulie p]n[ la 25 iulie un torentcompact de cadavre de armeni masa-cra\i plutesc ]n josul fluviului Eufrat.

16 iulie – Cadavre din Harput, provinciaErzerum, plutesc pe Eufrat p]n[ la Je-rablus, unde s]nt v[zute =i identificatede ofi\eri germani.

18 iulie – }n regiunea Dersim, turcii ucid3000 de armeni. Aproape toat[ popu-la\ia kurd[ din Dersim refuz[ s[ parti-cipe la masacrarea armenilor =i chiarad[poste=te armeni.

21 iulie – Prima zi a atacului turcilor asu-pra Musa Dagh-ului (Musa Ler)

23 iulie – Consulul Italian din Trabizonda,relateaz[ asupra barbariilor la care a fostmartor • Se celebreaz[ ce da a 7-a ani-versare a restaur[rii, ]n 1908, a consti-tu\iei liberale din 1876.

24 iulie – Talaat trimite instruc\iuni c[treUrfa, Deir-el-Zor =i Diarbekir, ca s[ fie]ngropate cadavrele celor c[zu\i pe mar-

ginile drumurilor =i s[ nu fie azv]rlite ]ncanale, lacuri sau r]uri.

24 iulie – 1 august – }n Sivas, are loc o]nregistrare =i clasificare a tuturor ares-ta\ilor . Aceasta se face ]n conformitatecu directivele cuprinse ]ntr-o circular[.

Iulie – Behaeddin +akir, =eful Organiza\ieiSpeciale din provincia Erzerum, tele-grafiaz[ lui Nazim Bey Resnely prinSabit Bey, Guvernatorul General dinHarput, ]ntreb]nd dac[ armenii depor-ta\i s]nt extermina\i sau doar condu=i ]nconvoaie • Behaeddin +akir, trimite in-struc\iuni guvernatorului general din pro-vincia Kastamonu, privind ]ncepereadeport[rii armenilor de acolo • Talaatinformeaz[ organiza\ia Ittihad din Ma-latia explic]nd c[ jum[tate din prada cap-turat[ de la armeni va fi remis[ Comi-tetului Central al Ittihad din Constanti-nopol, iar cealalt[ jum[tate va fi ]m-p[r\it[ trupelor cete. (La 12 decembrie1918, ziarul turc Sabah a relatat c[ fie-care membru cete a primit echivalentula 12000 lire turce=ti) • Guvernatorul Ge-neral Re=id Pa=a, raporteaz[ Ministeru-lui de Interne c[ deportarea armenilordin Kastamonu este ]ncheiat[ • Behaed-din +akir, trimite o telegram[ cifrat[guvernatorului general al provincieiAdalia, Sabur Sami Bey, ]ntreb]nd cetrebuie s[ mai intreprind[ pentru mo-ment, acum c]nd ]n provinciile Erzerum,Van, Bitlis, Diarbekir, Sivas =i Trebi-zonda nu a mai r[mas nici un singurarmean deoarece ei to\i au fost trimi=i]n direc\ia Mosul =i Deir-el-Zor. Saburtrimite o copie a telegramei cifrate luiTalaat, spre a ar[ta c[ a primit aceste

instruc\iuni indirecte • Viceguvernato-rul districtului Yozgat din provincia An-gora raporteaz[ Ministerului de Internec[ 68000 de armeni au fost m[cel[ri\i]n district • Sabit, guvernatorul generalal provinciei Harput, informeaz[ Mi-nisterul de Interne c[ toate drumuriles]nt pline de cadavre de femei =i copii,=i este ]n criz[ de timp pentru a proce-da la ]ngroparea lor.

28 iulie – Guvernatorul general al provin-ciei Erzerum raporteaz[ despre jafuri =it]lh[rii generalizate • Ministerul de In-terne emite o telegram[ circular[ d]ndinstruc\iuni ca popula\ia musulman[ s[fie instalat[ ]n marile ora=e armene=ti •}ncepe deportarea armenilor din ora=ulAintap • }ncep deport[rile armenilor dinora=ul Kilis • }ncep deport[rile arme-nilor din ora=ul Adiaman • ProfesorulGaghik Ozanian de la American College=i al\ii din Marsovan (Mersifon) ]mpreu-n[ cu liderul comunit[\ii armene Di-cran Diranian, =i al\ii din Samsun, s]nttransporta\i la ]nchisoarea din Sivaspentru a fi omor]\i.

30 iulie – Se fac arest[ri ]n mas[ a arme-nilor din ora=ul Angora (azi Ankara).Aresta\ii s]nt m[cel[ri\i ziua urm[toare]ntr-un loc situat la o distan\[ de 6 orede Angora • Armata rus[ ]ncepe s[ p[-r[seasc[ Van-ul

31 iulie – Uciderea ]n mas[ a liderilrorarmeni din Constantinopol, aresta\i laAya=, =i Ciankry. Ei s]nt omor`\i ]m-preun[ cu armenii din Angora aresta\icu o zi ]nainte.

1 august – }ncepe deportarea a 25000 dearmeni din Adapazar • La Alep sosesc20000 de deporta\i • Au loc torturi ]nmas[ la care s]nt supu=i 500 de armenidin ]nchisorile din Adapazar.

(continuare ]n num[rul viitor)

GENOCIDUL – PAS CU PAS (7)

}n fiecare an pe data de 24aprilie, armeanii de pretutindenicomemoreaz[ genocidul s[v]r=itneamului nostru ]ntre anii 1915-1921 de c[tre turci. Eu ]nsumi s]ntun supravie\uitor al genocidului,c[ci familia mea a fost nevoit[ s[fug[ de pe meleagurile natale dinConstantinopol, ast[zi Istanbul.Acum s]nt cet[\ean american =ilocuiesc ]n Naples, Florida, al[tu-ri de familia mea.

Unul din exemplele de teroareale acelor zile sumbre este =i celal unchiului meu, ZAREH MOM-JIAN. Zareh era secretar la Am-basada Rus[ =i ca urmare aveaimunitate diplomatic[. Cu toateacestea, ]n noaptea de 24 Aprilie1915 el a fost ridicat ]n modabuziv al[turi de alte 275 figuriproeminente de intelectuali armenidin Constantinopol. Ridica\i f[r[nici o explicatie, ei au fost trans-porta\i ]ntr-o pu=c[rie din Angora,

supu=i la b[taie, tortur[, umilin\[=i ucidere.

Disperat[ de cele ce se petrec,sora lui Zareh, Satenig, apeleaz[la ambasadorul Statelor Unite,Henry Morgenthau. Impresionat detenacitatea tinerei fete de numai25 ani, acesta intervine direct laTalaat, Enver Pa=a =i Bedry Bey,principalii arhitec\i ai GenociduluiArmean. Reu=e=te s[ ob\in[ ac-tele de eliberare ale unchiului meuprecum =i ai altor prizonieri, prin-tre care marele compozitor =i cle-ric Komitas Vartabed. Curajul =itenacitatea f[r[ de limit[ a tinereiSatenig ]n timpul c[l[toriei de laConstantinol la Ankara reprezint[poate simbolul femeii armene eroi-n[, lupt[toare, dispus[ s[ dep[-=easc[ orice obstacol pentru a-=isalva familia. Satenig a suportat cu

stoicism toate vicisitudinile depla-s[rii cu „trenul mor\ii“ p]n[ la An-kara printre solda\i =i prizonieri,ulterior ]mp[rt[=ind cu noi sf]=ie-toarea amintire a acelor cumplitezile de co=mar. Din nefericire nuto\i cei de pe list[ au putut fi sal-va\i precum Zareh; printre victi-me s-au aflat Zohrab, Siamanto,Daniel Varujan - acesta din urm[schingiuit =i omor]t chiar subochii unchiului meu.

Familia a fost obligat[ s[p[r[seasc[ \ara imediat =i pentruo perioad[ s-a refugiat ]n Bul-garia. Din nefericire Zareh aveas[ se sting[ din via\[ la numai doiani dup[ aceea, r[pus de boal[ =ico=marul cumplit al evenimente-lor tr[ite.

Devastate de pierderea frate-lui, Satenig al[turi de sora ei Elise,

s-au stabilit ulterior ]n Rom`nia,o \ar[ care i-a primit cu ospitali-tate. Satenig s-a c[s[torit cu Si-mon Kehaian iar unicul lor copila fost numit Zareh, ]n memoriafratelui; Elise s-a c[s[torit cu Di-

ran Kochoumian =i au avut doib[ie\i, Ared =i Agaton.

Ambasadorul Morgenthau vafi de-a pururea apreciat nu numaide familia noastr[ dar =i de to\iarmenii, c[ci prin efortul depus a]ncercat s[ stopeze ac\iunea denimicire a neamului nostru.

Dr. Ared KOCHUMIAN

O SALVARE MIRACULOAS{

De la st]nga la dreapta Zareh =i surorile lui, Satenig =i Elise

La Los Angeles, California, peste 270 delideri =i sus\in[tori au participat recent lacomemorarea a 90 de ani de la Genocidul Ar-mean ]n ciuda campaniei duse de turci pen-tru a încerca s[ opreasc[ ac\iunile organi-zatorilor. „Armenian Assembly“, „AGBU“=i „Western Diocese“ a Bisericii Armene –care au organizat aceste întruniri, au salutat\[rile participante. Printre statele ce au ono-rat acest eveniment s-au num[rat ini\ial re-prezentan\ii Argentinei, Belgiei, Bulgariei,Canadei, Ciprului, Egiptului, Etiopiei, Fran-\ei, Georgiei, Germaniei, Greciei, Italiei, Ior-daniei, Libanului, Olandei, Norvegiei, Ro-mâniei, Rusiei, Slovaciei, Suediei, Siriei,Uruguayului, Statelor Unite =i Vaticanuluiîns[, în cele din urm[, o parte dintre acestestate s-au retras din cauza presiunilor turce=ti.

Domnul Barsamian, pre=edinte al„Assembly of America“ a spus, în cuvîntuls[u, c[ „ac\iunile de intimidare turce=ti s]ntun act dezonorant care nu rezolv[ cu nimicpozi\ia ac\iunilor lor. Mor\ii s]nt astfel de-zonora\i pentru sacrificiul lor iar descen-den\ii victimelor s]nt împiedica\i s[ ia con-

tact cu termenii adev[rului.“ Totodat[ acestaa mai amintit c[ „recunoa=terea genociduluieste universal[ iar Statele Unite nu pot faceexcep\ie de la acest lucru iar peste 120 despeciali=ti în materie au confirmat existen-\a acestor atrocit[\i. Guvernul turc =tie foartebine de crimele predecesorilor =i, cu toateacestea, nu vor s[ admit[ nici în ruptul ca-pului ceea ce s-a întîmplat acum 90 de ani.Toat[ lumea =tie ce s-a întîmplat în 1915,nu avem nevoie de investiga\ii în acest caziar ultimul lucru ce a r[mas de l[murit estepedeapsa celor vinova\i.

Comunitatea armean[ din Statele Unitenu o s[ renun\e la ac\iunile sale pîn[ cîndguvernul american nu va recunoa=te acesteacte criminale ale Imperiului Otoman pen-tru ca adev[rul s[ ias[ la suprafa\[ =i caaceste lucruri s[ nu se mai repete.“

Lisa Kalustian, reprezentanta guverna-torului Californiei, Arnold Schwarzenegger,

a citit apoi o proclama\ie care saluta efortulorganizatorilor =i a \[rilor participante „cenu au întors spatele acestui eveniment =icare – mai mult decît atît – au f[cut nobilulgest de a întîmpina cu bra\ele deschiseemigran\ii armeni“.

Senatorul democrat al Californiei, Bar-bara Boxer, o mare sus\in[toare a armeni-lor din America =i-a exprimat =i ea, într-unmesaj, totala deschidere în sprijinirea pemai departe a efortului de recunoa=tere agenocidului.

Trebuie amintit c[, printre participan\i,s-au num[rat =i fostul guvernator al Cali-forniei, George Deukemejian, James Hahn,primarul ora=ului Los Angeles, Robert Pi-libosian, fostul procuror-=ef al ora=ului LosAngeles =i Gagik Kirakosian, fostul Consulal Armeniei ]n Los Angeles.

Haig CHIBARIANLos Angeles

Los Angeles – 24 de state au participat la comemorarea a 90 de ani de la Genocidul Armean

Monumentul ]nchinat Genocidului Armeandin Montebello (California)

5Eveniment ARARAT

Regizorul armean n[scut la Tbilisi esteun exponent ideal pentru ideea dialoguluiîntre culturi =i civiliza\ii: între Asia =i Eu-ropa, între Evul Mediu =i (post)moderni-tate, între Cre=tinism =i Islam. Serghei Para-djanov este a=ezat spiritual, simultan, în aerulnobil al trecutului îndep[rtat, în decadentulbelle-epoque =i în omnivorul prezent. Res-pira\ia tradi\iei coabiteaz[ cu insurgen\a,evlavia nu îngr[de=te satira, ci dimpotriv[,o poten\eaz[.

Artist emblematic pentru a=a-numitulcinematograf sacru, armean prin ob]r=ie,georgian prin na=tere =i adop\ie, SergheiParadjanov (1924-1990) este o personali-tate singular[ nu doar în peisajul filmuluisovietic, ci, indiscutabil, =i în cel mondial.Stins din via\[ la apogeul carierei (ca =iTarkovski), m[cinat de permanentele h[i-tuieli ale ogarilor regimului (ca =i Tarkovski),permanent boicotat =i împiedicat s[ lucre-ze, r[stignit în infernul închisorilor comu-niste (cum nu a fost Tarkovski), SergheiParadjanov a r[mas p]n[ ast[zi, în ciudaunicit[\ii sale, aproape necunoscut.

Era o legend[ vie. Se autodefinea ca„cineast blestemat“. În permanen\[ situatîmpotriva sistemului, histrionic =i noncon-formist, Paradjanov avea talentul s[ se fac[iubit de intelighen\ia care opunea o rezisten-\[ (mai mult sau mai pu\in pasiv[) regimului=i ur]t de to\i politrucii, care se sim\eau ofen-sa\i de sarea cuvintelor lui =i de îns[=i pre-zen\a sa: dragostea de libertate îi r[zb[teadin gesturi, iar asta era deja o sfidare. Im-previzibil =i iconoclast, înzestrat cu o per-sonalitate puternic[, generos =i esen\ialmen-te creativ, el reu=ea s[ transforme fiecaremoment al vie\ii în s[rb[toare. Sinceritateanecenzurat[ =i excentricit[\ile sale paralizauat]t „pardesiele negre“ ale KGB-ului (mereupe urmele sale), c]t =i pe colegii mai con-formi=ti =i urmau s[ entuziasmeze, în scurta=i tardiva sa perioad[ de glorie, presa occi-dental[.

Filmele sale, ermetice =i profund origi-nale, neîn\elese atunci, ca =i ast[zi (înc[ odat[: mai mult ca Tarkovski!) erau resim\i-te ca o sfidare în epoca realismului socialist.Oficialit[\ile culturale îl trateaz[ ca indezi-rabil, este împiedicat s[ lucreze, filmele îis]nt maltratate sau \inute în umbr[. Origi-nalitatea, profunzimea =i rafinamentul ope-rei sale îi confer[ un loc cu totul aparte încinematecile lumii. Va fi catalogat ca post-modern =i este, probabil, primul exponentsovietic din cinema al curentului care abiase coagula.

S-a remarcat pe plan mondial în 1964,cu Umbrele str[mo=ilor uita\i/Teni zabîtîhpredkov, în care sondeaz[ mentalit[\i =i cu-tume patriarhale, redate într-un limbaj ex-presionist de mare sintez[. Dar semnele sti-lului s[u definitoriu se vor manifesta preg-nant în filmele care vor urma, ce p[streaz[interesul pentru istoria =i zestrea cultural[a Transcaucaziei, topite în creuzetul poezieicu rezonan\e arhaice: Culoarea rodiei (Sa-yat-Nova) - 1969, Legenda fort[re\ei Suram

- 1984, A=ik-Kerib, povestea unui a=ugh în-dr[gostit – 1988 (ultimele dou[, coregizateîmpreun[ cu actorul David Aba=idze).

Marile sale revaloriz[ri estetice s]nt fil-mul mut, pantomima cu subiect baladesc,nara\iunea dedramatizat[. Camera fix[, joculactorilor cu fa\a spre aparat, compozi\ia com-plicat[ a cadrului (în stilul miniaturii me-dievale), stilistica suprarealist[ a costume-lor =i scenografiei – iat[ c]teva elementedefinitorii ale limbajului cinematografic alfilmografiei sale de maturitate.

Lumea din filmele lui Paradjanov înce-pe acolo unde lumea lui Tarkovski se ter-min[. Înrudit[ cu epopeea =i basmul, eaapar\ine unui „t[r]m al blajinilor“ unde, to-tu=i, se înt]mpl[ ceva. „Blajinii“, îngerii,muzele intr[ în contact cu muritorii, care lecer ajutorul. Legendarii melozi, marii îndr[-gosti\i, eroii întemeietori, martirii: iat[ pro-tagoni=tii acestor cine-balade. Într-un post-modernism cinic =i anti-eroic, Paradjanovrea=eaz[ la locul s[u, în toat[ grandoarea sa,valoarea mitic[ a Eroului. Acesta merit[c]ntat, pentru c[ este centrul spiritual, coa-gulant, al comunit[\ii, garantul perenit[\ii=i unicit[\ii ei. Marile comunit[\i etnice =ireligioase, chiar marile curente politice =iculturale s-au format întotdeauna în jurulunor personalit[\i marcante, a eroilor înte-meietori, iar setea modernit[\ii de a submi-na cultul eroului =i de a crea antieroi se afl[,desigur, printre factorii r[spunz[tori pentrucriza de valori a societ[\ii contemporane.

Eroul – viteaz, îndr[gostit, rapsod saumartir – este, în primul r]nd, beneficiar altainei alegerii. Aceasta este mai importan-t[ ca fapta: iat[ logica estetic[ a mitului =ibaladei. Alegerea, însemnarea de Sus im-plic[ un întreg complex de adeziuni spiri-tuale, dezv[luite în registrul liric, probateprin fapte - grelele încerc[ri, pentru a rodiîn împlinirea unui destin, cu repercursiuniv[dite asupra istoriei. Alegerea merit[, a=a-dar, o întreag[ suit[ de ode, merit[ intrarea înperenitatea folclorului =i în „spirala ADN“a identit[\ii na\ionale.

Asemeni poeticii balade=ti, poetica luiParadjanov aloc[ mult mai mult[ substan\[c]nt[rii eroului, adic[ lui a fi, dec]t faptelorlui, adic[ lui a face. Cu mijloacele filmuluimut =i teatrului medieval, Paradjanov aduceîn actualitate un înalt t[r]m al fiin\[rii, undeverbul „a face“ nu pare definitoriu pentrudescrierea esen\ei existen\ei. În lumea în-\elep\ilor =i a poeziei, „a face“ se dezvolt[numai în umbra lui „a fi“, fapta modeleaz[fiin\a, dar niciodat[ nu o înlocuie=te.

Îns[, prin firea lucrurilor =i a tehnicii,arta filmului s-a dep[rtat tot mai mult de „afi“, în favoarea unui „a face“ tot mai mi-nu\ios =i mai diluat, aparent mai apropiatde presupusele cerin\e ale publicului =i deesen\a cinegeniei. Apropiindu-se tot maimult de concret, filmul, al[turi de celelaltearte din secolul XX, se dep[rta tot mai multde Fiin\[. Cine îl va întoarce? Care s]nttreptele acestei întoarceri? O treapt[ impor-tant[ au a=ezat-o marii mistici =i morali=ti

ai ecranului. O treapt[ esen\ial[ o reprezint[Tarkovski. Dar... „dincolo de Tarkovski“?Exist[, oare, un „dincolo“?

Da, Paradjanov =i-a f[cut s[la= dincolode u=ile la care b[tea Tarkovski, dup[ cumdincolo de c[utare se afl[ certitudinea. Dinpunct de vedere metafizic, Paradjanov tr[-ie=te într-un t[r]m al certitudinii. Razele fi-rave de lumin[ cereasc[, ce str[b[teau cugreu, la Tarkovski, crepusculul întreb[rilorse transform[, la Paradjanov, în =uvoi sau,mai precis, însu=i teatrul evenimentelor semut[ în izvorul luminii. O arat[ iluminareasolar[, uniform[ a mizanscenelor, asemenicelei din teatrul stradal, din icoan[ sau dinminiatura medieval[. Eroii s[i (rapsozi =i mar-tiri) o înglobeaz[ în inima lor, întrup]nd-o,apoi, în altitudinea c]ntului =i-n certitudineafaptei. La fel ca eroii din basme, ace=tia nub]jb]ie în c[utarea menirii, ci, cunosc]ndu-o,=i-o împlinesc. Or, a-\i cunoa=te menireaînseamn[ a te afla, deja, în teritoriul lui „afi“. Pe o alt[ treapt[ se afl[ protagoni=tii luiTarkovski, care se str[duiesc din greu s[-=icoaguleze fiin\a =i s[ reg[seasc[ IzvorulLuminii, realizarea lui „a fi“ pun]nd cap[ttramei.

La Paradjanov, „a fi“ este salvat de in-vazia cinegenic[ a lui „a face“. Reverber]ndverbul fiin\ei în substan\a ad]nc[ a tradi\iei=i-n diapazonul timpilor supra-istorici,Paradjanov transform[ pe „a fi“ în amplul afost odat[ ca niciodat[. Iat[ marele timp deconjugare al basmului, al marilor mituri, alpermanen\ei lui Dumnezeu în lume. Iat[marele timp al eternit[\ii, cobor]t pe ecranprintre peruci pudrate de hani-c[pc[uni, ma-chiaj excesiv, Biblii masive, minarete =i m[-n[stiri, covoare, rodii, obiecte de butaforie.

Pentru cei mai mul\i, mitul e o no\iunelivresc[; imersiunea în mit, o utopie - r]vnit[de poe\i =i arti=ti, speculat[ de romancieriisecolului XX, practicat[ în teatru, dar risipit[la c]teva clipe dup[ c[derea cortinei: aerulveacului nu reu=e=te s[ o re\in[. PentruParadjanov, mitul era o stare fireasc[, la felca =i Weltanschauung-ul medieval oriental, lafel ca lumea basmului =i folclorul.

Omul bizantin era pentru el un concepttr[it, manifestat în cotidian =i în oper[,pitoresc =i polemic – at]t fa\[ de grobianis-mele realismului socialist, c]t =i fa\[ de „ci-viliza\ia paharelor de plastic“ a Occiden-tului. Bizan\ul =i spiritul Eurasiei „îi curgeauîn s]nge“ =i îi izvorau nesecat din fiin\[, lerecuno=tea imediat str[lucirile ascunse înambian\a transcaucazian[, erau ale sale.Motiva\ia gestului creator era at]t de intim[,înc]t „dogma“ care îi st[tea la temelie sedezv[luia abia ulterior =i niciodat[ complet.„C]nd am început s[ descifr[m sensul filmului‚Sayat-Novaƒ, am în\eles c[ r[d[cinile cul-turii Armeniei =i Ucrainei vin din Bizan\,stilistica ilumin[rii cadrelor amintea at]tfrescele kievene din Catedrala Sf]nta Sofia,c]t =i miniatura medieval[“.

Bufoneria – blajin[ sau deconcertant[,niciodat[ vulgar[, era pentru el, dup[ caz, unmod de a-=i mustra contemporanii ori unul

de a-=i manifesta afec\iunea. Primul evitamoralismul, al doilea, sentimentalismul. =iunul, =i altul erau, de obicei, gre=it în\elese=i declan=au consecin\e dramatice pentruvia\a personal[ =i public[ a emitentului.

Puse împreun[, „sentimentul Bizan\u-lui“ =i nevoia de ancestral (de o anumit[intimitate cu sacrul), umorul lipsit de pre-judec[\i (dar oper]nd într-un sistem axio-logic bine a=ezat) =i sim\ul nesecat al im-proviza\iei au creat o fizionomie artistic[unic[, postmodern[ în form[, clasic[ înideatic[, cre=tin-r[s[ritean[ în esen\a ei ul-tim[, care a amprentat toate marile sale opere.

Paradjanov este artistul unui univers cecombin[ terestrul cu celestul =i infernalul,al unei „rase“ de oameni care coabiteaz[ cuîngeri, sfin\i, demoni, muze =i semizei; artasa le ofer[ o str[veche limb[ comun[, aceeaa conven\iei scenice. Într-o mentalitate detip folcloric-cre=tin, în consens cu nivelulpopular al spiritului bizantin, Crucea În-vierii lumineaz[, pe o aceea=i scen[, uni-versuri de îngeri =i oameni, demoni, muze=i semizei: fiecare-=i are locul =i rostul binedefinit în ierarhia cereasc[. Misticii cre=tini=tiu c[ „lumina nu are p[rt[=ie cu întune-ricul“, îns[ p[m]ntul =i v[zduhurile s]nt în-c[ teatrul r[zboiului nev[zut – iat[ tea-

trul pe care-l surprinde pe pelicul[, ca ni-meni altul, Paradjanov.

Asemeni marilor rapsozi, ultimul orfical artei filmului î=i propune s[ aduc[laude iubirii, eroilor, sfin\ilor, str[mo=ilor,lui Dumnezeu. Sensul final al artei este c]n-tecul, oda adus[ lui Dumnezeu, chiar dac[împlinirea ei îl cost[ propriul s]nge: iat[ me-sajul ultim ce se desprinde din rafinatelecaligrafii ale peliculelor sale.

Elena DULGHERU, critic de film

‚fragment din cartea “Paradisul în fil-mul est-european”, în curs de apari\ie laEditura Arca Învieriiƒ

SERGHEI PARADJANOV: DINCOLO DE TARKOVSKI

}n zilele de 2,3 =i 5 aprilie, Centrul Na\ional al Cinematografiei, Arhiva Na\ional[ de Filme,Cinemateca Rom`n[ =i Editura <Arca }nvierii> l-au omagiat pe marele cineast armean disidentSerghei Paradjanov (1924-1990), cu prilejul ]mplinirii a 15 ani de la moartea sa.

}n cadrul <Medalionului Serghei Paradjanov>, cinematografele <Eforie> =i <Union> aug[zduit proiec\iile c]torva filme din crea\ia ilustrului cineast. Publicul ambelor s[lii ale Ci-

nematecii Rom`ne a putut urm[ri filmele urm[toare: <Akop Hov-natanian, pictor portretist>, documentar consacrat crea\iei acestui

pictor armean din sec. XIX; poemul cinematografic <Culoarea rodiei>,o biografie subiectiv[ a poetului armean medieval Sayat Nova;balada cinematografic[ <A=ik – Kerib>; drama poetico-eroic[

<Legenda Fort[re\ei Suram>, unele dintre aceste filme fiind r[spl[-tite cu importante premii interna\ionale.

Merit[ s[ felicit[m pe criticul de film Elena Dulgheru, care aprezentat crea\ia lui Serghei Paradjanov, precum =i pe to\i cei ce aucontribuit la marcarea ]n Rom`nia a celor 15 ani trecu\i de la dis-

pari\ia unuia dintre cei mai originali cinea=ti ai secolului XX. (M. K.)

6 ARARAT Restituiri

D

Dragoman – vezi Dr[gumanDragoman – vezi =i Dr[goman, Dr[guman.Dragoman – din B[se=ti, vinde via lui din

B[se=ti lui Vitolt, fost comis (men\io-nat la 1560).

Dragoman – din M[st[cani, fiul Marei =ifratele Bolc[i. D[ruie=te parte din M[s-t[cani cu vie =. a. m[n[stirii de la Ce-t[\uie, \in. Covurlui (men\ionat la 1599).

Dragoman – slug[ domneasc[. Fiul luiCîrja pîrc[lab. St[pîn în Hili=eni peSuceava (men\ionat la 1540).

Dragoman – slug[ domneasc[, fiul lui Coz-min, str[nepotul lui Sin clucinic. Vindelocul numit Plopi pe Moldova lui Mo-gîldea vistier (men\ionat la 1554).

Dragoman – (satul lui ~). St[pîn într-un satpe Siret înt[rit lui Ivan Porcul (men\.1448).

Dragoman – (mai sus de ~). St[pîn într-unsat pe +omuz, lîng[ Maxine=ti (men\.1480).

Dragoman C[potescul – (Dr[goman ~),diac. Scrie acte domne=ti (men\ionat la1554).

Dragoman Papara\ – fiul lui Mihul Papa-re\, tat[l lui Ion P[guba= din Jugastri,\in. Putna (men\. 1555).

Dr[gom[ne=ti – (unde s]nt ~), neam într-unsat pe Pereschev înt[rit lui Glavan pisar(men\. 1528).

Dr[goman – (Dr[guman) din T[lp[l[e=ti.

Fiul lui Sima =i nepotul Neac=ei (1608– 1617). Vinde parte din T[lp[l[e=ti cumoar[ pe Moldova lui Toader Boul, vis-tier. Jur[tor pentru parte din P[=cani.

Dr[goman – În pricin[ cu N[d[baico, fostvornic, pentru satele Giordze=ti =i Vi-toroji (men\ionat la 1614).

Dr[goman – slug[ domneasc[. Fratele Ma-riei. St[pîn în Cotelnici (men\ionat la1594).

Dr[goman – st[pîn pe un loc pustiu, G[n=-teni pe R[c[ciuni (men\ionat la 1603).

Dr[goman – vinde parte din =olcani, \inutulNeam\, lui Bran, diac. Men\ionat la 1614.

Dr[goman – d[ bani pentru pomenirea luiM[te… Men\ionat la 1612.

Dr[guman – fiul Anei. Vinde parte din Br[-t[=eni, \inutul Ia=i, lui Iona=co P[ulel.Men\ionat la 1605.

Dr[guman – fiul (?) lui Danciul =i tat[l luiVasilie, al Gr[zavei din M[dîrjeni =i=omuzul Rece. Men\ionat la 1586.

Dr[ghici – bunicul lui Vasili, men\ionat peverso-ul unui act pentru Gherm[ne=ti(men\. dup[ 1601).

Dr[ghici – din Bene=ti, tat[l lui Andronicdin R[pedze=ti (men\. 1608).

Dr[ghici – din Leucu=e=ti. Cump[r[ partedin Leucu=e=ti, cu gr[dini, de laGheorghe comi=el din Ple=e=ti (1606).

Dr[ghici – din Ruginoasa. Jur[tor pentruparte din Pa=cani (1617).

Dr[ghici – fiul lui Baicu =i tat[l lui Gligori=i al Irinei din Ro=iori pe Moldova (men\.1603).

Dr[ghici – fiul lui Caba =i tat[l lui Simiondin Lungeni, \in. F[lciu (men\. 1622).

Dr[ghiciu – fiul lui Dan, vinde loc în ho-tarul Arp[=e=tilor lui F[tul =i Mic[i(1546).

Dr[ghici – fiul lui Ion, vinde parte din Po-picicani, \in. Cîrlig[tura, lui Tiron =iDr[gan (men\. 1620).

Dr[ghici – fiul lui Ion Taba, vinde partedin Br[t[=eni pe Ciuhur lui Iona=co P[u-lel (men\. 1605).

Dr[ghici – fiul M[linei, str[nepotul luiBurl[ cel b[trîn, vinde parte din Boianlui Lupul Stroici vistier (1579).

Dr[ghici – fiul lui Ursul pop[ =i nepotullui Simion F[c[u. Vinde parte din Mirenilui Nicoar[ mare vornic (men\. 1617).

Dr[ghici – fiul lui Vasco, vinde ogoare din

Tescani pe Jijia (1602, men\. 1610). Dr[ghici – fratele Teclei =i unchiul Busc[i

din Urla\i (men\. 1619, 1620).Dr[ghici – ili=ar. St[pîn în R[ciule=ti pe

Prut (1583).Dr[ghici – nepotul lui Gavrilcea =i al lui

Fodor. Tat[l lui Dumitra=co din Turiat-ca, Stanc[u\i =i Nahoreni (men\. 1602).

Dr[ghici – pîrc[lab, tat[l lui Dr[ghicip[h[rnicel (men\. 1555).

Dr[ghici – pop[. Bunicul lui Epatie, Con-stantin, Mihail =.a. Fost st[pîn în Cur-teni pe Lohan (men\. 1599 – 1600).

Fabian ANTON

CCoonnttrriibbuuþþiiii llaa ddiiccþþiioonnaarruull „„FFiigguurrii ddee aarrmmeennii ddiinn RRoommâânniiaa““Armeni din Moldova între 1384 – 1625* (4)

* „Documente privind istoria Români-lor (1384 –1625)“, Seria A. Moldova, edi-tura Academiei, Bucure=ti 1951 – 1957.

(continuare ]n numarul viitor)

La Los Angeles a trecut în lu-mea celor drep\i Diruhi Abazian,profesoara de Clasa I-a a +coliiArmene din Bucure=ti. Oriort Aba-zian, profesoar[ a =colii în perioa-da anilor 1945-1962 a avut elevimul\i, mult mai mul\i decît al\iprofesori, deoarece majoritatea ti-neretului bucure=tean chiar dac[nu a urmat în întregime cursurile=colii armeane a frecventat cel pu-\in gr[dini\a =i Clasa I-a. Aceastaa f[cut ca Diruhi Abazian s[ cu-noasc[ îndeaproape întreaga comu-nitate =i avînd în vedere c[ maito\i copiii comunit[\ii „i-au trecutprin mîn[“, a încercat s[-i mode-leze, s[ le însufle\easc[ spiritulna\ional =i sim\ul patriotic.

Prin trecerea în nefiin\[ a luiDiruhi Abazian comunitatea roma-nahailor pierde una dintre ultime-le reprezentante ale genera\iei ve-chi a comunita\ii, genera\ie caretraind în perioada de glorie a co-loniei a eviden\iat importan\a co-munit[\ii noastre în istoria diaspo-rei armene.

Diruhi Abazian a fost o dem-n[ reprezentanta a familiei Aba-zian, familie de rezonan\[ a colo-niei armene bucure=tene care, a=e-zîndu-se pe meleagurile d]mbovi-\ene la începutul anilor 20, a repre-zentat timp de jum[tate de secoluna din familiile cele mai activeale comunit[\ii.

Diruhi Abazian s-a n[scutînainte de masacre, în anul 1910,în Rodosto* (Tekirdagh), ora=ul deorigine a multor familii bucure=-tene printre care =i a p[rin\ilor Ca-tolicosului Vazken I. Copil fiindvede =i tr[ie=te ororile deport[ri-lor =i a axorului, sc[pînd cu via\[,împreun[ cu întreaga familie,

numai datorit[ compasiunii unuiofi\er turc, c[ruia i se face mil[v[zînd pe Baidzar, mama lui Di-ruhi, cu patru copii mici împov[-ra\i de bagaje, cum se înbarcau întrenul mor\ii.

Dup[ cî\iva ani de refugiu prindiverse localita\i, familia Abazianse reîntoarce în Rodosto, iar deacolo pleac[ la Constantinopol undeDiruhi frecventeaz[, pentru scurttimp, =coala elementara american[de fete din capitala otoman[.

In anul 1918 familia Garabed=i Baidzar Abazian trece dinConstantinopol în Bulgaria, sta-bilindu-se în ora=ul cu o impor-tant[ colonie armean[ Varna. AiciDiruhi avea se urmeze cursurile=colii armene „Sisaghian“ dinora=ul portuar.

Vremurile tulburi din Peninsu-la Balcanic[ fac ca în prim[varaanului 1923 familia Abazian s[ sestr[mute în România =i s[ se sta-bileasc[ în ora=ul Bucure=ti.

Familia Garabed =i BaidzarAbazian a fost o familie nume-roas[, cu copii mul\i - Agavni,Harutiun, Diruhi =i Hovsep - a=acum se obi=nuia în acele vremuri,care avea s[ se integreze rapid înrîndurile coloniei armene bucure=-tene devenind din primii ani de lastabilire una din familile cele maiactive din via\a comunit[\ii. AstfelBaidzar cu fetele Agavni =i Diru-hi vor face parte din organiza\ia deCerceta=i-Fete, Diruhi devenindchiar =efa de cerceta=i, Hovsepdin grupul de b[ie\i cerceta=i-ar-meni iar Harutiun, din UniuneaHomen[tmen =i toate organiza-\iile sportive ale comunit[\ii, caatlet, antrenor sau arbitru. }n anul1926, la 10 decembrie, se înfiin-

\eaz[ Corul „Komitas“ =i întreagafamilie Abazian se ]nscrie în rîn-durile Societa\ii corale. Cine av[zut =i ascultat corul nu poate s[nu-=i amintesc[ de Diruhi, înprimul rînd, mereu cu zimbetulpe buze, de Harutiun în ultimulrînd, în col\ul din dreapta, uitîn-du-se serios de sus sau de Hov-sep în rîndul din spate, cu obrajiiro=ii =i leg[nîndu-=i capul. Chiar=i Aida, fiica lui Harutiun, cu toa-te deficien\ele sale fizice, a fostpentru o perioad[ membr[ a coru-lui.

Cea mai proeminent[ membr[a familiei a fost totu=i Diruhi =iacesta datorit[ func\iei de înv[\[-toare pe care a de\inut-o timp deaproape 20 de ani la +coala Ar-mean[ din Capitala. }n aceast[ ca-litate Diruhi Abazian avut o acti-vitate foarte bogat[, de la organi-zarea de expozi\ii =i serb[ri =co-lare p]n[ la preg[tirea festivit[\ilorcomunit[\ii. Diruhi Abazian a fost=i instructoarea de dansuri arme-ne=ti a elevilor =colii =i a organi-za\iilor armene=ti din Bucure=ti.Din anul 1965, dup[ închiderea+colii Armene, o g[sim pe DiruhiAbazian lucrînd, pentru cî\iva ani,la ziarul „Nor Ghiank“ ca dactilo-

graf[ de limb[ armean[, ajutîndîn acela=i timp =i pe profesorul H.Dj. Siruni cu dactilografierea lu-cr[rilor sale de armenologie. Ve-nind vorba de prof. Siruni nu putems[ nu ar[t[m c[ Hovsep Abaziana fost acela care ani =i ani de zilei-a ajutat pe b[trînul profesor, ped-na N[vart =i pe Oriort Anjel,fiind în permanen\[ în casa lor.

}n anul 1981 Diruhi =i Hov-sep Abazian emigreaz[ în StateleUnite, la Los Angeles, unde aveaus[ tr[iasc[ peste 20 de ani, activifiind în continuare în via\a social[a comunit[\ii romanahailor dinAmerica. }n acest context s[ men-\ion[m c[ Hovsep Abazian a tra-dus în limba armean[ memoriileD-nei Elize Diradurian despre+coala Armean[ din Bucure=tiianilor cînd ea fusese directoare.

Dispari\ia lui Diruhi Abazianeste o pierdere =i pentru na\ia ar-mean[, pentru cauza armean[, cuea disp[rînd înc[ un supravie\ui-tor al genocidului, înc[ un martorocular al ororilor masacrelor, înc[un observator al deport[rilor =iatrocit[\ilor comise de turci.

Prin plecarea lui Diruhi Aba-zian se încheie =i un capitol im-portant din via\a familiei Abazian,ea fiind ultima reprezentant[ a ve-chii genera\ii a familiei. Dup[ Di-ruhi urma=i ai familiei r[mîn +a-hen Harutiunian =i Sona Harutiu-nian-Mardichian =i Aida =i GaroAbazian. Din aceast[ genera\ie aAbazienilor, purtator =i continua-tor al numelui r[mîne numai GaroAbazian, bine cunoscut în cercu-rile romanahailor pentru activita-tea sa din cadrul organiza\iei cul-turale „Raffi“ din Los Angeles,din al c[rui comitet de conduceref[cea parte.

De=i Diruhi Abazian pleac[dintre noi la o vîrst[ respectabil[,dispari\ia ei este o pierdere pentrunoi fo=tii ei elevi, deoarece odat[cu ea pleac[ =i o parte din noi, o

parte frumoas[ din via\a noastr[,o parte din vremea cînd eram co-pii plini de energie =i f[r[ griji, oparte din anii cînd eram mai ar-meni, cînd via\a din jurul nostru=i lumea pe care o cuno=team eranumai armeneasc[.

Edvard JEAMGOCIANNew York

Text realizat cu sprijinul unuigrup de fo=ti elevi.

* Rodosto - Tekirdagh. Ca-pital[ a provinciei cu acela=i nu-me, port la Marea Marmara înpartea European[ a Turciei, la 125km dep[rtare de Constantinopol.Ora= vechi fondat de coloni=tiigreci din Samos, cunoscut în anti-chitate cu numele de Bisanthe =ide Rhaedestus iar mai tîrziu deRodosto. Centru agricol =i comer-cial cî=tig[ importan\[ în timpulregatului Thracian. Din anul 1360face parte din Imperiul Otoman. }ntimpul r[zboiului Balcanic estecucerit, pentru o scurt[ perioad[,de bulgari, iar apoi de c[tre greci.Revenit la turci în anul 1923 i seschimb[ numele în Tekirdagh, careîn turce=te înseamn[ Muntele luiTekir.

}nainte de 1915, tr[iau în Ro-dosto 7000 de armeni care în pe-rioada masacrelor s]nt persecuta\i.Deport[rile din Rodosto încep pedata de 8 Septembrie 1915, perpet-uate fiind de Salim Pa=a =i Zeke-rie. Caravanele deport[rilor auurmat dou[ trasee, una pe drumulMuradl[rî, Bolis-Konia-Alep-Da-masc, iar a doua cu vaporul la Ni-comidia iar de acolo Meskene-Rak-ka-Der Zor. Urmare a deport[ri pieraproape 3000 de armeni. }n ora= seafl[ Biserica armean[ Sfînta Mariacare reprezenta =i loc de pelerinajpentru armenii din zon[.

IN MEMORIAM

Diruhi Abazian(18 Dec. 1910 – 23 Feb. 2005)

Familia eseistului Nicolae Balot[, descendent[ din ramura moldoveneasc[ a Dragomanilor

7Culturå ARARAT

Ap[rute c[tre sfîr=itul anului trecut laEditura Univers Enciclopedic, sub egidaAcademiei Române, primele dou[ volume– masive, elegante, de o \inut[ grafic[impecabil[ – ale Dic\ionarului General alLiteraturii Române (literele A, B =i C, D)reprezint[, orice s-ar spune, un evenimentcultural notabil, prefigurînd a=teptata fina-lizare a unui dic\ionar integral - dup[ cumputem citi =i în „Cuvîntul înainte“ semnatde coordonatorul general acad. Eugen Simion.Nu ne propunem aici o prezentare a dic-\ionarului, care continu[ întucîtva proiectullansat la sfîr=itul anilor ’70 de c[tre ie=ea-nul Dic\ionar al literaturii române de laorigini pîn[ la 1900 =i extinde aria de cu-prindere a ambi\iosului DSR elaborat subcoordonarea trioului Mircea Zaciu-Marian-Papahagi-Aurel Sasu. Ne-ar lua prea multepagini =i, oricum, chestiunile de metod[ =ide redactare, ca =i eventualele aspecte con-troversabile vor fi întoarse, sîntem con-vin=i, pe toate fe\ele de c[tre criticii =i is-toricii literari. Re\inem doar c[ avem de-aface cu un proiect totalizant, operînd cu unconcept foarte larg de literatur[, în careintr[ =i filozofia, folcloristica, gazet[ria etc.,în fine: un demers bazat pe o documenta\iebibliografic[ impresionant[, care-=i prop-une s[ acopere, sub toate aspectele semni-ficative, literatura român[ din toate zonelelocuite de români, inclusiv din exil =i dias-pora, de la origini pîn[ în prezent. Maimulte zeci de colaboratori de diferite vîrste=i calibre =i-au adus contribu\ia la acest efortconstructiv de mare anvergur[, care impu-ne =i, totodat[, oblig[. Se cuvine s[-i men-\ion[m cel pu\in pe membrii comitetului decoordonare =i revizie: Magdalena Bedrosian,

Mihai Cimpoi, Iordan Datcu, Gabriela Dr[-goi, Victor Durnea, Florin Faifer, Lauren\iuHanganu, Dan M[nuc[, Gabriela Om[t, Ro-dica Pandele, Remus Z[stroiu. Peste 1200de articole-titlu despre scriitori, curente li-terare =i publica\ii de profil, 350 de ilus-tra\ii, un volum enorm de informa\ii =i obibliografie adus[ la zi reprezint[, statisticvorbind, o performan\[ a acestei serii dic-\ionaristice proiectate în =ase volume. R[-mîn de evaluat, fire=te, „indicii“ acestei per-forman\e.

În cele ce urmeaz[, ne vom opri asuprasegmentului autorilor armeni prin=i înpaginile acestui proiect monumental cu am-bi\ii de exhaustivitate. E vorba, preciz[m,atît de etnici armeni propriu-zi=i cît =i deautori cu ascenden\[ armean[. Începem cufamilia Asachi, din care dic\ionarul îi re\i-ne (fire=te) pe Gheorghe Asachi, cu un spa-\iu consistent, =i pe fiica sa, traduc[toareaErmiona Asachi. Articolele sînt semnate deAlgeria Simota =i, respectiv, Leon Volo-vici, ultimul fiind de fapt preluat din Dic-\ionarul general al literaturii române pîn[la 1900 (1979) iar primul – o variant[ multprescurtat[, fapt explicabil prin ajustareapropor\iilor în economia unui ansamblumult mai vast. Atrage îns[ aten\ia „româ-nizarea“ prin nemen\ionarea originii etnicea familiei. Vezi, în acest sens, men\ionarealui Laz[r Asachievici, p[rintele lui Gheor-ghe, drept „Laz[r Asachi“. Un aspect desi-gur minor, dar care ar trebui, credem, co-rectat fie =i de dragul probit[\ii istorice. Lu-cru curios îns[: importantul traduc[tor =iorator Leon Asachi(evici), c[lug[rit în 1820sub numele de Leon, lipse=te din acestdic\ionar (nu =i din cel de la Ia=i, anterior

men\ionat), ceea ce, între noi fie vorba, nuprea cadreaz[ cu l[udabilele ambi\ii de ex-haustivitate ale prezentului proiect. De men-\ionat faptul c[ o parte dintre scrierile b[-trînului c[rturar (care p[reau la un momentdat în întregime pierdute) au fost reg[sitela începutul anilor ’80 de c[tre actualul mi-tropolit Antonie Pl[m[deal[, care le-a =i in-clus într-o frumoas[ monografie. Articolulrecent al lui Dumitru Micu despre VasileConta face, de asemenea, abstrac\ie de ori-ginea etnic[. Origine care nu mai este omi-s[ în cazul prozatorului, dramaturgului =i tra-duc[torului Edgar Theodor Aslan, al dra-maturgului =i publicistului Isaia C. Aslan saual traduc[torului Theodor Aslan (cu textepreluate din dic\ionarul ie=ean).

În privin\a membrilor familiei Acterian:Haig, Ar=avir =i Jeni, articolele semnate deFlorin Faifer (alt „co-artizan“ al dic\iona-rului de la Ia=i) se caracterizeaz[ prin pro-bitate. Odat[ disp[rut[ presiunea omoge-nizant[ a vechiului regim ceau=ist, armeni-tatea nu mai este – nu mai are cum fi – evi-

tat[. Iat[ un fragment din articolul despre„fiin\a greu de mul\umit“ =i iubirea ei pen-tru pe atunci tîn[rul filozof Alexandru (S[n-duc) Dragomir: „Luînd închipuirile dreptadev[r, «armeanca» tr[ie=te mistuitor, pîn[la orbire, un sentiment care îi procur[ deza-m[giri =i sfî=ieri în suit[“. Regret[m totu=ispa\iile mult prea mici atribuite celor trei,mai ales lui Jeni =i lui Ar=avir, în condi\iileîn care tot felul de anonimi =i autori netinferiori (un exemplu strident între multealtele: penibilul veleitar Nicolae Danciu Pet-niceanu, contemporanul nostru) beneficia-z[ de aten\ii sensibil sporite.

Întîlnim, cu pl[cere, semnalat[ revistaArarat (articol succint semnat de MirceaPopa), îns[ remarc[m (cu nepl[cere…) fap-tul c[ istoria pubica\iei se opre=te la 1942.Chiar nu are de-a face nimic cu cultura ro-mân[ edi\ia de dup[ 1990 pentru a meritam[car o consemnare?

Prozatorul +tefan Agopian se bucur[ deo aten\ie meritat[: articolul semnat de Mo-nica Spiridon onoreaz[, f[r[ doar =i poate,personalitatea unuia dintre cei mai „arti=ti“=i mai spectaculos-fanta=ti autori ai no=tri,îns[ nu comenteaz[ scrieri precum Ziuamîniei (1979) =i Însemn[ri din Sodoma(1994, scris îns[ în anii ’70) =i nu a maiapucat s[ „prind[“ dramatiz[rile din volu-mul Republica pe e=afod sau romanul Fric(ad[ugate îns[ la lista de scrieri).

Un alt autor armean prezent în acestdic\ionar este Vartan Arachelian, care be-neficiaz[ de aten\ia =i competen\a unui cer-cet[tor serios =i profesionist precum Nico-lae Mecu. O absen\[ regretabil[ este înschimb cea a lui Gabriel Diradurian.

Oprim aici lista, desigur incomplet[, aobserva\iilor. Vom reveni îns[, neap[rat, cuun alt prilej. Alte volume din seria celor=ase proiectate sînt deja pe drum…

Cristina MANUK

Scriitori =i oameni de cultur[ armeniîn Dic\ionarul General al Literaturii Române

Am citit articolul semnat de Ion Rogojanu, O bijuterie aBucure=tiului, Casa Melik. El reia informa\iile din alte rela-t[ri din presa scris[ sau electronic[. În circumstan\e normalear trebui s[ ne bucur[m, ca armeni, de înmul\irea referirilordin ultimul timp la acest unicat arhitectonic care,s[ pre-ciz[m,face parte din patrimoniul comunit[\ii armene. Numaic[ istoria acestui unicat are =i o fa\[ trist[ despre care, cusau f[r[ inten\ie, este eludat[ în aceste produc\ii publicis-tice. E vorba despre abuzul prin care aceast[ proprietateaflat[ zeci de ani în mo=tenirea Bisericii Armene a fost tre-cut[ în proprietatea Sfatului Popular al municipiului Bucu-re=ti în anii ’60. La 2 ani dup[ confiscare Episcopia Armean[a fost constr]ns[ s[ semneze un act de dona\ie pe care, iat[,de mai mul\i ani încerc[m s[-l anul[m prin Justi\ie. Procesulse afl[ în curs la Înalta Curte de Casa\ie =i Justi\ie. Delocînt]mpl[tor, ori de c]te ori vine sorocul unui nou termen dejudecat[, în presa scris[, sau la o televiziune na\ional[, apa-re un reportaj elogios nu doar despre trecutul acestui edificiu,dar =i despre muzeul pe care-l g[zduie=te de c]nd am pornitdemersurile de recuperare! Am cerut acum 3 ani lui DumitruTinu s[ publice o astfel de rectificare dup[ ce Adev[rul s-areferit la istoria cl[dirii =i destina\ia sa cultural[ de azi dar,din p[cate, ne-a fost refuzat[ corec\ia necesar[.

Revenind la reportajul dumneavoastr[, cred c[ articolular fi trebuit înso\it de o not[ a redac\iei prin care s[ se pre-cizeze destinul vitreg pe care l-a avut aceast[ proprietate acomunit[\ii armene. V[ rog s[ da\i publicit[\ii aceast[ not[.M[car o publica\ie armean[ s[ fac[ excep\ie =i s[ dejoaceacreditarea prin cuv]ntul tip[rit a unui raport petrecut în ve-chiul regim =i prelungit prin complicitatea autorit[\ilor de azi!

Cu cele mai bune sentimente, Vartan Arachelian, vice-pre=edinte al Consiliului

Eparhial al Bisericii Apostolice Armene din România.

C{TRE REDAC|IA REVISTEI ARARAT

PrecizareRevista Ararat a publicat ]n ultimii 15 ani mai multe articole ]n

care a f[cut men\iunea privind adev[ratul proprietar al Casei Melik.Amintim din =irul acestor articole pe cel publicat ]n num[rul 9 din 1994sub semn[tura scriitorului Bedros Horasangian cu titlul „Casa Melik =imistific[rile“. Materialul publicat (O bijuterie a Bucure=tiului, CasaMelik) despre care se face referire nu se dore=te a fi dec]t un argument]n dorin\a de a sublinia ]nc[ o dat[ valoarea de patrimoniu a acesteicase. R[m]nem deschi=i ]n continuare oric[ror dezbateri legate desitua\ia juridic[ a acestui imobil care sper[m s[ revin[ proprietaruluide drept adic[ Bisericii Armene din Rom`nia.

}n primele luni ale acestui anam avut satisfac\ia de a-l ascultape baritonul Eduard Tumagian ]ndou[ produc\ii de oper[ pe sce-nele bucure=tene. Cu OrchestraNa\ional[ Radio sub bagheta luiMilen Nahev apreciatul c]nt[re\]mpreun[ cu soprana Elena Mo-suc au interpretat rolurile princi-pale din opera <Puritanii> de Bellini,oper[ reprezentativ[ a bel-canto-ului italian. Dup[ un scurt r[stimpEduard Tumagian, ]n ziua aniver-s[rii sale a fost protagonistul spec-tacolului <Simon Boccanegra> deVerdi pe scena Operei Na\ional[din Bucure=ti. +i iat[ c[ ]n ultimazi a lunii martie 2005, pe scenaStudioului de concerte <MihailJora> baritonul Eduard Tumagiana excelat ]ntr-un program de<chanson>-uri din repertoriulmuzical modern francez al seco-lului al XX-lea, ]n concertul sim-fonic al Orchestrei de Camer[ Ra-dio, dirijat de Cristian Mandeal.

Programul propus pentru acestconcert vocal-simfonic cuprindelucr[ri de compozitori francezi,care au creat ]n ultima perioad[ asecolului XIX =i mai ales ]n pri-ma jum[tate a secolului XX, in-fluen\]ndu-se reciproc ]n activita-tea componistic[.

Concertul s-a deschis poate culucrarea cea mai pu\in reprezen-tativ[, pentru m[nunchiul de com-pozitori francezi pe care i-am as-cultat. <Concertul pentru Orchestr[mic[> de Albert Roussel scris ]n1927 ]ntr-un aluziv neoclasicism, darpu\in expresiv. Este structurat ]ntrei p[r\i, mi=cat-lent-mi=cat, ulti-ma parte Presto fiind animat[,]ntr-un duo armonios ]n care rit-murile melodice alterneaz[ de lacorzi la sufl[tori =i ]napoi.

A urmat concuren\a francez[la muzica de film pentru produc-\ia cinematografic[ despre Cer-vantes a regizorului german G.W. Pabst, av]ndu-l ca interpret pecelebrul bas rus +aliapin. Coman-da a fost lansat[ pentru MauriceRavel, dar mai prompt t]n[rulJacques Ibest a compus ciclul<C]ntecele lui Don Quichotte>,care a fost preluat ]n filmul luiPabst Ravel =i-a continuat munca]nceput[ =i a definitivat =i el ci-clul <Don Quichotte c[tre Dulci-neea>, care a constituit ultima sacompozi\ie ]naintea mor\ii, sur-venite ]n 1937. Aceste dou[ ci-cluri vocale pentru voce b[rb[-teasc[ =i orchestr[ au fost inter-pretate, ]n simfonicul dirijat deCristian Mandeal, de c[tre excep-\ionalul bariton Eduard Tumagian.Ciclul lui Ibest format din patruc]ntece are un <discret parfum mo-dal iberic>, este mai pu\in expre-siv, dar de un lirism marcat maiales de acompaniamentul harpei]n primul c]ntec =i de patosulcelui ultim, un fel de testamentspiritual al eroului. Ciclul rave-lian alc[tuit din trei c]ntece esteritmat, suger]nd, ]n primul r]ndflamenco, este patetic ]n rug[ciu-nea median[ =i ]n ritm franco-spaniol expresiv ]n ultimul. EduardTumagian a redat cu mult[ expre-sie caracterul celor dou[ cicluri,liric =i discret ]n cel a lui Ibet =icu mult patos, expresiv =i cu jocde scen[ ]n c]ntecele lui Ravel,aplaudat cu frenezie =i prelung.

Compozi\ia <Col\ul Copiilor>de Claude Debussy a ]ncheiat con-certul de muzic[ francez[, com-pozitorul <vag impresionist> fiindcel mai <b[tr]n> din m[nunchiulde patru compozitori prezen\i ]nprogram. De altfel Debussy =i

Ravel care au dominat muzica fran-cez[ ]n epoca 1850-1950 nu s-auignorat, deoarece deseori s-a subli-niat c[ Ravel este debussyan, ca=i Debussy ravelian. <Col\ul Copii-lor> este o suit[ de =ase scenepentru copii, <o carte cu pozesonore>, scris[ de Debussy pen-tru pian. André Caplet era unmare =ef de orchestr[ de taliemondial[ la ]nceputul secoluluiXX =i a ]ntocmit o serie de reduc-\ii pentru pian a lucr[rilor simfo-nice debussyene. De data aceasta]n sens invers el a orchestrat <Col-\ul Copiilor>, form[ simfonic[ pecare Debussy =i-a ]nsu=it-o =i adirijat-o ]n premier[. Debussy aremulte crea\ii majore, dintre caremen\ion[m drama liric[ „Pelléas=i Mélisandea“ =i poemul simfonic„Preludiu la dup[-amiaza unuifaun“, printre care aceste miniaturitransformate ]n <muzic[ simfon-ic[> se pierd, dar amintesc despretandre\ea unei epoci fericite dinvia\[. Orchestra de Camer[ Radioa executat cu acuare\e muzical[suita de scene, accentuat[ de ges-tica at]t de expresiv[ a dirijoruluiCristian Mandeal, care antrenat ]nritmuri =i melodii, a schi\at chiarun <Cakewalk> ]n ultima parte asuitei.

Un concert simfonic de apre-ciat[ valoare artistic[ ce ne-a maiscos din tiparele clasico-roman-tice la care au contribuit pe deo-parte compozi\iile franceze mo-derne cuprinse ]n program, iar pede alta – presta\ia muzical[ aOrchestrei de Camer[ Radio adirijorului Cristian Mandeal =ivocea p[trunz[toare =i deosebitde nuan\at[ a baritonului EduardTumagian.

Eugen TODEA

Concert de muzic[ francez[ cu EDUARD TUMAGIAN

8 ARARAT In memoriam

Monseniore,Duminic[, 3 aprilie, credincio-

=ii Bisericii Armene din Bucure=tis-au str]ns îndolia\i în fa\a altaru-lui Catedralei Armene din Bucure=tipentru a în[l\a împreun[ cu p[sto-rii lor pioas[ rug[ciune pentru acelace a fost =i va r[m]ne mereu pen-tru noi un frate iubit al neamuluinostru =i un simbol de ne=ters aliubirii =i unit[\ii între biserici =ipopoare, Sanctitatea Sa, Sf]ntulP[rinte Papa Ioan Paul al II-lea.

Av]nd pe deget inelul d[ruitde Sanctitatea Sa =i astfel plin de

puterea =i emo\ia unei întîlniri tre-cute =i de neuitat pe care am avut-ocu Sf]ntul P[rinte, le-am vorbit cre-dincio=ilor armeni despre via\a =iîmplinirile sale, despre sacrificiulp[rintesc, despre truda apostolic[a Sf]ntului P[rinte în slujba p[cii=i a iubirii, a toleran\ei =i a spiritu-lui ecumenic. Iar la sf]r=itul litur-ghiei, împov[ra\i de greaua pier-dere, ne-am unit glasurile, cler =imireni, în slujba de recviem pen-tru m]ntuirea sufletului s[u.

Ne afl[m al[turi de Voi, Mon-seniore, =i al[turi de întreaga su-

flare catolic[, în aceste momentede grea cump[n[ =i de doliu =i nerug[m împreun[ pentru paceasufletului s[u =i pentru slavaBisericii.

Dumnezeu s[-l ierte iar vou[ s[ v[ d[ruiasc[ putere =i m]ng]iere!V[ s[rut[ fr[\e=te în numele s[u

=i al poporului armean credincios,

ARHIEPISCOPDIRAYR MARDICHIAN

Arhiepiscopul Bisericilor Armene

din Rom`nia =i Bulgaria

}n ziua de 2 aprilie, 2005, Papa Ioan Paul al II-lea,un mare propov[duitor al p[cii =i ]n\elegerii ]ntreoameni, un mare sus\in[tor al celor oprima\i dar =ial valorilor cre=tine, ne-a p[r[sit.

}ntreaga omenire cunoa=te activitatea Marelui Pap[disp[rut, contribu\ia sa la pr[bu=irea dictaturilor co-muniste din Europa de Est, la o mai bun[ ]n\elegere]ntre popoarele lumii, la apropiere ]ntre toate biseri-cile =i religiile =i, tocmai din aceast[ cauz[, a= vrea s[m[ refer ]n cele ce urmeaz[, la faptul c[ Papa IoanPaul al II-lea a fost un mare prieten al Armeniei, alarmenilor, un profund cunosc[tor al istoriei noastre.

Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul pap[ care avizitat Armenia ]n Septembrie 2001. }n cursul acesteivizite istorice, el a subliniat faptul c[ exterminarea a1.5 milioane de armeni ]n 1915, a reprezentat primulGenocid al secolului XX. El a \inut s[ viziteze mo-numentul memorial de la Dzidzernagapert (Erevan)]nchinat celor ce au pierit ]n cursulacestor masacre, s-a ]nchinat ]n fa\aflac[rii ve=nice ce arde ]n centrulacestui monument sf]nt pentru ar-meni =i s-a rugat ca Bunul Dum-nezeu s[ „protejeze pe locuitoriiacestui p[m]nt care, de secole, au pusat]ta credin\[ =i n[dejde ]n EL“. Con-tinu]nd, Papa a rugat pe Cel de Suss[ „=tearg[ orice lacrim[ din ochiilor (armenilor) =i s[ le d[ruiasc[ ovia\[ care s[ d[inuie pe vecie“.

Printre multele dovezi ale prieteniei pe care Papaa nutrit-o pentru armeni, merit[ semnalate multiple-le vizite ]ntreprinse la Vatican de c[tre conduc[toriiArmeniei =i ai Bisericii Armene =i faptul c[, ]n acestan, din ini\iativa sa, imensa statuie din marmur[ aSf. Grigore Ilumin[torul, p[rintele Bisericii Armene,a fost instalat[ ]n galeria sfin\ilor din Catedrala Sf.Petru din Vatican.

A= vrea s[ ]nchei aceste c]teva r]nduri cu cuvintelePapei rostite pe aeroportul Zvartno\, la plecarea sa dinArmenia: „Dragi prieteni armeni, pastra\i-v[ speran\a“.

Eu cred c[ nu pot exista cuvinte mai ]n\eleptecare s[ ne fac[ pe noi armenii din lumea ]ntreag[ s[mergem ]nainte, s[ muncim, s[ lupt[m, s[ facem totposibilul ca ruga Papei ca Armenia =i armenii s[d[inuie pe vecie, s[ se ]mplineasc[.

Lani= Anton +AHAZIZIAN,Toronto,

‚…ƒ În îndelungata sa istorie, poporul armean a pl[tit un pre\scump pentru fidelitatea fa\[ de propria sa identitate. Ajunge s[ neg]ndim la însp[im]nt[toarea exterminare în mas[ suferit[ la începu-tul secolului al XX-lea. Pentru amintirea ve=nic[ a acelor victime -circa un milion =i jum[tate în doar trei ani - aproape de capitalaErevan se înal\[ un solemn memorial, unde, împreun[ cu Catolico-sul Tuturor Armenilor, am în[l\at o rug[ciune intens[ pentru ceimor\i =i pentru pace în lume. ‚…ƒ

Ultima etap[ a c[l[toriei mele apostolice a constituit-o M[n[sti-rea Khor Virap, expresie care înseamn[ „f]nt]na ad]nc[“. Acolo, con-form tradi\iei, se afl[ pu\ul ad]nc de 40 de metri în care regele Ti-ridate al III-lea l-a \inut prizonier pe Sf]ntul Grigore Lumin[toruldin cauza credin\ei sale în Cristos, p]n[ c]nd Sf]ntul, prin rug[ciunilesale, i-a mijlocit o vindecare extraordinar[, regele convertindu-se =ibotez]ndu-e împreun[ cu familia sa =i cu tot poporul. Acolo, ca unsimbol al credin\ei cu care Grigore i-a luminat pe armeni, mi-a fostînm]nat[ o f[clie, pe care am a=ezat-o în mod solemn în noua capel[din Aula Sinodului Episcopilor. Lumina aceea arde de 17 secole!Arde în lume de dou[ mii de ani! Nou[, cre=tinilor, preaiubi\i fra\i=i surori, ni se cere nu s[ o ascundem, ci s[ o aliment[m, pentru aorienta mersul omenirii pe c[ile adev[rului, iubirii =i p[cii!

PAPA IOAN PAUL AL II-LEA

La despqr]irea de Papa Ioan Paul al II-lea, un prieten al armenilor

ComunicatDuminic[, 3 aprilie, în Cate-

drala armean[ „Sfin\ii ArhangheliMihail =i Gavriil“ din Bucure=ti,a avut loc slujba de recviem pentruodihna sufletului celui care a fost=i va r[m]ne un frate al Bisericii=i neamului nostru, un apostol alp[cii, fraternit[\ii =i iubirii întrebiserici =i popoare, Sf]ntul P[rin-te Papa Ioan Paul al II-lea.

În timpul predicii, Înalt Prea-sfin\ia Sa Arhiepiscopul DirayrMardichian, purt]nd pe dreaptasfin\it[ inelul arhiepiscopal d[ruitde Sanctitatea Sa în timpul viziteiSf]ntului P[rinte în Armenia, avorbit credincio=ilor despre per-sonalitatea =i misiunea apostolic[în slujba umanit[\ii =i a iubiriicre=tine pe care acesta a purtat-op]n[ la ultima b[taie a inimii salemult încercate.

Tot atunci, Înalt Preasfin\ia SaArhiepiscopul Dirayr Mardichian,a îndemnat poporul credincios larug[ciune pentru cei trei tineri careau fost r[pi\i în Irak, jurnali=ti,printre care se afl[ =i fiul comuni-t[\ii noastre Eduard Ovidiu Oha-nesian. Astfel, to\i enoria=ii =i cle-rul s-au rugat pentru întoarcereagrabnic[ =i în siguran\[ a celor cese afl[ în primejdie.

Consiliul Eparhial

NUN|IATURA APOSTOLIC{ DIN ROMÂNIAMONSENIORULUI JEANN CLAUDE PERISSET

NUN|IU APOSTOLIC

27 septembrie,Ecimiadzin

Papa Ioan Paulal II-lea

a oficiat Missa]n rit latinal[turi de

monseniorulDer Nersessian,

episcopularmenilor

catolici din Armenia

]n fa\a MareluiAltar exterior

de laEcimiadzin ]nprezen\a unui

mare num[r decredincio=i

catolici veni\inu doar din

Armenia ci =idin \[ri vecine.

19 ianuarie 2005, Vatican. Papa Ioan Paul al II-lea a asistat

la dezvelirea statuii Sf]ntului Grigore Lumin[torul

din Bazilica Sf]ntul Petru din Vatican.

Catolicosul Karekin al II-lea al[turi de Papa Ioan Paul al II-lea,Erevan, 25 septembrie 2001

Fondat în 1924 (serie nouå)ARARATPeriodic

al UniuniiArmenilor

din România

Supliment

16-30 aprilie 2005

Nu credem c[ ]n ultimii 15 ani, ca s[ nuspun mai mult, s-au organizat ]n Bucu-

re=ti at]tea manifest[ri av]nd ca scop prin-cipal comemorarea Genocidului s[v]r=it ]n1915 ]mpotriva poporului armean. Poate c[]mplinirea a 90 de ani de la declan=areacrimelor ]mpotriva armenilor ne-au mobi-lizat ]n a ar[ta c[ nu uit[m tragedia noastr[dar, ]n acela=i timp, dorim s[ fie cunoscut[=i ]n aceast[ \ar[. Pentru c[ ]n anii ce autrecut ]n afar[ de revistele noastre sau de

c]teva c[r\i ap[rute, pe care nici m[car nule-am lansat, nu prea am excelat ]n a neface auzit glasul c]nd vine vorba de Geno-cid. Dar iat[ c[ o atitudine pozitiv[ venit[din partea c]torva inimo=i cona\ionali a por-nit, ]n acest an, „motorul“ ac\iunilor dedi-cate tragediei noatre. De=i manifest[rile de

comemorare au avut loc ]ntr-un moment ]ncare mass-media rom`neasc[ se concentrape congresul PSD sau pe tragedia ziari=tilorrom`ni r[pi\i ]n Irak - printre care se afl[ =iun t[n[r de origine armean[ - totu=i amreu=it s[ facem cunoscut demersul nostru]n societatea rom`neasc[. Printr-o expozi\ie,

un simpozion, dezvelirea unui monument=i aprinderea unor lum]n[ri ]n fa\a sediuluiSenatului Rom`niei. Dar ac\iuni de come-morare au fost organizate =i la Constan\a,Ia=i, Cluj, Gala\i =i Pite=ti. Acestor eveni-mente am dedicat cea mai mare parte apaginilor suplimentului de fa\[ pentru c[un astfel de demers nu a mai avut loc ]ncomunitatea noastr[, ]ndr[znesc s[ spun,de peste 50 de ani.

Mihai STEPAN-CAZAZIAN

TREI ZILE DE AC|IUNI DEDICATE GENOCIDULUI

Cui =i de ce ]i trebuie recunoa=terea

genocidului?

Pe 24 aprilie, ]n ]ntreaga lume a fost mar-cat[ cea de a 90-a comemorare a geno-

cidului armean. De la Erevan p]n[ la LosAngeles, trec]nd prin Moscova =i Paris, auavut loc manifest[ri comemorative menites[ dea un =i mai puternic impuls campanieipentru recunoa=terea interna\ional[ agenocidului. Trebuie bine ]n\eles c[ nece-sitatea recunoa=terii interna\ionale a geno-cidului nu eman[ doar din nevoia de repa-ra\ie moral[ a diasporei, dar =i din intere-sele pragmatice ale statului armean de ast[zi.Dac[ p]n[ la apari\ia Armeniei indepen-dente eforturile debile ale diasporei au datextrem de pu\ine =i nesemnificative rezul-tate, odat[ cu instalarea ]n fotoliul prezi-den\ial de la Erevan a lui Robert Kocearian=i transformarea recunoa=terii interna\io-nale a genocidului ]n prioritate a politiciiexterne a \[rii chestiunea a c[p[tat o nou[greutate interna\ional[. Nu numai c[ orga-niza\iile de lobby armene=ti au c[p[tat spri-jinul oficial al Erevanului, dar, prin gurapre=edintelui, a ministrului de externe saua =efilor delega\iilor parlamentare, reven-dic[rile armene=ti au fost auzite de la tri-buna Organiza\iei Na\iunilor Unite, la sum-miturile Organiza\iei pentru Securitate =iCooperare ]n Europa sau la Adunarea Parla-mentar[ a Consiliului Europei. La Casa Alb[sau la palatul Elysée, armenii nu mai tre-buiau s[ cer=easc[ bun[voin\a vreunui dem-nitar pentru a-=i transmite p[surile la celmai ]nalt nivel. Chestiunea armean[ aveaacces direct pe covorul ro=u. Iar rezultateleau ]nceput s[ apar[, ]n ultima perioad[ ]n-trec]nd poate =i cele mai optimiste a=tept[ri.

Revenind la ]ntrebarea <cui =i de ce ]itrebuie recunoa=terea interna\ional[ a ge-nocidului?>, s[ vedem de ce statul armeaneste principalul beneficiar al acestui pro-ces. Din 1991 ]ncoace, Turcia duce fa\[ deArmenia o politic[ agresiv[, de sus\ineretotal[ a Azerbaidjanului ]n conflictul dinKarabagh. }n ciuda faptului c[ este parten-er al Armeniei ]n Organiza\ia Mondial[ aComer\ului, Turcia ]ncalc[ regulamentulacestei organiza\ii =i nu ridic[ blocada ]m-potriva Armeniei. }n paralel, Ankara con-di\ioneaz[ stabilirea rela\iilor diplomaticecu Erevanul de predarea Karabaghului Azer-baidjanului =i de renun\area la subiectul ge-nocidului. S[ nu uit[m c[, ]n dreptul inter-na\ional, refuzul stabilirii rela\iilor diploma-tice =i, mai ales, blocada unei \[ri vecines]nt considerate ca acte de r[zboi. A=adar,ast[zi Turcia se poart[ fa\[ de Armenia cao \ar[ agresoare, f[r[ ca nimeni s[ o sanc-\ioneze ]n mod concret. Dac[ la toate acesteane amintim =i de faptul c[ fostul pre=edinteturc, defunctul Turgut Özal, pl[nuia o in-terven\ie militar[ ]n conflictul din Kara-bagh, vedem greutatea diplomatic[ pe carear avea-o o puternic[ recunoa=tere interna-\ional[ a genocidului. Prin condamnareainterna\ional[ a extermin[rii armenilor ]ntimpul primului r[zboi mondial, Turcia tre-buie s[-=i capete eticheta meritat[ de statagresor fa\[ de armeni =i Armenia, ceea ce,]n perspectiva evolu\iilor viitoare ale con-flictului din Karabagh, ar constitui o anu-mit[ garan\ie politic[ de temperare a pof-telor interven\ioniste ale Ankarei. }n 1993,Turgut Özal se putea g]ndi lini=tit la inva-darea Armeniei, el trebuind s[ se <team[>doar de protestul diplomatic al Uruguayului=i Ciprului. Ast[zi, Fran\a, Italia, Belgia,

MIZA LUI 24 APRILIE

Vartan MARTAIAN(continuare ]n pagina 7)

Monumentul Genocidului ridicat ]n curtea Catedralei Armene din Bucure=ti (Foto: Mihai Gheorghiu)

Bucure=ti, 24 aprilie 2005, ]n fa\a Senatului Rom`niei (Foto: Mihai Gheorghiu)

2 ARARAT Supliment

}n holul Teatrului Na\ional din Bucu-re=ti a avut loc vineri 22 aprilie vernisajulexpozi\iei Armenii ]n Rom`nia. M[rturii=i destine. Expozi\ia a fost realizat[ de Uniu-nea Armenilor din Rom`nia ]mpreun[ cuArhiepiscopia Bisericii Armene din Rom`-nia. Pe un panou central al expozi\iei seputeau vedea fotografii document din 1915]nf[\i=]nd imagini ale tragediei armene dar=i monumentul de la Erevan ]nchinat Geno-cidului. Simbolic ]n fa\a panoului au fosta=ezate o candel[ aprins[, un drapel arme-nesc =i o coroni\[ de brad. Pe panou se maiputeau citi c]teva fraze spuse de Papa IoanPaul al II-lea, Henry Morgenthau, ambasa-dor al SUA ]n Imperiul Otoman ]ntre anii1913-1916, Fridtjof Nansen =i istoricul Ar-nold J.Toynbee care vorbesc despre trage-dia armenilor. Pe un alt panou am putut ve-dea copia articolului din ziarul Adev[rul(din 23 decembrie 1915) ]n care se vorbe=-te despre exterminarea poporului armean.M[rturiile despre supravie\uitorii Genoci-dului, veni\i dup[ 1915 ]n Rom`nia, se pu-teau vedea ]n fotografiile reprezent]nd Or-felinatul de la Strunga (jud. Roman) sauimaginea unui grup de copii sosi\i ]n portulConstan\a ]n 1920. De asemeni ]n vitrineau fost expuse: un pa=aport Nansen ce aapar\inut lui Dicran Martaian, un certificatde „onorabilitate =i bun[ purtare“ emis deUniunea armenilor ]n 1925, o legitima\ieemis[ tot de UAR ]n 1920 dar =i un pa-=aport eliberat de reprezentan\a diplomati-c[ a Armeniei la Constantinopol, ]n 1922,

pentru o familie de armeni ce dorea s[ vin[]n Rom`nia. }ntr-o alt[ vitrin[ au fost ex-puse c]teva c[r\i ap[rute ]n Diaspora =iRom`nia care au tratat subiectul genocidului.Din p[cate volumul Istoria unui Genocidaproape ignorat de Sergiu Selian ce urmas[ fie prezentat ]n ziua vernisajului nu aap[rut din motive independente de voin\aEditurii Ararat. Dar anul comemor[rii Ge-nocidului nu s-a ]ncheiat a=a c[ vom alegeun alt moment pentru a lansa aceast[ carte.Principala sec\iune a expozi\iei s-a dorit a fiun scurt istoric ]n imagini sau obiecte reli-gioase a existen\ei acestei comunit[\i pe te-ritoriul Rom`niei. Prin fotografii, prezent]ndpersonalit[\i ale comunit[\ii sau l[ca=e decult, prin obiecte religioase sau c[r\i vechivizitatorii au putut p[trunde ]n istoria uneicomunit[\i respectate pe aceste meleaguri.Sigur c[ spa\iul de expozi\ie =i timpul des-tul de scurt avut la dispozi\ie de organiza-tori nu a permis o prezentare mai ampl[ a co-munit[\ii armene. Dar, credem scopul acesteiini\iative a fost atins mai ales c[ amplasa-rea expozi\iei ]n holul Na\ionalului bucure=-tean a permis unui mare num[r de vizitato-ri, m[car veni\i la spectacole de teatru, s[vizioneze aceste m[rturii ale armenilor dinRom`nia. Trebuie subliniat aici =i totodat[aduse mul\umiri conducerii Teatrului Na-

\ional din Bucure=ti care ne-a g[zduit dar=i domnului Mihai Oroveanu, director alMuzeului Na\ional de Art[ Contemporan[=i al Funda\iei ARTEXPO care ne-a ajutat]n realizarea acestei expozi\ii. De asemenitrebuie subliniat c[ materialul fotografic afost selectat =i pus la dispozi\ie de redac\iaArarat, c]teva documente =i c[r\i au fostoferite spre expunere de Arhiva Cultural[Rom`n[ iar piesele de cult =i manuscriseleprezentate au fost aduse de la Muzeul Epar-hiei Armene. Toate acestea nu puteau fi ex-puse f[r[ o atent[ supraveghere a obiectelor,deosebit de valoroase, asigurat[ pe tot par-cursul expozi\iei de firma de paz[ Scor-

sese. Mul\umiri =i societ[\ii Romart SRLconduse de dl Bergi Abagian care a adusc]teva covoare, cu motive orientale ce aucompletat ]ntr-un mod fericit aspectul ge-neral al expozi\iei.

Lu[ri de cuv]nt

}n deschiderea expozi\iei a vorbit dom-nul Vartan Arachelian, vice-pre=edinte alConsiliului Eparhial al Bisericii Armenedin Rom`nia care a subliniat c[:

„(…) Aceast[ expozi\ie organizat[ acumvine dup[ cea care a fost realizat[ ]n Bucu-re=ti acum 75 de ani c]nd comunitatea ar-mean[ era mult mai numeroas[. (…)

Nu putem avea o dimensiune real[ acomunit[\ii armene din Rom`nia dac[ nuam aminti c[ o mare parte a membrilor s[iau sosit ]n aceast[ \ar[ ospitalier[ dup[ Ge-nocidul din 1915 care, acum, la 24 aprilie,comemor[m 90 de ani de la s[v]r=irea sa.“

}n fa\a celor prezen\i precum =i a re-prezentan\ilor misiunilor diplomatice careau participat la vernisaj, ambasadorul Re-publicii Armenia la Bucure=ti, excelen\a saYeghishe Sargsyan a spus:

„Pentru mine este o mare pl[cere s[ amposibilitatea de a vorbi cu prilejul deschi-derii expozi\iei, care ne permite o scurt[

trecere ]n revist[ a istoriei comunit[\ii ar-mene din Rom`nia. O comunitate cu tra-di\ii bogate ]n coexisten\a cu prietenosulpopor rom`n =i care ]mparte cu el valoricomune.

Cum se poate vedea din exponate, isto-ria acestei comunit[\i este o parte a na\iuniiarmene, precum este =i rela\ia armeano-ro-m`n[.

Exist[ dou[ motive principale care i-audus pe armeni departe de patria lor. }nprimul r`nd: conduc[torii din diferite \[ri i-au invitat pe comercian\ii =i pe me=te=u-garii armeni s[ participe la dezvoltarea co-mer\ului =i a me=te=ugurilor ]n \[rile lor,acord`ndu-le un rol special ]n rela\iile co-merciale dintre est =i vest. Acela=i lucru s-a]nt]mplat ]n Principatul Moldovei. Domni-torul Moldovei Alexandru cel Bun a acor-dat armenilor privilegii =i i-a scutit de plataimpozitelor =i taxelor. }n Hrisovul dom-nesc din anul 1401 el =i-a dat acordul pen-tru ca Episcopul armean s[ poate fi numitconduc[tor al Bisericii Apostolice Armene]n Suceava, capitala Moldovei. }ncep]nd cuaceast[ perioad[, se poate vorbi despre ocomunitate armean[ organizat[ ]n Moldo-va. Aceste tendin\e au continuat, mai ales,]n timpul domniei lui +tefan cel Mare, ]n adoua parte a secolului XVI. Descriind im-portan\a comer\ului =i a economiei ]n crea-rea Principatului Moldovei, vestitul istoric=i om de stat Nicolae Iorga a men\ionat ro-lul special pe care l-au avut armenii ]n acestproces. Armenii au servit ]ntotdeauna onestnoii lor patrii ]n toate domeniile vie\ii, p[s-tr]ndu-=i identitatea na\ional[, religia, cul-tura =i tradi\iile.

Al doilea motiv nefericit care i-a deter-minat pe armeni s[-=i p[r[seasc[ patriaconsta ]n situa\ia geopolitic[ =i economico-social[ nefavorabil[ din Armenia ]n dife-rite perioade ale istoriei sale, ]n special ]nEvul Mediu, fiind ocupat[ =i ]mp[r\it[ de

diferite puteri. }n mare parte comunitateaarmean[ din Rom`nia este alc[tuit[ din des-cenden\i ai celor care au supravie\uit Geno-cidului din Imperiul Otoman ]n anul 1915,c]nd au fost uci=i 1,5 milioane de armeni:b[rba\i, femei, b[tr]ni =i copii, reprezent]nddou[ treimi din popula\ia armean[ din Tur-cia, fiind distruse ora=ele, satele, bisericile=i =colile lor. Numai o mic[ parte a supravie-\uit masacrelor organizate =i a g[sit refugiu]n \[ri prietenoase, precum Rom`nia. Dup[acest prim Genocid al secolului XX, mii derefugia\i armeni au ajuns ]n Rom`nia.

Dup[ 90 de ani de la aceast[ tragedie,este obliga\ia mea de a exprima ]nc[ o dat[Rom`niei, altor \[ri din toat[ lumea =i mul-tor personalit[\i, apar\in]nd diferitelor na-\iuni, sincera mea apreciere a umanitaris-mului lor, inclusiv unor pe simpli turci care=i-au riscat via\a salv]nd vie\i armene=ti.

Fiind o parte integrant[ a vie\ii contem-porane a societ[\ii rom`ne=ti comunitateaarmean[ a jucat un rol important ]n dez-voltarea rela\iilor de prietenie tradi\ional[armeano-rom`n[, care au c[p[tat o nou[ ex-presie dup[ independen\a Armeniei =i sta-bilirea celei de-a III-a Republicii ]n anul1991. De 15 ani ]ntre noi exist[ rela\ii bila-terale ]ncununate de succes ]n toate dome-niile vie\ii care, s]nt convins, vor aduce noirealiz[ri ]n beneficiul popoarelor noastreprietene.

Doresc s[ exprim cele mai bune ur[ri deprosperitate =i fericire tuturor celor prezen\i.“

}n continuare a luat cuv]ntul dl senatorVarujan Vosganian care a spus:

„}n primul r]nd a= vrea s[ explic titlulexpozi\iei noastre: «Armenii din Rom`nia– m[rturii =i destine». De fapt destinul po-porului armean este el ]nsu=i o m[rturie.Armenii s]nt un popor special, dar buniculmeu avea o vorb[: «Noi nu ne deosebimprin ceea ce s]ntem. Noi ne deosebim maiales prin mor\ii pe care fiecare din neamulnostru ]i pl]ngem.» +i dac[ acum ne re]n-toarcem cu memoria, fiecare c[tre mor\iis[i atunci poporul armean este cu adev[ratun popor special. (…) Poporul armean, ]nciuda vicisitudinilor istoriei, a rezistat. +inu a rezistat oricum. Omenirea a celebrat ]n2001, 1700 de ani de la cre=tinarea armeni-lor, cre=tinism p[strat cu sacrificii uria=e (…)

Armenii au reu=it s[ construiasc[ o civi-liza\ie care a ]mbinat ]n mod miraculoscultura, nego\ul =i, dac[ au realizat aceasta,este pentru faptul c[ au urmat cele patrubra\e ale crucii. Adic[ s[-=i duc[ cu ei tre-cutul, adesea suflete=te, duc]ndu-=i cu eimormintele str[mo=ilor, s[ priveasc[ spreviitor, s[ fie loiali \[rii ]n care locuiesc =i s[aib[ credin\[ ]n Dumnezeu.

Aceast[ expozi\ie arat[ d[inuirea de peste1.000 de ani a armenilor pe aceste melea-guri (…) Niciodat[ armenii din Rom`nia nu

EXPOZI|IA „ARMENII }N ROM~NIA. M{RTURII +I DESTINE“

Actorul Florin Chevorchian (]n dreapta) Vartabed Khoren Zacarian

Vartabed Khoren Zacarian, senatorul Varujan Vosganian, Excelen\a sa Yeghishe Sargsyan =i Vartan Arachelian

3Supliment ARARAT

Un titlu scurt dar care semnific[ at]tasuferin\[ =i triste\e ce greu o po\i exprima]n cuvinte, o suferin\[ cumplit[ ce a provo-cat r[ni care nu s-au vindecat p]n[ azi =i nuse vor vindeca niciodat[. }n urm[ cu 90 deani, 1.500.000 de martiri armeni, nevino-va\i, lipsi\i de ap[rare, c[ci liderii lor fus-eser[ deja extermina\i, au pierit ]n chinurigroaznice, greu de imaginat, l[s]nd ]n urmalor o imens[ jale. Pe 24 aprilie, zi de doliupentru to\i armenii, ne pl]ngem str[mo=iidragi, ]i comemor[m, ]i pomenim. Astfelde manifest[ri au loc pretutindeni, acolounde mai exist[ armeni.

Comunitatea armean[ din Constan\a,cu mult[ triste\e ]n suflet, a dedicat o seriede manifest[ri comemorative lor, celorcare au pierit atunci, acum 90 de ani. Cuto\ii =tim c[ acest p[m]nt primitor, a fostgazd[ pentru cei care au supravie\uit m[-celului barbar =i odios provocat de „juniiturci“, care puseser[ m]na pe putere ]nTurcia ]n timpul primului r[zboi mondial =icare au dorit s[-i elimine complet pe ar-meni, mai mult s[-i extermine pe to\i cre=-tinii pentru ca Asia Mic[ s[ fie populat[numai de musulmani.

Manifest[rile au debutat cu o Confe-rin\[ de Pres[, care a avut loc pe data de 22aprilie, la orele 1000, la sediul Uniunii, lacare au participat reprezentan\i ai presei,

televiziunii =i ra-dioului const[n-\ean. Conferin\a afost \inut[ de Parohul Bisericii Armene dinConstan\a, Protopop Avedis Mandalian, deDl. Hacic Garabet, Pre=edintele UniuniiArmenilor din Constan\a, de Vicepre=edin-\ii Uniunii, Dl. Mihai Chircor =i Dna Car-men Dropol, precum =i de Secretarul Ge-neral al Comitetului UAR, Dl. GabrielGargalian.

Aceast[ conferin\[, prima de acest genpentru armenii din Constan\a, a prilejuitmediatizarea acestui masacru de propor\ii,iar comemorarea lui reprezint[ „un mo-ment de reculegere, de recunoa=tere, demul\umire str[bunilor no=trii f[r[ de carenoi nu am fi existat“ a declarat Dl. HacicGarabet ]n cadrul Conferin\ei.

Manifest[rile au continuat ]n aceea=i zila Teatrul Elpis, la orele 1800, cu un pro-gram special, al c[rui scop a fost de a evo-ca suferin\ele prin care au trecut str[buniino=trii. Au participat personalit[\i de sea-m[ din Constan\a, reprezentan\i ai etniilordin ]ntregul jude\, cona\ionalii no=trii.

Programul sus\inut a fost extrem deemo\ionant. El a fost deschis de Pre=edin-tele Uniunii, Dl. Hacic Garabet. Fiecaremoment ce a urmat i-au sensibilizat =i im-presionat pe absolut to\i cei prezen\i ]n sal[.

Astfel Dna Pro-fesor Ar=aluisSarchisian Gu-r[u a prezentatun scurt istorical tristului eve-niment, pres[ratcu versuri emo-\ionante scriseini\ial ]n limbaturc[ =i tradusecu at]ta m[ies-trie chiar de bu-nicul s[u. Pro-gramul a continuat cu momente muzicale=i lirice, triste, interpretate de compatrio\iino=trii, Luiza Terzian care a =i preg[tit acestprogram, Cristine Saragian, Tamara Tuma-nian =i „armeanul nostru cel mai cunoscut“c[ci astfel a fost prezentat, inegalabilulHarry Tavitian. Programul a fost ]ncheiatprin cuv]ntul sensibil, \inut de ParohulBisericii, Protopop Avedis Mandalian, carea subliniat printre altele, ceea ce fusesemen\ionat =i de Vicepre=edintele Comi-tetului, Dl Mihai Chircor, =i anume faptulc[ armenii nu cer dec]t s[ li fac[ dreptate =is[ se recunoasc[ adev[rul, =i anume faptul

c[ masacrul din 1915 ]mpotriva armenilor,a fost un Genocid. Deja multe state ]l re-cunosc a subliniat dumnealui, chiar =i Con-siliul Mondial Bisericesc, Parlamentul Eu-ropean, |ara Galilor, Vatican, parlamentelea 14 state independente =i de cur]nd Polo-nia. Toate aceste momente au fost interpre-tate cu mult[ sensibilitate =i ne-au mi=catpe to\i p]n[ la lacrimi, c[ci =i cei ce le-auinterpretat aveau sufletul ]nl[crimat. }mivine acum ]n minte ce mi-a spus unul din-tre invita\ii de seam[, =i anume c[ a onoratinvita\ia noastr[ pentru c[ ]i respect[ foartemult pe armeni dar c[ va trebui s[ plece laorele 1900 la o alt[ ]nt]lnire foarte impor-tant[. +i acea persoan[ totu=i a r[mas ]n sa-l[ p]n[ la sf]r=itul programului spun]ndu-mi,c]nd ne-am luat r[mas bun, c[ nu a mai ple-

cat pentru c[ a fost realmente foarte impre-sionat de tot ce v[zuse =i auzise ]n cadrulprogramului. Apoi am v[zut o reprezentan-t[ a minorit[\ii bulgare, cu lacrimi ]n ochi,rug]ndu-m[ s[-i recomand c[r\i pentru aciti mai mult despre aceast[ tragedie. +i nu]n ultimul r]nd doresc s[ men\ionez c[ totce s-a scris ]n presa local[ despre acest eve-niment, a fost emo\ionant =i le mul\umimmult dar mai cu seam[ m-a= opri asupraarticolului din cotidianul „Ziua“, scris deCharles Tannok, Pre=edintele Comisieipentru Drepturile Omului a ParlamentuluiEuropean =i intitulat „Genocidul armenesc=i povara amintirilor“. Domnia sa scrie:„Toate r[zboiele au un final, ]n cele dinurm[. }ns[ amintirea atrocit[\ilor pare c[nu dispare niciodat[... Cea de-a 90-a come-morare a masacr[rii armenilor ]n 1915, or-donat[ de Junii Turci ai Imperiului Otoman=i executat[ de kurzi, reprezint[ o ran[ carenu se vindec[, ]ns[ una care trebuie tratat[,dac[ se dore=te ca progresul Turciei spreaderarea la Uniunea European[ s[ decurg[f[r[ incidente.“ Tot articolul este cutremu-r[tor dar ce mi-a mai atras aten\ia ]n moddeosebit este =i finalul articolului: „Viito-rul va ]ncepe numai atunci c]nd Turcia - lafel ca Germania, ]n trecut, =i Serbia =iCroa\ia ]n prezent - ]=i va repudia politica denegare =i ]=i va recunoa=te oribilele crimedin 1915. Numai atunci trecutul va devenicu adev[rat trecut.“ +i a= mai dori s[ maiamintesc despre un alt eveniment comemo-rativ care pe mine, personal, m-a mi=catp]n[ la lacrimi. Este vorba de faptul c[ ]nArmenia, la Ecimiadzin, au fost invita\i1.500.000 de oaspe\i, at]ta c]t se estimeaz[c[ au fost masacra\i aici ]n 1915.

+irul manifest[rilor comemorative alevictimelor Genocidului, s-a ]ncheiat ]n acestan, aici la Constan\a, printr-o slujb[ depomenire, \inuta din suflet, de Der Hayr, pedata de 24 aprilie, orele 12:00, la BisericaArmean[, la care a participat un num[r marede enoria=i de-ai no=trii; to\i au aprins o lu-m]nare =i s-au rugat pentru sufletele care aupierit, pentru ca ele s[ se odihneasc[ ]npace!

Carmen DROPOLVicepre=edinte U.A.R.

Filiala Constan\a

Constan\a

NOU{ZECI DE ANI DE LA GENOCID

au avut a revendica ceva dec]t dreptulde a contribui la prosperitatea acestei \[ri(…) Majoritatea celor prezen\i aici s]ntemnepo\ii sau str[nepo\ii celor care s-au salvatatunci. Armenii de pretutindeni =i cei care]i pre\uiesc comemoreaz[ ziua de 24 apri-lie ca ziua Genocidului s[v]r=it ]mpotrivaarmenilor de c[tre autorit[\ile otomane…

}n numele Uniunii Armenilor din Ro-m`nia, cu binecuv]ntarea Bisericii Ortodo-xe Apostolice Armene din Rom`nia vreau]nc[ o dat[ s[ aduc recuno=tiin\a noastr[autorit[\ilor rom`ne =i poporului rom`ncare au fost printre primii care i-au primitpe apatrizii armeni.

Ziua de 24 aprilie trebuie s[ fie o zi ]ncare noi ne re]ntoarcem cu pio=enie c[tremor\ii no=tri, s[ le purt[m ]n continuareamintirea =i s[ facem totul pentru ca acestelucruri s[ nu se mai ]nt]mple.

+i, pentru acest lucru, nu este suficien-t[ doar recunoa=terea noastr[, nu numaipropria noastr[ durere, trebuie s[ existe =io recunoa=tere ca atare a forurilor interna-\ionale. Trebuie ca Turcia, mo=tenitoarea le-gitim[ a Imperiului Otoman, s[ recunoasc[oficial acest genocid.“

*Dou[ momente artistice au ]ntregit

acest vernisaj. Actorul Florin Chevorchiana recitat poezia „Acesta este pentru Zarif“de Diana Ter Hovanessian iar vartabet Kho-ren Zacarian a interpretat melodia „Haiastan“.

A \inut s[ spun[ c]teva cuvinte doamnaEma Simigian, fiica lui Osep Simigian sin-gurul supravie\uitor al Genocidului caremai tr[ie=te ]n Rom`nia.

Uniunea Armenilor, filiala Ia=i, ]mpre-un[ cu Parohia Bisericii Armene Ia=i auorganizat la data pe 23 aprilie 2005 la „Ca-sa Pogor“ o expozi\ie =i o ac\iune cultural[intitulat[ „Armenia din inima Ia=ului“ de-dicate comemor[rii Genocidului Armenilordin 24 aprilie 1915.

Cu acest prilej au fost prezente nume-roase personalit[\i culturale, politice, unpublic larg, to\i membrii comunit[\ii ar-mene din Ia=i ]mpreun[ cu domnul senatorVarujan Vosganian care a deschis manifes-t[rile \in]nd un moment de reculegere ]nmemoria victimelor genocidului, dup[ carea f[cut o scurt[ prezentare, ]ncep]nd cu is-

toria comunit[\ii armene din Rom`nia evo-c]nd contribu\ia acestora ]n via\a social[,economic[, cultural[ =i politic[ a \[rii =itermin]nd cu o prezentare a tristelor eveni-mente din timpul masacrelor =i a deport[riiarmenilor din 1915.

La sf]r=itul manifest[rilor domnul pro-fesor MarcelAgop =i doc-torul Zare Na-zaryan au ]m-p[r\it pachetecu alimenteunui num[rmare de b[-tr]ni nevoia=i,enoria=i aiBisericii Ar-mene din Ia=i.

Profit[mde aceast[ocazie pentrua mul\umii tu-turor celor ca-re au fost pre-zen\i, precum=i domnului

senator Varujan Vosganian pentru amabili-tatea de a accepta =i patrona aceast[manifestare.

Dr. Zare NAZARYAN

Pre=edintele Consiliului Parohial alBisericii Armene din Ia=i

„Armenia din inima Ia=ului“

4 ARARAT Supliment

Genocidul armean a intrat îndezbaterea public[ din Românias]mb[t[ 22 aprilie, atunci cîndUniunea Armenilor din România,cu sprijinul Institutului de Cerce-t[ri Politice din UniversitateaBucure=ti, a pus aceast[ tem[ îndiscu\ie, în cadrul unei conferin\epublice, intitulat[ generic „Ungenocid uitat?“ Semnul de între-bare din titlu a fost explicat de c[-tre profesorul Daniel Barbu, direc-tor al institutului, care a subliniatimportan\a memoriei în recupera-rea trecutului precum =i necesita-tea confrunt[rii de idei pe t[rîmacademic. Ambasadorul Armenieila Bucure=ti, Excelen\a Sa Yeghi-she Sargsyian, a mul\umit organi-zatorilor pentru ini\iativ[, precum=i poporului român pentru ad[pos-tul oferit refugia\ilor armeni înce-pînd cu 1915. Domnia sa a sub-liniat faptul c[ recunoa=terea ofi-cial[ a primului genocid al seco-lului XX (înc[ negat de Turcia, darrecunoscut de multe state a alelumii, printre care Fran\a, Elve\ia,

Argentina, Slovacia =i, foarte re-cent, Polonia) ar ajuta omenirea înevitarea unor genocide viitoare,men\ionînd remarca lui Hitler,care spunea la o întîlnire cu StatulMajor în 1939: „Cine mai vorbe=-te, pîn[ la urm[, ast[zi despre ani-hilarea armenilor?“

O fraz[ pe cît de cinic[, pe atîtde celebr[, ea a revenit în multedintre prezent[rile speciali=tilorparticipan\i la conferin\[. Tîn[rulfilosof C[t[lin Buciumeanu a fo-

losit-o pentru a explica mecanis-mele terorii, între uitare =i memo-rie, specialista în media LucianaGhica, doctorand[ în =tiin\e poli-tice, pentru a g[si un sens neg[riioric[rui tip de genocid, =i, de aici,al oric[rei tip de crim[, istoriculConstantin Viorel Mihai pentru apune Genocidul Armenilor într-operspectiva politic[ =i juridic[ in-terna\ional[. Memoria genocidar[a fost explicat[ prin prisma litera-turii de c[tre criticul Paul Cernat,

asistent la Facultatea de Litere, =iprin cea a m[rturiilor supravie\ui-torilor surprinse în urm[ cu dou[-zeci de ani pe band[ de magnetofonde c[tre sociologul Zoltan Rostas,profesor universitar la Facultateade Jurnalism =i Comunicare.

Moderate ini\ial de c[tre de-putatul Varujan Pambuccian, repre-zentantul Uniunii Armenilor înParlament, discu\iile =i prezent[-rile din cea de-a doua parte a con-ferin\ei, conduse de c[tre ZoltanRostas, au stabilit o leg[tur[ întremass-media, opinie public[ =iperspectiva juridic[ interna\iona-l[. Aceasta din urm[ a fost expli-cat[ de c[tre istoricul Florin Dia-conu, lector universitar la Facul-tatea de =tiin\e Politice, fiind com-pletate de c[tre perspectiva unui altistoric, Mihai Chioveanu, condu-c[tor a dou[ seminarii pe temaHolocaustului =i fascismului laaceea=i facultate, care a plasataceste evenimente în contextul cul-turii istorice europene. Influen\aavut[ de lobby-urile armene=ti din

SUA, precum =i impactul avut deacestea nu numai pe continentulamerican, dar =i în Armenia =i Tur-cia au fost comentate de sociolo-gul Oana Valentina Suciu, asistentFacultatea de =tiin\e Politice, întimp ce rolul avut de mass-mediainterna\ional[ atît în cazul geno-cidului armenilor, dar =i al multoraltor tragedii, cum au fost cele dinfosta Iugoslavie, au fost atent do-cumentate =i explicate de c[trejurnalistul Marian Chiriac, direc-torul Buletinului „Divers“.

Masa rotund[ din final, la careau participat vorbitorii =i cei dinpublic, a punctat importan\a recu-noa=terii oficiale de c[tre Turcia agenocidului condus de c[tre gu-vernul otoman, mai ales în condi-\iile în care aceast[ \ar[ ar trebuis[ înceap[ la 3 octombrie negocie-rile de aderare la Uniunea Euro-pean[.

Oana-Valentina SUCIU

(red[m ]n continuare fragmente din lu[rile de cuv]nt)

Dezbatere public[ asupra genocidului armean

Daniel Barbu: S]nt mul\i ceicare ast[zi ar vrea ca Genocidularmean din 1915 s[ fie uitat. Noi,cei din Facultatea de +tiin\ePolitice nu uit[m acest lucru. Este=i explica\ia pentru care am preg[titcu modestele noastre facilit[\i acesteveniment (…)

Consider[m c[ reflexiile asupraanului 1915 pot fi ast[zi extrem defertile, c[ dincolo de num[rul, pres-tigiul, vizibilitatea public[, vocali-tatea victimelor sau a celor cares]nt purt[tori de cuv]nt ai vic-timelor, orice victim[ merit[ s[ fiecomemorat[ (…) Deopotriv[, pen-tru noi, armeni =i rom`ni, comemo-rarea mor\ilor, leg[tura dintre ceivii =i cei mor\i nu este o simpl[ tau-

tologie ci una vie, care produce efecte pentru noi, cei vii. }ntre noi, carereamintim, =i ]ntre cei de care ne amintim, exist[ o conexiune care nupoate fi zdrobit[ de nici un fel de incorectitudine politic[, de nici un felde ierarhizare sau num[r[toare (…)

Noi ne sim\im ast[zi, ]n 2005, lega\i de voin\a celor care, ]mpotri-va propriilor lor voin\e =i supu=i voin\elor altora, violente, discre\io-nare =i criminale, au murit.

Ei leag[ voin\a noastr[, memoria noastr[ =i pentru noi, aceast[memorie este constitutiv[. Nu-mi pot imagina o persoan[ tr[ind liberoriunde ]n lume ast[zi, ]n anul 2005, spun]nd: „Nu m[ intereseaz[ ces-a ]nt]mplat cu armenii ]n 1915!“ sau spun]nd, ]nc[, =i mai grav, „Cea fost atunci nu e chiar at]t de important, nu este chiar a=a cum sespune, s]nt mai multe versiuni, s[ cump[nim, s[ c]nt[rim, s[ alegemuna dintre versiuni care s[ fie c]t mai eficient[, mai estetic[.“

Un asemenea om care poate g]ndi ]n asemenea mod nu este ]ntr-adev[r un om liber. Parafraz]nd titlul, ]n calitatea mea, a= vrea s[ v[spun c[ acest genocid nu este uitat!

Varujan Pambuccian: Is-toria se poate scrie în multefeluri. Dac[ ar trebui s[ vorbescdespre un lucru legat de neamulmeu, poate ar trebui s[ procedezaltfel (…) M[ num[r printre aceiacare au avut, printre pu\inelefamilii, norocul s[ supravie-\uiasc[ din acel Genocid, într-unmod cumplit, c[ci supravie\ui-rile pot fi =i ele cumplite (…)

În momentul în care nu exis-t[ vinova\i, nu exist[ victime,peste întîmpl[ri se a=terne uita-rea, este foarte u=or s[ se repeteistoria (…) Dac[ aceste lucrurinu =i le va mai aminti nimeni este posibil ca ele s[ se repete undeva înviitor (…) Recunoa=terea Genocidului armean este probabil una dinformele supreme de libertate. – Recunoa=terea gre=elii – . Pentru acestlucru trebuie recunoscut Genocidul, nu pentru ca noi, armenii, s[poz[m în victime, nu ca s[ avem noi vreo preten\ie, ci pentru a avearecunoa=terea a ceea ce ni se cuvine (…)

C[t[lin Buciumeanu: (…) Istoria nu poate ierta,nu-i este îng[duit, ceea ce omului i se poate îng[dui,iertarea. Nu poate nici s[ uite fiinc[ înfiereaz[ ire-mediabil prezentul =i viitorul unei na\iuni sau chiarumanit[\i.Omul, cel care face istorie, e cel str[b[tutde spiritul clemen\ei, are dreptul =i datoria s[ ierte,dar nu poate uita, nu poate ignora =i mai ales nu sepoate exonera de trecut în forma =i sub forma uit[rii.C]nd cineva r[t[ce=te ra\iunile pentru care =i-aaneantizat semenul, ceilal\i nu trebuie s[ ridice unmausoleu al t[cerii.

În problema genocidului, =i iat[ cum un fapt devia\[ devenit istorie se tranform[ într-o problem[,important[ este mentalitea - g]ndirea ce st[ sub spe-cia ireductibil[ a neîn\elegerii, a fundamentalismu-lui, a limitei duse în c]mpul absurdului - ce a pututopera chirurgical în s]nul unei realit[\i extirp]nd - cape un corp str[in – calculat, discriminatoriu, eficientpe cel[lalt, cel[lalt ca etnie ori ras[...Omul trebuies[ fac[ un riguros pas înapoi din fa\a istoriei sale îndou[ circumstan\e. Prima, cea în care fapta deviaz[fiin\a uman[ de la esen\a ei. A doua c]nd se retrage sprea delibera o condamnare, un rechizitoriu împotrivauit[rii =i a repeti\iei oarbe în c]mpul ororii.

Uneori \inta ideologiilor alunec[ în afara uneivie\i omene=ti în cele dou[ sensuri composibile.

Individul devine o abstrac\iune fiindc[ el cadestatistic sub o idee. Devine un num[r, un procent sauo piedic[ indiferent[ autorului moral, u=or escalad-abil[. Alteori el devine m[sur[, adic[ cel caremotiveaz[ orice ideologie pentru care toat[ suflarea

g]nditorilor ima-gineaz[ utopii.Cu genunchii în-doi\i în fa\a =isub greutatea uto-piilor omul nostrudintr-o abstrac-\iune statistic[devine o realitatetragic[. Nu în-t]mpl[tor înaintede toate e necesars[ g[se=ti pl[gileunei g]ndiri.

Actualmentese promoveaz[cecitatea ori ig-noran\a u=or de-liberat[. Meca-nismul =i meta-bolismul socialpe care-l presupun actele genocide au un tip apartede raportare fa\[ de realit[\i.

Cei pu=i ast[zi s[-=i toarne cenu=[ ]n cap nu mais]nt cei de atunci. Cei de acum î=i caut[ r[d[cinicurate, î=i întemeiaz[ un viitor pe uitare, pe eliber-area de co=marul unei op\iuni gre=it identificate.Libertatea spiritului e o formul[ în ai c[rei para-metrii variabila istorie, crima sistematica, practi-cat[ cu metod[, este încet încet eliminat[, marginal-izat[ spre c]mpul uit[rii. (…)

Paul Cernat: Exist[ o li-teratur[ despre Genocid, scris[de nearmeni, de la Cele 40 dezile de pe Musa Dagh a luiFranz Werfel, trecînd prin frag-mente memorialistice ale unorNadejda Mandelstam sau EliasCanetti =i ajungînd, s[ zicem, laromanul Barb[ Albastr[ al luiKurt Vonnegut, unde protago-nistul principal este un armean,Rabo Karabekian, supravie\ui-tor al ororilor din 1915. Exist[,apoi, literatura urma=ilor (fii saunepo\i) ai victimelor, care seîntorc în timp =i caut[ urmeleacestui trecut tragic, într-o încer-care de recuperare a proprieiidentit[\i traumatice. Întrebarealui Theodor Adorno, „Se maipoate scrie poezie dup[ Holo-caust?“ pare a fi valabil[ =i aici.Evident, literatura despre Geno-cidul armenilor – care nu poate fiseparat[ de literatura exodului –este mai pu\in bogat[ =i sensibil

mai pu\in cunoscut[ decît cea des-pre Shoah. În plus, ea nu este unaa experien\ei biografice directe,pentru c[ supravie\uitorii nu auprea l[sat m[rturii scrise, ci una aexperien\ei indirecte, mediate, re-

cuperate dup[ una-dou[ sauchiar trei genera\ii de c[treurma=ii victimelor. Problemacare se pune în acest caz este ceaa limbajului: care e limbajul celmai potrivit pentru a reda ceeace nu poate fi redat, abominabi-lul, inomabilul? Din multitudineade solu\ii narative a= aminti,deocamdat[, dou[: solu\ia de tip„arheologic“, memorialistic-re-constitutiv, literatura non-fictiv[bazat[ pe valorificarea unor do-cumente, pe amintiri de familie=.a.m.d. Un exemplu: The BlackDog of Fate al americanuluiPeter Balakian. Un caz aparte esteliteratura care evit[ descriereadirect[ a ororii, preferînd un felde retoric[ a non-spusului, aenigmei tragice, ca în romanele

Mairig =i Calul Vartan ale luiHenri Verneuil. Dup[ cum spuneaWittgenstein în al s[u Tractatus,„Despre ceea ce nu se poate vorbitrebuie s[ se tac[“.

5Supliment ARARAT

Mihai Chioveanu: (…) În permanen\[ se poate face apel la mem-orie (…) A= încerca s[ fac o paralel[ între Genocidul Armean =i Holo-caustul evreilor, mi-e greu s[ spun ce fel de paralel[ pentru c[ exist[ni=te decalaje absolut semnificative între cele dou[ na\ii.

Holocaustul a reu=it, spre diferen\[ de Genocidul Armean, s[ nu r[-mîn[ doar un eveniment, a reu=it s[ devin[ un fenomen cultural (…)Aici mai exist[ =i un element important, anume reprezentarea prinartele vizuale (…)

Dac[ ast[zi îi lipse=te ceva Genocidului armean îi lipse=te un filmgen „Lista lui Schindler“ (…) Problema Turciei de ast[zi este c[ ea defapt poate s[ contreze orice replic[ venit[ dinspre Occident spunînd:„Voi ne-a\i spus c[ Republica nu este responsabil[ pentru crimelecomise în perioada imperiului (…) Anul 1923 este anul zero, Repu-blica Turc[ nu î=i asum[ deloc responsabilitatea pentru crimele din tre-cut, societatea turc[ nu a excedat niciodat[ în privin\a democra\iei saua dorin\ei de a se democratiza.

(…) Atîta timp cît Turcia nu va recunoa=te direct GenocidulArmean responsabilitatea pentru crimele trecutului, reconcilierea nuva avea loc. În primul rînd pentru c[ au trecut deja 90 de ani, 90 de anicare nu au f[cut decît s[ înr[ut[\easc[ situa\ia =i s[ creeze, la rîndul lor,o cultur[ istoric[ =i o con=tiin\[ istoric[ atît în cazul armenilor cît =i încazul turcilor.“

Zoltan Rosta=: (…) la armeniam avut un prim =oc. Dorin\a lorde a-=i scrie memoriile. Din patruarmeni, doi =i-au scris memoriile.Unul, într-o variant[ roman\at[,altul a=a cum s-a priceput, f[r[preten\ii literare. Dar pentru ei afost un fel de obliga\ie, ca supra-vie\uitori (…) de a furniza dovezi=i documente, privind propria lorvia\[. Pentru mine ca obsesie afost mentalitatea armenilor înindividual, pentru mine nu exist[un armean în general. Ei au avutdrumul lor, aproape identic, dar cudeosebiri (…) De exemplu un ar-mean, Mezadurian, nu uit[ o sin-gur[ scen[, mergeau pe drumulspre Adana iar la marginea =oseleio femeie armeanc[ n[=tea iar gar-dienii turci nici m[car nu i-au datvoie s[ i se taie cordonul ombili-cal (…) Deja, dac[ vezi sute deexemple de acest gen, cinic, pei-sajul pare banal (…)

Recentele manifest[ri dedicate comemor[rii în România dar =i ]nlume a 90 de ani de la Genocidul Armean din 1915 au fost amplureflectate =i în presa româneasc[ a acestor zile.

Astfel, ziarul „Ziua“ din 23 aprilie 2005 aminte=te fap-tul c[ Uniunea Armenilor din România, Institutul Român deIstorie Recent[ =i Facultatea de =tiin\e Politice din Bucu-re=ti (FSP) au organizat conferin\a „Un genocid uitat?“ lacare au participat printre al\ii =i Ambasadorul Armeniei la

Bucure=ti, Yeghishe Sargsyian, precum =i liderul armenilor din Ca-mera Deputa\ilor,Varujan Pambuccian.

Acela=i cotidian scrie, la 25 aprilie 2005:„În fiecare an, pe 24 aprilie, armenii din întreaga lume î=i amintesc

de omorîrea sistematic[ a 1, 5 milioane dintre str[mo=ii lor. Pe 24 apri-lie 1915 guvernul Junilor Turci a strîns =i executat cîteva sute de inte-lectuali =i lideri religio=i armeni, acesta fiind începutul unei campaniide anihilare a popula\iei armene=ti. Pîn[ în 1923, guvernul turc de laacea vreme omorîse peste jum[tate din popula\ia armean[ =i deportasealte sute de mii din \inuturile lor ancestrale. Pre=edintele Comisiei pen-tru Drepturile Omului din Parlamentul European, Charles Tannock, aar[tat c[ „se spune c[ genocidul armenesc a inspirat planurile naziste deexterminare a evreilor. Cu toate acestea, în compara\ie cu Holocaustul,majoritatea oamenilor =tiu pu\ine despre acest episod sumbru“.

Comunitatea armean[ din România a cinstit memoria acestor vic-time ale genocidului, aprinzînd lumîn[ri la monumentul din fa\a Se-natului României“.

În continuare cotidianul „Ziua“ public[ studiul „Genocidul Armean=i pozi\ia \[rilor Antantei în anii 1915-1916“, semnat de Lilit Hov-hannisian, care a ap[rut în culegerea de lucr[ri =tiin\ifice „Problemeale istoriei =i istoriografiei Genocidului Armean“, editat[ de Muzeul –Institut al Genocidului Armean de pe lîng[ Academia Na\ional[ de=tiin\e a Republicii Armenia – Erevan.

Despre conferin\a „Un genocid uitat?“ ziarul „Ziua“ public[, tot la25 aprilie 2005, articolul „Dezbatere public[ asupra genocidului armean“semnat de Oana Valentina Suciu (v. textul din pagina 4):

Nu în cele din urm[, mar\i, 26 aprilie, Pr. Paroh Bogdan Ezras scrieîn cotidianul „Ziua“ un articol în care aminte=te de ac\iunile organizatede Comunitatea Armean[ în fa\a Senatului României:

„Sîntem cre=tini =i am iertat dar nu vom uita niciodat[ pierdereaireparabil[ pe care a suferit-o poporul armean. Vom comemora acelezile =i ne vom face glasul auzit pîn[ cînd Turcia modern[ va acceptaacele fapte c[ci recunoa=terea lor nu înseamn[ o asumare a crimei cirestabilirea adev[rului istoric.”

*„Evenimentul zilei“ dedic[ =i el ample

spa\ii comemor[rii genocidului armenilor.Astfel, sub semn[tura Dianei Evantia Bîrc[,corespondent al ziarului la Erevan, dumi-

nic[ 24 aprilie 2005 se public[ articolul „Armenia – tranzi\ie în culorisumbre“ din care cit[m:

„De-a lungul istoriei, Muntele Ararat a fost un simbol al stabilit[\ii=i o surs[ de încredere pentru poporul armean. „Poporul armean apl[tit scump pentru existen\a sa, atît de mult încît cuvintele sfin\enie =imartiraj au devenit aproape sinonime în vocabularul vostru“, avea s[spun[ Papa Ioan Paul al II-lea la vizita pe care a efectuat-o, în anul2001, în Armenia.

Plîngîndu-=i înc[ trecutul, Armenia dore=te recunoa=terea interna-\ional[ „care s[ vin[ din interior“, a=a cum spuneau zilele acestea re-prezentan\ii micu\ei \[ri, chiar dac[ „acel ceva“ trebuie scos din inte-rior cu presiuni puternice din afar[. Pe lista statelor care au recunoscutgenocidul se afl[ \[ri precum Uruguay =i Argentina (ambele recunoscîndgenocidul la începutul anului trecut), pe lîng[ puterile interna\ionale,începînd cu Statele Unite =i Canada, Rusia, Belgia sau buna prieten[dintotdeauna, Fran\a.“

Acela=i corespondent va publica de altfel alte dou[ ample articoledespre aceste evenimente în „Evenimentul zilei“ din 25 =i 26 aprilie 2005.

*„România liber[“ din 24 aprilie 2005 amin-

te=te, prin articolul „Doliu de la Erevan pîn[ laNew York“, despre evenimentele organizate de Comunitatea Armean[din România iar Buletinul „Divers“ nr. 15 (207) din 21 aprilie 2005,editat pe baza =tirilor Agen\iei Mediafax, public[, sub semn[tura Ga-brielei Vieru, articolul „Genocidul armean – istoria trebuie cunoscut[“.

*Men\ion[m c[ ]n urma manifest[rii ce a avut loc la Cluj, mass-

media local[ a reflectat evenimentul. Astfel TVR Studioul teritorialCluj a realizat dou[ emisiuni despre Genocid la care se adaug[ ziarele„Adev[rul de Cluj“, „Szabadsay“, „Monitorul de Cluj“, „Clujeanul“,„Romanian Magyar“, „România liber[“.

*La Pite=ti ziarul local „Societatea Arge=an[“ a publicat ]n 26 aprilie

2005 unu articol despre comemorarea Genocidului ]n care au fostintervieva\i domnii Bedros Edicarda=ian =i R[zvan Gheorghiu.

Fabian ANTON

Presa din Rom`nia a scrisdespre comemorarea

zilei de 24 aprilie

Luciana Ghica: În primul rînd, vorbind despre Genocidul Armean,eu a= începe cu întreb[ri. Prima ar fi de ce trebuie s[ ne mai amintimde Genocid =i a doua cum? La prima vedere întrebarea „de ce s[ neamintim“ pare banal[ dar mie nu mi se pare un argument c[ trebuie s[ne amintim doar c[ a fost primul genocid al sec. XX.

Nu mi se pare un argument c[ exist[ un num[r impresionant de ar-meni mor\i, nu cred c[ num[rul victimelor este cel care face dintr-ocrim[, o crim[ „mai interesant[“. Nici o crim[ nu poate fi minor[,indiferent dac[ vorbim de un om sau de un milion =i jum[tate (…) Nucred c[ trebuie s[ ne amintim doar pentru c[ acest genocid este o crim[împotriva umanit[\ii conform unei rezolu\ii a Societ[\ii Na\iunilor, nucred c[ trebuie s[ ne amintim despre genocidul armenilor doar pentruc[ s-a distrus o cultur[. (…) Trebuie s[ ne amintim de genocidul arme-nilor deoarece înc[ nu avem de a face cu o reconciliere. Cum s[ ajungila o reconciliere, este asta ceva pardonabil? Pentru c[ reconciliereaînseamn[ iertare, ori asta ]nseamn[ un genocid pardonabil? Nimic nueste pardonabil în contextul în care se pune sub semnul întreb[riiumanitatea. Iertarea poate fi cerut[, dar nu este obligatoriu s[ fie =iacordat[. De ce reconciliere? E nevoie de reconciliere, cu un spirit liber-al pe care îl avem majoritatea. Avem nevoie de reconciliere pentru c[=i urma=ii supravie\uitorilor victimelor au propriile lor momente devictimizare (…) Procesul este dificil, Turcia înc[ nu =i-a cerut iertare.Presiuni sunt f[cute, pe de o parte nu se poate ca o \ar[ s[ recunoasc[atît de lesne ceea ce a negat atît de mult timp. Cu cît trece timpul cuatît este mai greu (…)

Florin Diaconu: (…) Conformparadigmei lui H. Morgenthaurealismul e întemeiat pe ni=te pi-loni de natur[ principal[ =i a= facetrimitere în situa\ia aceasta la doi

dintre ei – principalul instrumentcare ne îng[duie s[ explic[m ceeace se întîmpl[ pe scena interna\io-nal[ este s[ privim la actorii siste-mului interna\ional ca purt[tori deinterese definite în termeni de pu-tere. Ceea ce înseamn[ c[ la urmaurmei, dac[ interesele s]nt majo-re, aproape inevitabil orice fel deinstrument =i metod[ poate fi con-siderat ca fiind oarecum legitim (…)

Anumite lucruri despre geno-cidul armean s]nt neclare =i ast[zi,de exemplu exist[ o puzderie desurse care fac trimitere la cifreextrem de diverse, dac[ discut[mdespre num[rul total al victimelor(…) +tim c[ avem de a face cu ungenocid de mari propor\ii (…)

Guvernele marilor puteri audenun\at într-o declara\ie c[, citez,

„se întîmpl[ noi crime împotrivaumanit[\ii =i civiliza\iei.” +i aver-tizau direct Sublima Poart[ c[ var[spunde pentru aceste excese (…)A fost primul genocid al acestuisecol (…) +tim c[ armenii nu aufost decît una dintre \intele teroriide stat la vremea respectiv[ înTurcia atîta vreme cît Junii Turcis-au ar[tat fascina\i de posibili-tatea de a rezolva definitiv toateproblemele r[mase nerezolvate =itoate conflictele generatoare deprobleme prin a ar[ta severitateoricui =i prin recurgere la teroareîn orice direc\ie (…)

Genocidul armean din 1915,ca =i celelalte genocide din sec.XIX – XX s]nt cît se poate de ira-\ionale =i cît se poate de non-efi-ciente (…)

Marian Chiriac: (…) Mass-media trebuie =i poate s[ joace unrol important în aducerea la cu-no=tin\[ =i în prezentarea acestoracte abominabile ale trecutului (…)

Media consider c[ poate con-tribui foarte mult =i la reconcilie-rea =i asumarea trecutului (…)

Vreau s[ accentuez c[ mediasemnaleaz[ iar acest lucru estefoarte important (…)

Mass-media este un elementimportant, care poate s[ contribuiela recuperarea =i asumarea trecu-tului, implicit la reconciliereaîntre diferite p[r\i care au un tre-cut istoric marcat de evenimentetragice (…)

Oana Valentina Suciu: Pestejum[tate dintre armeni tr[iesc ]ndiaspora. Armenii pot fi consi-dera\i o diaspor[ arhetipal[ prinrela\ia avut[ cu \ara mam[, al c[-rei mit este deosebit de important(De exemplu, cre=terea importan-\ei semnifica\iei Ecimiadzinului,mai ales ]n/pentru grupurile ar-mene=ti din str[in[tate).

}n aceast[ lucrare m[ voi con-centra pe c]teva chestiuni legate,pe de o parte, de importan\a poli-ticii externe a grupurilor arme-ne=ti, ]n special cele din SUA,care reu=esc s[ transforme acti-vismul ]n politici (deci, mai con-cret, la lobby-ul armenesc din Con-gresul American), =i, pe de alt[parte, la efectele avute de politicadus[ la nivel interna\ional asupraopiniei publice din Armenia =iTurcia.

De=i diaspor[ arhetipal[, ar-menii nu s]nt nici ei scuti\i de fric-\iuni =i sciziuni, clivaje care re-flect[, ]n fapt, liniile de separarepolitic[ antebelic[ din Armenia(cea neintrat[ ]nc[ ]n sfera comu-nist[). Una dintre organiza\iile ac-tive =i cunoscute este Partidul Da=-nak, dedicat „recuper[rii“ Ar-meniei =i re]nfiin\[rii ei. Aceastaa fost cel pu\in linia urmat[ p]n[la mijlocul anilor 1970, dublat[de o retoric[ anticomunist[ pe bazac[reia s-a =i intrat ]n conflict cuRamgavarii (un alt grup politic).Retorica lor era ]n mod clar influ-en\at[ de politica extern[ ameri-can[. +tafeta a fost ]ns[ preluat[cu success de c[tre Armenian

(continuare ]n pagina 6)Fotografiile din paginile 4-5 au fost realizate de Mihai Gheorghiu

6 ARARAT Supliment

Assembly of America, ce a ]nv[\at regulile joculuidin politica american[, conving]nd at]t congressmaniRepublicani, c]t =i Democra\i s[ le sus\in[ cauza.

La numai un an dup[ ob\inerea independen\eiArmeniei, un studiu realizat de Institute for SocialResearch al prestigioasei Universit[\i Michigan re-lev[ c[ dintre cei 696 de subiec\i au numit genocidul]mpotriva armenilor ca unul dintre cele mai impor-tante =i tragice evenimente de acest gen ]n propor\iede 37% (cu un procent similar cu cel care, ]n cazulunor compara\ii etnorasiale, au fost indicate extermi-narea amerindienilor =i conflictele din Yugoslavia).Mai mult, acela=i procent de intervieva\i =tia s[ pla-seze corect ]n timp aceste evenimente.

Un alt studiu recent, realizat sincronic ]n Arme-nia =i Turcia de c[tre American University Centerfor Global Peace arat[ c[, la ]ntrebarea „Cum vede\irela\iile Armeniei cu urm[toarele \[ri?“, subiec\ii ar-meni indic[ drept cele mai apropiate \[ri SUA(47,4%), Grecia (46,5%) =i Fran\a (49,1%) – adic[exact \[rile ]n care lob-by-ul este mai puternic,sau de care armenii sesimt mai apropia\i. }nacela=i timp, Turcia esteperceput[ ca av]nd rela-\iile cele mai proasteGrecia (48%) =i Fran\a(45%), dar foarte bunecu SUA (78,7%). Proba-bil ]ns[ c[ r[spunsurilesubiec\ilor nu au fostmodelate de cunoa=te-rea propriu-zis[ a rela-\iilor externe a \[rii ve-cine ci mai cur]nd pe a)cunoa=terea rela\iilorexterne a propriei \[ri =ib) prejudec[\ile recipro-ce.

La ]ntrebarea referitoare la obtsacolele care arsta ]n fa\a unei eventuale reconcilieri, 81,7% dintreresponden\ii armeni au indicat recunoa=terea geno-cidului. Este normal, ]ntruc]t genera\iile tinere aufost socializate pe baza unei identit[\i construite ]nacest sens. }n schimb, pentru turci obstacolele s]ntmult mai ]mpr[=tiate (doar 19% v[d recunoa=tereagenocidului ca un impediment), teritoriile ocup]nd aldoilea loc (12,1%), urmate de diferen\ele religioase(11,2%). Lipsa cuno=tin\elor istorice creeaz[ difer-en\e ]n percep\ia reciproc[ a celor dou[ societ[\i.

}n concluzie, se poate spune c[ forma\iile sim-bolice joac[ un rol critic ]n conceptul de continuitatecultural[ al armenilor, ]n special al celor din SUA.}n cadrul acestui sistem social exist[ un simt puter-nic al unei culturi comune =i a unei istorii juxtapusecu realitatea conflictelor interetnice =i a fragment[riipolitice. }n acest sens, identitatea armean[ nu estederivat[ dintr-un tip istoric sau cultural particular, ciun proces activ de simbolizare. }n acest sens, des-cenden\a comun[ =i istoria comun[ s]nt constructeculturale.

Duminic[, 24 aprilie 2005, la Biserica Armean[din Gala\i a avut loc un Tedeum cu ocazia comemo-

r[rii a 90 de ani de la Genocidul Armean f[ptuit de Guvernul Otoman.Cu aceast[ ocazie Dl. Profesor Dan Agopic Kircorian a prezentat

un material privind acest tragic eveniment precum =i peste 20 defotografii reprezentînd nimicirea fizic[ a comunit[\ii armene din Im-periul Otoman =i aspecte privind aceast[ comemorare la MonumentulGenocidului din Erevan, cu participarea conducerii armene =i a multordelega\i din Diaspora.

La începerea Tedeum-ului s-a \inut un minut de reculegere în me-moria martirilor c[zu\i în genocid =i a familiilor acestora (peste 80 lanum[r) care s-au refugiat în România, în ora=ul Gala\i.

Pre=edintele U.A.R. filiala Gala\i =i a Parohiei Gala\i a prezentat pescurt manifest[rile =i scopul acestora în \ara noastr[ =i în întreaga lume.De asemenea sarcinile ce revin popula\iei de etnie armean[ privindcampania împotriva uit[rii =i pentru repara\ia moral[, \inînd seam[ c[neamul armenesc mai exist[ datorit[ credin\ei =i ata=amentului fa\[ deBiserica Armean[.

Dup[ Tedeum la Monumentul Eroilor Armeni c[zu\i în genociduldin 1915 s-a \inut o slujb[ de parastas în memoria victimelor precum =ia urma=ilor acestora înmormînta\i în Cimitirul Eternitatea din Gala\i.

La manifest[rile g[l[\ene au fost prezen\i peste aproximativ 60 demembri ai comunit[\ii =i ai organelor locale precum =i pre=edin\ii Or-ganiza\iilor Minorit[\ilor Italian[ =i Greac[.

Evenimentul a fost reflectat =i la postul local de televiziune care,dup[ ce s-a deplasat la sediul Comunit[\ii Armene din Gala\i, au reali-zat, gra\ie doamnei redactor Not[rescu, un amplu documentar despreGenocidul Armenilor din 1915.

Bedros AHARONIAN

Manifest[ri dedicate genocidului ]n \ar[Gala\i

Comunitatea armean[ din Cluj-Napoca a adus, al[turi de milioanede armeni, un pios omagiu victimelor Genocidului Armean cu ocaziaevenimentului cultural interetnic care s-a desf[=urat în 20 aprilie a.c.,o ac\iune ]mpreun[ cu Casa Municipal[ de Cultur[ Cluj-Napoca =iPrim[ria Municipiului Cluj-Napoca.

Evenimentul cultural a fost deschis de gazda noastr[ inimoas[,directoarea institu\iei, Maria Florescu.

În programul, dedicat în întregime comemor[rii tristului eveni-ment, au fost incluse :

1. Prezentarea noastr[ în fa\a acestui auditoriu multicultural printr-un fragment din expozi\ia itinerant[ „Cultur[ =i art[ armeneasc[ laGherla”. Expozi\ia a fost vernisat[ de prof. Univ. Dr. Alexandra Rus.

2. Pre=edintele comunit[\ii evreie=ti din Cluj-Napoca =i-a manife-stat regretul c[ nici ast[zi, la cea de a 90-a comemorare, aceast[ crim[f[ptuit[ împotriva armenilor, a umanit[\ii, nu a fost recunoscut[ dec[tre f[pta=i =i a sus\inut ideea c[ tinerii au dreptul la adev[r.

3. Moment de Reculegere în memoria celor 1.500.000 de armeni,victime ale acestei crime împotriva umanit[\ii.

4. Prezentarea de c[tre Azaduhi Varduca a primului Genocid al se-colului XX cu problematica sa, genocid în care armenii au fost vic-timele programului „bine gîndit“ =i executat de „Junii Turci“ în ve-derea rezolv[rii „chestiunii armene=ti“.

Bro=uri cu materialul scris de Arpiar Sahaghian au fost difuzatecelor prezen\i dar =i cotidienelor din Cluj-Napoca în prealabil.

5. Lansarea CD-ului „Armenopolis“ în 170 de imagini acompa-niate cu muzic[ armeneasc[ realizat de A. Varduca a avut loc în sala despectacole a Casei Municipale de Cultur[.

6. Seara armeneasc[ s-a încheiat cu un atelier „Identitate etnic[ =iconvie\uire într-o comunitate multicultural[“ organizat într-o manier[deosebit de creativ[ =i atractiv[ de Ana Steib =i Csilla Salat.

P[rintele paroh armeano-catolic Szahacs Endre a dedicat liturghialunar[ din aprilie oficiat[ la Cluj alin[rii sufletelor celor 1.500.000 devictime ale Genocidului armean.

„Poporul care nu vrea s[ moar[ nu va muri niciodat[!“ spuneaAnatol France.

Azaduhi VARDUCA

Ca s[ nu se ve=tejeasc[, floriletrebuie îngrijite, dar dac[ dori\i caparfumul lor, culoarea îmbietoare,s[ d[inuie pe o durat[ f[r[ limite,chiar mai mult de 90 de ani „Flo-riile“ trebuie udate cu lacrimi.Tocmai acest fapt ne-a c[l[uzitpa=ii, în duminica Floriilor, sprebiseric[ =i cimitir, fie mai întîi lacimitir =i apoi la biseric[.

Membrii comunit[\ii armene,la îndemnul domnilor Garbis =iEduard Asadurian (tat[l =i fiul)au organizat în mod exemplarmanifest[rile consacrate come-mor[rii a 90 de ani de la geno-cidul f[ptuit de partea nes[buit[ aturcilor împotriva poporului ar-mean. Genocid care a durat unr[stimp de 10 ani, înainte =i dup[anul 1915. Acestui masacrul i-auc[zut jertf[ jum[tate din popu-la\ia armean[.

Acest eveniment nu a fost sin-gular, metoda a fost folosit[ =i dec[tre nazi=ti, ce au organizat pri-goane =i crime împotriva poporu-lui evreu.

Dar =i-n vremuri nu prea înde-p[rtate tot netrebnicii „osmanl[i“,cu prilejul cuceririi Constantino-polului =i, mai apoi, din dorin\ade a înfrînge „Eteria“ (revolu\iade eliberare a Greciei) au nimicito bun[ parte a popula\iei Eladei.

P[rin\ii no=tri, pe atunci, în1915, copii de vîrste fragede, aufost cei care au privit cu ochii lorcum p[rin\ii le erau uci=i.

A=a s-a întîmplat cu mamamea, ce a fost martor[ la ucidereap[rin\ilor =i a celor 10 fra\i =i su-rori. Ea, fiind prea mic[, s-a ascunsîn cuibar, neputînd s[-=i înl[ture

privirea de la m[cel. Un soldataflat „în misiune“ a descoperit-o=i „a înfiat-o“, pl[cîndu-i bucleleblonde. Dup[ 6 luni de c[ut[ri un-chiul ei, avînd func\ia de „drago-man“ (traduc[tor din limba engle-z[) angajat al Ambasadei Angliei,a reu=it s[ o „recupereze“.

Pentru a se ap[ra de asemeneacrime armenii, o „mîn[“ de oa-

meni, s-au retras pe muntele Musa-Dagh =i s-au ap[rat cu furci, topoa-re, bolovani =i bu=teni pr[v[li\ipeste atacatorii ce mînuiau pu=ti=i obuziere. Aceast[ rezisten\[ esteredat[ tocmai, pentru eroismul do-vedit, de scriitorul Franz Werfel,laureat al premiului Nobel pentruliteratur[, în romanul intitulat„Musa-Dagh“ iar regizorul HenryVerneuil (A=ot Malachian) a pro-dus filmul „Mama“ („Mairig“)dedicat acestui tragic eveniment=i poporului armean care, dup[acest masacru, s-a revigorat, a pro-p[=it chiar, a ajuns dup[ îndelungistr[danii s[-=i aib[ statul s[u.

În memoria genocidului s-auridicat monumente comemorativedintre care cel mai gr[itor este celde la Erevan, simbol modern aldurerii, al celor care iart[ dar nuuit[ tocmai pentru a nu se mairepeta faptele reprobabile.

La Pite=ti comemorarea a în-ceput printr-o slujb[ cre=tineasc[la monumentul eroilor martiri aigenocidului, slujb[ oficiat[ de

P[rintele Bog-dan Ezras lacare au participat reprezentan\i deseam[ ai etniei. Cu aceast[ ocaziea fost depus[ =i o coroan[ întruamintirea celor jertfi\i.

Dup[ slujba în limba armean[de la biseric[, P[rintele Bogdans-a adresat celor prezen\i (români,greci, evrei =i armeni) ilustrîndideea c[ armenii s-au sacrificat toc-mai pentru ca genera\iile ce ur-meaz[ s[-=i p[streze credin\a =is[-=i perpetueze tradi\iile.

Au mai luat cuvîntul secreta-ra comunit[\ii elene, dna. Ba-chiade Pan[, care a reu=it s[ im-presioneze auditoriul. Din parteacomunit[\ii armene a urmat o ple-doarie a domnului avocat R[zvanGheorghiu, ce a sensibilizat pîn[la lacrimi pe cei prezen\i vorbinddespre c]\iva orfani ce au fost ]n-fia\i de bunicul s[u Dachesian.

Organizatorii s-au întrecut peei în=i=i =i, pentru aceasta, se cu-vine s[ mul\umim familiilor Asa-durian, Budan, Teosian, Tulban-djian =i, de ce nu, Minasian cares-au dovedit a fi purt[tori perma-nen\i ai „tor\ei“ care c[l[uze=tecomunitatea pe f[ga=ul unor per-manente =i variate manifest[ri.

De ast[ dat[ îns[=i natura ne-a înlesnit ca aceast[ manifestares[ fie cea care ne-a legat suflete=-te atît de bunicii, p[rin\ii =i nepo-\ii no=tri, ca tocmai cei din urm[s[-i comemoreze pe cei dintîi. Flo-rile din incinta bisericii au fostudate de lacrimi de triste\e urma-te de bucurie, c[ci a=a e via\a înansamblul ei.

Eduard MINASIAN

„Floriile“ udatecu lacrimi

Pite=ti

Cluj

Oana Suciu, continuare din pagina 5

Manifest[ri comemorative

7Supliment ARARAT

Olanda =i multe alte state care au recunos-cut genocidul au semnat deja ]n <cazierul>Turciei care trebuie s[ ]n\eleag[ c[, ]n ca-zul unei noi agresiuni ]mpotriva Armeniei,comunitatea interna\ional[ o va trata ca peun <recidivist>. }nc[rc[tura sentimental[ =irepara\ia moral[ a recunoa=terii genocidu-lui p[lesc ]n fa\a mizei politice concrete pecare aceast[ recunoa=tere interna\ional[ oare pentru supravie\uirea Armeniei. A=adar,to\i cei care particip[ la campania impu-nerii recunoa=terii genocidului trebuie s[=tie c[ fac mult mai mult dec]t s[ cear[ osimpl[ alinare moral[ pentru sentimentul loral dezr[d[cin[rii =i pentru memoria ]nain-ta=ilor lor asasina\i: ei consolideaz[ bazeleArmeniei de ast[zi.

Ankara schimb[ tactica

Rezultatele spectaculoase ale campanieipentru recunoa=terea genocidului din ulti-mii ani – dac[ timp de 80 de ani doar dou[state recunoscuser[ genocidul, ]n ultimii 10ani aces lucru l-au f[cut 15 state – au pusautorit[\ile de la Ankara ]n fa\a unei noi si-tua\ii: aceastea au ]n\eles c[ opinia interna-\ional[ predominant[ este aceea c[ a fostun genocid, iar problema nu se pune ]n ter-meni polemici dac[ <a fost sau nu un geno-cid?>, ci dac[ <este oportun[ recunoa=tereagenocidului printr-o lege care poate duce lar[cirea rela\iilor cu Turcia?>. +ocul resim-\it de turci ]n fa\a num[rului cresc]nd de stateeuropene – majoritatea lor membre aleUniunii Europene a c[rei membr[ Turciaaspir[ s[ devin[ – care au recunoscut Ge-nocidul Armean a determinat o schimbarede tactic[ a Ankarei, dar nu =i a tezelor ne-ga\ioniste. F[r[ s[ renun\e la negarea abrup-t[ a ideii de genocid, autorit[\ile turce=ti]ncearc[ s[-=i cosmetizeze politica extern[cu fardul deschiderii fa\[ de chestiunea ar-mean[. Astfel, primul ministru Erdogan ]itrimite o scrisoare pre=edintelui Kocearian]n care ]l invit[ s[ ]nfiin\eze o comisie mix-t[ de istorici armeni =i turci care s[ studie-ze evenimentele din 1915. Erdogan =tia binecare va fi r[spunsul p[r\ii armene, ]ntruc]tministrul de externe Oskanian r[spunsesedeja ]nainte la aceast[ mai veche dorin\[ ap[r\ii turce: <istoricii =i-au f[cut treaba>, aspus Oskanian, care a ad[ugat c[ problemanu este una de polemic[ istoric[, ci una po-litic[. Dar \inta guvernului turc nu erau ar-menii, ci imaginea Turciei ]n ochii anumi-tor occidentali, foarte sensibili la deschide-rea spre dialog =i pentru care conteaz[ maipu\in dac[ dialogul se transform[ ]n tocmea-l[ pe marginea unui fapt stabilit. Oare ce aude <negociat> victima =i c[l[ul?

}n paralel cu z]mbetul aparent conci-liant ar[tat c[tre exterior, Ankara mizeaz[pe exacerbarea na\ionalismului intern. }ntreputerea =i opozi\ia turc[ exist[ un consenstotal ]n ceea ce prive=te campania oficial[de contracarare a revendic[rilor armene=ti:nici vorb[ ca turcii s[ fi comis vreun geno-cid ]mpotriva armenilor, armenii falsific[istoria, dimpotriv[, turcii au fost victimeleatrocit[\ilor armene=ti. +i toate acestea s]ntsus\inute de vice-premierul =i ministrul deexterne Abdullah Gül, dup[ ce superioruls[u ]l invit[ pe Kocearian la dialog. Dac[ar fi naivi =i ar crede ]n sinceritatea oferteide dialog a Turciei, ce ar putea auzi isto-ricii armeni de la colegii lor turci? C[ ex-terminarea armenilor nu numai c[ nici nus-a petrecut, dar pe deasupra a constituit ungenocid ]mpotriva turcilor! Cu alte cuvinte,nu armenii, ci turcii s]nt cei care au disp[-rut din Armenia ocidental[!

Semie=ecul american

Lobby-ul armeano-american este bineorganizat =i are o lung[ experien\[. De=i, ]npur stil american, cele dou[ organiza\iiarmene=ti de lobby din Statele Unite auridicat sus\inerea cauzei armene la nivelulunei activit[\i de-a dreptul profesioniste,p]n[ ]n prezent acestea nu au reu=it s[-=iating[ nici unul dintre cele dou[ obiectiveprincipale: ob\inerea recunoa=terii geno-cidului armean ]n Congres =i impunereacuv]ntului <genocid> ]n terminologia uti-

lizat[ de Casa Alb[. Cu toate c[ =i-au asi-gurat sprijinul unui num[r cresc]nd de con-gressmeni, c[ au reu=it men\inerea ]n Con-gres a ajutorului anual american acordatArmeniei la un nivel acceptabil, c[ au con-vins legislativele a treizeci =i =apte de statecomponente ale SUA s[ recunoasc[ geno-cidul, lobyy-i=tii armeano-americani nu aureu=it deocamdat[ s[ surmonteze influen\aadministra\iei de la Casa Alb[ asupra Con-gresului, =tiut fiind faptul c[ nici o admi-nistra\ie nu a dorit s[ supere Turcia de dra-gul armenilor. Totu=i, probabil pentru a nuda cu piciorul ]ntregii mase de aleg[tori ar-meni, a devenit tradi\ie ca ]n fiecare an pre-=edintele american s[ rosteasc[ un mesajde 24 aprilie. +i, tot tradi\ie a devenit =i a=tep-tarea pe care o au armenii ca pre=edinteles[ foloseac[ termenul de <genocid>. Iar tra-di\ia a=tept[rii va continua: nici ]n acest an,pre=edintele George Bush nu a pronun\atcuv]ntul <genocid>. }n mesajul s[u din 24aprilie, George Bush nu numai c[ s-a <fe-rit> de genocid vorbind doar despre <depor-tarea =i asasinarea ]n mas[ a unui milion =ijum[tate de armeni>, dar a turnat ap[ lamoara celor ce v[d contracararea revendi-c[rilor armene=ti prin lansarea polemiciiistorice, spun]nd c[ <mul\i armeni numescacest cumplit eveniment Marea Tragedie>.<Noi privim la viitorul Armeniei =i Turcieicu speran\[ de libertate, pace =i prosperi-tate =i cu speran\a c[ recenta propunere aprimului ministru Erdogan de ]nfiin\are aunei comisii mixte armeno-turce va da po-sibilitatea continu[rii acestor transform[ri>,spune ]n mesajul s[u pre=edintele ameri-can, care astfel d[ un sprijin direct Ankarei,face presiuni asupra Erevanului =i pune la]ndoial[ ]nsu=i caracterul genocidar al ex-termin[rii armenilor din Imperiul otoman.Totu=i, avantajul ]n ]nfruntarea american[este de partea armenilor: spre deosebire delobby-ul turcesc, cel armenesc poate ratade oric]te d[\i =i este suficient s[ marchezeo singur[ dat[ pentru a c]=tiga b[t[lia. Esteca la asediul unei cet[\i: nu conteaz[ c]\i anidureaz[ asediul =i c]te atacuri s]nt respinse,este suficient[ o singur[ str[pungere a ap[-r[rii pentru ca cetatea s[ cad[. Iar ]n acestcaz, asediat[ este citadela nega\ionist[ turc[.S[ nu uit[m c[ subiectul genocidului r[-m]ne pe agenda Congresului.

}n vizor, Europa

Este evident c[, ]n ultimii ani, frontulprincipal al cauzei armene s-a mutat ]nEuropa. Organiza\iile de sus\inere a cauzeiarmene au c[p[tat experien\[ =i au ob\inutsuccese notabile. Importan\a Europei spo-re=te =i din perspectiva aspira\iilor turce=tide aderare la Uniunea European[.

De=i la summitul Uniunii Europene dindecembrie trecut de la Bruxelles, la care s-adecis ]nceperea negocierilor de aderare cuTurcia pe 3 octombrie viitor, subiectul ge-nocidului armean a fost ignorat =i nu a fosttrecut printre condi\iile prealabile ader[riiTurciei la UE, nimic nu este pierdut pentruarmeni. Dac[ la desf[=urarea summituluigenocidul fusese deja recunoscut de 6 statemembre ale UE (]n ordine cronologic[: Ci-pru, Grecia, Belgia, Suedia, Italia =i Fran\a),

]ntre timp acestora li s-au ad[ugat alte 3(Olanda, Slovacia =i Polonia – plus Bul-garia ]n a=teptare). Este de remarcat c[ listaa ]nceput s[ fie ]ngro=at[ de \[ri care nug[zduiesc importante comunit[\i armene=ti,precum =i de \[ri din estul Europei, ceea cedovede=te un grad de principialitate printreeuropeni care nu poate dec]t s[ ne dea sper-an\e. M]ine-poim]ine tot mai mul\i slovaci=i polonezi (poate mul\i dintre ei parla-mentari care ast[zi au votat rezolu\iile dinparlamentele \[rilor lor), de ce nu =i cehi, bul-gari sau unguri, mult mai pu\in sensibili lapresiunile Ankarei, vor face parte din orga-nismele europene, ceea ce ar putea ]nclina ba-lan\a ]n mod decisiv ]n favoarea revendic[-rilor armene=ti. A=adar, condi\ia prealabil[a recunoa=terii genocidului poate fi intro-dus[ oric]nd ]n urm[torii ani de negocieri.

Fran\a, prima mare putere care a recu-noscut (chiar dac[ =i printr-o rezolu\ie am-bigu[) Genocidul Armean, a fost centruleuropean al manifest[rilor comemorativede 24 aprilie din acest an. }n ajunul comem-or[rii, pre=edintele Jacques Chirac l-aprimit la Paris pe omologul s[u armean,Robert Kocearian, =i, ]ntr-un gest simbolic,a depus ]mpreun[ cu oaspetele s[u coroanede flori la monumentul lui Komitas dinParis, monument ]nchinat at]t marelui com-pozitor, c]t =i victimelor genocidului antiar-mean =i eroilor armeni ce s-au jertfit pentrulibertatea Fran\ei ]n timpul celui de al doilear[zboi mondial. Cu aceast[ ocazie, Chirac aamintit c[ eventuala intrare a Turciei ]nUniunea European[ va trece ]n mod obliga-toriu printr-o <datorie a memoriei> asupraGenocidului Armean.

La r]ndul s[u, Germania se preg[te=tes[ dea lovitura de gra\ie fostului aliat dinprimul r[zboi mondial. A=a cum se a=tepta,pe 21 aprilie ]n Bundestag a fost dezb[tutsubiectul Genocidului Armean, la propune-rea cre=tin-democra\ilor =i a cre=tin-socia-li=tilor din opozi\ie. Dup[ dezbaterea de 45de minute, ]n care reprezentan\ii tuturor par-tidelor germane s-au referit la extermina-rea armenilor folosind cuv]ntul <genocid>,urmeaz[ ca, p]n[ la sf]r=itul lui mai sau]nceputul lui iunie, s[ fie elaborat =i supusBundestagului spre aprobare un proiect derezolu\ie comun pe tema Genocidului Ar-mean. +i toate acestea cu recunoa=terea im-plicit[ a unei anumite responsabilit[\i ger-mane ]n des[v]r=irea genocidului! O even-tual[ recunoa=tere a genocidului de c[treGermania, prin semnifica\ia sa simbolic[ =i]nc[rc[tura istoric[, ar da ]n vileag nega\io-nismul oficial al Ankarei ]n ]ntreaga sanuditate.

Vartan MARTAIAN

MIZA LUI 24 APRILIE(continuare din pagina 1)

Manifestare ]n Times Square, New York

Acum 90 de ani, ]ncep]nd cu 24 aprilie 1915 p]n[ ]n 1923, 1.500.000 de armeni aufost omor]\i de turci. }n memoria oamenilor ce au murit =i din respect pentru poporularmean, mii de armeni emigran\i din toate col\urile lumii, cum ar fi Rom`nia, Armenia,Rusia, Turcia etc =i americani, sau adunat duminic[, 24 aprilie 2005, la orele 1200 p.m.,]n Time Square-New York. A fost ceva impresionant. Politicieni din fiecare stat, repre-zentan\i ai Bisericii, supravie\uitori ai genocidului, Dr. Peter Balakian-profesor la Col-gate University, redactor la ziarul „New York Times“, =i mul\i al\ii au ]mp[rt[=it g]n-duri =i sentimente tr[ite. Americanii consider[ Genocidul din 1915 un explicit modelpentru teoriile =i modul de a ac\iona a lui Hitler dup[ 1939 c]nd a spus deja cunoscutafraz[: „Cine mai vorbe=te ast[zi de exterminarea armenilor?“. Dup[ fiecare discurs seauzeau printre aplauze oamenii strig]nd: „NEVER AGAIN! NEVER AGAIN!“ Locul eraplin de pancarde =i steaguri. }ntre discursuri au avut loc momente artistice cu muzic[=i dansuri reprezentative prezentate de tineri ]ntre 6 =i 25 de ani. De asemenea publiculdansa =i c]nta pe l]ng[ aceste grupuri. Ceremonia din Time Square s-a ]ncheiat ]n jur deora 200 p.m cu imnul Armeniei c]ntat de toata lumea prezent[ =i cu rug[ciunea „TatalNostru“, spus[ din tot sufletul de miile de oameni prezen\i.

Apoi acompania\i de steaguri =i pancarde to\i s-au ]ndreptat spre Catedrala St. Pa-trick c]nt]nd pe tot parcursul drumului imnul Armeniei. Drumul a durat aproximativ 15minute. Catedrala St. Patrick a fost construit[ ]n 1858 =i are o capacitate de 2.200 delocuri. C]nd am ajuns am reu=it cu pu\in noroc s[ prindem un loc destul de ]n fa\[. }nmai pu\in de 15 minute Catedrala era plin[, mult] lume st]nd ]n picioare. A= putea spunec[ au fost mult peste 2.300 de persoane. Preo\i de toate rangurile, au \inut o slujb[ so-lemn[. Dup[ aproximativ o or[ =i jum[tate un grup de 14 tineri ]mbr[ca\i ]n alb au pre-luat, simbolic, amintirile =i tr[irile de la cei 14 supravie\uitori prezen\i printr-o lum]na-re aprins[ =i ]nm]nat[ de fiecare supravie\uitor. O prezen\[ deosebit[ a avut-o ElizabethSimonian care este cea mai b[tr]n[ supravie\uitoare a genocidului - 98 de ani - =i care apovestit cum p[rin\ii ei au fost omor]\i =i ea =i-a petrecut via\a ]n orfelinate =i a trebuits[ ]=i schimbe numele. Petros Ghezelian un alt supravie\uitor ]n v]rst[ de 96 de ani =i-apovestit tragedia vie\ii lui av]nd, dup[ at]\ia ani, ]nc[ fric[ s[ vorbeasc[ =i s[ spun[ c[este armean. Dup[ toate aceste momentele emo\ionante, ac\iunile s-au ]ncheiat cubinecuv]ntarea Arhiepiscopului Oshagan Choloyan.

Coresponden\[ pentru Ararat, Bianca GARABET (New York)

8 ARARAT Supliment

Duminic[ 24 aprilie la CatedralaArmean[ din Bucure=ti a avut loc, ]nprezen\a IPSS Arhiepiscop DirayrMardichian o slujb[ de pomenire a

celor uci=i ]n 1915.Slujba a coincis cuZiua de Florii. Dup[slujb[ au fost depusecoroane de flori, dinpartea Uniunii Arme-nilor din Rom`nia, aArhiepiscopiei Biseri-cii Armene =i Amba-sadei Armeniei la mo-numentul plasat cuacest prilej ]n curteaCatedralei. Reprezen-t]nd o cruce sculptat[cu motive specifice ar-mene=ti monumentula fost adus din Arme-nia =i a fost ]n[l\at peun soclu nu departe destatuia eroului na\io-

nal armean, generalul Antranik. La mo-mentul inaugural au participat unmare num[r de armeni, reprezentan\iai Arhiepiscopiei Bisericii Armene,

ai UAR =i ai Ambasadei Armeniei.De remarcat c[ de=i lucr[rile la mo-nument nu s-au ]ncheiat ]nc[ (urmea-z[ ca soclul s[ fie placat cu marmur[=i se va pune o plac[ pe care se vaaminti de Genocidul din 1915) totu=iel a ajuns ]n Rom`nia cu c]teva zile]nainte de 24 aprilie =i a putut fi dez-velit ]n chiar ziua comemor[rii.

Trebuie subliniat efortul depus deArhiepiscopia Bisericii Armene dinRom`nia, care a finan\at realizareamonumentului, dar =i sprijinul oferitde un grup de cona\ionali din Ar-menia, stabili\i ]n Rom`nia, care ausponsorizat transportul – nu f[r[ pe-ripe\ii – al monumentului din Armeniap]n[ ]n curtea Catedralei Armene dinBucure=ti.

S[ mai ad[ug[m c[, ]n prima zide Pa=te, duminic[ 1 mai, IPSSArhiepiscop Dirayr Mardichian asfin\it Monumentul.(vezi fotografia din st]nga)

Slujb[ de comemorare=i sfin\ire

a monumentului

1915 scris din lum]n[ri

Profesorului Daniel Barbu, di-rector al Institutului de Cercet[ri Po-litice, =i profesorului Cristian Preda,Decan al Facult[\ii de +tiin\e Poli-tice din Universitatea Bucure=ti,pentru generozitatea =i prompti-tudinea cu care au r[spuns ]norganizarea, pentru prima dat[ ]nspa\iul academic rom`nesc, a uneiconferin\e av]nd ca subiect Geno-cidul Armenesc. Gazde perfecte,domniile lor au asigurat ]naltaprestan\[ ]nt]lnirii desf[=urate subtitlul generic „Un genocid uitat?“ pe23 aprilie 2005 la sediul Institutuluide Cercet[ri Politice. Semnul de]ntrebare retoric a fost analizat =iexplicat de profesioni=ti ce merit[considera\ia noastr[: profesorulZoltan Rosta=, =ef al Catedrei deAntropologie Politic[ din Faculta-tea de Jurnalism, pentru c[ a p[stratc]teva dintre pu\inele (=i de aceeaat]t de pre\ioase) m[rturii ale unorsupravie\uitori; profesorul FlorinDiaconu, pentru entuziasmul =i seri-ozitatea cu care a abordat o prob-lem[ ]nc[ at]t de delicat[; doctor ]nistorie Mihai Chioveanu, specialist]n problemele totalitarismului detip fascist, pentru sus\inerea =i]n\elegerea pe care o are fa\[ dearmeni precum =i pentru ajutorulacordat la organizarea acestui primeveniment; dr. Felicia Waldman,directoare a Centrului GoldsteinGoren, nu doar o fin[ cunosc[toarea domeniului dar =i o bun[ prieten[.La fel ca Paul Cernat, C[t[lin Bu-ciumeanu, Constantin Viorel Mihai,Luciana Ghica =i Marian Chiriac,despre care e greu de spus dac[ artrebui aprecia\i doar pentru priete-nia lor sau, mai ales, pentru profe-sionalismul de care au dat dovad[,remarcat de c[tre to\i participan\ii

la conferin\[. De=i mai pu\ini vi-zibili, dar la fel de importan\i aufost Sever Voinescu, de la Institutulpentru Politici Publice, =i MirceaVasilescu, redactor =ef al presti-gioasei „Dilema Veche“, ce ne-auajutat la popularizarea acestui eve-niment. La fel =i Iulia Borisova,care a ajutat discret dar eficient labuna desf[=urare a ac\iunii precum=i t]n[rul Adrian Neicu, nu numaiobservator dar =i „documentarist“ alevenimentului. Lor li se adaug[ unprieten foarte special, Victor Ron-cea, =ef al paginii de politic[ exter-n[ al cotidianului „Ziua“, care =i-aar[tat sprijinul necondi\ionat nu nu-mai acum, ci ]n timp, =i care de-pune eforturi (pe care, cu modestie,nu le recunoa=te) pentru ca aceast[tragedie s[ fie (re)cunoscut[.

M[rturiile despre cultura arme-nilor de-a lungul istoriei au fost pre-zentate ]n holul Teatrului Na\ionaldin Bucure=ti prin eforturile gen-eroase =i necondi\ionate a doi mariarti=ti: Ilinca Tomoroveanu, direc-toarea interimar[ a acestui a=ez[m]ntde cultur[, =i Mihai Oroveanu, di-rector al Muzeului Na\ional de Art[Contemporan[ =i, ]nainte de toate,un rafinat intelectual =i prieten al ar-menilor.

Nu ]n ultimul r]nd, comemorarea]n premier[ ]ntr-un spa\iu public dinRom`nia, de duminic[, 24 aprilie2005, nu ar fi fost posibil[ f[r[ sus-\inerea acordat[ de oficialit[\i, prinpersoana domnului secretar generalal Prim[riei Municipiului Bucure=ti,domnul Dumitru St[nescu.

Mul\umim tuturor celor implica\idin partea comunit[\ii armene dinRom`nia.

M U L | U M I R ISeria de manifest[ri =tiin\ifice =i culturale dedicate

comemor[rii Genocidului Armenesc nu ar fi fost posibil[f[r[ sus\inerea oferit[ necondi\ionat de c[tre mul\i prieteniai armenilor, c[rora dorim s[ le mul\umim ]nc[ o dat[ peaceast[ cale:

UUnnddee-aauu ppiieerriitt??CCeeii îînnddrrããggiiþþii,, uunnddee-aauu ppiieerriitt??OOrriiccîîtt ii-aamm ppllîînnss ººii ii-aamm ssttrriiggaatt,,NNiiccii uunn rrããssppuunnss:: eeii aauu ppiieerriitt

HHoovvhhaannnneess TTuummaanniiaann,, 11991166

Osep Simigian, singurul supravie\uitor al genociduluice mai tr[ie=te ]n Rom`nia

]n fa\a monumentului parc[ spun`nd versurile:

Seara de 24 aprilie a fost, poate, cel maiemo\ionant moment al ac\iunilor ]ntreprinse cuscopul de a comemora pe cei uci=i ]n 1915.Orele 19, ]n fa\a sediului Senatului Rom`niei.La ini\iativa diaconului Haik Azarian, ]n urma

unei aprob[ri ob\inute de la Prim[ria Capitaleide c[tre UAR, s-a hot[r]t ca, ]n centrulCapitalei, s[ aprindem lum]n[ri din al c[ruicontur s[ scriem 1915. Nu departe de acest locera mare bucurie. Pe 25 aprilie Rom`nia semnatratatul de aderare la Uniunea European[ =i ]nPia\a Revolu\iei avea loc un concert cu acestprilej. De partea cealalt[, la Pia\a Universit[\iise desf[=ura un miting de solidaritate cu cei treiziari=ti rom`ni, r[pi\i ]n Irak. }ntre aceste dou[ac\iuni, un grup de armeni aprindeau lum]n[ri,pentru str[bunii lor uci=i acum 90 de ani. Dar cala un f[cut, atunci c]nd am spus cu to\ii HairMer (Tat[l Nostru) inexplicabil, muzica ce p]n[atunci r[zb[tea p]n[ la noi s-a oprit. Am statp]n[ ce soarele a apus =i apoi am plecat sprePia\a Universit[\ii ]ntr-un gest de solidaritate cuziari=tii r[pi\i. Ca un f[cut printre cei trei r[pi\ise afl[ =i un armean. Ovidiu Ohanesian.

A=a s-au ]ncheiat, ]n Bucure=ti, trei zile decomemorare dar =i de reculegere pentru cei cenu mai s]nt. Cineva spunea c[, iat[, ]n acesteclipe de triste\e, parc[ s]ntem mai uni\i. Poatec[ a=a este chiar dac[, ]n unele momente, amavut sentimentul c[ mai important este s[ac\ionezi de unul singur dec]t s[ a=tep\i doarsfaturi...

Dumnezeu s[-i odihneasc[ pe cei ce aumurit nevinova\i ]n 1915. Acum 90 de ani.

Mihai STEPAN CAZAZIAN