Ara Pacis

Ara Pacis, pe numele intreg Ara Pacis Augustae, reprezinta Altarul Pacii Augustiniene,

un impunator monument din inima Romei, considerat o bijuterie a arhitecturii si sculpturii

romane, echivalentul triumfului primului imparat, Augustus.

Construit din initiativa Senatului, cu ocazia intoarcerii victorioase a lui Augustus din

Spania si Galia, monumentul Ara Pacis a fost consacrat pe 4 iulie anul 13 i.e.n. si a fost

definitivat in anul 9 i.e.n., constructia lui durand aproape 3 ani si jumatate.

Monumetul este mentionat in cateva lucrari importante, precum: “Faste” a lui Ovidius

sau “Carmen Saeculare” a lui Horatius, iar veridicitatea acestuia este sustinuta si de dovezile

arheologice descoperite in urma unor sapaturi de specialitate din cea de a doua jumatate a

secolului al XIX-lea.

Fiind principalul monument al ideologiei augustane, Altarul tinea loc de spatiu de

venerare a lui Augustus, astfel ca magistratii, preotii si fecioarele vestale trebuiau sa aduca in

fiecare an un sacrificiu la locul altarului, “situat langa Campul lui Marte, pe partea vestica a

strazii Via Lata, din interiorul zonei urbane Via Flaminia”1.

Din punct de vedre fizic, Altarul face parte dintr-un complex mai mare, ce urmarea

reamenajarea zonei cuprinse intre Via Lata si Via Ripetta. Elementul central al acestui complex

era cadran solar urias, realizat din marmura.

Altarul Ara Pacis era situat la est de cadran, intr-un punct strategic ales, mijlocul acestuia

fiind strabatut de linia echinoctiala.

Altarul este construit din marmura si este compus dintr-un zid patrat de incinta cu laturile

de cca 10m. Partea inferioara a zidului este impodobita cu motive florale, partea de nord si sud

ale altarului prezinta o precesiune, iar cele doua laturi ale celor doua intrari sunt acoperite cu

scene alegorice si mitologice.

1 Niels Hannestad, “Monumentele publice ale artei romane”, Volumul I, ed. Meridiane, Bucuresti, 1989

1

In zona imprejmuita de ziduri se afla altarul propriu-zis, alcatuit din 3 laturi ridicate pe un

piedestal piramidal in trepte, pe partea exterioara fiind reprezentata o procesiune animala, ce

infatiseaza o scroafa, un berbec si o junca, iar pe partea interioara cortegiu vestalelor.

Latura sudica a constructiei este cea mai importanta, deoarece pe aceasta parte sunt

reprezentati potifii si membrii familiei, precum si insusi Augustus, presonajul principal.

Conform textului lui Niels Hannestad, Augustus este infatisat ca “velatus, cu toga trasa

peste cap, cu bratul drept intins intr-un gest sacrificial, el implineste un rol religios.”, purtand pe

cap o cununa de lauri. In partea dreapta a lui Augustus sunt reprezentati invatatii, in spatele lui

preotii, in fata lui stau lictorii, iar langa el doi consuli. Augustus tine in mana un Lituus, obiect ce

ii reliefeaza functia de conducator.

Din punct de vedere ideatic, altarul reprezinta ideea de suprematie a lui Augustus asupra

lumii si in general, suprematia Imperiului Roman. Maretia constructiei reprezinta asadar,

transpunerea puterii si maretiei domniei lu Augustus. Scenele prezentate peretii altarului

intruchipeaza personaje cheie ale vremii, toate supuse sub bratul conducator al lui Augustus.

Elementul cheie al scenelor reprezentate pe peretii Altarului este Lituus-ul, obiectul care

dovedeste, fara a lasa urma de nici o interpretare, ca, Augustus este cel care are functia de

conducator supreme al Imperiului.

In concluzie, putem spune ca Monumentul Ara Pacis este o creatie arhitecturala

deosebita, ce reliefeaza maretia si puterea din acea vreme a lui Augustus si indirect a Imperiului

Roman, Altar ce s-a pastrat impecabil de-a lungul timpului, astazi fiind un muzeu ce adaposteste

un singur exponat, muzeu ce atrage mii de vizitatori, atrasi de importanta si secretele istoriei pe

care acesta le detine.

2