Aplicatii ID Institutii de credit

1. Se cunosc urmatoarele informatii despre sistemul bancar al tarii X;

- nr .banci:37 -nr sucursale:2800; -PIB;615 miliarde um;-populatia:20 milioane locuitori;-active bancare totale:437 miliarde um ;-credite neguvernamentale:265 miliarde u.m;-profitul brut la nivel agregat: 6,2 miliarde ;-venituri totale : 125 miliarde ;-efectul de parghie(active/capital propriu)=9,7 ;-indicele IHH :1900 pct ;-nr ATM –uri :21200 ;-nr carduri bancare:27 milioane;-indicele competitiei bancare H statistic=0,78;-ponderea pasivelor externe;31%;-din totalul creditelor, acordate,38 miliarde reprezinta credite cu intarzieri de peste 90 de zile la rambursare;-rata medie a dobanzii la active ,este 12,5%;rata medie a dobanzii pentru depozite:4,5%

Sa se determine indicatorii care exprima performanta sistemului bancar,eficienta ,gradul de patrundere al produselor si serviciilor bancare ,profitabilitatea bancara ,gradul de intermediere bancara.

2. Banca Z detine active de 85000 um;ROA =1,7%;NIM(marja neta de dobanda) =6%;activele valorificate =90% din total;venituri totale 18000 um(toate din dobanzi);cheltuielile cu dobanzile reprezinta 505 din total;;efectul de levier=12.Se cere; Rata utilizarii Activelor=?ROE=?Rata profitului=? Eficienta operationala =?

3.Problema;

In bilantul bancii comerciale A se regasesc urmatoarele elemente:

-credite acordate; 400000 um;-portofoliu de titluri(titluri de stat,obligatiuni,):100000 um;-numerar si active lichide :40000 um;-active fixe:20000 um;-RMO la banca centrala: ?-depozite atrase de la clienti nebancari(pers fizice si companii):350000 um;-credite de la banci:100000 um;-capital propriu; 55000 um;- alte resurse: ?

a) sa se stabileasaca bilantul initial,stiind ca rata RMO este de 20%;b) daca rata RMO scade ,in momentul T1 ,de la 20% la 15%,cum va

fi influentat nivelul creditelor?c) Stiind ca nivelul creditelor este format din ; 100000 um credite

ipotecare,250000 credite pentru agentii economici si 50000 credite de consum;sa se stabilesca nivelul ratei de solvabilitate bancara .Banca are si elemente extrabilantiere in valaore de 60000 um,care sunt scrisori de garantie bancara in favoarea unor agenti economici.

d) Este nivelul capitalului propriu suficient?e) Stiind ca elementele de activ genereaza o rata medie a dobanzii de

17% iar cele de pasiv de 8%,ce indicatori de performanta bancara se pot determina ?

4.Cunoastem urmatoarele elemente bilantiere ale bancii M:-numerar si plasamente la banca centrala =15.000 um;-credite acordatre=285000 um;din care ,ipotecare=100000( acordate la o rata a dobanzii =12%) pentru populatie si ag.ec.=185000(rd=15%) -titluri de stat =15000(rd=8%)-obligatiuni municipale=20000(rd=7%)-imobilizari=15000 ;-depozite atrase=250000 de la agenti economici si populatie(rd=6%);-capital propriu =33000 um;

-alte pasive=.....(rd=6,5%);Elemente extrabilantiere 75000(cu grad de ponderare 100%);Banca obtine si venituri din comisioane care inseamna 30% din veniturile din dobanzi;cheltuielile non dobanzi ale bancii(salarii si general administrative= reprezinta 80%din ch cu dobanzile).

Se cere:1.rata de solvabilitate si rata generala de risc; 2.indicatorii de performanta bancara si de eficienta; 3.daca banca modifica rata de dobanda la depozite si creste de la 6%la 7%,cum se va modifica rata la creditele pentru agentii economici,astfel incat sa obtina acelasi profit?

INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA

Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilităţi băneşti ale instituţiilor de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la Banca Naţională a României.

Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.

Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt:

baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii);

perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente);

ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani);

RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR;

deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit.

5.O banca detine urmatoarele elemente bilantiere:

-capital propriu =500000 um;-depozite in lei,cu scadenta mai mica de 2 ani= 1500000 lei-depozite cu scadenta initiala mai mare de 2 ani=1000000lei-depozite in valuta (euro)cu scadenta mai mica de 2 ani=800000euro; -depozite in euro cu scadenta mai mare de 2 ani=1200000 euro;-depozite in $ cu scadenta mai mica de 2ani= 350000$-imprumuturi nerambursabila =100000 lei-sume de la banci si de la BC=135000 lei;

a)-Stiind ca ratele RMO practicate de BNR sunt:15% pentru depozitele in lei si 20% pentru depozitele in valuta,sa se detrmine nivelul RMO pe care trebuie sa-l constituie banca la BNR;b)-daca banca are deja constituite la BNR depozite de 230000 lei si de 150000euro,si nu le mai completeaza ;ce penalitati va plati ,stiind ca rata penalizatoatre este 10,50%(lei);si 11%(euro si $.pentru fiecare zi intarziere);c) sa presupunem ca banca acorda credite in lei de 2200000 si in valuta de 1.500000 euro;daca rata RMO se modifica in sensul cresterii de la 15% la 17% pentru lei si de la 20% la 21% pentru euro;cum va fi afectat potentialul de creditare al acestei banci?

Operaţiunile de piaţă monetară (operaţiuni open market) reprezintă cel mai important instrument de politică monetară al BNR. Acestea se realizează la iniţiativa băncii centrale, având următoarele funcţii: ghidarea ratelor de dobândă, gestionarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi semnalizarea orientării politicii monetare.

Potrivit reglementărilor în vigoare, principalele categorii de operaţiuni de piaţă monetară aflate la dispoziţia BNR sunt:

operaţiuni repo - tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei;

atragere de depozite - tranzacţii cu scadenţa prestabilită, destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNR atrage depozite de la instituţiile de credit;

emitere de certificate de depozit - tranzacţii destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit certificate de depozit;

operaţiuni reverse repo - tranzacţii reversibile, destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit active eligibile pentru

tranzacţionare, angajându-se să răscumpere activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei;

acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare - tranzacţii reversibile destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR acordă credite instituţiilor de credit, acestea păstrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în garanţie;

vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare - tranzacţii destinate absorbţiei/injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR vinde/cumpără active eligibile pentru tranzacţionare, transferul proprietăţii asupra acestora de la vânzător la cumpărător fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plată";

swap valutar - constă în două tranzacţii simultane, încheiate cu aceeaşi contrapartidă, prin care BNR:

o injectează lichiditate cumpărând la vedere valută convertibilă contra lei şi vânzând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei;

o absoarbe lichiditate vânzând la vedere valută convertibilă contra lei şi cumpărând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei.

6. Se regasesc urmatoarele elemnte bilantiere in bilanturile BC si in bilantul agregat al bancilor din sistemul bancar:-titluri de stat la bancile comercile: 380000um;-efecte comerciale la banci :120000 um;-credite acordate de banci comerciale catre economie: 1000000 um;- emisiune monetara (numerar in circulatie= 1750000 um);-titluri de stat detinute de banca centrala = 250000 um;-certificate de depozit ale BC =25000 um;

-Daca banca centrala doreste sa cresca potentialul de creditare al bancilor,atunci va cumpara de la acestea titluri (active eligibile ) in suma de 200000 um. Ce impact va avea asupra creditului din economie?Daca banca centrala vinde titluri in valoare de 150000 um catre sisetemul bancar,de asemenea ,ce impact va genera?

7.METODOLOGIE DE DETERMINARE A LICHIDITATII BANCARE

Prin normele Bancii Nationale a Romaniei Regulamentul Bancii Nationale a

Romaniei numarul 24 din 15 decembrie 2009 privind Lichiditatea institut iilor de credit, care reglementeaza nivelul minim de lichiditate al societătilor bancare, s-a introdus mecanismul benzilor de lichiditate (banda de lichiditate reprezinta o anumita perioada de timp (o luna, 3 luni, 6 luni etc.) ramasa de scurs pana la scadentaunui plasament, ca element de activ sau al unui depozit atras, ca element de datorie care presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) se stabilesc benzile de lichiditatepe următoarele intervale de timp: – pana la 1 luna inclusiv – intre 1 i 3 luni inclusiv – intre 3 i 6 luni inclusiv – intre 6 i 12 luni inclusiv – peste 12 lun

b) se repartizeaza activele si pasivele bilantiere pe scadente si pe benzi de lichiditate, respectandu-se urmatoarea regula: la repartizarea pe scadente a activelor si pasivelor bilantiere se au in vedere termenele ramase de scurs pana la expirare

c) se repartizeaza pe scadente si se inscriu pe benzi de lichiditate si angajamentele si obligatiile evidentiate in afara bilantului

d) activele si pasivele pentru care banca a constituit provizioane de risc se inscriu pe benzi de lichiditate, in functie de valoarea lorneta, respectiv valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu provizioanele constituite,

e) se determina lichiditatea efectiva(LE) prin insumarea activelor a caror valoare a fost ajustata, repartizate pe benzi de scadenta, iar suma obtinuta evidentiaza creantele bancii din relatiile cu clientii sai.

f) se determina lichiditatea necesara (LN) prin insumarea datoriilor si capitalurilor proprii, a caror valoare a fost ajustata, iar valoa rea rezultata exprima sumele pe care banca trebuie sa le restituie clientilor sai in perioadele de timp respective,

g) se compara lichiditatea efectiva cu cea necesara

si se obtine: – excedent de lichiditate, cand LE > LN, respectiv – deficit de lichiditate, cand LE < LN(aceasta situaie este inacceptabila pentru banca, intrucat nu poate face fata obligatiilor de plata, fiind practic in incetare de plati).

Se poate calcula si indicatorul de lichiditate, cunoscut si sub denumirea de rata de lichiditate (RLI) calculat ca un raport intre lichiditatea efectiva (LE) si lichiditatea necesara (LN):

RLI = LE/LN Daca RLI > 1, avem excedent de lichiditate. Daca RLI = 1, avem lichiditate normala Daca RLI < 1, avem deficit de lichiditate.

EXEMPLU

Presupunem o institutie de credit, X-bank, care prezinta urmatoarele solduri ale posturilor sale bilantiere:- Casa, disponibilitati la banci centrale 8,000 RON. - Creante asupra clientelei, 12,000 RON, reprezentand credite pe termen mediu care vor fi rambursate dupa urmatorul scadentar de rambursare negociat cu clientii:

in urmatoarele 3 zile: 2,000 RON – in 3 luni: 2,000 RON – in 6 luni: 2,000 RON – in 12 luni: 2,000 RON – in 15 luni: 2,000 RON

-Datorii privind institutiile de credit: 4,000 RON, reprezentand credite contactate de institutia de credit, la termen, care vor fi rambursate dupa scadentarul negociat: – in 1 luna: 1,000 RON – in 9 luni: 1,000 RON – in 15 luni: 1,000 RON – in 24 luni: 1,000 RON

Datorii privind clientela:- 6,000 RON, reprezentand depozite cu urmatoarele scadente: – in 1 luna: 2,000 RON in 12 luni: 4,000 RON

In ipoteze nu se consideră existenta restantelor si i a solicitarilor de retragerea anticipată a depozitelor. Se intocmeste tabelul cu repartizarea activelor si a datoriilor pe scadente, se calculează lichiditatea efectiva, cea necesara si rata de lichiditate.

Tab. 1 Analiza lichiditatii X- bank, pe baza benzilor de lichiditate

Post bilantier / Banda de lichiditate pana in 1 luna 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni >12 luni 1. Activ Casa, disponibilitati la banci centrale 8000

Creante asupra lientelei 2000 2000 2000 2000 2000 TOTAL (lichiditate efectiva) 10000 2000 2000 2000 2000

2. Datorii Datorii privind institutiile de credit 1000 0 0 1000 2000 Datorii privind clientele 2000 0 0 4000 0Total(lichiditate necesara) 3000 0 0 5000 2000

Pozitie de lichiditate 7000 2000 2000 - 3000 0

Se calculeaza rata de lichiditate, bazata pe benzile de scadenta.

pentru banda de lichiditate: pana la 1 luna, inclusiv: RLI = 10.000/7.000 = 1.4285 > 1 deci avem excedent

de lichiditate, care este egal cu: LE- LN = 10,000 RON – 7,000 RON

= 3,000 RON.

pentru banda de lichiditate: 1-3 luni si 3 - 6 luni: RLI = 2000/1 = 2000 > 1 deci avem excedent de

lichiditate, care este egal cu: LE - LN = 2,000 RON – 0 RON = 2,000 RON.

pentru banda de lichiditate: 6- 12 luni: RLI = 2000/5000 = 0.4 < 1 deci avem deficit de lichiditate, care este egal cu LN - LE = 5,000 RON – 2,000 RON = 3,000 RON.

pentru banda de lichiditate: peste 12 luni: RLI =2000/2000 = 1, deci avem pozitie echilibrata

de lichiditate, care este egala cu: LE - LN = 2,000 RON – 2,000 RON = 0 RON.

In concluzie, din analiza de mai sus de desprind concluziile:

banca in ansamblul sau este lichida. Managementul de risc si managementul

general al acestei institutii de credit va trebui sa gaseasca solutiile de gestionare al surplusului de lichiditate in vederea plasarii sale in conditiide remunerare cat mai buna, in conditii de risc controlabil.

Insa in intervalul 6- 12 luni va fi necesara evaluarea si gasirea solutiilor pentru acoperirea deficitului de lichiditate.

1