apostolia 72 mar interior it - episcopia-italiei.com · 2 apostolia • nr. 72 • martie 2014...

1A P O S T O L I A bull N R 7 2 bull M A R T I E 2 0 1 4

C U V Acirc N T U L E P I S C O P U L U I S I L U A N

Ușile pocăinței deschide-Mi mie Dătătorule de viață spune cacircntarea care defi nește icircnce-putul perioadei Triodului (ce cuprinde peri-oada celor patru săptămacircni premergătoare Postului Paștilor și cele șapte săptămacircni ale acestuia pacircnă la Praznicul Icircnvierii Domnului) Ce este de fapt pocăința

De la bun icircnceput putem răspunde că e ceva de luat icircn serios pentru că icircndemnul la pocăință s-a auzit adeseori din gura prooroci-lor (cred că toți icircși amintesc de proorocul Iona care i-a icircndemnat la pocăință pe locuitorii cetății Ninive) iar Sfacircntul Ioan Botezătorul și Icircnsuși Domnul și-au icircnceput propovăduirea cu icircn-demnul Pocăiți-vă că s-a apropiat Icircmpărăția lui Dumnezeu De aceea este bine să ne folo-sim cacirct mai deplin de această perioadă a Postului și să aprofundăm taina pocăinței

Ce mijloace avem la icircndemacircnă pentru a o face

VremeaPOCĂINȚEI

VremeaMAcircNTUIRII

Icircntacirci de toate avem slujbele Bisericii din această perioadă care sunt pline de chipuri ale pocăinței și de icircndemnuri la pocăință Avem rugăciunea Sfacircntului Efrem Sirul Doamne și Stăpacircnul vieții mele Avem rugăciunea cea de toată vremea Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul sau pe scurt Doamne miluiește

Ce e bine icircnsă să icircnțelegem este că așa cum căderea omului din Rai și respectiv din părtășia cu Dumnezeu față către față au avut consecințe asupra fi ințării lăuntrice a omului tot așa și re-pararea acestei căderi avea nevoie să se icircntacircm-ple tot icircntru și dintru cele dinlăuntru ale sale Și pentru că urmările acelei căderi erau de nedepășit și de nereparat pentru om Dumnezeu a fost cel care a luat inițiativa și a găsit cu cale icircn atoticircnțelepciunea Sa să ia asupră-Și firea omenească pentru ca icircnlăuntrul nostru să icircn-temeieze fi ințare nouă pentru noi și pentru a

A P O S T O L I A bull N R 7 2 bull M A R T I E 2 0 1 42


noastră macircntuire toate făcacircnd pacircnă ce ne-a suit pe noi la cer și ne-a dăruit Icircmpărăția Sa ce va să fi e

Aceasta este Icircmpărăția la care se face referință icircn icircndemnul la pocăință al Sfacircntului Ioan și al Domnului Hristos Și tot Domnul ne dă și indiciul unde să cău-tăm Icircmpărăția descoperindu-ne că ea se găsește icircn-lăuntrul nostru Așadar pocăința nu icircnseamnă alt-ceva decacirct orientarea ființării noastre cu toate puterile și calitățile ei spre icircnlăuntru acolo unde prin Taina Sfacircntului Botez Dumnezeu și-a icircnteme-iat lăcaș voind să facă din fi ecare dintre noi biserică (templu al) Dumnezeului celui viu cum ne spune Sfacircntul Apostol Pavel (2 Corinteni 6 16)

Așa se face că Domnul Hristos a făcut Trupul Său Biserică voind ca și pe noi să ne facă mădulare vii ale ei altoindu-ne pe El prin Botez pentru ca odată cu Sacircngele Lui ndash Seva cea vie care izvorăște din coasta Lui să vină icircn noi Viața Lui și să facă din noi neam sfacircnt preoție icircmpărătească popor ales al Lui

Așadar Cel care a lucrat și lucrează această pocăință ndash schimbarea noastră de mentalitate și de orientare dinspre ale căderii icircnspre ale macircntuirii ndash este Icircnsuși Dumnezeu Care se pocăiește de răutățile noastre luacircnd asupra Sa păcatele lumii ca un Miel nevinovat așa cum auzim la slujba Pavecerniței ce-lei Mari care se slujește icircn serile din această perioa-dă a Postului Astfel pocăința noastră icircnseamnă in-trarea icircn pocăința Celui Care fără de păcat fi ind se pocăiește de răutățile noastre revărsacircnd Harul Său cel curățitor și icircnnoitor asupra tuturor celor care se icircn-torc din calea cea greșită

Fie ca vremea postirii care ne stă icircnainte să ne aducă macircntuitoarea pocăință pentru a ne putea bucura de icircnnoirea vieții noastre acum și la Luminosul Praznic al Icircnvierii Sale

dagger Episcopul SILUANal Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei


T Acirc L C U L E V A N G H E L I E I

ISPITIREA LUI HRISTOS IcircN PUSTIE

sau

OMUL CARE IcircL IcircNVINGE PE SATANA

(Matei 4 1-11)

Puţini dintre credincioșii ortodocși de rit bizantin au ocazia să as-culte această Evanghelie care reprezintă totuși o revelaţie teologi-că și o iniţiere duhovnicească deoarece nu este citită decacirct icircn tim-pul săptămacircnii icircn sacircmbăta care urmează după Teofanie (Botezul Domnului) Icircnsă ea răsună icircn urechile credincioșilor occidentali pentru că este citită icircntr-un moment cheie din anul liturgic adică icircn prima duminică din Post1 Această situare la icircnceputul Postului este remarcabilă deoarece pericopa respectivă constituie un ade-vărat cod al luptei duhovnicești

Descrierea acestui moment o găsim icircn cele trei Evanghelii Sinoptice foarte pe scurt la Sfacircntul Marcu (1 12-13) și mult mai dezvoltat la Sfacircntul Matei (4 1-11) și Sfacircntul Luca2 (4 1-13) Atacirct icircn Răsărit cacirct și icircn Apus versiunea Sfacircntului Matei este cea care se citește icircn Biserică deci pe ea ne vom baza aici

Acest eveniment ciudat se situează imediat după Botezul lui Hristos de către Ioan icircn Iordan (Teofania) Sfacircntul Marcu precizează chiar bdquoicircndatărdquo pentru a arăta clar că cele două evenimen-te sunt legate3

Iisus Care nu este icircncă faimosul Rabbi Ieshouah din Nazaret și Care este deci necunoscut tocmai a fost revelat de către Tatăl și Sfacircntul Duh ca fi ind Mesia Fiul Cel preaiubit al Tatălui ce-resc lui Ioan icircnsuși ucenicilor săi dintre care o parte vor deveni Apostoli și unui mare număr de evrei deoarece Ioan avea o faimă extraordinară și mulţimi numeroase veneau către el

Or bdquoicircndatărdquo după aceea același Duh Sfacircnt care-L arătase ca Mesia coboracircndu-Se asupra Lui (icircn chip de porumbel) Icircl călăuzește (sau Icircl macircnă) icircn pustie Acest lucru este de mirare căci ne-am aștepta mai degrabă să-L vedem pe Hristos icircncepacircndu-Și imediat misiunea icircn mij-locul oamenilor (și nu icircn pustie) Lucru icircncă și mai de mirare Duhul L-a macircnat acolo bdquopen-tru a fi ispitit de diavolrdquo4 numit pe faţă Satan de către Sfacircntul Marcu (1 13) Toate acestea sunt foarte importante icircn planul teologiei treimice pentru cunoașterea legăturilor dintre per-soanele dumnezeiești mai ales cele icircntre Duhul Sfacircnt și Fiul Icircn secolul al IX-lea doctrina fi li-oquistă5 a introdus un dezechilibru icircn sacircnul Treimii icircntărind legătura dintre Tată și Fiu icircn



detrimentul Duhului Sfacircnt Care apare ca sub-ordonat Fiului și Care nu mai este decacirct o bdquole-găturărdquo icircntre Tată și Fiu De aici a rezultat icircn Apus o micșorare gravă a conștiinţei Persoa-nei Duhului Sfacircnt și a iconomiei Sale Icircnsă de fapt Duhul nu este subordonat Fiului El este Cel care L-a bdquoarătatrdquo pe Iisus ca Fiu al Tatălui și ca Mesia această pogoracircre-ungere a Sfacircn-tului Duh care Icircl revelează și Icircl manifestă ca bdquoHristosrdquo (Cel Uns) Duhul lucrează icircn con-formitate cu caracterul său ipostatic El este bdquoDegetul lui Dumnezeurdquo adică al Tatălui (cf Lc 11 2) Cel care arată alegerea Tatălui Cel pe care El L-a ales Tot El Icircl călăuzește pe omul Iisus pentru că aceasta este funcţia Sa iposta-tică de a bdquoda pe Dumnezeurdquo de a icircndumne-zei pe Om

Dar de ce Duhul Sfacircnt Icircl macircnă pe Iisus icircn pustie pentru a fi ispitit de Satana

Pustia corespunde Pămacircntului și omeni-rii după cădere adică după ce a pierdut Du-hul Sfacircnt (bdquoau văzut că erau goirdquo Adam și Eva au pierdut slava necreată a lui Dumnezeu) Omul va cunoaște moartea pentru că a pier-dut Viaţa pe Duhul Sfacircnt Pustia este un pă-macircnt fără apă și deci fără viaţă este simbolul omenirii după cădere Duhul Sfacircnt Icircl duce pe Macircntuitorul lumii acolo unde zace Omul bdquonici mort nici viurdquo (cf Bunul Samaritean)6

bdquohellipPentru a fi ispitit de Satanardquo Satana a ispitit-o pe Eva care la racircndul ei și-a dus so-ţul la cădere Satana l-a icircnvins pe Om prin vi-clenie și minciună era nevoie ca un om să-l icircnvingă Ar fi fost ușor pentru Dumnezeu să-l icircnvingă pe Satana și să-l nimicească Icircnsă acest lucru nu ar fi avut valoare de icircnvăţătură și mai ales l-ar fi exclus pe om din lupta duhovni-cească (el ar fi primit macircntuirea fără să parti-

cipe la ea) Trebuia ca un om să primească să intre icircn arenă și să se lupte cu diavolul cu macirci-nile goale adică icircn slăbiciunea fi rii omenești Acest om este Iisus din Nazaret Mesia Acest lucru l-a cerut Tatăl Fiului pentru a plini voia Tatălui Duhul Sfacircnt Icircl călăuzește pe Fiul ca om Trebuie să remarcăm că Domnul Iisus as-cultă de Duhul Sfacircnt celălalt Macircngacircietor (In 14 16) celălalt Trimis al Tatălui

Icircnfricoșătoarea icircncercare a ispitirii are un preambul pe măsură Hristos bdquopostește timp de 40 de zile și 40 de nopţirdquo Ca un luptător ca un soldat7 S-a pregătit Să nu uităm că Șarpele o ispitise pe Eva cu hrană (rodul po-mului cunoașterii binelui și răului) și că ea a văzut că rodul era bdquobun de macircncat și plăcut ochilor la vedere și vrednic de dorit pentru că dă știinţărdquo (Fac 3 6) Iisus deci se lipsește de orice rod de orice hrană Și acest lucru este cu siguranţă foarte greu icircn plan omenesc deși suntem siguri că Se hrănea cu rugăciunea că-tre Dumnezeu Tatăl Său8 bdquo40 de zile și 40 de nopţirdquo pentru a sublinia că este vorba despre zile biblice complete 40 este numărul sim-bolic al pregătirilor și al purifi cării (4 este nu-mărul cosmosului iar 10 reprezintă plinăta-tea firii) Este efortul către desăvacircrșirea (duhovnicească) a ceea ce este cosmic (Omul zidit din ţăracircnă) Acest post este izvorul Postului creștin

Apoi vine lupta Este interesant de ob-servat că Dumnezeu a ales locul timpul și mij-loacele luptei nu Satana Hristos este liber și vine să-l elibereze pe Om care a fost creat li-ber Lupta icircncepe bdquoispititorul se apropierdquo Satana și toţi demonii care-l urmează sunt bdquois-pititorulrdquo A ispiti icircnseamnă a icircnșela a ademe-ni pe cineva cu minciuni pentru a-l pierde



icircnseamnă a profi ta de slăbiciunea cuiva (nu este o luptă cinstită cu arme egale) e un lucru per-vers prin icircnsăși natura lui Este contrarul comportamentului dumnezeiesc Dumnezeu nu-l is-pitește niciodată pe Om (nici pe icircngeri) icircnsă icircngăduie icircncercarea Icircncercarea este cea care ne icircngăduie să vedem dacă-L iubim pe Dumnezeu pentru El Icircnsuși dacă-L credem pe cuvacircnt și dacă suntem gata să ne dăm viaţa pentru El așa cum El a făcut-o pentru noi

De ce diavolul se apropie tocmai icircn acel moment9 Răspunsul este foarte lămurit icircn Evanghelie pentru că la capătul celor 40 de zile de post fără să mănacircnce și fără să bea Iisus bdquoa fl ămacircnzitrdquo Diavolul este ca o fi ară sălbatică profi tă mereu de o slăbiciune a omului pentru a ataca Nu este curajos Faptul că Iisus a fl ămacircnzit este important din punct de vedere teologic arată că Iisus a luat asupra Sa icircn mod liber fi rea omenească cea căzută și că va lupta icircn slăbiciunea omeniei Sale ascunzacircndu-Și dumnezeirea El nu icircnșală

Mulţi Părinţi ai Bisericii ne vorbesc despre demon icircn această icircmprejurare (mai ales Sfacircntul Ilarie Sfacircntul Ambrozie și icircn special Sfacircntul Efrem) Satana fusese icircnșelat la Crăciun nu ob-servase că era ceva ciudat cu acea fecioară care năștea icircn miez de noapte icircntr-o peșteră icircn mij-locul animalelor Apoi cacircnd au venit Magii s-a răzgacircndit și a icircncercat să-l ucidă pe prunc prin Irod (nu se știe niciodatăhellip) dar a dat greș Apoi Iisus S-a pregătit timp de 30 de ani icircn tăcere și icircn taină Satana nu l-a observat pe acest om care icircn fond părea să fi e ca toţi ceilalţi Icircnsă a icircnceput să se teamă icircn momentul Teofaniei Duhul Care Se pogoară asupra lui Iisus glasul care rostește cugetele Tatălui toate acestea icircl tulbură și icircl icircngrijorează la culme Părinţii ne spun că Satana voia să fi e sigur trebuia să-L ispitească pe Iisus pentru a-L icircncerca Ceea ce și face icircnsă



nu a putut stăpacircni pe de-a-ntregul ispita a profi tat pur și simplu de ocazie uimit să vadă un om care reușea să depășească nevoia de a macircnca și de a bea atacirct de multă vreme

Diavolul atacă de trei ori icircn trei etape fi -ecare dintre ele fi ind mai icircnaltă mai difi cilă

bdquoDacă ești Fiul lui Dumnezeuhelliprdquo Iată marea problemă pentru Satana marea icircngri-jorare cum se poate ca o fi inţă atacirct de mică de slabă de mediocră precum omul putea fi bdquoFiul lui Dumnezeurdquo (Satana dar eu sunt fi ul lui Dumnezeu e dreptul meu pentru că sunt un duh pur apropiat de tronul lui Dumnezeu cum Dumnezeu Care este atacirct de frumos și de puternic S-ar putea coboricirc pacircnă la această ţăracircnă [Adam] acest lut care este Omul)

Prima ispită dacă Ţi-e foame dacă ești după cum se spune despre Tine fă ca aceste pietre să se facă pacircini și mănacircncă E simplu de bun-simţhellip La icircnceput diavolul ni se ara-tă mereu ca o fi inţă cu bun-simţ raţională ri-guroasă bdquode binerdquo Diavolul spune mai icircntacirci

trebuie satisfăcute nevoile trupului10 Iisus Cuvacircntul lui Dumnezeu Gura Tatălui nu răs-punde de la El Icircnsuși ci citează cugetele Tatălui ceresc din Scriptură bdquoNu numai cu pacircine va trăi omul ci cu tot cuvacircntul care iese din gura lui Dumnezeurdquo (Deut 8 3) ceea ce icircnseam-nă omul-chip al lui Dumnezeu trebuie mai icircntacirci să se hrănească cu cuvintele lui Dumnezeu apoi poate macircnca și din hrana fi rii Hristos re-stabilește astfel ierarhia valorilor omul este mai icircntacirci de sus (ceresc prin sufl et) iar apoi de jos (pămacircntesc prin trup) Satana rămacircne fără glas icircnsă nu se descurajează

Cea de-a doua ispită L-a dus atunci pe Iisus bdquoicircn sfacircnta cetaterdquo a Ierusalimului și bdquoL-a pus pe aripa Templuluirdquo Tradiţia ne arată unde era aceasta este vorba despre bdquoculmea Tem-pluluirdquo locul cel mai icircnalt icircn colţul de sud-est al Templului acolo unde era o diferenţă de nivel de 130 de metri faţă de valea Cedronului era un loc ameţitor11 Diavolul icircnţelegacircnd că are de-a face cu un om duhovnicesc cu expe-rienţă dă dovadă de mult mai multă viclenie bdquoDacă Tu ești Fiul lui Dumnezeu aruncă-Te jos căci scris este Icircngerilor Săi va porunci pentru Tine și Te vor ridica pe macircini ca nu cumva să izbești de piatră piciorul Tăurdquo (Ps 90 (91) 11-12) Simplu ca bună ziua dacă ești Dumnezeu icircngerii Te vor sluji (icircnsă el nu) Cum Iisus icirci răspunsese prima oară citacircnd Scriptura citează și el Scriptura ndash pe care o cunoaște bine ndash gacircndind că o să-L prindă icircn capcană icircnsă citează incomplet12 psalmul 90 nespunacircnd că icircngerii slujesc pe cel care bdquope Domnul nădejdea [sa] pe Cel Preaicircnalt L-a pus scăpare [sieși]rdquo (v 9) Iisus nu se lasă descumpănit și nici impresionat de această pseudo-cultură biblică El citează din nou



Scriptura ndash Cuvacircntul lui Dumnezeu bdquoSă nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tăurdquo (Deut 6 16) Această a doua ispită era mai grea pentru că diavolul a citat din Scriptură icircnsă icircn chip icircnșelător Domnul ne arată o metodă El nu a răspuns propunerii (și deci nu a intrat icircn dialog cu Satana) icircnsă a dezvăluit necurăţia care se ascunsese icircn spatele ei a voi să ispitești pe Dumnezeu Este o icircnvăţătură duhovniceas-că foarte icircnaltă aici păcatul este de a vrea să-L pui pe Dumnezeu la icircncercare de a te com-porta ca și cum am fi egali și icircn fond a-L silui pe Dumnezeu adică a vrea să-L dominăm Cacircnd o creatură este la un nivel duhovnicesc foarte icircnalt ndash așa cum e cazul cu Satana13 ndash ea poate fi ispitită să verifi ce dacă Dumnezeu este cu adevărat atotputernic Asta face Satana și la asta vrea să-i aducă și pe alţii Icircnsă se pot observa două slăbiciuni icircn raţionamentul diavolului pe de o parte Templul reprezintă lucrul cel mai icircnalt și mai sfacircnt de pe pămacircnt a propune unui om duhovnicesc să se arunce de pe acoperișul Templului icircnseamnă a-l icircm-pinge la cădere a-l icircndemna să renunţe la Dumnezeu un lucru absurd și pe de altă parte propunerea aceasta era deșartă fără interes

Cea de-a treia ispită este icircn același timp o culme și o dezvăluire Diavolul Icircl duce pe Iisus pe un munte foarte icircnalt mai icircnalt decacirct Templul și simbolizacircnd Cerul și transcenden-ţa dumnezeiască Icircnsă aici beat de putere și de glorie concentrat asupra propriei frumu-seţi și inteligenţe nu-și dă seama că merge prea departe vrea să primească icircnchinare ca un dumnezeu sub cuvacircnt că va da icircn schimb toate icircmpărăţiile pămacircntului14 Este ridicol S-a dat de gol vrea să ia locul lui Dumnezeu

icircndemnacircndu-l pe Om să i se icircnchine ca și cum ar fi Dumnezeu Atunci Domnul icircl demască și icircl numește bdquoIcircnapoia mea Satanordquo Și citea-ză pentru a treia oară Sfacircnta Scriptură bdquoDomnului Dumnezeului tău să te icircnchini și Lui singur să-I slujeștirdquo (Deut 6 13) Icircn cele din urmă cum Hristos ieșise victorios din pri-mele două ispite cea de-a treia se dovedește a fi cea mai ușoară pentru că diavolul s-a dat pe faţă Este o mare lecţie duhovnicească tre-buie să ne ţinem tari să nu dăm icircnapoi dia-volul cu siguranţă va face un pas greșit și se va demasca Satana fuge a fost icircnvins

Atunci icircngerii venind la El slujesc pe Hristos Fiul lui Dumnezeu Nu au interve-nit icircn această luptă duhovnicească pentru că era o luptă icircntre Om și demon Deși nu icircnţe-leg icircntruparea Cuvacircntului ei știu că icircn ciuda icircnfăţișării Sale acest om este Fiul lui Dumne-zeu Ei ascultă de Dumnezeu dăruindu-I in-teligenţa și cugetele lor spre deosebire de Sa-tana

Este important să subliniem că nicio clipă Hristos nu Și-a arătat puterea Sa dumnezeias-că A luptat și a icircnvins pe Satana ca un om plin de Duhul Sfacircnt15 (ceea ce este foarte diferit de exorcismele pe care le va face mai apoi cacircnd puterea Sa dumnezeiască se va impune demo-nilor) A icircnvins pe diavol icircn slăbiciunea fi rii omenești Icircn Iisus icircn acest moment Omul a icircnvins pe Satana Hristos arată astfel că este cu adevărat bdquoNoul Adamrdquo Era de o importan-ţă capitală ca icircnainte de a-Și icircncepe misiunea de evanghelizare și de macircntuire să ne arate nouă oamenilor că putem dacă suntem plini de Duhul Sfacircnt să-i ţinem piept Satanei (adi-că să ne răscumpărăm greșeala cea dintacirci) Hristos dă icircnapoi Omului cinstea lui cea



dintacirci eliberacircndu-l de sub stăpacircnirea demo-nului Mai apoi icirci va arăta cugetele dumneze-iești și icircl va macircntui de moartea cea veșnică

Dacă ne uităm cu atenţie cea mai grea din-tre cele trei ispite a fost cea dintacirci pentru că putea avea un icircnţeles Iisus nu S-a plecat A doua era deja mai puţin plauzibilă deși avea totuși un raport cu Scriptura Iar cea de-a tre-ia era complet ridicolă Hristos ne arată aici o adevărată metodă de luptă duhovnicească pe care am putea să o rezumăm astfel faţă cu Dușmanul duhovnicesc să nu intrăm icircn dia-log cu demonul pe propriul său teren să as-cultăm glasul Duhului Sfacircnt icircn taina inimii noastre și să urmăm ceea ce ne spune să spu-nem și să facem Duhul e Cel care icircn noi răs-punde demonilor și icirci icircnvinge

Icircndată după această icircncercare din care a ieșit victorios Domnul se icircntoarce icircn Galileea se așază la Capernaum și Icircși icircncepe misiunea Pentru aceasta a fost nevoie de două lucruri să fi e arătat tuturor ca fi ind Mesia și Fiul lui Dumnezeu și să-l icircnvingă pe Satana icircn slăbi-ciunea fi rii Sale omenești icircn taină

Părintele Noeumll TANAZACQ Paris

Note

1 Icircntre riturile occidentale și orientale există o diferenţă importantă icircn ceea ce privește lectu-rile biblice icircn general și cea a Evangheliei icircn particular Biserica din Răsărit ale cărei ri-turi sunt icircn icircntregime monastice cel puţin icircn-cepacircnd din secolul al XIV-lea (reformele Patriarhului Filoteu fost călugăr athonit) face o lectură continuă a celor patru Evanghelii icircn toate zilele săptămacircnii și pe toată durata anu-lui (ceea ce explică uneori o icircmpărţire nemo-

tivată) Acest lucru face că anumite pericope importante nu sunt niciodată citite duminica Icircn schimb icircn Apus lecturile din cele patru Evanghelii au fost mereu alese icircn funcţie de timpul liturgic Este destul de rar ca un pasaj important să nu fi e citit duminica

2 Icircnsă Sfacircntul Luca este mai puţin coerent el in-versează ordinea ultimelor două ispite ceea ce nu este logic

3 Sfacircntul Luca este mai puţin precis lucru cu-rent la el deoarece cronologia sa este greu de urmărit el pare să lege ispitirea lui Hristos de misiunea Lui (3 23) intercalacircnd icircntre ele ge-nealogia bdquoascendentărdquo a lui Hristos (3 23-38) Icircnsă de fapt ispitirea se situează icircnaintea icircn-ceputului misiunii publice a Domnului care se petrece icircn Galileea

4 bdquoDiavolrdquo vine din grecescul diabolos cel care dezbină care desparte (de la diaballocirc a inse-ra a separa) Este opusul lui symballocirc (a pune icircmpreună a uni) care a dat bdquosimbolrdquo bdquoSatanardquo este un nume propriu a se vedea nota 13

5 Filioquismul este o erezie trinitară apărută icircn Spania icircn secolul al VI-lea (probabil pentru a combate arianismul) și adoptată de către Carol cel Mare care avea la curtea sa clerici spanioli el icircnsuși și succesorii săi (icircmpăraţii carolingi-eni și germanici) au impus-o icircncepacircnd cu 809 Bisericii de la Roma care va rezista timp de două secole papii de la Roma vor ceda icircn cele din urmă icircn 1014 Aceasta va fi cauza princi-pală a schismei din 1054 dintre Bisericile de la Roma și de la Constantinopol Această doctri-nă afi rmă că Duhul Sfacircnt purcede de la Tatăl și de la Fiul (icircn latină hellipqui ex Patre Filioque procedithellip) contrar celor spuse icircn Evanghelie (In 15 26) ea confundă purcederea ontolo-gică (legată de fi rea dumnezeiască) și purce-derea prin iconomie (legată de acţiunea per-soanelor dumnezeiești faţă de oameni) Astfel se creează un dezechilibru icircn sacircnul Treimii



micșoracircnd egalitatea celor trei Persoane și con-fundacircnd caracterele lor ipostatice Teologia scolastică va spune icircn cele din urmă icircn seco-lul al XIII-lea că Duhul Sfacircnt este o legătură de iubire icircntre Tatăl și Fiul ceea ce este de două ori fals pentru că o bdquolegăturărdquo nu este o per-soană și pentru că principiul de unire icircn Treime este Tatăl izvorul unic și nu Duhul Sfacircnt

6 Sfacircntul Ambrozie are o frază frumoasă bdquoPrimul Adam a fost alungat din rai icircn pustiehellip al doi-lea Adam S-a icircntors din pustie icircn rairdquo (Tratat despre Sfacircntul Luca I SC ndeg 45 bis p 153) Locurile ispitei ne sunt cunoscute Cele 40 de zile ale lui Hristos icircn pustie se petrec icircn deșer-tul Iudeii care se găsește de-a lungul coastei de nord-vest a Mării Moarte (icircntre Qumran și En-Ghedi) nu departe de locul botezului Său care este cunoscut numai prin tradiţie (Qasr El-Yaub unde se găsește o mănăstire ortodoxă pe malul de răsărit al Iordanului icircn dreptul Ierihonului) Cacirct despre bdquomuntele icircnaltrdquo tradi-ţia icircl situează nu departe de Ierihon este vorba despre muntele celor Patruzeci de zile care se vede ca un adevărat zid de la Ierihon (afl at la 240 m sub nivelul mării) Ierusalimul nu este departe de aceste locuri (20-30 km)

7 Soldaţii greci din Antichitate posteau icircnainte de luptă

8 Sfacircntul Ilarie spune că bdquoSe hrănea cu Duhul lui Dumnezeurdquo (Despre Matei I SC ndeg 254 p 117)

9 Sfacircntul Marcu și Sfacircntul Luca par a spune că Iisus a fost ispitit timp de 40 de zile de Satana Este posibil să fi fost multe ispitiri latente vi-clene Icircnsă este clar că atacul explicit al demo-nului faţă către faţă se va face icircn momentul icircn care Iisus a fl ămacircnzit la capătul celor 40 de zile Sfacircntul Ambrozie spune chiar că slăbiciu-nea văzută a foamei este cea care l-a atras pe Satana (ibid p 155 și 157)

10 Această idee va fi reluată adesea icircn istoria ome-nirii și mai ales icircn perioada contemporană

bdquoMai icircntacirci daţi-le să mănacircnce iar apoi vorbiţi-le de Dumnezeuhelliprdquo Icircnsă Hristos a făcut exact in-vers mai icircntacirci a vorbit despre Dumnezeu ndash și icircndelung ndash apoi a dat de macircncare icircnmulţind pacircinile și peștii (cf cele două icircnmulţiri ale pacirci-nilor)

11 De aici avea să fi e aruncat Iacov al Ierusalimului bdquofratele Domnuluirdquo [fratele Său vitreg fi ul lui Iosif] de către cărturari și farisei furioși că măr-turisise dinaintea poporului că Iisus este Mesia probabil icircn 62 dHr (Eusebiu din Cezareea Istoria bisericească Cartea a II-a cap XXIII 12-18)

12 Este aceeași stratagemă pe care a folosit-o și cu Eva nu a minţit icircn totalitate ci a amestecat ade-vărul și minciuna Eva mai icircntacirci l-a ascultat pe șar-pe care punea la icircndoială cuvacircntul lui Dumnezeu ndash lucru profund necurat ndash iar apoi a intrat icircn di-alog cu el mergacircnd icircn direcţia icircn care el voia să o atragă E de așteptat că s-a pierdut

13 Faptul că Satana L-a putut duce pe Iisus pacircnă la acea icircnălţime și mai sus icircncă icircn cea de-a tre-ia ispită este semnul capacităţilor lui duhov-nicești Icircn general avem o opinie psihologică și simplistă asupra lui Satana de fapt este un heruvim căzut Satanael și probabil fi inţa cre-ată dotată cu cea mai mare inteligenţă De aici macircndria și gelozia sa sălbatică pe Om

14 Mai mult decacirct atacirct minte icircmpărăţiile acestei lumi nu i-au fost icircncredinţate de Dumnezeu El este numai bdquoprinţulrdquo [acestei lumi] (In 14 30) pentru că este primul care a căzut icircn pă-cat icircncepătorul păcatului A profi tat de căde-rea Omului și de pedeapsa dumnezeiască ce i-a urmat pentru a ocupa inimile oamenilor și a căpăta importanţă Sfacircntul Efrem icircnfi erează bdquouriașa minciunărdquo a Satanei (Comentariul la Diatessaron SC ndeg 121 p 103)

15 Duhul Sfacircnt Care L-a călăuzit aici pentru aceas-tă luptă este mereu prezent icircn taina inimii Sale omenești


F R A G M E N T E N E O D I H N I T E

Foto

Hor

ea P

reja



Ortodoxia cu adevărat nu e apăra-tă de Apologetică ci de Pateric Așa cum nu din catehismele de

școală poţi prinde ceva viu din Ortodoxie ci din Vieţile Sfi nţilorhellip Pentru că Ortodoxia este Persoană nu discurs Sensul apofatismului spe-cifi c Răsăritului este de a elibera Persoana de a o scoate din mormacircntul văruit icircn care nu se poate să n-o icircngroape gacircndirea omenească

Cel mai adevărat apologet al Ortodoxiei dintre cei de pe piaţa mediatică e pentru mine Anatolie din fi lmul Ostrovul De ce dacircnsul De ce nu mai degrabă Sf Nicolae Velimirovici la care ţin foarte mult De ce un fochist de mă-năstire și nu un mare predicator și teolog

Cacircnd tot ce știi și ce simţi despre tine e că ești un criminal bun de atacircrnat icircn ștreang care s-a ascuns icircn mănăstire de braţul Legii adică un criminal laș cacircnd sinele tău nu te lasă nici să trăiești nici să mori umplacircndu-te neicircncetat de o cumplită ură suportabilă numai datorită transformării icircn scacircrbă cacircnd te urăști pe tine icircnsuţi ca pe cel mai rău și mai degradat lucru cu putinţă icircnseamnă că Adevărul are loc să-și ple-ce capul icircn tine icircn inima ta Icircn rest și icircn fi lm ca și icircn viaţă o mulţime de ortodoxiihellip Icircn fi lm ortodoxia marca Iov sau marca stareţ de mă-năstirehellip Adică ortodoxia celui care știe Scriptura pe de rost vrea binele obștii pricepe fi neţuri teologice preţuiește (de la distanţă) sfi nţenia și a vizitat chiar Locurile Sfi nte ca in-tim al episcopului etc

Anatolie este nebunul a cărui lucrare apos-tolică este să-i scoată pe vajnicii și bogaţii (du-hovnicește) săi superiori din ortodoxiile lor Căci acolo s-a pitit dracul cel mai mic și mai rău pentru care toţi ceilalţi draci cu luptele duhovnicești icircn care icirci atrag pe nevoitori fac

diversiune ca să-i dea aceluia posibilitatea să se furișeze nevăzut să se ascundă icircn sinele cre-dinciosului să se facă ortodoxia lui Acesta e dracul pe care icircl vacircnează Anatolie cu vaselina de pe clanţă cu bușteanul ars la un capăt cu foarfecele cu care taie cizmele stareţului ori cu căniţa stracircmbă de ceai cu care icircl fugărește pe diavol pe pereţii chiliei Pe dracul acesta icircl aruncă icircn apă odată cu plapuma cea moale pe care privind-o cum se duce stareţul dă sem-ne de trezire La Ortodoxie Și trezindu-se la Ortodoxie să icircnceapă să se lepede prin pocă-inţă de ortodoxia lui

O ortodoxie a ei are și fata care vrea să facă avort cu binecuvacircntare Icircn ortodoxia ei se pare că ar fi posibilhellip De aceea primește predica delicată a unei burţi de cacircrpă cu mers crăcă-nat și a unui pumn ridicat cu macircnie Cacircnd fuge din ostrovul lui Anatolie alungată de nebu-nul lui Hristos fata poartă pe chip suracircsul și lacrimile celui eliberat de ortodoxia lui

Anatolie nu face nimic altceva decacirct să-i pună pe ceilalţi faţă icircn faţă cu adevăratul chip al sinelui lor ndash și pentru că vorbim de oameni credincioși cu expresia religioasă a acestui sine ortodoxia lor Anatolie e singurul sfacircnt din fi lm pentru că e singurul care se urăște pe sine Și e singurul care se urăște pe sine pen-tru că e singurul care se cunoaște pe sine Și e singurul care se cunoaște pe sine pentru că e singurul care L-a primit pe Hristos ca adevăr despre sine Toţi ceilalţi au o falsă imagine des-pre sine (cu asta se ocupă dracul cel mai mic și mai rău) și pe această imagine e clădită și ortodoxia lor

Pr Savatie Baștovoi Să apărăm Ortodoxia Da de noi

Au mers cacircţiva fraţi la avva Felix avacircnd și mireni icircmpreună cu ei și l-au rugat să le spună cuvacircnt Bătracircnul icircnsă tăcea Fi-

indcă l-au tot rugat le-a zis bdquoCuvacircnt vreţi să au-ziţi De acum nu mai este cuvacircnt Cacircnd icirci icircntre-bau fraţii pe bătracircni și făceau ce li se spunea Dumnezeu icirci călăuzea ce să spună Acum icircnsă fi -indcă ucenicii icircntreabă dar nu fac ce aud a luat Dumnezeu harul cuvacircntului de la bătracircni așa icircn-cacirct nu mai găsesc ce să spună fi indcă nu mai e cine să icircnfăptuiascărdquo

Avva Felix Patericul egiptean

Cel ce nu cunoaște judecăţile lui Dum-nezeu merge cu mintea pe un drum icircnconjurat de amacircndouă părţile de

prăpăstii și ușor e răsturnat de orice vacircnt Cacircnd e lăudat se umfl ă de macircndrie cacircnd e dojenit se irită cacircnd icirci merge bine icircși pierde cuviinţa cacircnd ajunge icircn suferinţe se tacircnguiește de icircnţelege ceva caută numaidecacirct să arate cacircnd nu icircnţele-ge se face că icircnţelege dacă e bogat se icircngacircmfă dacă e sărac se face că nu e cacircnd se satură e plin de icircndrăzneală cacircnd postește se umple de slavă deșartă cu cei ce-l mustră se ia la ceartă iar pe cei ce-l iartă icirci socotește proști

Dacă prin urmare cineva n-a dobacircndit prin harul lui Hristos cunoștinţa adevărului și frica de Dumnezeu se rănește cumplit nu numai de pa-timi ci și de alte icircntacircmplări Cacircnd vrei să descurci un lucru icircncurcat caută icircn privinţa lui ce place lui Dumnezeu și vei afl a dezlegarea folositoare Cacircnd Dumnezeu binevoiește să se facă un lucru toată zidirea ajută să se icircmplinească

Sf Marcu Ascetul Filocalia I Despre cei ce-şi icircnchipuie că se icircndreptăţesc din fapte (193-196)

Cuvintele Evangheliei sunt degeteleinimii lui Iisus

careicircntinse prin auzul nostru

ne ating sufl etulși ni-l trezesc

din moartea-prin-icircngheţa egoismului

apoiicircn adacircncul liniștii duioase ce rămacircne

icircn urma Luie o scară tainică pe care

I se aud pașiicoboracircnd

cine-L urmează cu minteaajunge

icircn acel ţinut al inimii omeneștiunde

totul este milă

șiicircn afara căruia

totuleste

Judecată

Marius Iordăchioaia Lecţia de Geografi e


A | T E P T Acirc N D A M A | T E P T A T P E D O M N U L hellip

Anii au trecut viaţa la mănăstire părea așa de fi rească de parcă niciodată nu aș fi trăit icircn lume zilele treceau una

după alta iar rugăciunea se icircmpletea cu munca dacircnd slavă lui Dumnezeu pentru toate icircn cer și pre pămacircnt

Icircntr-o zi eram la aeroport așteptacircnd avio-nul Era avionul care mă ducea pe acele melea-guri unde prima dată m-am icircntacirclnit cu Preasfi nţitul acolo unde am lăsat și bagaje și amintiri unde am tocit manuale de facultate dar am și alergat mii de kilometri ca să mă icircntacirclnesc cu credinţa cea adevărată cu Hristos Care apoi m-a adus la mănăstire Și așa s-a nimerit că un eveniment frumos urma să mă readucă icircn fami-lia lui Gabriel pe care ultima dată cacircnd l-am vă-zut era un prunc mic iar acum se făcuse deja un băieţaș de aproape cinci ani

Aeroportul părea ca toate celelalte o mulţi-me de oameni mișunau icircn toate direcţiile unii așteptau cu nerăbdare ca ușile automate de la terminal să se deschidă și acolo să zărească chi-pul persoanei icircndrăgite fi u sau fi ică soţ sau so-ţie nepot sau nepoată prieteni sau fraţi iar al-ţii din cealaltă parte a ușii alergau nerăbdători spre ieșire căutacircnd icircn mulţime cu zacircmbetul pe faţă pe cei care icirci așteptau căutau ochii care văr-sau lacrimi de bucurie căutau braţele care se icircn-dreptau pentru a-i cuprinde căutau dragostea

AŞTEPTAcircND am AŞTEPTAT

pe DOMNULhellip

Aștept icircnvierea morţilor și viaţa veacului ce va să fi e Amin

de care li se făcuse dor după atacircta drum Cel mai interesant lucru este că ușile de la ae-

roport se deschid doar dintr-o direcţie ca și Ușile Icircmpărătești ca și Ușile Icircmpărăţiei toate se des-chid dinăuntruhellip Iar cei de afară așteaptă așteap-tă așteaptăhellip Dar toţi cu zacircmbetul pe faţă toţi cu bucurie cu nerăbdare cu trăire căci dincolo de uși sunt cei pe care icirci iubesc Știu cu toţii că uși-le se vor deschide mai devreme sau mai tacircrziu chiar dacă unele avioane au icircntacircrziere ușile se vor deschide oricum trebuie doar să aștepte cu răb-dare de aceea sunt bucuroșihellip și cacirct de frumos este să-i revadă pe cei dragi cacircnd se deschid ace-le uși

Și oare nu așteptăm și noi cu nădejde să ve-dem ușile Icircmpărăţiei deschizacircndu-se ca să-i re-vedem acolo pe toţi cei care au plecat mai icircna-inte și pe toţi care vor pleca de lacircngă noi Doamne ale Icircmpărăţiei Tale uși numai Tu le poţi deschidehellip

Așa este și icircn viaţă tot timpul așteptăm ceva și asta ne dă putere să mergem icircnainte Cacircnd sun-tem mici așteptăm să ne facem mari cacircnd sun-tem la grădiniţă așteptăm să mergem la școală cacircnd suntem la școală așteptăm să se termine și să fi m majori la facultate apoi așteptăm să avem o familie un serviciu apoi să avem copii și tot aș-teptăm așteptămhellip Cacircnd suntem plecaţi la drum așteptăm să revenim acasă cacircnd suntem certaţi



cu cineva așteptăm să ne icircmpăcăm cacircnd suntem la pămacircnt așteptăm să ne ridicăm cacircnd suntem bolnavi așteptăm să ne icircnsănătoșim cacircnd e uracirct afară așteptăm să fi e frumos și tot așteptămhellip Așa e omul așteaptă să iubească și să fi e iubit să icircn-ţeleagă și să fi e icircnţeleshellip

Cu toate aceste așteptări avionul a aterizat și i-am regăsit pe acei prieteni cu care am făcut cale lungă și icircn ale școlii dar și icircn ale credinţei pacircnă cacircnd a trebuit să pornim icircn direcţii diferite eu lu-acircnd autobuzul care ducea spre mănăstire iar ei l-au luat pe cel care ducea spre căsătoriehellip Așa a fost să fi e și așa e și aici unde lumea așteaptă prin staţii căci pacircnă la urmă staţia fi nală e tot Icircmpărăţia lui Dumnezeu

Acest lucru l-a icircnţeles și Gabriel căci icircn fi -ecare duminică mergea la Biserică acolo era sta-ţia lui preferată știa că trebuie să se icircnchine la icoane icircnainte să icircnceapă Sfacircnta Liturghie să spună rugăciunile care le știa pe de rost și să aș-tepte Mai icircntacirci aștepta să icircnceapă Liturghia apoi aștepta ecteniile și rugăciunile Vohodul apoi aștepta să spună Crezul și Tatăl Nostru iar apoi aștepta Sfacircnta Icircmpărtășanie Era momentul cel mai frumos pentru Gabriel pentru că știa că după Tatăl Nostru se apropie Sfacircnta Icircmpărtășanie iar el se punea frumos icircn racircnd alături de copiii de vacircrsta lui și aștepta cu nerăbdare Pentru asta chiar dacă icirci era greu să se scoale duminica dis-de-dimineaţă totuși o făcea Cacircteodată chiar icircl trezea el pe tati să-l icircndemne să meargă mai devreme la slujbă credea că dacă ajunge el mai devreme la biserică așa poate și Liturghia va icircn-cepe mai devreme

Cacircnd am intrat icircn casă Gabriel s-a bucurat foarte mult căci nu vedea icircn fi ecare zi călugări Chiar dacă la icircnceput s-a rușinat și s-a ascuns cum-va după canapeaua din casă cacircnd ne-am așezat la

masă a prins curaj și a venit să-mi spună și el cacirc-teva nelămuririhellip Așa racircnduise Domnul să ne regăsim singuri pentru că fi ecare din cei ai casei erau mult prea ocupaţi cu ale Martei ca să obser-ve că noi doi ne-am pus la sfat mare

ndash Părinte darsquo tu ești călugăr și preotndash Da Gabrielndash Și faci des slujbe la bisericăndash Da cu ajutorul lui Dumnezeundash Și eu merg icircn fi ecare duminică la biserică

la slujbă a spus Gabriel cu un zacircmbet pe faţăndash Mă bucur Și icircţi place Icircnţelegindash Da dar vreau să-ţi mărturisesc ceva a zis

Gabriel și deodată faţa lui a devenit serioasă so-bră icircngacircnduratăhellip Știi că noi mergem dumini-ca la biserică să ne icircmpărtășim Așteptăm o săp-tămacircnă icircntreagă și apoi mergemhellip mergem să-L luăm pe Domnulhellip așa zice tata

ndash Știu și eu aștept cu nerăbdare să slujesc Sfacircnta Liturghie cacirct mai des ca să pot să mă icircm-părtășesc

Atunci Gabriel a dat icircnţelept din cap și și-a pus macircna la bărbie Era clar că icircnţelesese to-tulhellip

ndash Icircnţeleghellip icircnţeleghellip Darsquo știi că Domnul Hristos a fost răstignit și a murit Așa spune și la Crez că am icircnvăţat Crezul la Bisericăhellip

ndash Da știuhellip am răspuns eu icircncepacircnd să mă icircngrijorez oare unde ducea această conversaţie

ndash Mă gacircndesc că și eu o să morhellip O să moa-ră și tata o să moară și mama toţi mor o dată și o dată

ndash Da Gabriel Dar pacircnă atunci mai este Ești copil mic ai o viaţă icircntreagă icircnainte iar mama și tata sunt tineri am spus eu dar deja transpira-sem de-a binelea și am icircnceput să mă roghellip

ndash Darsquo știi părinte că Domnul Hristos bdquoa icircn-viat a treia zi din morţirdquo Că spune și la Crez a



zacircmbit Gabriel apoi a adăugat Că noi am icircnvă-ţat Crezul la Biserică

ndash Știu cum să nu știundash Părinte eu m-am gacircndit ca icircn fi ecare du-

minică atunci cacircnd merg la Biserică să-L rog pe Domnul Hristos ca să facă o minune și să mă icircn-vieze și pe mine dacă morhellip

Nu mai știam ce să spun fără să vreau cacircte-va lacrimi s-au scurs pe furiș pe obraji au fugit așa de repedehellip Gabriel icircnsă a continuat

ndash Dacă sunt cuminte poate Domnul este bun și o să-i icircnvieze și pe tata și pe mama și așa chiar dacă ei or să fi e bătracircni Domnul Hristos o să-i icircnvieze cacircnd vor muri

ndash Da Gabriel așa este O să-i icircnvieze Trebuie doar să crezi și să te rogi

ndash Părinte vrei să icircnviezi și tundash Da i-am răspuns cu bucurieNiciodată nimeni nu m-a icircntrebat acest lu-

cru dar cacirct de minunat este Poate că ar trebui să-i icircntreb și eu pe credincioșii care vin la mă-năstirehellip Poate că de asta și vin la noi sus la mă-năstirehellip Doamnehellip Ei vin tocmai pentru asta iartă-mă Doamne cum de nu am icircnţeleshellip cum de nu am priceputhellip

ndash Atunci o să mă rog duminica aceasta la slujbă ca Domnul să te icircnvieze și pe tine iar tu roagă-te să mă icircnvieze pe mine a spus Gabriel cu o mare bucurie icircn sufl et și m-a icircmbrăţișat pu-ternic Chiar dacă macircinile sale n-au reușit să mă cuprindă icircntru totul era totuși foarte fericit

ndash Așa voi face Gabriel Așa voi faceȘi asta facem noi călugării Așteptacircnd aștep-

tăm pe Domnul ca să Se plece spre noi și să audă ru-găciunea noastrăhellip pentru a noastră icircnviere și via-ţă veșnică Atunci mi-am dat seama că multe dintre cele pe care le-am așteptat icircn viaţă erau lu-cruri efemere cu puţin rost icircn ele De atunci cacircnd

pășesc pragul bisericii mă gacircndesc că va sosi ziua cacircnd Domnul va veni icircntru slavă să judece viii și mor-ţii iar Icircmpărăţia Lui nu va avea sfacircrșit Iar acolo vom fi cu toţii de data aceasta icircnviaţi Vor fi toţi pe care icirci pomenim la Sfacircnta Liturghie vom fi toţi care ne icircmpărtășim cu inimă curată vor fi toţi pe care i-am iubit vor fi toţi pe care i-am pomenit vor fi toţi care l-au urmat pe Domnul vor fi toţi care precum Gabriel au icircndrăznit strigacircnd către Domnul Pomenește-mă Doamne și pe mine cacircnd vei veni icircntru Icircmpărăţia Ta

Arhimandrit AtanasieMănăstirea Adormirea Maicii Domnului

Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea


C U V Acirc N T F I L O C A L I C

CUVAcircNT

FILOCALIC

Icirc n urmă cu aproape 1800 de ani Sfacircntul Antonie cel Mare bdquovlăstarul cel neveștejit al Egiptuluirdquo cum e nu-

mit icircn acatistul ce-i aduce laudă punea teme-lia monahismului creștin ndash fără ca prima lui intenţie să fi fost asta ci afundarea icircn adacircncul cel nemărginit al harului ndash prin retragerea lui

SFAcircNTUL ANTONIE AL PEŞTERILOR

PĂRINTELE MONAHISMULUI RUS

spre vieţuire icircn pustiul Muntelui celui din afa-ră al Pispirului Frumuseţea apropierii de Cuvacircnt prin tăcerea lăuntrică dincolo de va-loarea simbolică a cuvintelor bucuria vieţui-rii icircn iubirea mărturisită icircntotdeauna ca jert-fă și mai ales fi rescul existenţei descoperit prin rugăciune au făcut din monahismul Sfacircntului Antonie o profundă manifestare a Bisericii lui Hristos icircn istorie niciodată potolită ba dim-potrivă tot mai arzacircndă tot mai vie tot mai pregnant simţită ca sprijin și pavăză pentru creștinii de dincolo de pustiu

Această lume a rugăciunii tăcute a cuprins creștinismul icircntreg imediat ce cuvacircntul Cuvacircntului se auzea icircntr-un colţ icircncă neevan-ghelizat al pămacircntului Icircn felul acesta depar-te de Pispirul Sfacircntului Antonie la 700 de ani după nevoinţa acestuia se icircncreștina neamul slavilor de est al rușilor La nici un secol după aceea prin binecuvacircntarea lui Dumnezeu mo-nahismul se năștea icircn sacircnul neamului proas-păt icircncreștinat printr-un nou Antonie cel ce va rămacircne icircn istorie sub numele de Sfacircntul



Antonie de la Peșteri sau Sfacircntul Antonie Cernikov Figura sa emblematică pentru icircn-treg monahismul răsăritean al mileniului doi a icircnceput a se contura pe personalitatea tacircnă-rului Antipa numele său lumesc Cuprins de miracolul sfacircnt al creștinismului acesta a do-rit din fragedă tinereţe să stea mereu icircn pacea Macircntuitorului Hristos de aceea s-a dus icircn Grecia A ales să se nevoiască icircn Sfacircntul Munte unde după ce a vizitat mai multe mănăstiri s-a oprit la Esfi gmenu Aici era stareţ Cuviosul Teoctist mare trăitor binecuvacircntat de Dumnezeu cu darul icircnainte-vederii Cunoscacircnd icircn duh calităţile sufl etești ale tacircnărului Antipa a ascultat degrabă rugămintea sa și l-a tuns icircn monahism dacircndu-i numele de Antonie icircn amintirea marelui pustnic al Pispirului pe ale cărui urme de nevoinţă avea să calce După o vreme stareţul Teoctist l-a trimis pe Antonie din nou icircn Rusia cunoscacircnd prin darul lui Dumnezeu misiunea sfacircntă pe care o avea bdquoDu-te icircn Rusia și să devii acolo stacirclp duhov-nicesc al poporului Binecuvacircntarea Sfacircntului Munte să fi e totdeauna cu tinerdquo i-a spus

Icircntors icircn Rusia Cuviosul Antonie s-a așezat icircn vecinătatea Kievului aproape de satul său natal icircntr-un loc izolat și nelocuit unde era o peșteră să-pată mai demult de un trib scandinav care pentru o scurtă perioa-dă a icircnfi inţat icircn zonă un mic stat plecacircnd apoi de acolo Aici a icircnceput

să se nevoiască icircn liniște după racircnduiala atho-nită deprinsă la Esfi gmenu icircnsă după destul de puţin timp domnitorul Sviatopluc a por-nit o sacircngeroasă persecuţie icircmpotriva Bisericii iar Antonie a fost nevoit să plece din nou icircn Sfacircntul Munte la părintele său duhovnicesc Teoctist A rămas de data aceasta acolo mai multă vreme trăind icircnsă tot singur pe unul dintre vacircrfurile Athonului icircn dulceaţa isihi-ei pe care o cunoscuse Cacircnd Dumnezeu a icircn-găduit sfacircrșitul prigoanei lui Sviatopluc Cuviosul Antonie a fost iarăși trimis de sta-reţul Teoctist icircn Rusia și iarăși s-a așezat icircn apropierea Kievului Tot icircntr-o peșteră dar nu icircn cea veche ci icircntr-una care icircl avusese drept vieţuitor icircn vremea icircn care Antonie tră-ia a doua sa nevoinţă la Athos pe preotul Ilarion devenit icircntre timp prin vrerea lui Dumnezeu vrednic Mitropolit al Kievului Odată ajuns icircn peștera părintelui Ilarion Cuviosul Antonie a simţit o liniște nemaiicircn-tacirclnită o bucurie duhovnicească de negrăit și icircngenunchind L-a rugat pe Dumnezeu să



acopere locul acela cu binecuvacircntarea Sfacircntului Munte A rămas deci de atunci Sfacircntul Antonie icircn acea peșteră A icircnceput o aspră viaţă ascetică avacircnd ca permanentă lucrare rugăciunea inimii Hrana sa era doar un pic de pacircine uscată și apă pe care le lua o dată la două trei zile Cacircteodată cufundat icircn contemplaţie nu macircnca nimic cacircte o săptămacircnă icircntreagă Vestea vieţuirii sale duhov-nicești și puterea nemaiicircntacirclnită a propovăduirii sale s-au răspacircndit repede și Cuviosul Antonie a icircnceput să fi e căutat tot mai des icircn special de tineri care doreau să fi e părtași nevoinţei sale să se icircndulcească din roadele isihiei icircmbrăcacircnd haina monahală Icircn felul acesta schiv-nicia sa a căpătat haină de obște extinsă prin voia pă-rintelui tot icircn adacircncul de taină al pămacircntului unde uce-nicii săi icircși săpau racircnd pe racircnd chilii mici unele zăvoracircte icircn timp spre nevoinţa tot mai aspră a trupului și eliberarea tot mai icircnălţătoare a sufl etului dăruit de Dumnezeu Părintele Antonie a stat ca un stacirclp neclin-tit icircn fruntea obștii sale crescacircnde timp de șaisprezece ani după a doua sa icircntoarcere din Sfacircntul Munte Apoi icircnnobilat de vreme la nouăzeci de ani a fost chemat de Domnul icircn liniștea icircmpărăţiei Sale icircn anul macircntuirii 1073 lăsacircnd icircn urmă o pleiadă de vrednici ucenici care au format icircn timp obștea Lavrei Peșterilor de la Kiev Sfi ntele sale moaște au fost icircngropate atunci icircn peștera icircn care se nevoise undeva la baza mănăstirii de astăzi

Și cum icircn toată viaţa sa a locuit departe de ochii lumii tot așa ru-gacircndu-se a cerut de la Domnul să rămacircnă cinstitul său trup tăinuit faţă de ce i la l ţ i oameni Iar Dumnezeu a ascultat rugăciunea sa astfel icircncacirct peștera icircn care a fost icircngropat cuviosul a rămas necu-noscută pacircnă icircn zilele noastre

Așezarea smerită a Cuviosului Antonie și a obștii sale s-a transfor-mat repede icircntr-o mănăstire de ră-sunet datorită vredniciei vieţuito-rilor săi și datorită splendorii icircn care domnitorii și mai apoi ţarii Rusiei au icircnţeles să o icircnvăluie Astăzi Mănăstirea Peșterilor de la Kiev cunoscută sub denumirea de Lavra Pecerska deși mult icircncerca-tă incendiată parţial dăracircmată și jefuită de-a lungul vremii este una dintre splendorile vechii Rusii și cu siguranţă macircndria ortodoxiei ucrainene Cele peste 100 de edi-fi cii ce o compun desfășurate pe o suprafaţă de 24 de hectare ascund sub ele icircn adacircnc un labirint de pes-te o mie de metri cu chilii paracli-se și gropniţe cu o sumedenie de sfi nte moaște și cu o mare de liniș-te a pustiei Iar deasupra tuturor binecuvacircntarea Sfacircntului Antonie care ne arată pilda rodirii vieţuirii sale isihaste icircntr-o peșteră mică as-cunsă icircn pădurea de pe malul drept al Niprului

Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie

Sfacircntul Grigorie s-a născut icircntr-o familie bogată care deţinea domenii icircntinse icircn Italia Icircn tinereţe a făcut studii strălucite și a devenit prefect al Romei După moartea tatălui său Grigorie a vacircndut totul o parte a dat săraci-lor iar cu o altă parte a zidit șase mănăstiri A renunţat la toga prefectorală și a devenit călu-

VIAŢA

găr transformacircndu-și propria casă icircntr-o mă-năstire icircnchinată Sfacircntului Apostol Andrei Papa Pelaghie al II-lea l-a numit ambasadorul său la Constantinopol totuși Sfacircntului Grigorie i-a displăcut atmosfera plină de vor-bărie de la curtea imperială și nu a icircnvăţat ni-ciodată grecește


S I N A X A R

S-a icircntors la Roma la sfacircrșitul misiunii la Constantinopol aducacircnd cu sine moaște im-portante braţul Sfacircntului Apostol Andrei și capul Sfacircntului Evanghelist Luca Papa Pelaghie al II-lea l-a numit secretarul său pentru ca apoi la moartea acestuia Grigorie să fi e ales episcop al Romei

După ce a fost icircnscăunat icircn data de 3 sep-tembrie 590 el a negociat cu lombarzii care asediau Roma reușind să-i convingă să re-nunţe la asediu și l-a trimis pe Sfacircntul Augustin din Canterbury să evanghelizeze Britania

Este cunoscut icircn Răsărit sub numele de Grigorie Dialogul din cauza lucrării sale icircn patru volume Dialoguri icircn care a scris des-pre vieţile și minunile sfi nţilor din Italia și despre viaţa de după moarte Este sursa ini-ţială de informaţii despre viaţa Sfacircntului Benedict de Nursia A mai scris lucrările Moralia despre Iov (un comentariu la Cartea lui Iov) Omiliile la Ezechiel Reguli pastorale (care a fost manualul de bază pentru preoţii din Apus timp de mulţi ani) și un mare nu-măr de alte predici

A compus Liturghia Darurilor mai icircna-inte sfințite care se celebrează icircn Bisericile răsăritene icircn timpul Postului Mare Cunos-cută cu titlul de Liturghia Sf Grigorie Dia-logul este una dintre cele trei Sf Liturghii oficiate icircn Biserica Ortodoxă alături de cea a Sf Ioan Gură de Aur și cea a Sf Vasile cel Mare

El este iniţiatorul unui model apusean de cacircntare bisericească numit adesea ldquoCacircntarea gregorianărdquo

Sfacircntul Grigorie a adormit icircntru Domnul la 12 martie 604

CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE

bdquoAșadar acela care s-a purtat diavolește din propria dorinţă și care totuși vrea ca cei-lalţi să tacă este martor icircmpotriva lui icircnsuși pentru că singur dorește să fi e iubit mai mult decacirct este iubit adevărul care nu a dorit să fi e apărat icircmpotriva lui icircnsuși Bineicircnţeles că nu există om care să trăiască fără să păcătu-iască uneori dar acela dorește cu adevărat să fi e iubit mai mult decacirct iubește el icircnsuși care nu dorește să fi e pus faţă icircn faţă cu adevărul de nimeni De aceea Petru de bunăvoie a ac-ceptat dojana lui Pavel David de bunăvoie a ascultat reproșul unui supus Pentru că un bun conducător care nu este interesat de cul-tul său ia ca pe un omagiu adus smereniei sale cuvintele libere și sincere ale supușilor Dar icircn această privinţă modul de guvernare trebuie temperat cu o așa de fi nă artă a mo-derării icircncacirct minţile supușilor cacircnd se ara-tă ele icircnseși capabile de observări corecte icircn unele privinţe să dea liber exprimării dar li-bertate care să nu cadă icircn macircndrie altfel cacircnd libertatea de vorbire este acordată prea generos smerenia propriei lor vieţi va fi pier-dutărdquo (Reguli pastorale)

bdquoIcircn fi ecare zi vă hrăniţi trupurile cu cele necesare pentru a le păstra sănătoase Icircn ace-lași fel faptele voastre bune trebuie să fi e hra-na zilnică a inimilor voastre Trupurile sunt hrănite cu macircncare iar sufl etele cu fapte bune Nu trebuie să refuzaţi sufl etelor care vor trăi


S I N A X A R

o veșnicie ceea ce oferiţi trupului care este supus morţiirdquo

bdquoPentru a putea renunţa la lumea aceasta trebuie să nu iubim lucrurile trecătoare să tin-dem cu mintea icircn smerenie faţă de Dumnezeu și apropiaţii noștri să ne păstrăm răbdarea icircn faţa insultelor și cu pază răbdătoare să res-pingem durerea răutăţii din inimă să ne dăm bunurile celor săraci să nu racircvnim la ale alto-ra să-l preţuim pe prieten icircn Dumnezeu să-l iubim chiar și pe cel dușman nouă pe seama lui Dumnezeu să ne icircndurerăm de necazul aproapelui nu să ne bucurăm la moartea cui-va care ne este rival aceasta este fi inţa cea nouă pe care Stăpacircnul neamurilor o caută cu ochi atent printre ceilalţi ucenici spunacircnd laquoDeci dacă este cineva icircn Hristos este făptură nouă cele vechi au trecut iată toate s-au făcut noiraquo (2 Cor 5 17)rdquo

bdquoIcircl iubim cu adevărat pe Dumnezeu și Icirci ur-măm poruncile dacă ne abţinem noi icircnșine de la plăceri Pentru că acela care se abandonează singur dorinţelor necuvenite cu siguranţă nu Icircl iubește pe Dumnezeu deoarece Icircl contrazice pe Dumnezeu icircn propriile Lui intenţii Așadar acela care nu este cucerit de acceptarea plăce-rilor demonice Icircl iubește pe Dumnezeu cu ade-vărat Cu cacirct cineva icircși găsește plăcere icircn lucruri mărunte cu atacirct mai mult el se depărtează de dragostea cerurilorrdquo

bdquoO spun fără cea mai mică urmă de ezita-re oricine se numește pe sine icircnsuși episcop universal sau dorește acest titlu este prin macircn-dria sa precursorul Antihristului pentru că astfel el dorește să se ridice singur deasupra

celorlalţi Greșeala icircn care cade acesta izvorăș-te din macircndria egală cu cea a lui Antihrist pentru că cel rău dorește să fi e considerat dea-supra celorlalţi oameni ca un dumnezeu icircn-cacirct icircn același fel oricine se va numi singurul episcop se icircnalţă singur peste ceilalţi oameni O știi fratele meu au nu venerabilul Sinod de la Calcedon a conferit titlul de laquouniversalraquo episcopilor din scaunul apostolic al Romei unde anume sunt prin voinţa lui Dumnezeu slujitor Și totuși nici unul dintre noi nu a per-mis ca acest titlu să icirci fi e dat lui nimeni nu și-a asumat acest titlu ca nu cumva prin asuma-rea unei cinstiri deosebite icircn demnitatea epi-scopiei să părem că o refuzăm tuturor celor-lalţi confraţirdquo

TROPAR

Cel ce de sus de la Dumnezeu ai luat dum-nezeiescul har mărite Grigorie și cu puterea aceluia icircntărindu-te de bunăvoie ai urmat Sfi ntei Evanghelii a lui Hristos de la Care ai luat plata ostenelilor tale icircntru tot fericite pe Acela roagă-L să macircntuiască sufl etele noas-tre

CONDAC

Ca un icircncepător te-ai arătat lui Hristos Icircncepătorul păstorilor și părtaș călugărilor Părinte Grigorie povăţuindu-i către ceata cea cerească de unde ai icircnvăţat turma lui Hristos poruncile Lui și acum te bucuri și dănţuiești icircn corturile cerești

Pr Gelu Porumb


D E S P R E D I F E R I T E L E C H I P U R I D E A N E P U R T A C R U C E A

UN BRAV OSTAŞ

Are un sufl et sincer de aur Este o fi inţă foarte tandră mărinimoasă și fără compro-misuri Dar cum se icircntacircmplă adesea din pă-cate icircncă din copilărie această tandreţe de care are nevoie ca de aer pentru a respira i-a fost refuzată Din toate punctele de vedere Singurătatea a icircnsoţit-o icircntotdeauna Și de asemenea faptul că de-a lungul icircntregii ei vieţi și educaţia și icircntacircmplările vieţii i-au stat icircmpotrivă

Icircn viaţa ei avea un vis să-i asculte pe cei-lalţi și să-i ajute Mama ei nu i-a icircngăduit să aleagă o profesie icircn care să-și poată icircmplini acest vis Cu toate acestea dorinţa de a trăi dusă chiar pacircnă la furie e impresionantă la această micuţă femeie Ca un fel de a echili-bra sau a compensa suferinţele unor lipsuri care rănesc inima pentru totdeauna

Cu un curaj de luptător icircși cacircrmuiește existenţa printre o mulţime de evenimente potrivnice Primește lovitură după lovitură icircnsă se ţine bine după ce a cunoscut chinuri-le hărţuirii și ameninţarea pierderii locului de

DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI

DE A NE PURTA CRU CEA (IV)

muncă icircn ultimii ani icircnainte de pensie E dis-preţuită pentru că e singură pierdută icircntr-un mare oraș fără apărare și fără sprijin Felul său autentic de a fi face din ea o fi inţă originală pentru că nu e deloc ca toţi ceilalţi Fără să fi e conștientă de asta felul său de a fi șochează Pentru caracterul ei integru este dată la o par-te de această lume ca un element străin Dar acest caracter icirci este fi resc ca și totala ei ab-senţă de conformism Nimic din ce face nu e intenţionat Are caracter și cu atacirct mai bine că e așa dat fi ind tot ce cere viaţa de la ea și tot ce-i pune dinainte

Da ea nu e ca toată lumea Povestea care urmează arată cu prisosinţă acest lucru icircnsă și caracterul ei de excepţie mergacircnd pacircnă la eroism Este mărturia unui curaj pe care rare-ori icircl putem icircntacirclni

Nădăjduind să se bucure icircn sfacircrșit de odih-na pe care cei mai mulţi oameni o așteaptă icircn această ultimă perioadă a vieţii icircnainte de a părăsi această lume e icircnsetată să-i descopere frumuseţile ca un macircnz dornic de libertate și care vrea să sară gardul și să iasă din ţarcul icircn care a fost icircnchis Păstrează un sufl et de copil



gata să se minuneze de toate Și are multe pla-nuri mai ales de călătorie

Și iată că soarta i se arată potrivnică și o lovește cu cruzime O nedreptate strigătoare la cer icircn ochii oamenilor

O greșeală icircnsoţită de o lipsă de conștiin-ţă profesională duce la evitarea unui diagnos-tic capital cu ocazia unei mamografi i Este prea tacircrziu dacă vrea să aibă șansa de a trăi tre-buie să i se extirpe imediat amacircndoi sacircnii icircn același timp Cadou de Crăciun

Nu are pe nimeni alături de ea icircn această urcare a Golgotei pentru că a părăsit orașul icircn care locuia cacircnd era icircn activitate pentru a trăi icircntr-un mic oraș icircnconjurat de o natură minunată Aici spera să ducă o viaţă atacirct de frumoasăhellip Se prezintă icircntr-o dimineaţă la spital singură pentru a icircnfrunta această du-blă mutilare a feminităţii sale

Lunile care urmează sunt pline de progra-mări medicale de ședinţe de chimioterapie și de radioterapie Deși se revolta icircn sinea ei se supune neavacircnd de ales acestei grele icircncer-cări și efectelor sale nefaste Plină de curaj icircși alege o perucă și pentru că nu poate să se mai suporte icircși ascunde disperarea sub ochelari icircntunecaţi Nu are nici o macircngacirciere nici un alt orizont decacirct singurătatea de neschimbat a locuinţei sale Nu mai are nici curajul și nici puterea de a rezista dar nu vrea nici un aju-tor pentru că ţine cu toată puterea la indepen-denţa ei Hacircrtiile se adună Adoarme și se tre-zește cu ameninţarea păsării de pradă care plutește deasupra ei Depășită se scufundă icircn adacircncul icircngrijorării și se gacircndește să sfacircrșeas-că precum un animal sălbatic icircn pădurea icircn-zăpezităhellip dar nu trece la fapte Păstrează asta pentru mai tacircrziu dacăhellip

Care sunt armele ei Este credincioasă Da are o credinţă simplă caută Lumina Iubirea dumnezeiască Este botezată dar ca mulţi alţii fără să se icircncreadă icircnainte de toate icircn Hristos Crede icircn fericire și o dorește cu ori-ce preţ ca un copil Ceea ce o apără de capca-nele acestei icircncercări este smerenia ei fi reas-că Din intuiţie a ales o asceză pentru a bdquosupravieţuirdquo și se străduiește să nu se icircnde-părteze de la ea sub nici un pretext a avea o atitudine pozitivă icircn orice situaţie și icircn orice icircmprejurare Un lucru care pare simplu dar care cere foarte mult efort Icircnfruntacircnd acest rău care o sufocă și fără căldura unor oameni icircmprejur se icircncăpăţacircnează să nu se mai gacircn-dească De fi ecare dată cacircnd se trezește icircnce-pe lupta icircmpotriva acestui gacircnd care o poate duce să se distrugă pe sine

Arma sa este hotăracircrea de a-și umple tim-pul cu orice preţ

Pleacă de acasă pentru a ocoli nebunia icircncepe să bdquodea tacircrcoalerdquo ndash după cum spune ea icircnsăși ndash zile icircntregi prin oraș Acesta este un prim sprijin Așa ajunge să străbată marile

Foto

Iulia

n Nist

ea



magazine să meargă kilometri icircntregi pe jos adesea pacircnă icircn pragul epuizării Nemaiavacircnd poft ă de macircncare nu-i vine să gătească și se hotărăște să ia masa de pracircnz icircntr-un restaurant cu autoservire unde face cunoștinţă cu un cuplu icircn vacircrstă

Trăiește icircn afara casei cacirct mai mult timp posibil dar nu poate călători pentru că tratamen-tul de fond trebuie continuat Acesta icirci deformează trupul și-i cauzează neplăceri care pe mul-ţi i-ar icircmpiedica să trăiască Din cauza aceasta e furioasă Trăiește această icircncercare ca pe un ham care o stracircnge cu cruzime și atunci trage de el cacirct se poatehellip și icircși continuă cursa de icircn-șelare a morţii Ca pe o obsesie Fără să se dea bătută

Apoi se icircnscrie la niște cursuri de povestitor urmează seminarii ca să-și amelioreze dicţia și auzul care icircncepe să o părăsească Atrage admiraţia profesorului și a elevilor mai tineri decacirct ea Nu bagă de seamă pentru că vrea să icircnveţe Acesta este al doilea sprijin

Icircntre timp e nevoită să facă operaţie de cataractă de două ori Mereu singură și privind icircna-inte fără nici o icircngăduinţă pentru sine Pe cacirct se poate icircși creează ocupaţii icircn care se aruncă pre-cum un sportiv care se antrenează

Activism Desigur respiră cu această justifi care pe care o naște societatea noastră de oa-meni cu agendele supraicircncărcate Cu miile ne supunem acestui regim Cu toate acestea icircn ca-zul ei această justifi care este oarecum sublimată de dorinţa de a nu ceda cu nici un preţ dispe-rării ea care ar avea toate scuzele să nu mai vrea să facă nimic

Foto

Hor

ea P

reja



Dar ea trăiește icircn alt duh De fapt trăiește icircn pustiu ndash pustiul orașului și al izolării poate icircncă mai aspru și mai crud decacirct adevăratul pus-tiu Icircntr-un chip patetic și chiar cutremurător a ales fără să știe asceza mulţumirii șihellip a do-xologiei Nu vrea să vadă decacirct ceea ce o zideș-te dacircndu-i fericire Iar această fericire o trăieș-te o distinge acolo unde cea mai mare parte a oamenilor nu ar vedea nimic Și Icirci mulţumește lui Dumnezeu bdquoAzi am avut parte de o mare bucuriehelliprdquo povestește ea iar cel cu care vor-bește este cutremurat de lucrul care a provocat această bucurie pentru că pare atacirct de anodin icircncacirct el nu l-ar fi primit icircn același fel

Unii ar putea să se icircntrebe acest activism nestăvilit nu are oare pur și simplu drept ţel să icircnșele un neant pe care orice om lucid icircl descoperă icircn el Și nimic mai mult

Părinţii spun că suferinţa ne păzește de iluzie Acesta este răspunsul Dumnezeu cu-noaște suferinţa bravului nostru ostaș Și mai ales există această sabie a lui Damocles ţi-nerea de minte a morţii ndash aici nu mai e vorba de un sprijin ndash care mereu atacircrnă deasupra capului său pentru că medicii nu sunt si-gurihellip decacirct de o amacircnare Și pentru noi fi -ecare zi este o amacircnare Și fi ind creștini nu ar trebui niciodată să uităm acest lucru Ea nu poate să-l uite ceea ce o ferește să greșeas-că drumul Uneori la telefon vocea i se fracircn-ge bdquoAzi-dimineaţă am avut o clipă grea Atunci m-am rugatrdquo Această destăinuire este semnifi cativă Icirci vorbește lui Dumnezeu cacircnd se clatină Icircn rest tot ceea ce face este o ru-găciune continuă fără ca măcar să știe icircn cu-răţenia inimii sale

Astfel fără să-și dea seama a fost călău-zită către Ghetsimani Icircntr-o zi mărturiseș-

te icircnăbușind un suspin bdquoI-am cerut lui Dumnezeu să nu-mi dea să beau acest pahar pacircnă la fundrdquo Simplitate a rugăciunii dar și măreţie de cinste și smerenie Ce minune să știi că o persoană ţine astfel piept zi de zi pen-truhellip icircntreaga planetă prin icircmpărtășirea fi -inţei bdquo(hellip) Ce icircnseamnă laquoeuraquo Mi-a fost dat să icircnţeleg acest lucru icircn chipul unui Copac uriaș cosmic Nu sunt decacirct o mică frunză pe o ramură a acestui Copac icircnsă acest Copac este temelia mea și nu ceva care mi-ar fi stră-in Dacă mă rog deci pentru lumea icircntreagă mă rog pentru tot acest Copac cu miliarde-le sale de frunze printre care sunt și eu o frunză minusculărdquo (Arh Sofronie Cuvacircnt că-tre obște 1989)

Această mică frunză ndash bravul nostru os-taș ndash icircn marele copac al Omenirii aduce Adamului icircntreg frumuseţea sa unică ţinacircnd cu dinţii de viaţa sa cu preţul sudorii frunţii și al lacrimilor ascunse Este felul ei de a se ruga pentru lumea icircntreagă Oare nu este o macircn-gacirciere și o bucurie să știi că sunt și alte mici frunze care se luptă pentru a nu cădea din Co pac ș i c ă ro ra D u m n e ze u l n o s t r u Atotputernic le dă această vocaţie veghind icircn nesfacircrșita Sa bunătate ca ele să poată să răs-pundă cu mijloacele lor așa cum sunt

Asceţii nu sunt icircntotdeauna cei care se văd

Slavă și laudă lui Dumnezeu icircn vecii veci-lor

Anne Monney

NB Mulţumesc celor care vor vrea să se roage pen-tru acest brav soldat care icircși reicircncepe lupta icircn fi ecare dimineaţă Dumnezeu va ţine seamă


D I C I O N A R L I T U R G I C

LITURGHIA1

(partea a doua)

PROSCOMIDIA este partea pregătitoa-re a Sfi ntei Liturghii cacircnd preotul aduce da-rurile (pacircine și vin) pe jertfelnic (masa din proscomidiar) și din cele cinci prescuri (pacirci-nea) scoate părticele din prima prescură scoa-te o părticică din mijloc (bdquoAgneţulrdquo adică bdquoMielul lui Dumnezeurdquo) pentru Iisus Hristos din celelalte patru prescuri scoate părticele pentru Maica Domnului apoi pentru sfi nţi pentru conducătorii Bisericii pentru ctitori pentru vii și pentru morţi acestea se așază pe Sfacircntul Disc icircntr-o ordine ritualică iar vinul se toarnă icircn Sfacircntul Potir Toate obiec-tele folosite de preot la proscomidiar au sim-bolismul lor discul reprezintă ieslea icircn care S-a născut Iisus dar și mormacircntul icircn care a fost pus procoveţele sau bucăţile de stofă cu care se acoperă discul și potirul icircn care a fost pus vinul reprezintă scutecele cu care a fost icircnfășat Pruncul dar și giulgiurile cu care Hristos a fost pus icircn mormacircnt Proscomidia se face icircn taină cu ușile altarului icircnchise iar preotul rostește texte din prorocii care au vestit venirea lui Hristos icircn timp ce la strană se cacircntă bdquolaudelerdquo și bdquodoxologiardquo preamărin-du-Se Dumnezeu

Dicţionar LITURGIC



LITURGHIA CATEHUMENILOR sau A CELOR CHEMAŢI este partea a doua a slujbei Sfi ntei Liturghii la care participau și cei ce se pregăteau să primească Botezul (icircn primele veacuri creștine) de aceea icircn prima parte a slujbei este cuprinsă numai activitatea de propovăduire a lui Iisus al cărei icircnceput este reprezentat prin ieșirea preotului cu Evanghelia (Vohodul Mic) după care se ci-tește Apostolul și apoi un fragment din Sfacircnta Evanghelie urmat de predică această parte a slujbei liturgice se icircncheie cu cuvintele preo-tului bdquoCei chemaţi ieșiţihellip Domnului să ne ru-gămrdquo după care icircn vechime catehumenii pă-răseau biserica Astăzi această restricţie nu se mai practică deoarece icircn comunitatea crești-nă Botezul se dă icircn general la puţin timp după nașterea pruncului

LITURGHIA CREDINCIOȘILOR este cea mai importantă fi indcă acum este punc-tul culminant al slujbei cacircnd prin rugăciuni-le preotului și ale credincioșilor Macircntuitorul este prezent icircn Sfacircnta Jertfă ce se săvacircrșește pe Sfacircnta Masă din altar unde pacircinea și vinul așezate aici după Vohodul Mare se transfor-mă icircn Trupul și Sacircngele Domnului pe care credincioșii le vor primi la Sfacircnta Icircmpărtășanie La baza Sfi ntei Liturghii stă Sfacircnta Jertfă fără de care nu poate f i sf inţire după cum Macircntuitorul Icircnsuși Se roagă bdquoPărintehellip Sfi nţește-i pe ei icircntru adevărul Tăuhellip Pentru ei Eu Mă sfi nţesc pe Mine Icircnsumi ca și ei să fi e sfi n-ţiţi icircntru adevărrdquo (In 17 1 17 17 și 17 19)

LITURGHI A DARUR ILOR MAI IcircNAINTE SFINŢITE Icircn Biserica Ortodoxă se săvacircrșește icircn timpul Postului Mare icircn anu-

mite zile (miercurea și vinerea) o liturghie mai prescurtată numită Liturghia Darurilor mai icircnainte s f inţ i te (Λ ειτουργία τῶν προηγιασμένων δῶρων ndash leitourghia ton proighi-asmenon doron = Liturghia Darurilor mai icircna-inte sfi nţite) iar icircn slavonă prejdeosfeștenie Este o combinaţie icircntre slujba Vecerniei și cea a Liturghiei deoarece icircn timpul săvacircrșirii ei lip-sește sfi nţirea Darurilor acestea fi ind sfi nţite la o Liturghie săvacircrșită icircn sărbătoarea sau du-minica anterioară De aceea Liturghia Darurilor este ca o slujbă de Vecernie icircn cadrul căreia credincioșii pot primi Sfacircnta Icircmpărtășanie pregătită la o liturghie anterioară așa cum am arătat Autorul ei este considerat Sfacircntul Grigorie cel Mare numit și Dialogul episcop al Romei (dagger 604)

Pr Gheorghe Verzea

Note

1 Pr Prof Dr Ene Braniște Prof Ecaterina Braniște Dicţionar enciclopedic de cunoștinţe re-ligioase tipărit cu binecuvacircntarea Preasfi nţitului LAURENŢIU Episcopul Caransebeșului Editura Diecezană Caransebeș 2001


R E E T E | I S F A T U R I P R A C T I C E

Reţeteși sfaturi practice

Pentru că este indicat să icircnlocuiești măcar din cacircnd icircn cacircnd(sau icircn timpul postului) proteinele de origine animală cu cele din ciuperci

vă propun pentru icircnceput o reţetă cu bdquocarne vegetalărdquo care sigur o să vă placă

CIORBĂ FALSĂ DE BURTĂ

(CU PLEUROTUS)

Ingrediente o ceapă albă doi morcovi 500 g pleurotus doi gogoșari muraţi două lin-guri de ulei o cană de mujdei de usturoi o cană de smacircntacircnă de soia 12 l lapte de soia sare piper ardei iuţi oţet

Prepararendash Se curăţă ceapa și morcovii se taie mă-

runt-mărunt și se călesc un minut icircn ulei icircn-tr-o oală de vreo 3-4 litri

ndash Se adaugă doi litri de apă și sarea și se lasă la foc iute vreo 10 minute

ndash Pleurotusul se spală și se taie felii sub-ţiri (ca să imite bucăţelele de burtă) tot feli-uţe subţiri se taie și gogoșarii acri

ndash Se adaugă ciupercile icircn oală și se fi erbe totul la foc mediu icircncă vreo 10-15 minute (ciu-percile trebuie să fi e pătrunse dar nu moi ci ferme un pic gumate)

ndash Cacircnd totul e fi ert se oprește focul se adaugă (mestecacircnd icircntruna) laptele de soia o jumătate din cana de mujdei o jumătate din cana de smacircntacircnă (diluată iniţial icircntr-un pic de zeamă) și feliile subţirele de gogoșar Se po-trivește la gust de sare piper și oţet

Ciorbiţa se servește fi erbinte icircnsoţită de ar-dei iute mujdei și smacircntacircnică O minunăţie

Icircn continuare vă sugerez o salată cu puţine calorii și care face concurenţă binecunoscutei sa-late de vinete



SALATĂ DE CONOPIDĂ

Ingrediente o conopidă de vreo 700 g 5-6 linguri de iaurt de soia zeama de la o ju-mătate de lămacircie o lingură de ulei de măsli-ne un căţel de usturoi 2-3 fi re de ceapă ver-de sare piper opţional mărar

Preparare ndash Conopida se curăţă și se spală apoi se

rupe icircn bucheţele mici se pune la fi ert icircn apă cu sare (cca 10-15 minute o lingură de zea-mă de lămacircie adăugată icircn apa de fi ert reduce mirosul specifi c) după ce e fi artă se scurge se lasă la răcit și se mărunţește cu cuţitul

ndash Se face un sos din usturoiul zdrobit fre-cat cu uleiul pacircnă devine ca o maioneză se adaugă zeama de lămacircie și iaurtul

ndash Icircntr-un bol se amestecă icircmpreună cono-pida cu ceapa tăiată rondele se adaugă apoi sosul și se amestecă bine se acoperă cu o fo-lie și se dă la frigider pentru o jumătate de oră cel puţin

Această salată se poate servi de exemplu pe pacircine integrală sau prăjită adăugacircnd dacă vă place și cacircteva fi re de mărar Este grozavă

BUDINCĂ DE OREZ

Ingrediente două căni de orez (de pre-ferat cu bobul rotund căci are mai mult ami-don) 3 linguri pesmet 6 căni apă (sau lapte de soia) 1 kg mere rase 200 g zahăr vanilie un vacircrf de cuţit de sare coajă de portocală 100 g margarină

Prepararendash Se spală orezul foarte bine și se pune la

fi ert cu un vacircrf de cuţit de sare iar cacircnd este aproape gata se adaugă jumătate din zahăr

ndash Separat icircntr-o cratiţă se topește marga-rina se pun merele pesmetul și restul de za-hăr (se poate micșora cantitatea de zahăr icircn funcţie de dulceaţa merelor) apoi se călesc pacircnă scade zeama și rămacircn ca o pastă după care adăugăm vanilia și portocala

ndash Icircntr-o cratiţă punem o folie de plastic și un strat de orez un strat de mere iar orez iar mere și dăm la răcit

ndash După ce s-a răcit răsturnăm pe un pla-tou luăm folia și deasupra acoperim cu o ploa-ie de scorţișoară cu fructe din dulceaţă sau cu frișcă vegetală după imaginaţie

Poft ă bună


P A G I N A C O P I I O R

Steluţa de mareO teribilă furtună se abătu asupra mării Vacircntul sufl a icircngheţat brăzdacircnd apa și icircnălţacircnd-o icircn va-luri uriașe care se repezeau spre mal lovindu-l cu putere și producacircnd curenţi ce pătrundeau icircn adacircnc ca plugurile de oţel și smulgeau din loc vie-ţuitoarele marine crustaceele și moluștele pur-tacircndu-le la zeci de metri de ţărmAtunci cacircnd furtuna se potoli la fel de repede pre-cum se și pornise apa se domoli și se retrase Acum plaja era o imensă icircntindere de noroi unde se zvacircrco-leau icircn agonie mii și mii de stele marine Erau atacirct de multe icircncacirct plaja părea că devenise rozalieAcest lucru făcu să vină multă lume pe acea parte a coastei Sosiră acolo și echipe de la diverse televizi-uni pentru a fi lma straniul fenomenSteluţele de mare erau aproape nemișcate Trăgeau să moarăIcircn mulţime ţinut de macircnă de tatăl său era și un co-pil care privea cu ochii plini de tristeţe micuţele ste-le de mare Cu toţii se uitau și nimeni nu făcea nimic Dintr-odată copilul lăsă macircna tatălui său icircși scoase icircncălţămintea și fugi pe plajă Se aplecă și culese cu macircnuţele sale trei steluţe de mare apoi luacircnd-o la fugă le duse icircn apă După aceea se icircntoarse icircnapoi și repetă operaţiuneaDe pe parapet un om strigă spre el ndash Dar ce faci băietendash Arunc icircn apă stelele de mare Altfel vor muri toate pe plajă răspunse copilul fără a se opri din fugă

ndash Dar pe plaja asta sunt mii și mii de stele de mare cu siguranţă nu ai să poţi să le salvezi pe toate Sunt prea multe mai strigă bărbatul Ca să nu mai spunem că la fel se icircntacircmplă pe sute de alte plaje de-a lungul coastei Nu poţi schimba lucrurileCopilul zacircmbi se aplecă iar și mai culese o stea de mare și aruncacircnd-o icircn apă răspunsendash Iată că am schimbat lucrurile pentru aceastaBărbatul rămase o clipă mut apoi se aplecă icircși scoa-se pantofi i și șosetele și coboricirc și el pe plajă Icircncepu să adune stele de mare și să le arunce icircn apă O clipă mai tacircrziu coboracircră icircncă două fete și astfel erau deja pa-tru persoane care aruncau stele marine icircn apă După alte cacircteva minute erau cincizeci apoi o sută două sute mii de persoane care aruncau stele de mare icircn apă Și astfel au fost salvate toate

Delia Ciobancan

NU UITA Pentru a face o faptă bună nu trebuie să aștepţi exemplul altuia Poţi fi tu un exemplu pentru ca lumea să icircnceapă să se transforme icircn bine chiar dacă la icircnceput poate părea imposibil

aaaa a a a aaastststststststststs a a aa susususuuntntntntntntntn mmmmmmm mm mmmmmmmiiiiiiiiiiiiiiii ș ș și i i mimimimimimimiimimii i i iiiiiii dedededededededded s s ssssssttetettetttetet leeleell d dd dddddddde e eee mmm


P A G I N A C O P I I L O R

Latrunculi a fost cel mai popular joc icircn Imperiul Roman Acest joc ar re-p r e z e n t a forma incipi-entă a șahu-lui Numele v ine de la cuvacircntul la-trones care icirc n s e a m n ă bdquomercenarrdquo și făcea referire la sol-dați Au fost descoperite numeroa-se table de joc dar cea mai comună are dimensiuni de 12times8 pătrățele

REGULIbull se folosește o tablă de 12times8 ca di-mensiuni piese albe și negre cacircte 12 pentru fi ecare jucător (dintre care una specială REGELE)bull negrul icircncepe jocul toate piesele se pot mișca pe orizontală și verti-cală cacircte spații vor dar fără să sară peste alte piesebull piesele pot fi capturate dacă sunt icircnconjurate din două părți opuse de adversar

JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI

bull pereții tablei nu pot fi folosiți pen-tru a captura piesebull o piesă afl ată icircntr-un colț poate fi capturată dacă este icircnconjurată de două piese opuse colțuluibull mai multe piese pot fi capturate de-a lungul unei linii regele nu poate fi cap-turat dar poate fi imobilizat dacă este icircnconjurat din patru puncte ast-fel icircncacirct să nu mai poată mișcabull primul jucător care imobilizează re-gele adversarului cacircștigă joculbull dacă jocul ajunge icircn impas cacircștigă-tor este cel care are mai multe pie-se capturate


C O N S T A N T I N B R Acirc N C O V E A N U ndash V O I E V O D S F Acirc N T | I M A R T I R

Iubitor de arginţi abil și poate chiar vi-clean ducacircnd o politică la limita trădă-rii permanente Constantin Bracircncovea-

nu (1654-1714) domn al Ţării Romacircnești era un om foarte cultivat vorbea și scria re-marcabil icircn greacă latină și slavonă

Domnia lui (1688-1714) lungă și pașni-că este paradoxală pentru un principat situ-at exact la răscrucea a trei Imperii (Otoman Rus și Austriac) icircn război permanent Bracircncoveanu reușește să menţină o remar-cabilă stabilitate datorită unei politici abile dar mai ales datorită aurului cu care a cum-părat bunăvoinţa marilor puteri alianţele și complicităţile fără de care mica lui ţară ar fi dispărut icircnghiţită ca atacirctea altele Aurul a fost cheia succeselor lui diplomatice tot au-rul va fi și instrumentul pierderii sale Cacirct despre moartea sa ea aparţine unui alt regis-

Constantin Bracircncoveanu

voievod sfacircnt și martir

tru este o victorie prin care voievodul devi-ne sfacircnt și martir Refuzul obstinat de a se le-păda de credinţa creștină și de a deveni musulman icircn ciuda icircnfi orătorului supliciu al decapitării copiilor lui este o metanoia o preschimbare icircn marea tradiţie a sfinţilor mucenici creștini

Putem afi rma că toată viaţa lui Constantin Bracircncoveanu este de fapt un drum spre acest moment decisiv icircn care destinul lui de-pinde de un singur cuvacircnt Fapte și gesturi ale unei vieţi profund ancorate icircn bogăţie și putere lasă totuși să se icircntrevadă posibilita-tea unui sfacircrșit excepţional Nu e vorba nu-mai de o convertire (voievodul a fost icircntot-deauna un credincios fervent icircn felul luihellip) ci de o adevărată transfi gurare icircn momentul alegerii decisive Hristos sau viaţa pămacircn-tească



FAPTE ŞI GESTURI

După căderea Imperiului Bizantin Principatele Romacircne primesc și adăpostesc refugiaţi greci iconografi artiști călugări și preoţi ba chiar și Patriarhi Ecumenici exi-laţi Se icircnfi inţează peste tot școli de teologie icircn limba greacă Mai mult romacircnii intervin direct icircn Imperiul Otoman ajutacircnd și sal-vacircnd mănăstiri ortodoxe mai ales la Muntele Athos Vatopedu Grigoriu Zografu Simonos Petra etc

Icircn celebra sa carte Bizanţ după Bizanţ Nicolae Iorga demonstrează că icircn fond voie-vozii romacircni de la Ștefan cel Mare și pacircnă la Constantin Bracircncoveanu se revendică icircn mod deliberat drept continuatori ai civilizaţiei bi-zantine De aceea ei se proclamă basileis bi-zantini (Vasile Lupu icircn 1631) și protectori ai Bisericii Ecumenice

Lumea ortodoxă icirci recunoaște lui Constantin Bracircncoveanu ca și predecesorilor săi o auto-ritate de tip imperial utilizarea icircn scrisori a for-mulei bdquoDomn prin voia lui Dumnezeurdquo nu este deloc o fi gură de stil Voievodul romacircn este nu numai protectorul ci și inspiratorul unei veri-tabile renașteri a civilizaţiei bizantine și a tra-diţiei creștin-ortodoxe El este ctitor de nenu-mărate biserici și mănăstiri Icircl aduce de la Istanbul pe Antim Ivireanul viitor Mitropolit dar mai ales savant poliglot cap de școală edi-tor icircn mai multe limbi (romacircnă slavonă grea-că georgiană și arabă) a 63 de cărţi ortodoxe (Biblia fi rește apoi Psaltirea primul Liturghier grec-arab din lume tipărit cu litere arabe icircn 1701 etc)

Fără icircndoială că domnitorul romacircn icirci iri-tă pe turci prin gesturi aparent anodine dar

icircn fond atacirct de semnifi cative pentru Ortodo-xie el consacră la București episcopi in parti-bus (Sevastia Nyssa) Capitala Valahiei devi-ne refugiul icircntregii Ortodoxii oprimate aici icircși afl ă adăpost bdquoClement de Adrianopole Au-xenţiu de Sofi a Maxim de Hierapolis hellipdar și simpli prelaţi egumeni bizantini famelici oa-meni de literehelliprdquo La academia domnească pe care Bracircncoveanu o icircnfi inţează la București se preda fi rește greaca clasică (Homer și Pita-gora) dar mai ales icircnvăţătura Sfi nţilor Părinţi ca de exemplu Grigorie de Nazianz

Abil manipulator pentru unii trădător pentru alţii inconstant pentru toţi Constantin Bracircncoveanu dovedește o remarcabilă con-secvenţă cacircnd este vorba de Biserică și de credinţa ortodoxă Fapte și gesturi de credin-ţă și evlavie care prefi gurează sfacircrșitul său tragic

SFAcircNT ŞI MARTIR

Turcii icircși aleg momentul cu un rafi nament tipic oriental icircn Vinerea Mare Constantin Bracircncoveanu este arestat la București icircn pa-latul domnesc și dus la Istanbul icircmpreună cu icircntreaga sa familie Cuvintele pe care le spu-ne icircn clipa mazilirii sunt deja premonitorii și marchează profunda sa schimbare metanoia bdquoDacă aceste nenorociri vin de la Dumnezeu pen-tru păcatele mele facă-se voia Lui Iar dacă ele sunt rodul răutăţii omenești Dumnezeu să icirci ier-te pe dușmanii meirdquo

Este icircnchis din ordinul sultanului Ahmed al III-lea și supus unor cazne icircnfi orătoare Ce-dează cu ușurinţă icircn ceea ce privește latura bdquomaterialărdquo și destăinuie locurile unde se afl ă ascunsă imensa lui avere Atunci i se cere



Mănăstirea Hurezi



esenţialul să renunţe la credinţa creștină și să devină musulman Bracircncoveanu refuză icircn numele său dar și icircn numele celor patru fi i prinţii Constantin Ștefan Radu și Matei Cuvintele pe care le pronunţă icircn aceste mo-mente de cumpănă nu mai fac parte din vo-cabularul unui domnitor ci din cel al unui sfacircnt bdquoFiilor aveţi curaj Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pămacircntească Nu ne-au mai rămas decacirct sufl etele să nu le pierdem și pe ele ci să le aducem curate icircn faţa Macircntuito-rului nostru Iisus Hristos Să ne spălăm păca-tele cu sacircngele nostrurdquo

E poate de mirare că un domnitor incon-stant poate chiar laș icircn anumite momente ale vieţii lui a fost capabil să pronunţe cuvinte atacirct de definitive Poate că icircn aceste clipe Constantin Bracircncoveanu nu mai era singur bdquoIar cacircnd vă vor da pe voi icircn macircna lor nu vă icircn-grijiţi cum sau ce veţi vorbi căci se va da vouă icircn ceasul acela ce să vorbiţi fi indcă nu voi sunteţi care vorbiţi ci Duhul Tatălui vostru este care gră-iește icircntru voirdquo (Mt 10 19-20)

Execuţia este decisă nu icircntacircmplător pe 15 august 1714 de Sfacircnta Maria Este toto-dată și ziua de naștere lui Constantin Bracircn-coveanu

Decapitarea a fost de o cruzime icircnfioră-toare martori și cronicari deopotrivă au spus că pacircnă și spectatorii turci obișnuiţi și amatori ai acestui gen de spectacol au fost icircngroziţi Primul ucis este sfetnicul Ianache Văcărescu Urcă apoi pe eșafod bă-tracircnul Constantin Bracircncoveanu umilit desculţ cu semne vădite de tortură urmat de cei patru feciori dintre care cel mai mic Matei are doar 12 anihellip Turcii icircl obligă pe tată să privească decapitarea fiilor I se cere

după fiecare execuţie să se lepede de cre-dinţa creștină Este singura condiţie pentru a icircmpiedica moartea următorului

Bracircncoveanu refuză A accepta și a asuma moartea propriilor copii cacircnd cu un singur cuvacircnt poţi să icirci salvezi iată victoria sa ma-joră

Cel mai mic dintre fi ii săi prinţul Matei icircngrozit icircntr-un moment de slăbiciune atacirct de fi rească icircși imploră tatăl bdquoNu pot Mă fac musulmanrdquo

Urmează incredibilul dialog care depășeș-te condiţia umană ndash Constantin Bracircncoveanu icircși icircncurajează fi ul cu cuvinte care par venite din altă lume bdquoNimeni din neamul nostru nu s-a lepădat de credinţa creștină Dacă am putea să murim pentru ea de o mie de ori ar fi o bine-cuvacircntarerdquo Matei este transfi gurat el intră icircn eternitate cu aceste ultime cuvinte adresate călăului bdquoVreau să mor creștin Loveșterdquo

Constantin Bracircncoveanu este decapitat ultimul ndash a mai avut timp să icircși facă cruce și să rostească bdquoDoamne facă-se voia Tardquo

Nu este inutil să amintim că ambasadorii Angliei Franţei Austriei și Rusiei nu au re-fuzat invitaţia sultanului și au asistat la exe-cuţia voievodului romacircn După aceasta zia-rul Gazett e de France anunţă lapidar bdquoUn prinţ romacircn a fost executat pentru că nu și-a plătit datoriilerdquo

Constantin Bracircncoveanu a fost canonizat pe 20 iunie 1992 Biserica icircl prăznuiește icircn fi ecare an pe 16 august ziua următoare Ador-mirii Maicii Domnului și supliciului său

Astfel voievodul romacircn a ieșit din istorie și s-a așezat printre icoane

Michel Simion


T E O L O G I E | I | T I I N

I NECESITATEA ANALIZEI INTERDISCIPLINARE

TEOLOGICO-ŞTIINŢIFICE A PROBLEMEI ORIGINII LUMII

Anul acesta se icircmplinesc 155 de ani de cacircnd a apărut și a fost susţinută știinţifi c noţiunea de evoluţie naturală a omului de știinţă englez Charles Darwin care avea și studii teologice concept care a făcut ca originea lumii să devină cu ade-vărat o problemă cu două soluţii contradictorii Creaţia și Evoluţia Astăzi evoluţia naturală a lumii icircn diverse formulări conceptuale este acceptată și

promovată la nivel politic mediatic și educaţional iar crearea lumii a rămas icircnvăţătura de bază a Teologiei fi ind susţinută și de anumiţi oameni de știinţă din toate domeniile Omul care ca-ută cu sinceritate răspuns la această icircntrebare cu greu va reuși să găsească icircntrucacirct Creaţia și Evoluţia nu sunt două răspunsuri banale dintre care omul poate să aleagă ceea ce dorește fără nicio consecinţă ci sunt două paradigme concepte răspunsuri care presupun un studiu foar-te complex și care au o importanţă capitală și implicaţii profunde existenţiale Se poate afi rma că răspunsul la această primă icircntrebare existenţială trasează coordonatele personale ale fi ecă-rui om și confi gurează istoria umanităţii și a lumii

Icircn cazul icircn care Teologia și Știinţa rămacircn izolate icircntre limitele pe care și le-au impus atunci nu se va putea ajunge niciodată la concluzii obiective la un răspuns corect satisfăcător și rea-list Atitudinea apologetică individualistă din cadrul fi ecărei discipline nu ajută deloc la solu-ţionarea problemei

Din punct de vedere gnoseologic diversifi carea cognitivă pe domenii de cunoaștere și activitate a avut un rol foarte important icircn ceea ce privește cunoașterea profundă a tuturor lucrurilor fără această abordare se rămacircnea la un nivel superfi cial de cunoaștere ceea ce icircn-semna o icircnţelegere parţială nedeplină și uneori chiar eronată Cunoașterea actuală icircnsă fi e că este știinţifi că fi lozofi că teologică sau de altă natură este tributară icircn mare parte reduc-ţionismului și dogmatismului ceea ce reprezintă un defi cit pentru icircnţelegerea unitară a rea-lităţilor lumii și a icircntregii lumi icircn cazul nostru a originii lumii a vieţii și a omului Mai sim-plu spus făcacircnd o exemplifi care omul contemporan a ajuns să se cunoască pe sine la nivel

Originea Lumii

IcircNTRE CREAŢIE ŞI EVOLUŢIE



cromozomial nucleal neuronal spiritual icircnsă nu reușește să se icircnţeleagă pe sine la ni-vel personal uman interuman și icircn relaţia unitară știinţifi co-teologică cu icircntreaga lume aceasta datoracircndu-se sciziunii gnoseologice actuale de multe ori radicale și izolării icircn acest tip de abordare Renunţarea la preten-ţiile individualiste absolutiste ale epistemo-logiei știinţifi ce și fi lozofi ce dar și ale cunoaș-terii teologice exhaustive autosufi ciente este o necesitate a secolului XXI

Mentalitatea formată sub infl uenţa poziti-vismului dur ce proclama atotputernicia ști-inţei icircn cunoașterea lumii presupunea că afl a-rea adevărului știinţific este determinată exclusiv de experimentul știinţifi c indepen-dent de subiectivitatea umană Realitatea este icircnsă mult mai complexă decacirct pare la prima vedere și aceasta ne-o demonstrează chiar ști-inţa actuală care arată că experimentul știin-ţifi c nu icircnseamnă numai tehnologie și măsu-rători empirice ci o relaţie triunitară icircntre realitatea analizată cercetător și tehnologie icircn care accentul nu mai este pus pe tehnologie ci pe capacitatea de icircnţelegere a cercetătoru-lui conștient atacirct de propriile limite cacirct și de cele ale tehnicii pe care o utilizează Icircn felul acesta epistemologia știinţifi că actuală se des-chide către o cunoaștere care nu mai este spe-cifică doar empirismului ci și metafizicii Aceasta arată că știinţa icircntinde macircna icircnţelege-rii fi lozofi ce dar mai ales teologice a lumii icircn care a cunoaște cu adevărat nu icircnseamnă nu-mai a poseda a domina a fragmenta și a mă-sura ci și a contempla unitar partea și icircntre-gul lumea cu sensurile ei multiple așa cum gacircndeau Sfi nţii Părinţi Mărturia fi lozofului fizicianului și teologului anglican John

Polkinghorne este cacirct se poate de clară icircn acest sens bdquoDoar o deschidere metafi zică a epistemo-logiei știinţifi ce bazată pe onestitate și bună in-tenţie poate pregăti o cunoaștere adecvată Aceasta este ipoteza pornind de la care am putut discuta icircn mod fr ecvent cu colegi de-ai mei chiar necre-dincioși Simpla obiectivitate a știinţei nu icircnseam-nă o hegemonie a cunoașterii știinţifi ce Teismul reprezintă icircn mod adecvat o bogată bază de icircn-ţelegere a lumii icircn care cunoașterea este asocia-tă axiologiei Raţionalitatea minunată a știinţei nu este decacirct o parte desfășurată a inteligenţei lui Dumnezeu Intuiţia noastră știinţifi că ne face să recunoaștem prezenţa lui Dumnezeu icircn lumerdquo1

Cercetarea interdisciplinară presupune icircn-totdeauna dialogul icircntre domenii și disponi-bilitatea reală a părţilor implicate icircn cercetare Reprezentanţi de marcă ai știinţei actuale icircși manifestă deschiderea icircn a dialoga cu teolo-

Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii



gia fără a presupune o imixtiune icircn cunoaște-rea teologică ci doar disponibilitatea pentru dialog icircn vederea exprimării complementari-tăţii dintre Știinţă și Teologie Este adevărat că există poziţii de autosufi cienţă ale unor oa-meni de știinţă care nu sunt deschiși dialogu-lui precum și reţineri ale unor teologi icircn a di-aloga cu Știinţa Este necesar ca teologii care le icircmpărtășesc să-și depășească prejudecăţile nejustifi cate și să accepte deschis dialogul cu Știinţa icircntrucacirct lumea chiar dacă se evocă fap-tul că aceasta este căzută din starea primordi-ală de perfecţiune și echilibru icircntr-o stare de alterare și dezechilibru nu poate fi icircnţeleasă profund și corect doar printr-o cunoaștere ba-

zată exclusiv pe credin-ţă Acest adevăr este punctat icircn mod implicit și de scriitorul poetul și teologul ortodox francez Olivier Cleacutement atunci cacircnd afi rmă că bdquoeste sigur că eliberarea de domina-ţia clericală a permis des-chiderea unui drum plin de explorări prodigioase explorarea cosmosului ex-plorarea omului icircnsușirdquo2

De fapt tocmai sta-rea existenţială actuală a lumii implică alături de credinţă și știinţa Se poate afi rma fără teama de a greși că cele două icircși legitimează pe deplin existenţa și complemen-taritatea datorită faptu-lui că lumea se desfășoa-

ră pe coordonate postprimordiale care sunt fără icircndoială diferite de cele originare unde nu ar mai fi fost nevoie nici de credinţă ca pro-dus al unui spirit ce experiază printr-o prismă somatică relaţia cu Creatorul și cu lumea și nici de știinţă ca produs al unui trup ce anali-zează printr-o prismă cerebral-raţională lumea Complementaritatea celor două arată și fap-tul că omul icircn plan gnoseologic indiferent de capacităţile sale spirituale și intelectuale are de-a face cu realitatea limitei cognitive ceea ce presupune deci acceptarea cognoscibilită-ţii sale limitate Nerecunoașterea acesteia icircn-seamnă autosufi cienţă ignoranţă vanitate iar asumarea ei presupune deschiderea către o



cunoaștere micro- și macrounitară holistică Cultura actuală se bazează după cum arăta Olivier Cleacutement bdquope o fi lozofi e implicită a ce-luilalt a alterităţii creștinătatea (occidentală) avea o fi lozofi e a aceluiași a identităţii și cine nu era același identic era exclus sau ars pe rug com-bătut pe cacircnd noi trăim icircntr-o societate care are sensibilitate pentru celălalt primit icircn deosebirea icircn alteritatea sardquo3

Integralitatea și autoritatea revelaţiei di-vine pe care se bazează Teologia nu sunt știr-bite cu nimic dacă se acceptă dialogul cu Știinţa De multe ori icircnsă Teologia acade-mică tratează din păcate probleme funda-mentale cum este și problema pe care o ana-lizăm aici mai mult sau mai puţin superfi cial limitacircndu-se la simple formulări noţiuni ex-primări analize care au devenit cu timpul cli-șee consacrate preluate și repetate fără o semnifi caţie gnoseologică și existenţială pro-fundă Teologia actuală nu poate rămacircne o teologie scolastică aridă și speculativă ci tre-buie să fi e după chipul și asemănarea Izvorului și Modelului Suprem al ei Dumnezeu ndash adi-că vie icircnţeleasă dialogică și asumată Teologia are la icircndemacircnă nu numai exemplul Sfi nţilor Părinţi ai Bisericii ci și pe cel al marilor sa-vanţi care și-au dedicat viaţa cercetării știin-ţifi ce riguroase așa cum Sfi nţii Părinţi și-au icircnchinat viaţa cunoașterii lui Dumnezeu și a sensului vieţii printr-o credinţă deosebită icircn El icircn cunoașterea adevărurilor revelaţiei di-vine fi ind și icircn stracircnsă legătură cu știinţa tim-pului icircn care au trăit

Cercetarea interdisciplinară implică deci depășirea cunoașterii secvenţializate fragmen-tate și hiperspecializate presupunacircnd o meto-dologie care are ca fundament o viziune uni-

tară holistică a cunoașterii Dacă raportul dintre Teologie și Știinţă nu este real și siner-gic rezultatul cercetării teologico-știinţifi ce va fi sortit eșecului

Fără icircndoială se poate evoca faptul că atacirct Teologia cacirct și Știinţa icircn general nu pot pre-tinde că deţin adevărul absolut icircntrucacirct nu sunt lipsite de nota confesionalităţii a diferen-ţelor de multe ori majore a diversităţii rela-tivităţii infi rmărilor și reformulărilor teoriilor etc ceea ce denotă necunoașterea deplină a adevărului icircn cazul nostru despre originea lu-mii a vieţii și a omului Omul icircn general icircn manifestarea sa pămacircntească nici nu va putea emite vreodată pretenţia cunoașterii depline desăvacircrșite absolute a problemei originilor și a icircnţelegerii a tot ceea ce există pentru că icircn-săși existenţa și cunoașterea pămacircntească sunt efemere limitate relative ceea ce pentru unii gacircnditori icircnseamnă necunoașterea adevăru-lui Atacirct din punct de vedere teologic cacirct și fi -lozofi c precum și știinţifi c adevărul absolut este transcendent metafi zic dincolo de limi-tele percepţiei și icircnţelegerii noastre spirituale mentale și fi zice Icircnsă aceasta nu icircnseamnă ne-adevăr neștiinţă necunoaștere ceea ce l-ar de-termina pe om să infi rme să nege totul și să devină confuz și ignorant Icircntreaga noastră cu-noaștere deși este relativă trebuie să evoce adevărul obiectivul realul chiar dacă acestea sunt relative astfel omul limitat și efemer va fi călăuzit progresiv către adevărul deplin ab-solut O altă viziune nu va face decacirct să arun-ce asupra icircntregii existenţe voalul absconsului și al nonsensului

Această percepţie poate părea pentru unii analiști o abordare tangentă utopiei dacă nu de-a dreptul utopică avacircndu-se icircn vedere



faptul că Teologia este divizată icircn sacircnul ei prin confesionalitatea existentă icircn ciuda tuturor icircncercărilor interconfesionale și ecumenice de a reface unitatea teologică iar Știinţa prin diversitatea teoriilor formulate este la fel de departe de o viziune unitară chiar dacă dă pu-blicului larg impresia unităţii Deci s-ar pu-tea trage concluzia că modelul unitar sinergi-co-complementar Teologie-Știinţă pe care icircl propune această analiză este un nonsens atacirc-ta vreme cacirct cele două ndash Teologia și Știinţa ndash nu sunt unitare icircn ele icircnsele speculaţiile pe tema unităţii lor ar fi așadar de prisos Icircnsă tre-buie lămurit faptul că mentalitatea colectivă actuală tributară diversifi cării cognitive pe domenii de cunoaștere diversifi care care a avut și are după cum s-a precizat rolul ei po-zitiv icirci grupează pe oameni icircn domenii de ac-tivitate aparent distincte unele faţă de altele lansacircnd și ideea gravitării aproape exclusive icircn cadrul individual al acestor domenii Realitatea obiectivă este icircnsă alta decacirct reali-tatea percepută personal sau colectiv prin-tr-un raţionament de cele mai multe ori in-ductiv-determinativ Atacirct Știinţa cacirct și Teologia icircl au ca fundament gnoseologic pe om care deși este perceput fragmentat pro-fesionalizat ca teolog ortodox catolic protes-tant neoprotestant precum și ca biolog fi zi-c ian chimist geolog etc rămacircne icircn integralitatea și manifestarea lui om deplin care experiază mai mult sau mai puţin icircn func-ţie de capacităţile și limitele sale toate dome-niile de cunoaștere și activitate umană icircnca-dracircndu-se personal și formal icircntr-un anumit domeniu vocaţional domeniu care este sub-ordonat icircnsă icircntregului ontologico-gnoseolo-gic Așadar niciodată nu vom avea de-a face

icircn ceea ce-l privește pe om ca persoană sau oamenii organizaţi pe domenii profesionale cu o percepţie gnoseologică la unison icircntru-cacirct omul este icircn sine o persoană unică și ire-petabilă și se raportează cognitiv personal sau colectiv la lumea ca icircntreg rezultatul cunoaș-terii fi ind icircn armonie cu fi inţa sa purtacircnd icircn-totdeauna o notă a unicităţii diversităţii par-ticularităţii De aceea este nevoie de acordarea acestor note fi e ele personale sau colective și de o așezare a lor pe portativul gnoseologic uman icircn așa fel icircncacirct răspunsul la problema care se analizează să fi e congruent cu realita-tea obiectivă și să alcătuiască o simfonie a ade-văratei cunoașteri holistice

Reminiscenţele nostalgice ale diverselor moduri de cunoaștere limitate care au făcut is-torie sunt invitate să participe la această ope-ră care de altfel este continuă inepuizabilă pentru că icircși vor găsi cu siguranţă loc nu icircn sala admiratorilor ci pe scena simfonică Doar acest mod de percepţie personală și colectivă de cu-noaștere unitară și reală teologico-știinţifi că holistică icircl va ajuta pe om să afl e și să icircnţelea-gă adevărul privitor la problema mult dezbă-tută a originii lumii

Pr drd Ioan Trandafi r Bobicircrnea

Note

1 John Polkinghorne Belief in God in an Age of Science Yale University Press New Haven and London 1998 p 19

2 Olivier Cleacutement Repere spirituale pentru omul de azi trad Geanina Tivdă Ed Basilica București 2011 p 102

3 Ibidem p 102


D I N V I A A P A R O H I I L O R

Luni 10 februarie și marți 11 februarie s-au desfășurat la Roma lucrările Consiliului Eparhial și ale Adunării Eparhiale ale Episcopiei Ortodoxe Romacircne a ItalieiIcircn cadrul Consiliului Eparhial au fost prezentate Darea de Seamă a Preasfi nțitului Părinte

Episcop Siluan Rapoartele de Activitate ale sectoarelor Bilanțul Financiar pe anul 2013 și Planul Financiar pe 2014

Adunarea Eparhială a fost precedată de slujba de Te-Deum săvacircrșită de Preasfi nţitul Părinte Episcop Siluan alături de membrii clerici și mireni ai Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei (au fost prezenți sau reprezentanți 569 din cei 585 de membri și peste 50 de preotese)

Au urmat saluturile ofi ciale ale reprezentanților autorităților romacircne și italiene după care Preasfi nția Sa a adresat celor prezenți un cuvacircnt de icircntacircmpinare cu tema bdquoEpiscopia noastră ndash trecut prezent și perspective de viitor Importanța macircntuitoare a icircmpreună-lucrării noastrerdquo

ADUNAREA EPARHIALĂ

A EPISCOPIEI ORTODOXE ROMAcircNE A ITALIEI



Dintre evenimentele din viața episcopiei icircn anul 2013 amintimbull s-au săvacircrșit 9545 de botezuri și 1279 de cununiibull s-au săvacircrșit o sfi nţire de biserică și alte nouă binecuvacircntări de lucrăriiconostassau nou

lăcaș de cultbull s-au ținut conferințe simpozioane icircntruniri şi alte evenimente aniversare cu referire

specială la rdquoAnul Omagial al Sfi nților Icircmpărați Constantin și Elenardquo și la Anul Comemorativ Părintele Dumitru Stăniloae



bull s-a obținut icircn orașul Torino un teren icircn vederea amenajării primului cimitir ortodox romacircn și a unui paraclis cu funcție de capelă mortuară

Din activitatea Social Filantropică a episcopiei amintimbull s-au dezvoltat tot mai mult diaconiile icircnfi ințate icircn anul 2011 sub patronajul Sectorului

Social al episcopiei noastrebull s-au trimis numeroase ajutoare către zonele defavorizare din Romacircnia (peste 30 de tran-

sporturi cu haine și alimente)bull s-au susținut cu bursă lunară prin adopție la distanță icircntre ianuarie și iunie 2013 317 co-

pii și icircntre septembrie și decembrie 480 de copii din Romacircnia Republica Moldova și Italia

Pentru anul 2014 s-a propus continuarea tuturor proiectelor icircncepute icircn anii precedenți și iniţierea unor noi proiecte dintre care amintim

bull icircmbunătățirea calității misiunii printre romacircnii ortodocși din Italia printr-o mereu mai efi cientă icircmpreună-lucrare cu preoții și mirenii din parohii și mănăstiri

bull intensifi carea activității de cateheză icircn racircndul copiilor tinerilor și adulților prin implica-rea familiilor creștine alături de cei deja angajați icircn această activitate

bull creșterea activității sociale pentru venirea icircn sprijinul celor săraci a celor bolnavi a celor din icircnchisori prin implicarea Comitetelor Parohiale icircn frunte cu preotesele și a tinerilor din parohii

Slavă lui Dumnezeu pentru toate cele icircmplinite icircn anul 2013 cerere de iertare pentru toa-te cele neicircmplinite sau greșite și rugăciune pentru ajutor și călăuzire icircn anul 2014 spre a noastră macircntuire



Bucurie duhovnicească icircn Parohia bdquoIcircnălțarea Sfi ntei Crucirdquo- Roma III cu prilejul primei Duminici a perioadei Triodului cacircnd din icircncredințarea Preasfi nțitului Părinte Episcop Siluan a poposit icircn mijlocul nostru Preasfi nțitul Părinte Ioan Casian de Vicina episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romacircne a celor două Americi

Icircn cuvacircntul de icircnvățătură Preasfi nția sa ne-a introdus icircn perioada Triodului lămurindu-ne icircnțelesul duhovnicesc al parcursului liturgic spre sărbătoarea Icircnvierii amintind că lumina sărbătorii pascale nu străluminează doar icircnspre perioada Penticostarului ci se răspacircndește și icircnapoi către Postul Mare trans-formacircndu-l icircn Postul bucuriei Lumina din icoanele Duminicii Ortodoxiei este lumina din noaptea Icircnvierii iar chipul luminat de sfi nțenia din icoane e chipul pe care Icircnvierea trebuie să-l imprime icircn fi e-care dintre noi

De aceea Preasfi nția sa ne-a icircndemnat la o cacirct mai adacircncă bdquoicircncorporarerdquo icircn Trupul lui Hristos care este Biserica prin primirea Sfi ntelor Taine amintind de faptul că ne afl ăm icircn toată vremea vieții noastre (și nu doar icircn anul 2014) icircn anul Tainei Sfi ntei Spovedanii și al Sfi ntei Euharistii

Icircn fi nal emoția evocării vrednicului de pomenire părinte Nicu Voinea coleg și prieten de sufl et al Preasfi nției sale i-a cuprins pe toți cei prezenți icircn biserică la Dumnezeiasca Liturghie

Sfacircnta slujbă s-a desfășurat icircn biserica maicilor catolice (Le suore dellrsquoAssunzione) care cu bunăvoință și răbdare găzduiesc comunitatea noastră

A consemnat preoteasa Simona Baltag

PRIMA DUMINICĂ A TRIODULUI IcircN PAROHIA

bdquoIcircNĂLȚAREA SFINTEI CRUCIrdquo ROMA III





Azi 8 februarie 2014 la prăznuirea Sfacircntului Mare Mucenic Teodor Stratilat și a Sfacircn-tului prooroc Zaharia icircn Parohia ldquoSfacircntul Apostol Andreirdquo din Ladispoli s-a slujit Dumnezeiasca Liturghie arhierească avacircndu-l ca slujitor pe Preasfi nțitul Părinte Vi-

sarion episcopul TulceiPreasfi nția Sa a adresat un cuvacircnt de macircngacirciere și icircmbărbătare celor prezenți evocacircnd

importanța prezenței Bisericii Ortodoxe alături de cei pribegi afl aţi departe de locurile nata-le S-a făcut referire atacirct la pericopa evanghelică citită la Sfacircnta Liturghie cacirct și la odovania praznicului Icircntacircmpinării Domnului

La sfacircrșitul Sfi ntei Liturghii Preasfi nțitul Părinte Visarion a dăruit parohiei o icoană a Maicii Domnului invitacircndu-i pe credincioși icircn pelerinaj la locurile binecuvacircntate din Episcopia Tulcei Evenimentul s-a icircncheiat cu o mică agapă cu toții bucuracircndu-se de binecuvacircntările prezenței episcopale icircn comunitate

A consemnat Mihai Riglea consilier parohial

SFAcircNTĂ LITURGHIE ARHIEREASCĂ LA LADISPOLI





Duminică 9 februarie Parohia ortodoxă din Palermo și-a sărbătorit hramul Dis-de-dimineață ne-am adunat la biserică și am adus slavă lui Dumnezeu prin slujirea slujbei Utreniei am continuat cu Sfacircnta Liturghie icircndulcindu-ne cu Sfi ntele Taine și am rostit slujbă de mulțumire Am ieșit icircn glas de bucurie icircn procesiune lăudacircnd Sfacircnta Treime pe Preasfacircnta Născătoare de Dumnezeu și pe Sfacircntul Haralambie icircnconjuracircnd biserica credincioșii purtacircnd icoane și prapuri gustacircnd apoi din bucatele preparate pentru agapă

HRAMUL PAROHIEI bdquoSFAcircNTUL HARALAMBIErdquo

DIN PALERMO

Duminică spre luni ziua prăznuirii Sfacircntului Haralambie am citit icircmpreună cu părintele Petru Voicu și credincioșii care ni s-au alăturat Ceasurile după care s-a slujit Sfacircnta LiturghieLuni am cercetat pe cei din parohia noastră unde am găsit o tabără de rromi din Suceava pe care i-am așezat la masă la ora

amieziiDăm slavă Sfi ntei Treimi și mulțumim Sfi ntei Născătoare de Dumnezeu pentru mijlocirile Sale și de asemenea Sfacircntului Haralambie ocrotitorul nostru

Preot Martinian Epure



noastră macircntuire toate făcacircnd pacircnă ce ne-a suit pe noi la cer și ne-a dăruit Icircmpărăția Sa ce va să fi e

Aceasta este Icircmpărăția la care se face referință icircn icircndemnul la pocăință al Sfacircntului Ioan și al Domnului Hristos Și tot Domnul ne dă și indiciul unde să cău-tăm Icircmpărăția descoperindu-ne că ea se găsește icircn-lăuntrul nostru Așadar pocăința nu icircnseamnă alt-ceva decacirct orientarea ființării noastre cu toate puterile și calitățile ei spre icircnlăuntru acolo unde prin Taina Sfacircntului Botez Dumnezeu și-a icircnteme-iat lăcaș voind să facă din fi ecare dintre noi biserică (templu al) Dumnezeului celui viu cum ne spune Sfacircntul Apostol Pavel (2 Corinteni 6 16)

Așa se face că Domnul Hristos a făcut Trupul Său Biserică voind ca și pe noi să ne facă mădulare vii ale ei altoindu-ne pe El prin Botez pentru ca odată cu Sacircngele Lui ndash Seva cea vie care izvorăște din coasta Lui să vină icircn noi Viața Lui și să facă din noi neam sfacircnt preoție icircmpărătească popor ales al Lui

Așadar Cel care a lucrat și lucrează această pocăință ndash schimbarea noastră de mentalitate și de orientare dinspre ale căderii icircnspre ale macircntuirii ndash este Icircnsuși Dumnezeu Care se pocăiește de răutățile noastre luacircnd asupra Sa păcatele lumii ca un Miel nevinovat așa cum auzim la slujba Pavecerniței ce-lei Mari care se slujește icircn serile din această perioa-dă a Postului Astfel pocăința noastră icircnseamnă in-trarea icircn pocăința Celui Care fără de păcat fi ind se pocăiește de răutățile noastre revărsacircnd Harul Său cel curățitor și icircnnoitor asupra tuturor celor care se icircn-torc din calea cea greșită

Fie ca vremea postirii care ne stă icircnainte să ne aducă macircntuitoarea pocăință pentru a ne putea bucura de icircnnoirea vieții noastre acum și la Luminosul Praznic al Icircnvierii Sale

dagger Episcopul SILUANal Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei




sau


(Matei 4 1-11)









































Note























Foto

Hor

ea P

reja




























totul este milă


totuleste

Judecată









pe DOMNULhellip






































Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea



CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO







sau


(Matei 4 1-11)









































Note























Foto

Hor

ea P

reja




























totul este milă


totuleste

Judecată









pe DOMNULhellip






































Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea



CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO







































Note























Foto

Hor

ea P

reja




























totul este milă


totuleste

Judecată









pe DOMNULhellip






































Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea



CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO




















Foto

Hor

ea P

reja




























totul este milă


totuleste

Judecată









pe DOMNULhellip






































Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea



CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO































totul este milă


totuleste

Judecată









pe DOMNULhellip






































Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea



CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO











pe DOMNULhellip






































Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea



CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO




































Roma

Foto

Iulia

n Nist

ea



CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO






CUVAcircNT

FILOCALIC

















Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO














Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO





S I N A X A R

SFAcircNTUL

GRIGORIE

DIALOGUL

EPISCOPUL ROMEI

12 martie


VIAŢA



S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO





S I N A X A R







CITATE

DIN SCRIERILE

SFAcircNTULUI

GRIGORIE CEL MARE




S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO





S I N A X A R






TROPAR


CONDAC


Pr Gelu Porumb



UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO






UN BRAV OSTAŞ




DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI















Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO














Foto

Iulia

n Nist

ea








Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO











Foto

Hor

ea P

reja











Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO














Anne Monney




LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO






LITURGHIA1

(partea a doua)


Dicţionar LITURGIC







Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO










Pr Gheorghe Verzea

Note








(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO










(CU PLEUROTUS)



















BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO













BUDINCĂ DE OREZ







Poft ă bună





Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO








Delia Ciobancan







JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO








JOCURI PENTRU COPII

LATRUNCULI













FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO















FAPTE ŞI GESTURI












Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO






Mănăstirea Hurezi















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO


















Michel Simion









Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO












Originea Lumii








Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO










Foto

Con

stanti

n Bracirc

ncuș

i ndash Icircn

cepu

tul lu

mii





















Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO
























Note



3 Ibidem p 102







ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO










ADUNAREA EPARHIALĂ













































DIN PALERMO















































DIN PALERMO




apostolia 72 mar interior it - episcopia-italiei.com · 2 apostolia • nr. 72 • martie 2014...

Documents