iul ХП. Arad, Mercuri, 14|27 Maiu 1908 Nr. 107.

WAMENTUL i u 24 Cor.

in . 12 c

ii «I ie Dumineci

a 4 Cor. — Pen-Іошіпіа f I America

10 Cor.

ta ti pentra Ro-I |l străinătate pe u 40 frand.

fend 2 » UNA REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20,

INSERŢ1UNILE se primesc Ia adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şl

comitat 502.

A cincea convorbire cu Björnson. k r Björnson pleacă din Roma, la Paris. — Şi acolo îşi va continua activitatea de apărător al celor oprimaţi. — „ Despre prigonirea românilor.

Ѣ

Răcoarea serei începe să se simtă pe brsoc; lumea umple trotuarele, trăsurile urmează în şiruri neîntrerupte şi în ora asta, când crepusculul pune pe cerul ir primele nuanţe viorii, Roma are un lect de feerie. Dar scopul meu este altul, admirarea priveliştelor ce dă Roma : îmi loc prin mulţime şi întru în gangul pa-lui în care stă Björnson. a sgomotul soneriei, aceeaş blondă nor-

jiană îmi deschide, surizându-mi cu ochii albaştrii clar.

— Ce signor Björnson. — Si, si.

.Intru în salonul ce precede biuroul poe-luf. Mobilele lipsesc, fotoliurile stau în mij-

[... cui camere', covoarele nu se mai văd: o i, să în mutare. O oglindă mare, acoperind

jumătate de perete, reflectează tristeţa p estei camere în dezordine.

— Eccol . Tresar. Norvegiana îmi ridică portiera şi

i lasă să trec în biurou. I Prima impresie, într'o străfulgerare de * ipă, îmi este dureroasă: biroul, ca şi sa-y nul este despoiat de tablouri şi mobile, I seşte ceva în el, lipseşte mult chiar, dar * iată camera dispare; pe canapeaua ce \> i tot la locui ei, poetul stă întins. ь — Maiestro, buon giorno.

Buon giorno, buon giorno. Şi din poziţia în care stà, cu un jurnal

àtr'o mână, cu biletul meu de vizită în-f 'alta, Björnson se ridică drept în picioare y -mi întinde mâna foarte cordial.

îmbrăcat într'un costum alb, cu părul său *llb dat pe spate, măiestrul pare mult mai • înalt, mult mai impunător. J — Am venit, măiestre, să vă aduc salu­ai meu, înainte de plecarea D-Voastră din orna. — A ! Şti că plec? — Da, măiestre, ştiu că mâne la S ore

limineaţa, părăsiţi Roma. — Cum de şti lucrul acesta? — Am venit în două rânduri să vă caut,

hr nu eraţi în casă; ultima oară am fost ieri, şi mi-s'a spus că mâne plecaţi.

Da, plec. îmi pare rău că nu m'ai Şezi, te rog.

Măiestrul îmi trage el singur un fotoliu, ) se întinde din nou pe canapea.

Această atenţiune a marelui poet, m'a mişcat : el însuşi, marele Björnson, bătrânul filosof şi cugetător, îmi dă scaunul.

— Plec mâne la Paris. Ştii poate, că la Paris am o fată a mea, care conduce un jurnal »La feeuile umoristique*, şi înainte de a ajunge în Norvegia, vreau să o văd.

— Veţi sta mult la Paris? — N u ; voi sta numai 14 zile, apoi voi

pleca In Copenhaga şi deacolo mai departe. O, ce călătorie lungă, şi obositoare şi cos­tisitoare. Pentru mine, nu mă tem, dar pen­tru nevasta mea mă tem. Eu sunt încă vi­guros.

Şi bătrânul râde, mulţumit de sănătate şi vigoarea ce şi-o simte circulând în vine.

— Plecaţi tomai acum din Roma, când vremea este aşa de frumoasă.

Şi cu un gest, îi arat cerul de un alba­stru catifelat ce se vede prin cele două fe­restre largi.

— O, ds, timpul este foarte frumos, dar pentru mine este prea cald; creierul meu nu poate lucra în aierul acesta.

— Lucraţi, măiestre, tot la chestiunile ce privesc pe cei asupriţi?

— Da, şi la acelea şi la o lucrare a mea personală.

— Literatură? — Da; dar nu pot să-ţi spui despre ce

lucrez. Se face pauză. Poietul mă priveşte suri-

zând, şi în ochii lui şi în surisul acela blând se citeşte atâta bunăvoinţă, atâta dulceaţă, cu care maeistrul caută să scuzeze refuzul său de a-mi spune despre ce scrie.

— Dar este lucru de necrezut, în Un­garia lucrurile merg tot aşa de rău ca mai nainte.

— Poate că merg şi mai rău. — Oh, oamenii ceia, ungurii, îşi scriu

singuri sentinţă de ură a întregei lumi ci­vilizate. Spune-mi, au mai condamnat ro­mâni?

— Măiestre, când este vorba de condam­nări, lucrul acesta se întâmplă aproape în fie care zi.

— Este de necrezut, doamne, doamne. Când or să sfârşească?

— Cins ştie! Iată, acum »Tribuna< din Arad are trei procese de pressa în perspec­tivă, şi redactorul său responsabil.. Se va

desbate apoi curând în Arad precesul de­putaţilor Oricu şi încă alţi trei, împrocesuaţî pentru organizarea partidului român.

— Cum îl chiamă pe redactor? — Sever Bocu... Redactorul său respon­

sabil, este chemat să răspundă la trei în­vinuiri de procese ce i-s'a intentat.

— Bietul om, bieţii români! Şi sigur că vor fi condamnaţi, căci ştiu eu prea bine, cum se face justiţia în Ungaria, mai ales în ceeace priveşte aceste lucruri. Oh, ju­stiţia, justiţia, această vorbă, în numele că­reia se comit atâtea greşeli, în Ungaria nu există. Căci cum poate fi numită justiţie ceeace fac ungurii, când într'o ţară statul nu este pentru toţi cetăţenii? Nu mai sunt vremurile antice romane, când cetăţenii erau pentru stat.

Poetul vorbeşte rar şi respicat. Cuvintele lui cad cu greutatea adevărului, spus de omul acesta care ştie, care gândeşte, care vorbeşte ca o sentinţă evangelică.

— S'au făcut şi se fac mereu, prover­biali în lumea civilizată. Şi dacă ceva ce se lăţeşte tot mai mult în jurul lor nu a ajuns încă la culme, te asigur că nu va trece prea mult şi va ajunge. Austria şti d-ta ce gândeşte de ei ? Ştii d-ta ce gân­desc cei din jurul lui »Gross-Oesterreich« ? Numai bine nu gândesc şi nu aşteaptă de­cât momentul oportun, ca să spuie în gura mare cine sunt ungurii şi ce linie de con­duită trebue să ţie încontra lor. Şi şti d-ta, că de aceeaşi părere cu »Grass-Oesterreich« este unul din cele mai înalte personagii din Austria ?

Poetul se opreşte din vorbă şi mă pri­veşte surizând, apoi se ridică de pe cana­pea, vine alături de mine şi-mi vorbeşte cu pnetinie şi bunăvoinţă, punându-şi mâna lui pe braţul meu.

— Francezii nu cunosc încă pe unguri şi celece fac ei, e pentrucă nu se ocupă de aceste lucruri şi pentrucă ungurii linguşesc foarte mult pe francezi. Dar englezii au în­ceput să se ocupe de celece se petrec în Ungaria şi chiar eu, voia scrie în marele ziar »Times*.

— Aşadar, măiestre, nu veţi uită de cei asupriţi.

— O nu, te asigur. Voia scrie ori de

N e u m a n n M stabiliment de haine bărbăteşti, copii şi fete.

Mare asortiment în

haine gata de prima calitate. Stabiliment deosebit pentru comande făcute după măsură.

pe a—

Pag. 2 • T R I B U N A . 27 Maiu n. 1№

căieori va fi nevoe, căci eu nu scria ca să scria, ci când văd injustiţiile.

O altă pauză. Pe ferestrele deschise, în­tră egomotul stradei, un murmur înfundat de voci, de lume adunată, de trăsuri ce trec in trapul domol al cailor.

— Acum părăsesc Roma, mă duc în ţara mea, unde am o familie număroasă, un fiu însurat şi proprietăţile mele.

— Şi nu vă pare rău că lăsaţi Roma? — O, foarte, foarte rău. Este aşa de

frumoasă, aşa de bine să stai aici, dar nu pot suporta clima prea caldă.

Apoi vorbim de alte lucruri. Maestrul imi spune că nu-i plac francezii cari sunt prea superficiali, dar căi plac italienii. Eu îi dau relaţii despre români, îi spun despre caracterul bun şi blând al românului, de­spre vigoarea sa de muncă, despre sufletul lui prietinos. Poetul mă ascultă cu aten­ţiune.

Apoi mă întreabă de clima ţării, de pro­ducţiile solului şi dacă cresc Ia noi porto­calii.

Când i-am spus că portocalele ne vin din Grecia m i a răspuns:

— Cum, grecii cultivă portocalii? Eu credeam că ei cultivă numai crimele ce le comit în Macedonia.

Spiritul făcut de Björnson mă face să râd ; el însuşi râde bucuros.

II privesc: ochii lui albaştrii privesc bi­nevoitori şi pătrunzători, de sub sprâncenele stufoase şi albe ce-i ies d'asupra ochelari­lor. Faţa roză, rasă, este tăiată de o gură de bunătate, iar nasul puternic, aquilin, dă feţei Iul o expresie de forţă, de energie, pe când părul alb, îi încadrează capul ca o coamă de leu.

Imi spune că a primit o mulţime de cărţi postaîe din partea românilor, cu figuri şi piesagii, şi mi repetă că românul este un tip frumos şi asemănător cu italianul.

Cerul a luat o culoare mai închisă, în biroul goi, din care mobilele şi cărţile poe tului au a fost luate, umbrele încep să pa-trunză. Mă ridic şi-1 salut.

— Din partea românilor, din partea »Tri-bunei «, din partea mea, vă rog maestre să primiţi un sincer salut şi expresia de infi­nită recunoştinţă ce v'o păstrăm.

— Grazie, grazié.

— Vă urez călătorie bună şi vă rog să nu ne uitaţi.

— Grazie. Na, nu vă voi uita nici odată. Iar eu, la rândul meu, te r o g s ă pre­zinţi ţărei dtale, şi tuturor r o m â n i l o r , sa lutul m e u .

O clipă, în uşe, ne oprim amândoi. II privesc încă odată, îi admir statura naltă şi voinică şi strângându-i din nou mâna ce mi-o întinde, ies.

— Buon viaggio, maestro. — Grazie, grazié! Addlo ! \ /

Roma, Joi, 21 Maiu 1908 st. n.

Pompilia Robescu.

La s i tuaţ ie . Revolta artificială aranjată din pricina pactului încheiat la Viena în privinţa soldei ofiţerilor, s'a mulcomit. He-rolzii kossuthişti azi se dau de plainici va-zali Iui Wekerle şi Apponyi. De dragul de­corului s'au urmat capacitări în şedinţa de Sâmbătă a partidului independist. Apponyi cu un glas mistic a amintit de sănătatea sdruncinată a M. Sale. Asta a impresionat. Wekerle însă, mai cinic şi rafinat, a jucat pe naivul, care se miră cum de toc­mai campionii partidului, cari aproba­seră anticipativ intenţiunile iui în pri­vinţa soldei, se arată mai dârji în re­volta lor pentru ^ruşinoasa capitulare na­ţională.*

Dar aşa sunt politicianii sistemului pu­tred de azi, îşi dau bobârnac, se dojenesc, în vreme ce râd perverşi cu ochii — de ţara, care priveşte năucă şi uimită de atâtea artificii».

Nouă n ise pare însă, că nu mai e mult până, — ba poate chiar s'a trecut peste aceea pantă de degenerare a moravurilor,

unde stăpâneşte escrocheria şi maniera mahalagiu,

Din C a m e r ă . Budgetul ministrului dt tt vezi a trecut cu mult mai neted de cum sec dea o clipi, după zarva patriotică înscenat! neri de cârcotaşii kossuthişti. In şedinţa di Camera a votat dejă şi In amănunte aceit fa get, ba s'a trecut şl la bndgetul ministerului finanţe, care se discută azi In amănunte. Ai discuţiile budgetare se desfăşură repede în i sfârşit.

Pe mâne se aşteaptă sensaţionala mult biţaţa vorbire a contelui Aridra isy, care ris zând interpelaţiei lui Mezó'fi va spune teri de prezintare a reformei electorale şi st viril şl fn privinţa principiilor de cari s'a cilinzli alcătuirea reformei.

O să vedem întrucât nu vom fi In drept, data asta să persiflăm Ingiimirile ministrului.

A e h r e n t h a l ş l S c h ö n a i c h r ămân . M, a primit cu bucurie aranjarea lefurllor oftţerfi delà armata comun i Exponenţii săi îa acei chestiune au fost Aehrenthal şi Schönaich,! au ajuns prin forţarea chestiunii şi rezistenţi gira într'o delicată complicaţie politică.

N'au reuşit adică să treacă proiectul dt un a soldei In chipul contemplat la început şl | tins de lumea politică şi cercurile militare ѵЛ rioare din Austria, căci solda nu se socoteşte] cată din 1 Ianuarie 1908, ci numai din 1 0:to vrie 1908. In consecinţa cei doi miniştrii ilj dat dimisia, s'au prezentat in prea înaltă audit: Monitorul oficial de azi aduce acum do ui aut graf uri aie M. Sale regelui, din cari reiese ci | Sa e prea mulţumit cu ostenelile prestate dei doi miniştrii şi cu punctele învoielii încheiate ultimul consiliu la Viena. Işl exprimă dorinii, miniştrii să stirue şl pe mai departe în ofx lor şi să sprijinească în viitor cu acelaşi devo ment toate interesele mari ale monarhiei. Cell autograf e adresat Iul Wekerle şi e însoţit de pia autografului adresat lui Aehrenthal. Chtitt nea ce a răscolit atâtea patimi, discuţii şi artifn astfel primeşte de încheiere un acord mulam

N u n c l u i v l e n e z şl a m b a s a d o r u l delà Y t ican . E proaspătă Incă amintirea cdioaselord sti.ml Wahrmund şi Feilbogen. Ziarul vies »Mittags Zeltung« pe basa unor Informaţie prireite din cercuri ce stau aproape de Vatic scrie, că Curia papală i-a trimis un comunii ministerului de externe austro-ungsr, in care dfsaprebă conduita diplomatică urmaţi da pil cipele Oranlto dl Belmonte în cazul Wahrmuai

FOIŢA 08IOINALA A » TRIBUNEI <.

0 societate culturală germană. De Horia Petra-Petrescu.

II. Activitetea societăţii >Dürerbund< se va putea

recunoaşte mai bine din cele ce vor urma în rândurile acestea. Ar fi mult mal uşor să enu­măr toate publicaţiile de până acum ale societă­ţii, ca cetitorii să se minuneze de materialii! bo­gat şi să treacă mal departe zicându-şi : »Ei da, o societate germană, care se pricepe. Mai are şi bani, pe lângă minţile luminate ale conducători­lor ei, şi 'şi ajunge scopul. Noi, săracii de noi, nu suntem in stare să facem aşa ceva*.

Părerea noastră e greşită. Nu sunt numai ba­nii, cari au ridicat societatea. După cum veţi ve­dea din unele idei, cari au însoţit şi au prins rădăcină In mijlocul membrilor »Dürerbund« ului, aceste idei su tot atâta îndreptăţire să fie trans­plantate şi la alte neamuri, căci sunt bune şi ideia bună t favorabilă la desvoltarea oricărui neam.

Conducătorii societăţii germane >D.< sunt oa­menii faptelor. Ei sunt pătrunşi de însemnătatea propagandei cinstite In serviciul frumosului şi a tot ce e bun. Ei ştiu că, decât o carte volumi­noasă, plină de teorii abstracte, prinde mai bine In mijlocul poporului o cărţulie de câteva pa­gini. Dar paglnele acelea vor trebui să fie scrise cât se poate mai bine, mai pe înţelesul tuturor acelora, cari fiămâazesc după frumoi. Ei vreau

să dea mână de ajutor tinerilor şi bărbaţilor şi bătrânilor, caii întind mâna după o creangă verde cari lihnesc după o carte bună, după o muzică frumoasă, după o icoană, care să le aducă săr­bătoare în suflet.

Şl şi a spus Avenarius şl soţii săi : S i începem cu copiii cei mici, căci de aici se porneşte te melia neamului. Ei sunt viitorul nostru, ostaşii de mâne al noştri.

Judecând astfel au scos la lumina zilei o bro­şură de 24 de pagini. »Heb'mich auf!« e titlul broşurei. » R i d i c a m a ! « ca să o poată cumpăra ori care băietei de şcoală, i a u dat un preţ de nimic: 5 Pfenici — 6 bani. Broşura aceasta se împarte elevilor când ies din şcolile populare şl e merinde pentru mai târziu. în anul prim (1907) s'au împrăştiat In toate cătunele din Germania 100,000 de broşurele de astea.

La noi încă nu s'a gândit nimenea la editarea unei astfel de broşuri. Pedagogii germani şi au z i s : Băiatul iese din şcoală. Va Intră mâne poi-mâne într'o fabrică sau la o meserie. Ca să nu uite ce a Învăţat la şcoală va trebui să ne Ing.i-jim de el. Dar cum? Săi scutim de Inf iui rj(a căr­ţilor rele. Va veni şi pe la dânsul samsarul cu ghiozdanul plin de romane In fascicole. Va aveà puterea să reziste? S ă i dăm mână de ajutor. Şi au scris în »Heb' mich auf I« articolul: > O mică socoteală*. Ascultaţi ce povestesc cu elevul ieşit din şcoala populară:

»De multe ori se vând pe la uşile voastre cirţ! cu titluri şi chipuri îngrozitoare, fascicola »numai« cu 10 pfenici. Când e să fie mai »frumos«, se sfârşeşte numărul ; peste opt zilè vine negustorul cu tăscullţa neagră din nou şl-ţi vinde iară, »nu­

mai« pentru 10 pfenici, numărul, care urm De obicei sur t peste 50 de numeri de icer foarte des Insă chiar mai mult* decât 100. Si cern socoteală cât te costă : de 50 de ori 10 pf. = 500 pf. = 5 mărci si de 100 de ori 10 p f . = 1000 pf. == 10 m. (12c

Ba câte odată mai mult chiar ! Citeşte icni ce-ţi poţi cumpăra pentru banii ăştia! Ctr|la poveşti: poveştile lui Grlmm şi ale lui Bjcliîteii alte povestiri: Michael Kohlhaas de Kleist (u mează o serie întreagă de alte cărţi ieftine şi bun de Schiller, de Goethe, de Uhland, de Grillpa zer, et:.).

» Astea s 21 de cărţi, cari au tot atâta preţ did le cumperi, adecă 5 mărci, dar f ecare dia elei de o sută de ori mai bua i decât poveştile ala înfiorătoare, pe cari le poţi cumpăra In numeri de 10 pf. şl cari costă, de cele mii multe oii mai mult de 5 mărci! Şi te îairebim acum:iu fl un prostovan, (Schifsk3pf) dacă a i lăsa slh înşele rând pe rând cu cele 5 mărci ca si cui peri » romanul «, care zice că este pentru jp» por ?«

Va ceti băiatul rândurile astea, va face soco teala d n nou şi va ajange la acelaş rezultat: oamenii aceştia au dreptate, la să Încerc să din ceva mai bun.

C i vor fi şl alţii, cari nu vor asculfa sfiturlli, şl se vor adânci In mocirla sufleteasci a cutăruj căpitan de bandiţi sau a cutărei Dulcinee mti saline — evidsnt. Dar nu va a c i d » procentul lor simfltor, cu timpul? Nu va răsuna la zeci şl ztci ds suflete acest memento din broşură?

Bine. Elevul vrea să se emancipeze de lub tutela samsarului, care i aruncă pe RinaldoRinah £

;

1 27 Maiu n. 1008. • T R I B U N A » Pag. 3

• ce găseşte de oblecţiunat şi ţinuta contelui iahen, ambasadorul dela Vatican, în razul Feil

Jjen şi din pricina asta Belmonte nu va fi re qtimat, câtă vreme contele Siechen va ştirul în Ului său. Belmonte, concediat In urma cazului fihrmund, se crede că-şi va cere lungirea con-Mulul şi astfel Vaticanul nu va avea reprezin­

ţ i li Viena multă vreme, ceeace e o situaţie iblşnnită.

J ine ' s oamenii lui Kossuth! procesul c a m e l e o n u l u i . — E p i l o g u l ca­

zu lu i d e l a T a l p o ş .

De câteori se răscoleşte murdăria acherontici 'corupţiei politice, Intre cei aruncaţi la supraf.ţă k m Indivizi, existenţe desgustătoare, despre

iii se adevereşte că sunt simbriaşif, In multe suri oameni de încredere şi prietinii celor puşi 4cârma ţării. Ajungă pentru raputaţia ministrului Issuth să amintim de adictul său credincios Irdos, care i a servit de unealtă in cercul Belu­lui la alegerile trecute. uClte unelte păcătoase n'a încercat porodlţare piui dela 48 întiu spargerea rândurilor noastre, iln reptila sa poreclită cu atâta sfidare a bunului

»Lumina* — seamănă azi neghină In minţile picului nostru popor, încercând să I Indepăr-

de conducătorii sil fireşti. Pentru slujba asta putea el gisî oare o unealtă irai potrivită

m e chimeleonul Saluzsiniky? 'Dir cum a ajuns acest om să se resfeţe azi *ţ graţia lui Kossuth? E lungă meti morf osa prin le a trecut icest jldănaş >cu pistrui*. Băiatul •I maestru sărac, a ieşit de sub o:rotirea gim-nllor româneşti. Slab, pipernicit, o sfidează de %. Publicase In »Reviste Ilustrată* a lui Rete-1 nu câteva Încercări de literatură poporanistă, ilii şl la şedinţele societăţii de lectoră şi îşi uese de ideal pe L. Şălneanu. Ajuns însă la iversltite a înţeles îndată cât de prielnic mij c de căpătuială e pentru el limba românească, ccpflnd de lici îl vedem în slujba tuturor ipo-ilillor mincinoase. întâi agitator socialist, pro land tulburări ia adunări poporale, vestind cu nemaipomenită lipsă de conştiinţă revolta dalà şi minciunile exagerate ale curentului, ir'un rând nişte ţărani mai asprii la palmă Iau gat In groază şi trigându şi seama a cercat tenuri mai rentabile. Trece la fiţuici »Magyar :ó«, pe acel timp surla lui Bánffy, înciocilâr d arii-

Ше de cel msi smintit şovinism. 11 vedem apoi 1 iBudipest* şi pe urmă pripăşit sub aripile lui

Kossuth, care a ţinut să exploreze In scopuri păcitoase elasticitatea conştiinţei icestui cha meleon.

Cuibărit in sinul Iui Kossut jldănaşul, azi are pretenţii de reputaţie. A Intentat adică proces de calomnie împotriva unui gazetar maghiar. Proce­sul îşi are sorglntei in tulburările şi vărsările de sânge întâmplate Ii 1904 şi al căror teatru a fost comuna Talpoş din comitatul Aradului. In acel i n un roi de nădrăgiri fără conştiinţă nă­pustiseră comitatul Aradului puitând flăcări ro­şie a apostoliéi socialiste. Terenul în acest co ml tat s'a dovedit de piieinic şi In număroase comune au reuşit să stârnească revolte, să des-lănţuiastă patimi cari ici colo au fost înecite in sânge.

Cu osebire în comuna Talpoş au reuşit per­ciunaţii peste aşteptare. Poporul resculat s'a de­dat la incăerărl sângeroase, ciri bineînţeles au fost sufocate de sli jbaşil administraţiei cu bruta-lismul obişnuit.

Mulţi nevinovaţi au plitlt cu viaţi învăţăturile mincinoase ale surtucarllor aduşi de vânt. Luni de zile n 'a contenit revolţi tăinuită In comună şi tilpoşenilor şl azi l ise strâng pumnii la amin­tirea acelor domnişori. Domnişorii bine Înţeles au luat din vteme ttlpislţa.^ Ы - Ш - Ш Ш а а ^ .

Corespondentul ziarului »Hazatk«, Fu eo Oy., eşind la faţa locului şi convingânduse de mutica dezastruoasă săvârşită de apostolii pribegi a l so­cialismului râu- tălmăcit, i trimis ziarului său o serie de articole de riport* j , tn care se scria Intre altele referitor la Salazslnszky, că acesta i pro­povăduit între popor revoluţia con tn ordinei so cille, a încasat bani de călătorie, a vândut ti-părituri şi cocarde cu fotografia sa, tescuind ist-fel şl ultimul cteiţir din şerparul ţăranilor.

Saluzslnszky li improcesuat pe Fülep pentru calumniare in publicitate. Procesul s ' i desbătut Vineri li tribunalul din Bidapest*. Intre martorii citaţi e n şi vicecon iţele comitatului Arad Dal­noki, apoi mai mulţi talpoşenl în frunte cu no­tarul Ioan Selejan.

Procesul s'a sfârşit cu absolvirea Iui Fülep, căci tribunalul din faslonărlle întărite cu jură­mânt ale martorilor a constatat neîndoios că toate afirmaţiunile lai Fülep sunt adevărate. Salu­zslnszky a fost respins şi judecat li spesele enorme ale procesului.

Monografiile comunelor. — C o n c u r s cu p remi i . —

Comitetul centrii al »Reunlunli române de a-gricultură din comitatul Sibiiu* şi a luat de scop, ca prin împărţirea de premii în binl să dea în­demn şi ajutor acelora din cărturarii noştri, cari s 'ar hotărî să facă descrierea amănuţită (mono­grafii) i comunelor din comitatul Sibiiu.

Fiecire lucrare i re să cuprindă descrierea (mo­nografii) unei singure comune, putând de altfel Incurge despre o singuri comună şi mii multe lucrări.

Lucrările incurse se vor examina de un juriu literar, la propunerea căruia, comitetul Reuniunii agricole v i conferi deocamdată următoarele premii şi anume:

Lucnre i care va fi aflată de cei mai bună, se va premia cu 90 cor.

Lucrarea declarată ca a doua de buni , se va premia cu 60 cor.

Lucrarea declarată c i i treii de bună, se va premia cu 50 cor.

Incurgând mii multe lucrări vrednice de premiat, acele se vor considera Ia concursul c e l vom pu­blică In 1909.

Monografiile au i i cuprindă Intre altele cam următoarele :

Istoricul comunei, Încât se pot află date, dela întemeiere şi până astăzi. Numărul locuitorilor după gen, naţionalitate şi religii lor. Câţi ştiu ceti şi scrie. Starea morală şi materială a locui­torilor, In trecut şl In prezent. Starei sanitară, traiul, ocupaţlunea (câţi au absolvit şcoli mai înalte, anume cine şi ce ocupaţie i r e - câţi sunt aplicaţi l i meserii, la negoţ, sau Ii alte întreprin­deri ?) îmbrăcămintea, etc. a locuitorilor. Obiceiu­rile şl ditinele. Credinţele deşarte. Jocul, cânte­cele, chiuiturile, bocetele, poveştile, glumele, etc. Limba vorbită cu toate particularităţile el etc. De­scrierea stridelor, i caselor şi a celorlalte zidiri, materialul din care sunt alcătuite, cu câte Încă­peri şi cam câţi oameni locuiesc In una.

Descrierii edificiului şcolar, inul zidlrei lui, numărul Încăperilor, al învăţătorilor şi al elevilor, mijloacele din cari se susţine şi eventualele iz­voare din care s'ar putea susţinea şi pentru vii­tor şcoala. Câţi învăţători au funcţionat l i şcoală, şi cum se numesc ei?

Descrierea edificiului bisericei, cu anul zidlrei, cu numele celor cari au adus jertfe mari la edi­ficare; câte persoane Încap In biserică. Daci In biserică se găsesc lucruri vechi de interes arhi­tectonic, de sculptură, pictură, literatură etc. Mij­loacele băneşti i le bisericii, fondul propriu şl celelalte eventuale fonduri şi fundaţiuni. Cerceta­

ţii pe fereastră. Dar unde să întrebe dnpă o dură trai bună? Cine s ă i dea sfaturi? Părinţii oiţe nu i u de unde. Ei abia îşi duc zilele cu

I urul vieţii. E lipsi de un tovarăş mii mare, a experienţă. Inzadtr în trei bă In stânga, îndreaptă;

laflă nici un răspuns mulţumitor, sau dacă ipitä, e falş, după cum a fost falş cel cu lectura •nanelor de senzaţie.

> Şi aici Ii întinde mâna din nou societitei noa-[;), II învaţă să-şi pună bazele unei biblioteci

1 ine cu preţuri mititele de tot. Ii dă o listă in-ági de căiţi, alese conştienţlos, firă poftă de Jţtlg, fără de nici o arrb:ţie alta, decât aceea de promova ce e bun.

, Atât de simplu şi totuşi atât de fără de pré­sente la noi ! I-se spune băiatului cum să citească, cum saş i Iringă cărţile, cum s i scrie adresele şi rugire i entru citilcguri la editori şi la librirli, (cici tre­te eă te gândeşti şi l i ista când vorbeşti cu il firă de experienţă!) i-se recomandă şi >chi-

j vU frumoase. După cum vedem e sistem In întreagă mişca

a pornită. E vorba să se înveţe copilul de când i mic cu un tablou frumos, c i s i d isp i r i gro­

zăviile de pe păreţi, cu o mobilă solidă şi lipsită de un lux fals. Scopul e c i să i-se ajute cu fapte reale, pentru parale puţine, după cum II ajută pungi lui de om sărac.

Inir'alt lec, se dă sfaturi să viziteze muzeele oraşului, cum să priveisci, cu ce ochi şi cu cit răgaz, un tablou:

>Să nu crezi că trebue s i vezi toate chipurile alea din muzeu. Dacă ţi place unul din ele, stai multă vreme înaintea lui şi întoarce te din când In când la el. Ai mii mire folos deli 5 sau 6 chipuri cu ciri te-ii împrietlnit aşa, decât deli o sulă altele, cari ţi-au sburat numai pe diniintei ochilor.*

Şl mii cu seama începutul e de toată drăgă­laşii. Aş vrei să mă prefic într'un piciu de câţi­va inişori, ca s i primesc staturile astea cu în­treagă curăţia sufletului meu.

» Deschide-ti ochiul* — II idmoniizi scriitorul prletinos. >Chlar şi prin asti poţi s i simţeşti bu­curii mai multe, decât o suti de tovarăşi de ii tăi, ciri n'au Invitat să fică aşa. De sigur! La început vei avei bucurii mii mirunte, d i r o bu­curie se ţine lanţ de alte multe. Te întorci acasă dela munci şl vezi soarele cum ipune într'o

mare de strălucire şi de culori frumoase. Pe ce­rul înroşit înoată un nor albastru închis, tocmai după urloiul negru al fabricei tale.

Şi cât de frumos şi de drigilaş Îşi Împodo­beşte soarele marginea cu o dungi aurie. Nu fi orbi — Te duci la munca zilei: Uiti-te la soare, cum saluţi pământul împrospătat de dimineaţă cu strălucirea Iui curată. — Şi aşa mai sunt ne­numărate lucruri măreţe, pe cari nu ţi le poate răpi nici o supărare i vieţii : idierea aierului, care tremură In dogoreaţi amiezii; tu, ca >meluşeii< pe pragul ceriului ; raze de soire, cari se sbe-gulesc în verdele auriu a muşchiului de pe lângă părete; gindăcei In haine aurite, grăbindu-se cu picioruşele lor sprinţare peste drumul t iu ; flutu­raşi, ciri se joacă (ntreoliltă; pisirele Ia ş ir : fi­rea lor sburdalnică veselă, haina lor drăguţă, cân­tecul lor; o piatră cu forme minunate, cu o cu­loare frumoasă. » Toate sunt frumoase!* Surizişi n u m i crezi? Totuşi, cei mai deştepţi oameni sunt de o părere cu n o i : > Toate sunt frumoase pe lumea lui Dumnezeu !< Dar trebue s i înveţi ca s i vezi frumseţea: Daţi osteneală să pricepi frumseţea!

Uitate liniştit şi cu smerenie! Te vei cutre­mură apoi, că sunt numii aţâţi oamenii, cari gustă

Toate damele se facideal de frumoase prin efectul bun al

CREMEI MAKOI-IDEAL ort adevereşte nenumăratele trişori de mulţumită.

F a c e s a d i s p a r ă , r o ş a ţ a f e ţ e i , pistruile, pe te l e d e ficat ştoate necurăţeniile pielei.

Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o f a ţ a c u r a t a , f r a g e d ă , c a t i f e l a t a ş i f i n a ! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă faţa e grasă sau uscată.

Secapătă numai la Însuşi fabricantul:

K U D A R L A J O S ^ ï f t S r ^

= 1 b o r c a n d e c r e m a I d e a l 1 c o r . -P u d r a I d e a l 1 c o r . S ă p u n I d e a l 7 0 fii.

Comandele prin postă s e satisfac repede ş i punctual. Preparatele medicala ţ i chimice an fo i t pr imia t i în expoziţ ia h i -

g ien ic i internaţionali din 1879 cn medalia de aar, en crucea d i metal franceză s i en diploma d i dis t incţ i i .

rea bisericii. Numele preoţilor cari s'au peron-d i t etc.

Descrierea proglzii (cintlrimului) cu crucile, stâlpii, cu pomii şi cu celelalte podoabe închi­nate de poporaţiune In amintirea iubiţilor ră­posaţi.

Descrierea casei parohiale, a casei comunale şi a altor zidiri publice.

Descrierea gridinilor, mirlmea şi feliul de cul­turi ai lor. Să se pună pond deosebit pe cultura poamelor şi a soiurilor de poame; descrierea şcoilei de pomi etc.

Să se descrie hotarul comunei peste tot, cu mirlmea iul de odinioară şi de acum; apoi să se fică descrierea sgriior, livezilor, (fânaţe), viilor, păşunilor, pădurilor şi a pământului neproductiv. Uneltele întrebuinţate la lucrarea pământului, odi­nioară şi acum, plantele ce se cultivă şi plantele • căror cultură nu este cunoscută, dar ar fi po­trivite a se cultivă. Cât e roadă aproximativă anuali, câtă se întrebuinţează de locuitori şl câtă se pune In vânzare.

Descrierea vitelor şi a altor animale. Soiul, pre­ţui şi numărul lor. Aici să se arete anume, ce s'a făcut pentru îmbunătăţirea rassei şl ce ar fi de făcut şl cu ce mijloace pentru viitor.

Descrierea aşezlmintelor din comună, cum şi a tot ce de interes este.

Ca îndreptar la descrierea monografiilor reco­mandăm monograf a comunei Or'at de R. Simu, a comunei Ourarâului de I. Muntean şi a comu­nei Răhău de N. Cirpenişan.

Lucrările adresate »Reuniunei române de agri­cultură din comitatul Sibiiu« să se trimită până la 29 Decemvrie n. 1908. Ele să se însoţească de un plic (cuverti) închis, cuprinzând un bilet cu numele autorului, iar pe plic să se scrie titlul lucrării.

Reuniunea se va îngriji, ca lucrările aflate bune şi premiate să fie tipărite.

Sibi u, 20 Maiu 1008. Comitetul central al >Reuniunli române de agri

cultură din comitatul Sibiiu*. Pant. Lucaţa Vie. Tordăşlanu

prez. secretar.

Din viaţa lui François Copée. loachlm Eduard Francois Copé ; s'a născut Ia

Paris In anul 1842. Tatăl său a fost funcţionar în mlnisteriul de resboi. Tinerul Copée fiind clab de construcţie nu я putut absolvă nici 8 clase glmnasiale. înclinarea spre poésie s'a observat încă de timpuriu Ia Copée, dar primele sale ver­suri l e a aruncat tn foc, deoarece, pe atunci nu

íntf adevăr din strălucirea asta, deşi vorbesc mulţi despre ea. Căci mulţi merg ca orbii şi nu văd, cum chiamă primăvara vieaţa în toţi bobocii şl cum umple lumea întreagă cu bogăţia ei de flori şi de cântece, sau cum dă vara pământului roade, ca să le poarte cu puterea ior, sau cum le au-reşte toamna şi cum le preface iarna In culoare argintie. Ochii lor sunt prea slabi, ca să vadă, cum vorbeşte fiecare clipită dlntr'un an şi fiecare ceas al zilei şi al nopţii o limbă deosebită şi cum îşi are fiecare frnmseţea el. Deschideţi ochii, deci U

Nu cred să fie o inimă impresionabilă de co­pii, care să nu se cutremure la cuvintele astea, dacă le citeşte sau ie aude In culoarea lor ade­vărată.

Din cele 100,000 de broşuri răspândite Intr'un an, câte vor fi ajuns pe pământ bun, roditor !

Câte vor fl servit la formarea unor biblioteci, cari pot concură In ce priveşte dragostea, cu care au fost adunate, cu biblioteca ori cărui bib­liofil bogat !

Poat t că am apucat In ton prea patetic. Nu strică. Avem lipsă de ei. O înşirare mono­

tonă de date nu ar fi servit Ia nimic. Să o facă •ceia, cari cred că-'şi ajung scopul astfel...

Intr'un număr viitor voiu arătă — treptat — cum societatea »Dürerbund« a crescut şi creşte mai departe gustul publicului german.

Lipsea, Mai 1908.

s'a prea încrezut In talentul său poetic. A apă­rut înaintea publicului la anul 1866 cu versuri fin cisela te dar puţin cam reci apărute In revista » Parnasse contemporaine al cărei colaborator era. Gustul timpu'ul de pe atunci l'a favorizat pe Copée şl prietenii săi iau înlesnit publicarea poe-sillor sale In cele mai de seamă reviste de pe atunci. In anul 1867 a câştigat şi premiu cu poe-sia >Hymn al picii c, dar cu toate acestea nu­mele lui nu era cunoscut în cercuri mai largi. Norocul l a favorizat şi acum, căci dşoara Agar artistă la >Odeon< din Paris într'o seară la o représenta^ i-a declamat poesiile şl prin aceasta Copée a devenit popular şi cunoscut până şi de cele mai de jos pături ale poporului. Această artistă genială şl fermecătoare l'a îndemnat a scrie chiar şi drame. La Odeon (teatru dramatic) In Paris s'a predat pentru prima daţi In 14 lanua rie 1869 comedia In versuri «Passante, pe car* a aplaudat o sgomotos publicul prezent Iacă In anul acesta a apărut un nou volum » Poèmes modernese fiind premiat de Academia franceză cu coroana de lauri »Lambert«.

Ia cariera sa a (ost părtaş de toate acelea ono­ruri pe care o republică le poate da unui fiu al său. In anul 1884 a fost ales membru al acade­miei franceze.

Din străinătate. P r e z i d e n t u l R e p u b l i c e ! F r a n c e z e la Lon­

d r a . Din Paris se anunţi, că prezidentul Fallie.es însoţit de ministrul de externe Plchon a plecat ieri dimineaţă la Londr», ca să viziteze pe re­gele Eduard Ieri după amiazi prezidentul a sosit la Dover unde a fost salutat de prinţul Alfred de Connungth.

De aci Fall ères a pornit spre Londra, unde au fost întâmpinat de însuşi regele Eduard, şi de prinţul d- Wales. Aseară s'a dat un prânz de gală în onoarea prezidentului iar azi va cer­ceta dimpreună cu regels Eduard expoziţia an-glo franceză. Fali erei va rămânea până Vineri în Anglia. La primirea prezidentului Republlcei Franceză au sosit în Dover 50 de vase de răs-boiu engleze cea mai mare flot a ce o stat vre o dată sub conducerea unui comandant. Coman­dantul flotei a tost admlralul Lord Charles Be-resford. Seara toste vasele de răsboiu engleze şl franceze cari se aflau îa Dover au fost iluminate. Pressa engleză, în genere, scrie In ton foarte ami­cal despre vizita prezidentului Falllè'es în care vede din nou intirită prietenia anglo franceză.

S u l t a n u l d e c o r a t . Baronul Marschall amba­sadorul Germaniei la Constantinopol îa audienţa ce a avut o Vineri — după selamlic — a predat Sultanului Abdul Hamid insigniile ordinului Sf. Hubert. Prin aceasta locţiitorul regelui Bavarlel îşi exprimă mulţumitele sale pentru primirea atât de cordiali de care s'a împărtăşit princesa Gi­zella a Bavariei şi fii sii din partea sultanului.

эіЗЭХиш 9S9IISÍV *c ITUrSţ? Ri> 91 ,ЭЭІ IIB un i

E x p u l z a r e a unu i m a i o r sârb d in M u n t e n e g r u . Damian Damianovici, maior în retragere în armata sârbă, a fost alaltă­ieri expulzat de aci deoarece a scris nişte dări de seamă falşe în sens ostil Muntene­grului şi contra casei domnitoare. Dân­sul venise să asiste la procesul bombelor.

P r o c e s u l f i a r d e n se judecă d i n nou. Curtea supremă a imperiului a dat decislunea sa asupra revizuirii procesului Harden conform cu propunerea procurorului imperiului : Sentilnţa pri­mei instanţe din Berlin este anulată, iar afacerea este trimisă Ia prima instanţă. latre motivele curţii se pune şi aceasta că hotărârea a trebuit să fie anulată, deoarece martorul Oeritz, maestru al Curţii a fost interogat fără să fie pus să depue jurământ

* îndepăr tarea mi tropo l i tu lu i d in Ser­

re s pentru p r o p a g a n d ă g r e c e a s c ă . Poar­ta a cerut din nou patriarhatului depărtarea mitropolitului din Serres din cauza fundării asociaţiunii de propagandă grecească.

* Călă tor ia famil iei i m p e r i a l e r u s e Ia Rê­

vai . S : asigură lin isvor demn de crezut că am­

bele Impărătese şi principele moştenitor pretor şl ministrul Iswolsky vor însoţi pe ţar Ia cili toria sa la Reval unde va avea loc îalrevadeta sa cu regele şl regina Angliei.

* Izvolsk l j l a Ber l in . Ministrul de externes

Rusiei va face îa vara aceasta o călătorie ni mare in străinătate, vizitând cu aceit prilej şi • pitala Germaniei, Berlinul.

*

Si tua ţ ia î n Rus ia . Se svoneşte în сегсшіі politice delà Petersburg, că marelui duce Vlad] mir i-s'a îmbiat postul de guvernor generali! Moscvei, dar marele duce încă nu s'ar fl roi pentru ocuparea acestui post. Guvernorul actual] generalul Hörselmin a fost concediat de curau: pe două luni, însă nu pentru număroasele abuzuri de putere, despre cari a fost vorbă şli şedinţele Dumei, ci din pricina unui schimb cuvinte aspre cu marele duca Nicolae Nicola» viei. Generalul i a spus adică marelui d u c e a nu se amestece în chestiuni militare, la caii se pricepe de loc.

Tribunalul militar a sfârşit Inchizitorul co celor 11 membrii ai socialiştilor revoluţionari. P iru atentatele săvârşite de acest complot, 3 au fost condamnaţi la moarte prin ştreang, pal înşi la muncă silnică pe viaţă, 3 au fost tra portaţî în coloniile din Siberia, iar unul solvit

* Deputaţ i i Be lg ie i . Camera belgi

are 166 membrii aleşi. Tot Ia patru espiră câte 8 3 mandate, astfel că numa complet al membrilor trebue întregit alegeri parţiale. Eri s'a întâmplat comple rea asta parţială a deputaţilor din Came Guvernul e catolic conservativist şi pa eri a avut o majoritate de abia 12 m date, care cu greu va fi de menţinut cu agitaţia socialiştilor şi liberalilor, cursul a fost liniştit în întreagă ţ i ra , mai Ia St. Nicolaus au fost mici tulbur La Möns senatorul Hubert, ministru de merţ şi industrie a remas în minoritate.

i i i T â f A R A D , 26 Maiu n. 1908,

— Ches t iun i croate . Luni s'a ţinut palatul guvernului o conferenţa prezidi de banul Rauch. Conferenţa s'a conţin şi azi, luând parte mai mulţi comiţi co tatenşi. Se spune că s'ar fi hotărît amov rea din post a mai multor oficianţi de La mai multe gări din aproprierea Zag bului s'au pornit cercetări disciplinare potriva impiegaţilor delà tren, învinuit călcarea jurământului oficios.

Universitatea până azi numără abia ascultători, cari s'au înscris deja în ziua tâiu a termenului, remânând până acu izolaţi. Poliţia a judecat pe unul dintre ducătorii grevelor studenţeşti, pe Uletici 12 zile arest poliţial.

— P ă r e c h e a r e g a l ă s p a n i o l ă în Vie Părechea spaniolă regală va plecă In 16 Au n. ia Viena, trecând prin Paris şi Londra, chea regală va sosi In capitala Habsburgllor 20 August, ca să salute pe Majestatea Sa Incidentul Jubileului de 60 de ani de domnie,

— Un î n v ă ţ ă t o r »pat r lo tc , Ziarele din dea mare încarcă de laude pe învăţătorul Pe Şirag din Topa de jos, care In şcoală pune copii să cânte Hymnusul, iar mulţumind »Nigyvarad« pentru laudele ce l-a adus, seih »In Ungaria şcoala nu poate fi decât ungure iar In şcoală deşi limba maternă este cei mână, ca Învăţător sunt ungur...»

Ziarele ungureşti recomandă cu călduri iul rităţllor superioare pe acest » patriote Şl noi

27 Main n, 1908 » T R I B U N A « Ptg. 5

recomandăm: s i l numească In v r e o slujbă, ca isttel şcoala români s l scape de astfel de tipuri.

— Fuga u n e i a r h i d u c e s e . Conform ştirii aduş i de ziarul »Daily Express« o arhiducesă ce apar­ţine unei case domnitoare din cele mai Ilustre a ţaglt la Londra unde voeşte să se cunune cu Iu­bitul ei, un soffeur. Corespondentul din Cöln a amintitului ziar confirmă ştirea aceasta şi rapor­tează că polifia de acolo a controlat toate trenu­rile ce au sosit in Cola şi că ar fi vorba de o arhiducesă austriacă.

— C u t r e m u r d e p ă m â n t In ţ i n u t u l Kecs-kemt tu iu i . Din Kecskemét se anunţă că Du­minecă Inainte de amiazl pe la 10 ore s'a simţit un puternic cutremur de pământ însoţit de trei bubuituri, care cutremur s'a repetat din nou după un interval de 20 minate. O panică mare s'a produs In populaţie, care alerga îngrozită Ia bi­serică.

Foarte mari pagube a cauzat acest cutremur, mal cu seamă în prăvălii. Păreţii la o mulţime de case s'au crepat şl peste 100 de urloaie s'au prăbuşit.

— C a r t e d e p r o p a g a n d ă . Ziarele maghiare fac mare sgomot in jurul unei cărţi Intitulate »A magyarországi románok* de Veritas. E o carte de 493 pagini şi din prospectul ce ni-s'a trimis şi nouă din Budapesta, aflăm că scopul cărţii este si prezinte întreaga situaţie (culturală, economică etc.) a românilor din Ungaria.

— Un n o u p r o c e s a l Gazete i* . Cetim In »Gazeta Transilvaniet« : Sâmbătă seara dună în­cheierea foii n e a m trezit cu o nouă perchlziţie domiciliara, pusă la cale de procuratura din Târ­gul-Murăşului. Manuscriptul cu pricina este re­producerea parte in extras parte in verbala unei scrisori a poetului Björnson, apărută în numărul delà 25 Februarie a revistei franceze >Le Courrier Europe în «. Aceasta scrisoare a apărut In foaia noastră sub titlul »Un nou articol a lui Björnson« In numărul 39 delà 19 Februarie (3 Martie) şi se ocupă cu situaţia naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, judele de instrucţie, dl Császár, a în­cheiat procesul verbal obicinuit cu redactorul nostru responsabil.

— C a v a l e r i s m m a g h i a r . La întrecerea de football de Ieri după prânz, ungurii din Buda­pesta Iar şi-au dat arama pe faţă. Trupa engleză »Manchester United« s'a măsurat in puteri cu o trapă maghiară din Budapesta. Ungurii In nedi-biela lor au recurs la m jloace nepermise. Insă nici cu aceste apucături nu au putut surprinde pe engiezi, căci fiii lui Albion sunt cei mai mari măiestrii ai acestui joc de gimnastică. Ungurii de câte ori făceau vre o greşală strigau in gura mare, dl englezii nu se acomodează regalelor pre­scrise.

Publicul, care de asemeni n'ar fi voit ca jocul să se sfârşească cu ruşine pentru trupa lor, s'a purtat la început foarte liniştit; insă vizând că isteţimea englezilor o să învingi, a început a striga şi fluieră:

— Porcăriei Nemernicie! Trebue să omoram pe aceşti englezi !

Mulţi au întrat ia arenă şi au început a gesti­cula şi a ameninţă pe englezi. Judele Halmay con­jura pe îndârjiţi :

>Aceasta se numeşte ospitalitate ungurească? Ne vom compromite înaintea Intregei lumi culte ! Dreptul de ospitalitate e drept sfânt !«

Lecţia aceasta a liniştit pe cei îndârjiţi pe câ­teva momente, ca apoi mai târziu să erumpă şi mai cu putere.

Jocul era să se termine şi victoria era a engle­zilor. Publicul la aceasta şi-a perdut răbdarea.

A sărit pe arenă şi s'a început o păruială zdra-tină de Iţi era mai mare dragul s'o priveşti.

Englezii nu s'au lăsat mii pe jos. Au început si ei să lovească In dreapta şi in stânga, să muşte etc. până când căpitanul da poliţie Ke­resztény a intervenit înconjurând şi apărând pe bieţii englezi de lovituriie bătăuşilor.

Eroul principal In aceasta afacere a fost gu­ralivul şi năbădăiosul de popă paplstaş Hoch, care striga îa gura mare:

>Usd vágd, nem apád ttc!« in societatea acestui popă era un domn (deputat?)

care de a temeni mereu striga. Căpitanul de po­liţie l'a provocat să sa legitimeze, Hoch 1-a luat in apărare.

La aceasta au isbucnit din nou înjurăturile şi păruiala, astfel că căpitanul de poliţie a fost ne­voit să ducă întreaga societate aleasă la poliţie.

Dar cu aceasta incidentul nu s'a terminat Li plecare englezii au fost atacaţi din nou de bă­tăuşi, cari s'au luat după ei cu pletrll.

In felul acesta s'a terminat întrecerea fotba­liştilor maghiari. Iar englezii au dus cu ei dulci suvenir! !

Compromişi sunt tot fii — naţlunel cavalere. — C o n g r e s p e n t r u — l a p t e . In Iunie a. c.

se va ţinea in Budapesta congresul vânzătorilor de lapte. Se face mare propagând! pentrueă la congres să ia parte economi din toate părţile ţării.

— C u n u n i e . Ia 17 Miiu 1908 dl Cornel B. Andrea şi d şoara Veturia Deac cununaţi. Ighlu, Roşia de Secaş.

— Vifor u r m a t d e z ă p a d ă . Elveţia cu uria­şii ei munţi veşnic acoperiţi cu zăpadă, azi şi îa vi! se prezintă la zalele arginţi! ale troenelor de zipadă. Circulaţia de trenuri, şi cea de pe drumurile de ţară a suferit enorm. La Luzer, Zug Zürich parcurile au fost distruse de un vifor groaznic urmat de zipadă. Trenurile nu circu-lează. Barometrul e la minut 3—5 grade Cel­sius. Din Milano se anunţă că îa partea nor­dică a Italiei au început vânturi reci ce bat a vreme de iarnă. Acestea vânturi s'au furişat prin­tre crepiturile Alpilor giganţi spre ţara veşnicei primăveri.

Şi ia no! s'a resimţit In căderea repentină a temperaturei dogorâtoare. adierile îngheţului din Alpl.

— Ca ta s t ro f a a n u l b a l o n . Dia Nev York se anunţi, că în oraşul Oakland inginerul Oreit Morei a construit un balon colosal căruia I a şi dat drumul Sânbătă dimineaţa. Ajungând balo­nul la o înălţime de vre-o 600 de urme a ex-pioadtt şi a început să se scoboare încet. Când ajuns la o vre-o 70 de urme delà pământ s'a întâmplat o nouă explozie şi atunci balonul a cizut cu Iuţeală foarte mare. Dintre 20 de că­lători 7 au murit momentan iar celalalţi în stare foarte gravă au fost transportaţi la spital.

— O n o u ă m e t o d ă d e v i n d e c a r e a t u ­b e r c u l o z e i . Ziarul italian »Tribuna« din Roma anunţă că profesorul universitar Gaetano Barna­bei di Ortona a ţinut in sala universităţii din Neapol o conferinţă despre vindecarea tuber­culozei.

Cu ajutorul secreţiunei de lipitori i-a succes în mai multe cazuri ca să vindece tuberculoza. Operaţiunile ïe a făcut ia prezenţa mai multor medici, cari au aprobat în toate metodul de vin­decare întrebuinţat de Barnabe! di Ortona.

— N e n o r o c i r e cu a u t o m o b i l u l . In apro­pierea oraşului Vicenza s'a întâmplat Duminecă dup* amiazl o nenorocire mare.

Mergând contele Kapnlst secretarul ambasadei iialiene cu soţia, fiica sa şi cu crescătoirea in au­tomobil Ia plimbare, 1-a o întorsătură s'a lovit automobilul aşa de puternic de un stâlp de te­legraf încât s'a sfărâmat în bucăţi. Contele şl soţia sa au murit pe loc iar fata şi crescătoa­re» sunt rănite mortal.

— In a t e n ţ i u n e a învăţă tor i lor no ­ştri. La Beiuş se deschide concurs pentru ocuparea postului de învăţător gr.-or. rom. rămas vacant prin moartea regretatului Ci-gariga. Salarul e de 1000 cor. şi venituri laterale vre-o 300 cor. Beiuşenii caută un învăţător harnic, care, credem, se va şi arăta. Beiuşul merită să aibă un învăţător bun, iar cine va fi ales, să ştie, că are de împli­nit o frumoasă misiune culturală.

— S c e n e g r o a s n i c e d e a n a r h i s m . Ştiri te­legrafice din New York dau amănunte groaznice

Corsete moderne şi specialităţi gata şi d u p ă m ă s u r ă , c o n f e c ţ i u n e a cea

mai b u n ă la

P I L C Z I R M A , fabricantă de corsete,

A r a d , s t r . D e á k - F e r e n c z n r . 2 .

asupra scenelor anarhiste ce au avut Ioc In Cle­veland, statul Ohio, provocate de greviştii delà tramvaie.

Publicul a fost terorizat fără milă de grevişti şi la fiecare pas mulţimea era expusă să fie uciş i de : bombe, patroane de dinamită şi alte materiale explozibile. In interval de câteva ceasuri au fost aruncate In aer 26 de vagoane de tramvai; Iar resturile acestor vagoane unse cu gaz şl incen­diate. Politia a intervenit Ia puţine rânduri, dar totdeauna fără succes, faţă cu numărul cel mare şi atât de bine organizat ai greviştilor.

Aceştia sunt acum stăpâni In Cleveland. Poli­ţia a descoperit mii de patroane de dinamite a-şezate de alungul şinelor de tramvai.

La ultima ciocnire dintre grevişti şl poliţie au fost 6 morţi şl 94 de răniţi.

— P r i g o n i r e a s tudenţ i l or r o m â n i l a univers i tate . Convenirea din Martie a studenţilor de diferite naţionalităţi cu de­putaţii naţionalişti a dat ansă pressei ma­ghiare să tragă clopotul într'o dungă şi să ţipe că studenţii noştri nu-şi văd de treabă ci fac de pe acuma politică trădătoare de patrie şi iredentism. Rectorul universităţii din Budapesta, să nu apară mai pe jos, ca înaintaşii săi în nisuinţa sa de a găsi jertfe a citat pe mai mulţi universitari ro­mâni înaintea decanatelor.

— U n d e s u n t a s c u n s e s c r i s o r i l e p o l i t i c e a l e p r i n ţ u l u i E u l e n b u r g . S'a publicat că scri­sorile politice ale prinţului Eulenburg, latre cari ar fi şi unele ce desbat chestiuni senzaţionale privitoare Ia impiraiul Wilhelm s'ar afla Ia Paris.

Se asigură azi că aceste priviri s'ar afla la fo­stul ambasador L? conte, despre care s'a vorbit atât de mult Ia procesul Htrdea.

— C u m s ' a r ă s b u n a t u n d e ţ i n u t . Din Roma se anunţă, că un tinăr deţinut aflând că nevasta sa il InşalJ, a evadat din închisoarea din Bar! şi mergând acasă şi a asasinat sofia. Foarte liniştit, criminalul s'a reîntors apoi la închisoare, cerând să fie iarăşi întemniţat.

— De là S o c i e t a t e a s t u d e n ţ i l o r r o m â n i »Patria« din München. încă In luna trecută, so­cietatea romanească »Patria«, a putut să-şi ser­beze 10 ani de existenţă. Cu regret iasă trebue să spun că această societate a lucrat foarte puţin in interesul studenţimei ce o formeazi. E t a fă­cut când pollcă antisemită, când conservatoare.

Acum doi ani, ca o contra manifestare, câţiva studenţi români, au pus bezele unei societăţi, fără culoare politică, care pe lângă că se îngrijea de a-şi achita taxele la timp, când aceştia întâr-zlau de a veni de-acasă, mai face odată pe săp­tămână şi şezători literare sau muzicale.

Ziua de 10 Maiu, s'a hotărlt să fie sărbătorită Intr'un mod deosebit.

S'a alcătuit un program foarte bogat şi variat Vom auzi muzică instrumentală şi vocală, precum şi conferinţe şi recitări.

Serbarea se va deschide cu imnul regal, cântat de toţi membrii şi cu acompaniament de p lana Apoi va urma o conferinţă ocazională.

Producţiuni muzicale vom avea din partea d nef Grünberg şi Lichtblau Ia piano, Jurescu, vioară şi Coriotan celo. Vor recita in urmă d nil Leon, Ocneanu, Petrescu şi Caner. Roman.

— Ins t i tu tu l I n t e r n a ţ i o n a l d e a g r i c u l t u r ă d i n R o m a . Institutul internaţional de Agricultură a fost inaugurat Ia présents suveranilor. Au vor­bit ministrul Tittonl, delegatul italian Comtele Eugea Faina, delegatul portugez Carvalho In nu­mele delegaţilor streini.

*

La inaugurarea solemnă a institutului interna­ţional de agricultură ministrul Tlttoni a constatat succesul iniţiativei generoase a regelui zicând că numele augustului iniţiator înscris pe frontonul palatului institutului va arăta generaţiunilor vii­toare prevederea şi liberalltatea principelui şi sco­purile umanitare prin cari a volt să inspire dom­nia sa.

D a m e l e cari l o c u e s c in p r o v i n c i e s ă

ceară î n d r u m ă r i pentru luarea m ă -

sure i .

Pag. 6 »YRIBUNA« 27 Maiu п. 1908

THfoni i idus elogii operei luminiţe a com! •lunii regale a institutulu şi a salutat pe celelalte state a căror prezentă este un gagiu de armonie universali. Senatorul Faina, delegat italian, a salutat pe oamenii eminenţi adunat) aci din toate părţile lumii promotori ai păcii economice In largii 1 câmp •I productiunil agrare.

A Încheiat urând ca grafie iniţiativei generoase 9 regelui sentimeniul de solidaritate umani să devi« mai viu printre popoare.

Carvalho, vorbind In numele delegaţilor străini, a adus elogii iniţiativei regelui care este pretutin­deni apreciată, precum probează numărul delega­ţilor prezenţi. A urat regeiül să poată a-şi vedea opera şa încoronată de succesul cel mai desă­vârşi t

— J u b i l e u l Iul To l s to i î n Anglia . Din Lon­dra se tekgrafiază, câ In butul protestărilor lui Tolstoi Incontra oricărei serbări aranjate din pri­lejul jubileului său de 80 de ani, totuşi Anglia întreagă va setbitori pe marele filosof dala Jas-oala'Pollana. In Londra s'a şi format o comisiune, care are o mulţime de scriitori şi artişti ca mem­brii. Comisiunea va redacta o adresă de felicitare, care va fi subscrisă de toţi administratorii operl-lor Iui Tolstoi.

Tot această comiiiune va desface toate scrie­rile Iui Tohtoi Intr'o ediţie eftlnâ populară.

— Lis ta civi lă a î m p ă r a t u l u i G e r m a n i e i . In mai multe rânduri a fost desminţiti vestea, c i lista civilă a împăratului Germaniei va fi ridi cată. Act m Insă vestea aceasta se confirmă. Ri­dicarea se motivează, prin aceea, că traiul s'a mai scumpit şi aceasta se simte şi In casa Împăratu­lui. Plusul se va folosi şi pentru îmbunătăţirea lefei funcţionarilor delà curte faţă de cari parla­mentul n'a fost cu considerare cu ocaziunea ulti­mei regulari a salarilor. Pentru acest scop se vor folosi 750.000 de mărci, iar suma totalei ridicări nu va întrece cifra de 1Щ milion de mărci aşa c i lista civili va foru à peste tot suma de 17 mii. mărci.

— M u l ţ u m i t ă p u b l i c ă . La petiecerea mese­riaşilor români din Arad, aranjată a doua zi de Paşti, au binevoit a suprasolvi următorii mări­nimos! domni :

P. S. Sa Ioan I. Papp episcop, Alex. Mocso-nyf.maie proprietar, Birchiş; dr. Stefan C, Pop, deputat dletal câte 10 coroane., dr. Nicolae Öncu,-zteputat dieta', Vasile Goldiş, deputat dietal, câte 5 cor., dr. I. Ispravnic şi fraţii Burza câte 4 cor., luliu Herbay 3 cor., dr. Iile Precupaş idv., Ioan Russu Şirlanu, red. Sever Bocu, red., dr. Petru Vipoş prof,, Cornel Li zar preot, George Popo­vici réf., Petru Truţa adv, dr. Aurel Demlan me­dic, Traian Văţian preot, George Nichin admin., Vasile Beleş ppop, George Purcariu, Vas. Pap, dr. Teodor Botiş prof., rate 2 cor. ; V. Popovici, Max m Vulcu, Petru Bârsan comerciant, câte 1 cor., Iacob Căriluş, Sava Crucean, câte 60 bani (fileri), George Codrean, sergent-major, şl M. Mi­los câte 40 bani; George Iovin sergent major, Aron Irinca, sergent-major, Savu Stan, sergent-major., N. Tomi, N. N. câte 20 bani. Primească mărinimos ii domni şi pe această calt sincerile noastre mulţumiri. Comitetul aranjator.

— Circul S c h m i d t continuă în fiecare seară să atragă publicul din Arad. Progra­mul fiecărei seri este variat şi cei doi atleţi ruşi atrag în deosebi.

— Leacu l t u b e r c u l o s e ! descoperit de natu­ralistul »Dlnsoreanu« se trimite cu posta după

Írlmlrea costului de 30 lei. Podul Vadului, prin âmpina (România).

_ Faţa fragedă şl mflna a l b i este de cea mai mare Importantă pentru frumsetea femeilor. Astăzi fiecare damă foloseşte numai cremă Marta şl săpun Marta, fiindcă nu­mai aceite s'âtt adeverit ca adevărat bune iu contra pi­struilor, petelor de ficat, coşuri, mitteseri, roseata manilor Di fetii şi manilor frăgezime şi coloare albă ea zăpada prepi] шші borcan cremă Marta costă 1 cor. o bucată să­pun 70 fii. Se poate comandă la singurul preparator: Tó* nay Imre şl W a c h s m a n n Jenő, droguerie şl parfume­rie In Szabadka.

Din Cameră. — Ş e d i n ţ a d e l à 2 6 ' M a i u . —

— Prin telefon. —

La ordinea zilei budgetul ministrului de finanţe.

Vorbeşte D o b r o s z l a v criticând sistemul de dare.

Răspunde Wekerle, promiţând îmbună­tăţirea sistemului,

Bozóky se ocupă de chestiunea măr­cilor.

Mai vorbeşte Ábrahám D e z s ő şi Éber Antal .

Răspunde Wekerle apărând proiectul, care se şi votează.

Preş. Jus th anunţă că urgenţa decretată în sensul reformei transitorice a regulamen­tului intern — nu mai e valabilă şi că de azi încolo şedinţele Camerei vor întră în normele vechi estinzându-se între orele 1 0 - 2 .

La sfârşit Wekerle prezintă mai multe proiecte.

Şedinţa se termină deja la orele 12. Mâne va răspunde Andrâssy interpelaţiei

Iui Mezöfi în chestiunea reformei electorale.

ШІіші informifinoi. Desvă l i rea statuei lui Vas i l e Las­

car. Bucureşti, 24 Maiu. (Delà corespon­dentul nostru particular). Azi Duminecă, la ora 12 a avut loc în piaţa din str. Teilor, solemnitatea desvălirei statuei neuitatului bărbat de stat al României Vasile Lascar, acărui moarte prematură, în vremuri când tocmai se simţea nevoe de bărbaţi luminaţi, pătrunşi de binele obştesc, a lăsat un mare gol în rândurile conducătorilor ţării româ­neşti.

Serviciul divin a fost oficiat de P. S. Sa Arhiereul Sofronie Vulpescu, înconjurat de număros cler în présenta dlor miniştrii Di-mitrie Sturdza, Em. Costinescu, I. Brătianu, A. Carp, Torna Stelian, a dlor P. S. Aure­lian, preşedintele Senatului şi M. Pherekyde, preşedintele Camerei, Vintilă Brătianu, pri­marul Capitalei, Emil Petrescu, prefectul poliţiei, a comitetului de iniţiativă, anumă-roşi senatori şi deputaţi şi public din elita capitalei.

M. Sa Regele a fost represintat la so­lemnitate prin adjutantul regal, colonel Ma-gheru, care a depus pe statue o frumoasă coroană de flori naturale din partea Suve­ranilor.

Primăria Capitalei a depus o mare co­roană de Hori naturale.

Au vorbit înălţător de suflete dl Emil Costinescu, [ministru de finanţe şi primarul Vintilă Brătianu.

Când a căzut cortina toată lumea s'a descoperit ca veneraţie plină de pios sen­timent în faţa bronzului neuitatului bărbat de stat

BIBLIOGRAFIE. Pomelnic pentru pomenirea viilor

şi morţilor, la liturgii şi parastase, legat în pânză 50 fii., în hârtie 3 0 fii.

Se află de vânzare la ^Tipografia diecezană* şi la »Tribuna« în Arad.

In editura »Librariei Scoalelor«, C. Sfetea, Bu­cureşti, str. Lipscani 96 a apărut şi se află de vânzare :

1. »Haiducul«, Bucura Dumbrava, tradus deT. N. Preţul 2 lei.

2. »Poezii pentru copii«, culese şi publicate de O. H. Preţul 1 leu 50 bani.

A apărut şi află ds vânzare Ia biroul »Univer­sale A. I. Ntţeanu, Bucureşti, str. Negru Vodă 12—21, România.

1. Cerşeloarea delà Podul Artelor, tradusă dt Dltiich Ioan Ricard. Preţul 25 bani.

Poşta Aimînlstrafiii. Pavel Ivan, Vârşeţ. Am primit 6 cor. ca abona­

ment până la 1 Iulie 1908.

Poşta Itdacfit l . Ghiţă. Mai trăieşti?

£69iio«it. Sorea de mărfuri şl efecte din Budapest»

Budapests, 14 Maiu 1908,

i4C,MEERE\ la 1 ORA i

Oft« pt Oct. 1008 (ÎQ0 tilg.) 20-44- 22.70 Setară »tt Oct. 17-87—17-88 • v i s stt Oct, 13 9 0 - 1 3 92 Сяаяпи pe Mai 1008 13-14-13 16

SNCHEEREA ie 4 OBK > Oria pe Mai Ï2-86-22-88

Seearí p« Oct 17 86-17-88 .

Ovis pr O c t 13*90-13-92

С.тешяг p * Main 1008 1320—13-22 Preţui cerealelor după 100 klg. a tost următorul*

Qrlu De Tisa 74 K. 22—23 K. 70 fii Din comitatul Albei — 75 » 23 » 45 » De Pesta 74 » 21—23 » 60 » Bănăţenesc 74 » 21—23 » 40 » De Bacica 74 » 22—23 » 50 » Săcară — - — » 20—20 » 30 » Orzul de nutreţ, cvalit. I. — » 13—13 > 80 »

» decvalitatea II. — » 13—13 » 50 » Ovăs de » I. — > 14—15 » 20 »

» » » II. — » 14—14 « 80 » Cucuruz vechiu — — — » > — c

> nou — — — » 13—13 » 35 »

Redactor responsabil provizor S e v e r Bocu . Editor proprietar G e o r g e N ich in .

99 Wällischhof s a n a t o r i u

a r a n j a t d u p ă s i s t e m u l d r . L a h m a n , cn toa t t î n t o c m i r i l e m o d e r n e a l e t h é r a p i e ! flsicale şl d ie t i t i ce , j u m ă t a t e o r ă d e p ă r t a r e delà V i e n a în regiune romantică şi să

nătoasă. Posta şi telegraf: Mar i a E n z e n s d o r f (bei Wien).

Cu desluşiri şi prospecte stă Ia dispoziţie di­recţiunea şi medicul şef al stabilimentului

D r . Marius Stürza.

CEA MAI BUNA Du MJAPELE PURGATIV

Cel dintfti atelier de pietre monumentale aranjat on patere electrică. s - > j t • т * » r aitstru di i on -Gerstenbrein Tarnas

Fabrica}!» iroirli tili aaraori, fruit, мртН, labrador etc., din pietre de mor mint magazlna te afli in Kolozsvár, Ferenez József-nt 2 Э

Cw,ee,,iî' L, Kolozsvár, Dézsma-u. nr. 21. magazinul centrali Filiala : UagTTârad, Nagyaeben, Déva şi Bánpatak

Nr. 107—1908. « T R I B U N A » Pag. 7

Minis t e ru l F l n a n c e l o r . Di rec ţ iunea D a t o r i e i P u b l i c e şi P e n s i u n i l o r

D a t o r i a P u b l i c ă .

Nr. 12672 2. Mal 1908.

P u b l i c a t i u n e . A 38-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

4°/o amortisabilă din 1889 împrumutul de lei 50,000.000 lei se va efectua în ziua de 2/15 Iunie 1908, la orele 10 a. m. în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regu­lamentul publicat în «Monitorul Oficial» Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de Lei 441.500 în proporţia următoare :

44 titluri de câte 5.000 Lei 220.000 177 > » » 1.000 » 177.000 89 » » » 100 44.500

310 titluri în valoare nomi­nală de Lei 441.500

Publicul este rugat a asista la tragere. Directorul Datoriei Publice şi al Pensiunilor

I. l o n e s c u .

( p r o p i s e ) pe hârtie 100 exemplare de corecţiuni

calitatea cea mai bună 9o fileri porto pentru ioo exemplare 30 iii. pachet de 5 kg. (până la 600 bucăţi, 72 fileri ; dacă banii se trimit în-nainte; l e g a r e a c o r e c ţ i i l o r Haladás> (de în -naintare) cu porto cu tot 1 cor. 40 fii. la li­brăria 1NGUSZ I. şi fiul, Arad.

Recomandat de ministerul de culte şl instrucţi ! Multe recunoştinţe

Z W Ö R N E R B. P R E P A R A T O R U L DE ÎMPĂIAT ANIMALE

1 KOLOZSVÁR, Rozsa-u. 7 sz. | ~ Animalele să se trimită cât se poate de proaspete şi nebelite. Trebuie indicat în ce formă să se întâmple prepararea; mamiferelor mai mari să li-se scoată intestinele. — Pen­tru împachetare socotesc numai chel-

— — tuielile mele. — — Preparaţie îngrijită, artistică, în formă — naturală, lucru trainic, preţuri —

— — moderate! — —

ШвГ F * r - A v í t l i e r o m â n e a s c a .

G a b o r B e r e ş CLUJ, (Kolozsvár) Kossuth Lajos u. 7. Telefon 654. Montare de iluminat cu electricitate, montare de telefon, sonerii elec­trice, parafulgere. ZZZZ

Magazin stabil : lămpi în formă de lustru, şi de braţe de pereţi

precum şi tot felul de obiecte pentru

elecfricilafe Reparaturile le să­vârşesc pe lângă ga­ranţie aşa în loc, ca

în provincie . j

Gratis ! 6ratis ! t r i m i t o r i cu i

cine se adresează la mine, catalogul de pejur u

care a apărat de ca- {| rând despra

c i a s o r n i c e j d o p r i m a . c i i l i t ; x t o t & >

şi bijuterii, ciasornice I bine regalate remon­toir cu 6 coroane 60 fil., an ciasornic de terzit perfect cu 2 cor. 90 fii.

C a d o u r i m a r i d e P a ş t i 1

G y ö z ö B r u c k e r N á n d o r és T á r s a m ă i e s t r u de c i a s o r n i c e .

G y ö * 7Б.

Szatmáry Mihály M E Ş T E R D E CAZANE

Szeged, strada Pille nr. 25.

în t repr indere atât în loc cât şi în p r o -

vincie tot felul de reparări de cazane, maşini şl loeomoblle la moare de abnrl şl fabrici de şplrt. Aceste le

efeptueşte cu preţuri favorabile şi pe

lângă garanţie.

La chemare prin scris, vin în per­s o a n ă ori şi u n d e .

•WWWwwWWWWWWWW

Ciasornice de turn cons t ruc ţ i a c ea m a l n o a u ă şi m a i b u n ă

ffîbiserid şi şcoli. Se primesc şi reparaţiile lor pe lângă garanţie şi preţurile cele mai ieftine.

Budgetul pentru construcţie de cia-— sornice noi se trimite gratuit. — • R a p o a r t e l e s t a u la d i s p o z i ţ i e . •

Ca stimă:;

ADOLî ЕШРШ : ciasornicar. r r r r r

S i b i i u , Heltaurergasse nr. 2.

ANUNŢURI primeşte administraţia »Tribuna< pe lângă preţurile cele mai moderate.

Prima fabrică de mobile de fier în Ardeal ! ï 9гш sLJ I

= Kolozsvár, Unio-ulca 21.

I

Săvârşeşte tot felul de lucruri ce întră în specia aceasta, precum : l a v a l o u r i , p a t u r i , d u l a p u r i d e n o a p t e , p a t u r i de copi i , s o m i e r e d e s î r m ă d e o ţe l , p a t u r i t a p e t a t e de î nch i s , c u i e r e d e h a i n e , m o b i l ă în p a r t e d e fier, coşuri d e l e m n e , ţ i n ă t o a r e d e c ă r b u n i , cu poleială în diferite colori şi executare de lux. Mai departe m o n t a r e d e casarme, l o c u i n ţ e d e p o m p i e r i , sp i t a l e , i n t e r n a t e , şcoli, i n s t i t u t e , c a f ene l e şi r e s t a u r a n t e . Mese , b ă n c i şi s c a u n e d e g r ă d i n ă .

Recomandând industria mea specială şi bine aranjată, rog totodată pe onor. public pentru binevoitoarele comande.

SPECIALITĂŢI : s o m i e r e d e s î r m ă £ d e o ţ e l , cari se fac după măsură ieftin şi curând.

Pag. 8. • T R I B U N A * Nr. 107. — 190».

PARDESIURI pentru dame, fete şi copii precum

BLUZE de toate fasoanele se vând

cu pref ocazional neobişnuit de mic IM VECINĂTATEA depozitului furnisorului de curte cesar reg. Neumann M.

B a t o István Fabrică de maşini şi mori, atelier de turnat fer, metale şi faurărie de cazane.

Kele Nagy-

én Antal, fabricant de instru­mente muzicale. | £

I

Emausz ufca 2 sz. JÓZSEFVÁROS.

•da-strada

Korona-herczeg

nr. 7.

Magazin de tot felul de in­strumente cu coarde, de alamă, harmonice, tambure şi părţi constiuante. Repa-raţiuni şi acordări se săvâr­şesc punctual şi cu preţuri - - - favorabile. - - -

*0П Ч**

m

I

Primeşte tot felul de reparaturi, cari se ţin de branşa maşină­riilor aşa d. e. maş in i le agr ico le , maşini pentru arderea spirtului, fabrici de bere şl fabrici d e cărămizi se repară

— r»e lângă garanţie, repede şi eftin. —

Fabricarea cazanelor şi repararea lor. Montarea transmisiunilor noi, cu aparat în formă

de roată sau glob în toate mărimile, ,

Turnătorie de fer şi metale după modele proprii sau trimise cu preţ eftin.S^v-,

Cisălarea cilindrelor de mori şi despărţirea după maşinile sistemul cel mai nou, repede = = = = = şi eftin. = = = = =

^ A N D R E I M Ü L L E R KASSA, STR. KORHÁZ NR. 3 c.

Recomandă marele lui magazin pentru montarea şi = = = = = = aranjarea cafenelelor şi = = = = = = = = =

mm mm l ü C S C l e Ú& ЬІІІЭГСІ frumoase şi de gust, sistem modern fabricat propriu. :: Se angajază a monta complet cafenele şi locale pentru societăţi. :;

Posede mai multe scrisori de recunoştinţa din partea artiştilor de biliard din stră­inătate, pentru căderea pre-— cisă a mandinelului. —

> i ^ 5 ^ ű ^

fcS^g PREMIATĂ CU PRIMUL PREMIU LA EXPOSIŢIA MILLEN ARĂ DIN BUDAPESTA IN 1896

Fabrică de ceasuri de turn şi turnătorie de clopote A LUI 0

G. P. PAITELIC in s , I ă M N FIBMA FONDATA IN 1854. FIRMA FONDATA IN 1854.

Face ceasuri de turn d u P ă f ej"* cí,í m?* n o n v vr?vrin d e construcţie, • • » • ^ 1 ^ . ^ ^ ^ ^ ^ ^ cu pendulă liberă, cu sîrma. — — — — — ToarnU ClopOte ИОІ, í a 4 f> « ш а Ц и г і » ţ * o * t o a r e d e fier,

я^тштя^штшштяЛтят^т^^' la clopote vechi pentru ale acorda armonic, t a c e a d u e x e d e c l o p o t ; d e fier.

G a r a n t e a z ă e x e c u ţ i e p r e c i s ă . Bisericilor şl comunelor sărace 11 să dă în rate de mai mulţi ani.

Am cercat e x p o z i ţ i a u n i v e r s a l ă d i n P a r i s r , ; n 1900, cu scop de stadiu.