materiale de construcþii 644deproiectede arhitecturãla ......radio ºi televiziune", dupã cum...

3
644 de proiecte de arhitecturã la Brick Award 20 Mihai Gongoroi C oncursul bi-anual Brick Award, patro- nat de austriecii de la Wienerberger AG, a continuat ºi în acest an dificil, on- line, ajungând la ediþia a 9-a. Com- petiþia, desfãºuratã sub deviza "Un tribut pentru arhitectura de înaltã calitate bazatã pe materiale cera- mice", a reunit 644 de proiecte ino- vatoare de arhitecturã din 55 de þãri, transmise de 520 de arhitecþi din toatã lumea, iar printre temele principale care au guvernat aceste sute de proiecte arhitecturale regã- sim schimbãrile climatice, creºterea populaþiei ºi nevoia de locuire ac- cesibilã, precum ºi conturarea unui viitor bazat pe locuire sustenabilã ºi un mediu sãnãtos de locuire. Ascultând conferinþa de la Viena ºi contemplând la dezideratele ar- hitecturale dintr-un apartament din Bucureºtiul supra-aglomerat ºi supra-populat de nuanþe de gri, construcþiile ºi conceptele din cãrã- midã, cu nuanþa lor roºiaticã, nu au putut decât sã binecuvânteze ochiul ºi sã ducã gândul la arhitec- tura ceva mai aerisitã din Vest, chiar dacã ºi în statele dezvoltate încã se mai construiesc apartamente tip "cutii-de-chibrit". Heimo Scheuch, CEO Wienerber- ger, unul din cei mai mari producã- tori de cãrãmidã, a spus, în timpul conferinþei de la finele lunii trecute: "Arhitectura are un rol important de mediere, configurând conexiu- nile dintre oameni ºi mediul încon- jurãtor, mediul construit. În zonele urbane, cu preponderenþã, vedem o nevoie pentru abordãri inovatoa- re ºi pentru crearea de spaþii rezi- denþiale ºi de birouri atractive. (...) Apartamentele de 50 de metri pã- traþi nu au standarde reale de cali- tate a vieþii ºi încã creãm ghetouri unde oamenii nu se întâlnesc, unde integrarea nu este posibilã pentru cã nu existã spaþiu locuibil". 50 de proiecte au fost selectate de juriu, la fel ca la fiecare ediþie. Potrivit juraþilor, suedeza Helena Glantz, "câºtigãtorii au impresionat juriul cu concepte arhitecturale cu- rajoase ºi creative pentru spaþii sus- tenabile orientate spre viitor". Dincolo de aspiraþiile estetice, construcþiile trebuie sã respecte di- ferite seturi de reglementãri tehni- ce ºi, în acelaºi timp, sã se ridice la nivelul unor cerinþe de calitate în construcþii. Vremurile noastre, mar- cate de trecerea spre o economie cât mai verde, presupun noi cerinþe de sustenabilitate în construcþii, cel puþin în lumea modernã: clãdiri cu eficienþã energeticã de exemplu sau reciclabilitate (capturarea CO2, etc.). Accesabilitatea rãmâne, desi- gur, principalul aspect avut în ve- dere de concurs. Alãturi de Premiul special ºi Mare- le premiu, au fost acordate premii la cinci categorii: Rezidenþial, Rezi- denþial urban, Clãdiri publice - spa- þii de birouri, Clãdiri publice cu scop educativ, cultural, pentru sã- nãtate sau proiecte de infrastructu- rã ºi Soluþii Speciale. Câºtigãtorii sunt prezentaþi în cele ce urmeazã. 1. Marele premiu ºi premiul "Sharing public spaces" (Clãdiri publice cu scop educativ) - Uni- versitatea din Silesia, Facultatea de Radio ºi Televiziune. Locaþia proiectului a fost Katowice, Polonia, iar arhitecþii BAAS Arquitectura (Spania), Grupa 5 architekci (Polo- nia) ºi Maleccy biuro projektowe (Polonia). Abordarea subtilã de aici se bazeazã pe istoricul unei strãzi din Katowice impregnatã cu istoria industriei miniere din Silesia. Nuanþa întunecatã a cãrãmizii îmbracã complet o fostã casã co- munã a unor mineri, cândva ºi fa- bricã de becuri, într-o structurã ab- stractã mai mare care acum repre- zintã un pilon al sistemului de în- vãþãmânt din regiune. Clãdirea trebuia demolatã, însã a fost recon- struitã de grupul celor trei case de arhitecturã. Proiectul "demonstrea- zã cum o clãdire din centrul 58 BURSA Construcþiilor nr. 7 / 2020 M ateriale de construcþii 1. Universitatea din Silesia, Polonia

Upload: others

Post on 20-Oct-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 644 de proiecte dearhitecturã laBrick Award 20Mihai Gongoroi

    Concursul bi-anualBrick Award, patro-nat de austriecii dela Wienerberger AG,a continuat ºi înacest an dificil, on-

    line, ajungând la ediþia a 9-a. Com-petiþia, desfãºuratã sub deviza "Untribut pentru arhitectura de înaltãcalitate bazatã pe materiale cera-mice", a reunit 644 de proiecte ino-vatoare de arhitecturã din 55 deþãri, transmise de 520 de arhitecþidin toatã lumea, iar printre temeleprincipale care au guvernat acestesute de proiecte arhitecturale regã-sim schimbãrile climatice, creºtereapopulaþiei ºi nevoia de locuire ac-

    cesibilã, precum ºi conturarea unuiviitor bazat pe locuire sustenabilã ºiun mediu sãnãtos de locuire.

    Ascultând conferinþa de la Vienaºi contemplând la dezideratele ar-hitecturale dintr-un apartamentdin Bucureºtiul supra-aglomerat ºisupra-populat de nuanþe de gri,construcþiile ºi conceptele din cãrã-midã, cu nuanþa lor roºiaticã, nu auputut decât sã binecuvântezeochiul ºi sã ducã gândul la arhitec-tura ceva mai aerisitã din Vest, chiardacã ºi în statele dezvoltate încã semai construiesc apartamente tip"cutii-de-chibrit".

    Heimo Scheuch, CEO Wienerber-ger, unul din cei mai mari producã-tori de cãrãmidã, a spus, în timpulconferinþei de la finele lunii trecute:

    "Arhitectura are un rol importantde mediere, configurând conexiu-nile dintre oameni ºi mediul încon-jurãtor, mediul construit. În zoneleurbane, cu preponderenþã, vedemo nevoie pentru abordãri inovatoa-re ºi pentru crearea de spaþii rezi-denþiale ºi de birouri atractive. (...)Apartamentele de 50 de metri pã-traþi nu au standarde reale de cali-tate a vieþii ºi încã creãm ghetouriunde oamenii nu se întâlnesc, undeintegrarea nu este posibilã pentrucã nu existã spaþiu locuibil".

    50 de proiecte au fost selectatede juriu, la fel ca la fiecare ediþie.Potrivit juraþilor, suedeza HelenaGlantz, "câºtigãtorii au impresionatjuriul cu concepte arhitecturale cu-rajoase ºi creative pentru spaþii sus-

    tenabile orientate spre viitor".Dincolo de aspiraþiile estetice,

    construcþiile trebuie sã respecte di-ferite seturi de reglementãri tehni-ce ºi, în acelaºi timp, sã se ridice lanivelul unor cerinþe de calitate înconstrucþii. Vremurile noastre, mar-cate de trecerea spre o economiecât mai verde, presupun noi cerinþede sustenabilitate în construcþii, celpuþin în lumea modernã: clãdiri cueficienþã energeticã de exemplusau reciclabilitate (capturarea CO2,etc.). Accesabilitatea rãmâne, desi-gur, principalul aspect avut în ve-dere de concurs.

    Alãturi de Premiul special ºi Mare-le premiu, au fost acordate premiila cinci categorii: Rezidenþial, Rezi-denþial urban, Clãdiri publice - spa-þii de birouri, Clãdiri publice cuscop educativ, cultural, pentru sã-nãtate sau proiecte de infrastructu-rã ºi Soluþii Speciale. Câºtigãtoriisunt prezentaþi în cele ce urmeazã.

    1. Marele premiu ºi premiul

    "Sharing public spaces" (Clãdiri

    publice cu scop educativ) - Uni-

    versitatea din Silesia, Facultatea

    de Radio ºi Televiziune. Locaþiaproiectului a fost Katowice, Polonia,iar arhitecþii BAAS Arquitectura(Spania), Grupa 5 architekci (Polo-nia) ºi Maleccy biuro projektowe(Polonia). Abordarea subtilã de aicise bazeazã pe istoricul unei strãzidin Katowice impregnatã cu istoriaindustriei miniere din Silesia.Nuanþa întunecatã a cãrãmiziiîmbracã complet o fostã casã co-munã a unor mineri, cândva ºi fa-bricã de becuri, într-o structurã ab-stractã mai mare care acum repre-zintã un pilon al sistemului de în-vãþãmânt din regiune. Clãdireatrebuia demolatã, însã a fost recon-struitã de grupul celor trei case dearhitecturã. Proiectul "demonstrea-zã cum o clãdire din centrul

    58 BURSA Construcþiilor nr. 7 / 2020

    Materiale de construcþii

    1. Universitatea din Silesia, Polonia

  • oraºului poate fi inovatoare ºi, înacelaºi timp, un gardian ºi un inter-pret al trecutului".

    "Din punct de vedere istoric ºi ar-hitectural, Katowice este un oraºbogat stratificat, dar cu un trecutîntunecat. În secolul al XIX-lea, mi-nele de cãrbune, fabricile de oþel, ºimarii producãtori de cãrãmidã auplãtit pentru construcþia marilorbulevarde. Asediat de naziºti ºi so-vietici în anii 1940, oraºul a fost de-vastat ºi strãzile vechi cu multe clã-diri atractive au fost demolate."Aici, în Chiaroscuro, centrul ora-ºului, s-a reabilitat o nouã clãdireimpresionantã care îmbinã istorialui Katowice cu viitorul oraºului. Oclãdire de locuinþe din cãrãmidã,care a supravieþuit, a fost renovatãºi încadratã cu o faþadã de cãrãmizice adãposteºte noua Facultate deradio ºi televiziune", dupã cum ara-tã membrii juriului.

    2. Proiectul câºtigãtor la cate-

    goria "Living together" (Reziden-

    þial urban) este un prototip de

    casã din cãrãmidã. Locaþia proiec-tului a fost timp de trei sãptãmâniMageragera din preajma Kigali,Rwanda, iar arhitectul Rafi Segal dela MIT Rwanda Workshop Team(US), care a lucrat alãturi de Rwan-da Housing Authority (Rwanda).

    Acest model de locuire sustenabi-lã a fost conceput drept un proto-tip de locuinþe accesibile financiarpentru cetãþenii din aºezãrile dinpreajma Kigali, capitala Rwandei.

    Arhitectura, modernã ºi mai aleseficientã, a fost conceputã specialpentru nevoile localnicilor - înclina-þia acoperiºului duce de exempluapa de ploaie la un container pen-tru utilizare ulterioarã. Forma alun-gitã a casei este de asemenea idea-

    lã pentru terenul deluros, deoareceacest lucru permite excavarea re-dusã a pãmântului. În interior,structura oferã aproximativ 68 demetri pãtraþi de spaþiu de locuit, cepoate fi compartimentat deoarecefamiliile ruandeze sunt adesea nu-meroase. Sistemul de pereþi al caseieste prevãzut cu panouri realizatedin fibrã de paie comprimate com-binate cu stâlpi de beton cu grosi-mea de 10x10 centimetri. Spre de-osebire de majoritatea caselor dinsatul ruandez, aceasta nu este con-struitã din cãrãmizi uscate la soare,ci cãrãmizi roºii, de lungã duratã.

    Proiectul reprezintã o explorare aunei tipologii, conform arhitectului,iar clãdirile pot fi combinate în pe-rechi (spate în spate de exemplu,dar nu numai) pentru a forma dife-

    rite pattern-uri urbane. La edificareau luat parte localnicii din sate ºiimplicit viitori proprietari ai caselor.

    3. La categoria "Feeling at

    home" (Rezidenþial) a câºtigat

    proiectul Iturbide Studio, locaþia

    construcþiei fiind Mexico City,

    Mexico, iar arhitecþii casei Taller

    au fost Mauricio Rocha ºi Gabrie-

    la Carrillo. Acesta este un minicomplex rezidenþial din cãrãmidã,pe trei niveluri, cu spaþii generoasepentru luminã ºi vânt.

    "Gabriela Iturbide este o fotografãdin Mexic renumitã pentru fotogra-fiile în alb-negru în care surprindefrumuseþea femeilor din þara sa. Eaîi oferã fiului sãu, Mauricio Rocha,care deþine Taller de Arquitecturaîmpreunã cu Gabriela Carrillo, sarci-na de îi realiza studioul din imedia-

    ta vecinatate a casei, cu o singurãcondiþie: trebuie sã fie din cãrãmi-dã. Arhitecþii au îndeplinit cu suc-ces aceastã cerinþã. Pe parcela de7x14 metri au construit un turn dincãrãmidã cu trei etaje. Constânddin trei camere suprapuse, de 28de metri pãtraþi, structura este flan-catã pe laturile de nord ºi de sud deun patio. Toate camerele se de-schid prin ferestre glisante de di-mensiunea unui perete cãtre celedouã curþi", se menþioneazã într-unclip de prezentare.

    4. La aceeaºi categorie a mai

    fost acordat ºi Premiul special,

    pentru proiectul "Can Jaime I n

    ìIsabelle", conceput de TEd'A

    arquitectes din Palma/Spania: o

    casã într-o locaþie izolatã unde

    spaþiul disponibil nu reprezintã

    o problemã. Construcþia a fostedificatã cu resursele locale de cã-rãmidã ºi piatrã.

    Proiectul "a convins juriul prin de-signul construcþiei ºi materialeleutilizate, puse în operã cu mareprecizie ºi coordonate astfel încâtspaþiile interioare sã arate ca spaþiiexterioare trase spre interior - ºi in-vers".

    Pereþii sunt realizaþi din cãrãmidãºi vopsiþi în alb în interior, iar la ex-terior, tonul de pãmânt roºiatic, lu-minos, are accente naturale, deose-bite, astfel încât aspectul de artiza-nat sã nu disparã, dar, în acelaºitimp, sã nu iasã în prim plan într-unmod dominant.

    5. La categoria "Working toget-

    her" premiul a fost câºtigat de

    proiectul arhivei oraºului olan-

    59

    2.Kigali, Rwanda

    3. Iturbide Studio

  • dez Delft. Juriul a gãsit proiectul cafiind clar ºi precis din punct de ve-dere conceptual: de exemplu spa-þiul deschis de la parter este în liniecu rolul arhivei de clãdire publicã,în timp ce nivelurile superioare ºifaþadele închise reprezintã facilitã-þile de depozitare ale arhivei.

    "Proiectul Arhivele oraºului Delft,realizat de Gottlieb Paludan Archi-tects (Danemarca) ºi Office Winhov(Olanda) este un depozit decunoºtinþe, o camerã de tezaur ºiun loc de studiu în acelaºi timp. Aresarcina oarecum contradictorie dea proteja documentele valoroasede influenþele externe, în timp ce leface accesibile publicului. Aceastãnouã clãdire combinã aceste douãfuncþii sub forma unei biblioteciimense, abstractizate. Clãdirea seprezintã ca o compoziþie de linietectonicã cu efect de adâncime.Gradul de abstractizare a reliefuri-lor îndeplineºte calitãþile hapticeale cãrãmizilor ºi creeazã o capodo-perã sculpturalã care este în acelaºitimp închisã, dar ºi accesibilã", po-trivit membrilor juriului.

    6. Librãria Maya Somaiya din

    Kopargaon, India, a câºtigat la

    categoria "Building outside the

    box" (Soluþii Speciale). Arhitecþiau fost de la biroul Sameep Padora& Associates (Maharashtra/India),iar juriul a premiat acest conceptdeoarece "proiectul reprezintã per-fect aceastã categorie". Arhitecþiiau folosit într-adevãr cãrãmidaîntr-un mod neconvenþional, dândo formã de val/pod acoperiºului li-brãriei, care devine multifuncþional.Designul a fost realizat folosindsoft-uri sofisticate, potrivit arhitec-þilor. "Deºi terenul ar putea pãrealipsit de promisiuni, arhitectul Sa-meep Padora ºi studioul sãu dinMumbai modeleazã o clãdire im-presionantã care pare sã se ridicenatural ºi sinuos de la sol pentru aacoperi spaþiul pentru bibliotecã,înainte de a se întoarce din nou cã-tre pãmânt. Forma complexã a aco-periºului este realizatã ºi modelatãdin trei straturi de þiglã ceramicãsubþire - 32 milimetri. Þinute încompresie, acestea formeazã bolþiuºoare care demonstreazã modulîn care designul contemporan poa-te fi realizat utilizând materiale sim-ple din surse locale", se aratã într-oprezentare.

    60 BURSA Construcþiilor nr. 7 / 2020

    Materiale de construcþii4. Can Jaime I n Isabelle

    5. Arhivele oraº Delft, Olanda

    6. Librãria Maya Somaiya, India