ANUL X11. Nr. 3374 --to Baal exempIarul (30 b tut an nt. vechia MARTI, 13 (25) DECEMBRE 1888alassmnammiummemigazonsmitimsensmsmagensmonswassommemillwa

1APARE IN TOATE ZILELE

ABONAMENTELE :In Capital& : Pentru 1 an 30 leI; 6 luni lb lel ; 3 Itint 8 lel.In Districte : , 36 18 , 10 ,In StrAinAtate : 24 , , 12 ,

Arti.oIil nepnblieati nu se inapeiaa.

Pentru Abonamente, Anunciurl i Reclame a se adresa :In Rotalkni.a ; La administratiune, Pasagiul Roman, Nr. 3 bis, Bucuresti; ei la corespondentil ziarului din judete.In Hanlbnrg : La Adolf Steiner, Ginsemarkt, 58, Biuroul central de anunciurl poetry Germania.Pentru Francis., Anglia, Austro-Ungaria si Italia : Se va adresa la Attunes lisvsa Paris

ANUNCIURILE :Linia miel pe pagina IV-a . . ...... . . . 30 banalReclame pe pagina II-a 5 let Reelame pe pagiaa III-a 2 let.

Serisorile nefraneate se refnzA.

Pentru inseT.ti i reelame redactiunea nu este reponsebilll.

11111111=111111111111

SCIRI TELEGRAFICEDIN ZIARELE STREINE

Londra, 20 Dacembre.

Ministrul Sir Fergusson a declarat inCamera Comunelor, cà guyernul a primitstirl despre mal multe executArl barbareZarazibar si cA se mal asteapti §i. alte orno-ruri. Consulul a fAcut representatil Sulta-nului si anuntA alte patru executarl. Con-sulul a prinait instructil sà repete represen-tatiile in terrnenii cel mal tarl, sA protes-teze contra procediri Sultanului, precumsä invite pe colegil stSi si coópereze im-preuna si sA previe pa Sultanul de urmA-rile eventuale, ce pot fi prea fatale.

Belgrad, 20 Decembre.Acum e sigur câ sefil radicalilor vor pleda

energic pentru primirea proectulul de con-stitutie. Negresit cà nu se poate conta peo unanimitate in partia, dar proectul arfi asigurat, numal daca jumatate dintre ra-dicall ar vota pentru, cad el cu libaraliisi cu cel fârà coloare politica ar da o ma-joritate respectabilA.

Paris, 20 Decembre.LucrAtoril de la turnul lul Eiffel sunt in

greva, dupA ce dimineata aü inut un mee-ting chrar in turn la o tnaltime de 200metri. El cer un spor de 50 centime peorb. Acum turuul e inalt de 220 metri. Eiffelnu vrea sá facA concesiuni. Lucrarile aüfricetat de tot.

Guvernatorul va merge apoi la Durazzounde va studia deasemenea proiectul defortificatiuni de la acel oras.

Scutari, 20 Decembre.

Cestiunea scoalelor italiene preocupA siacum opiniunea publica. De pe acum secrede ca scoale noul vor fi foartefrecuentate de catra grecil sismatici, carlnu se sperie deloc de excomunibarile, cuearl amenintA preotil catolicl pe totl cel cesl-ar trimete copil la scoalele instituite ded. Crispi.

AutoritAtile otomane aú primit cut ceamal mare indiferentà stirea despre apro-piata deschidere a scoalelor italiene.

Berlin, 21 Decembre.Corespondentu din Roma al foil Berliner

Tageblatt constatA o schimbare regretabilade dispozitie in Italia, unde se recesc iarAsisimpatiile pentru Germania si se ivestedin noil o inclinare spre Franta. Aceastas'a produs prin expulzarea.corespondentulniziarulul Secolo din Berlin, cca ce a peodusmutt sauge r6i1 intre italienl.

Varpvia, 21 Decembre.In Tomassow se asteaptA sà soseascä in

curAnd un general rus, spre a inspecta lo-cul pe care se vor construi barace militare.Acest teren, ales in Noembre de o co-misie militara, judecAnd dupa intindereasa, pare a fi menit sa contie barace pentruWire mal multA. In zilele din urma. im

capitan a Mont re'cunoasteri la granita Ga-litiel spre Austria.

Constantinopol, 21 Decembre.

lerl s'a publicat o Iradea imperialA, princare se aprobA numirea lui Gneist de ju-decator arbitru in neintelegerea pendentacu baronul Hirsch.

Zanzibar, 21 Decembre.Aü sosit scrisorl de la 29 August din in-

teriorul rii, in care se anunta : La 28August a sosit o scrisoare a lui Stanleydin Bonalye, in care se zicea ca el Ora-sise pe Emin-pasa cu 82 zile inainte, pedeplin sanatos §i bine aprovizionat §i s'aintors a'si lua avantgarda §i proviziile.Stanley a venit la 17 August in Bonalyaavênd sa plece iará§l dupa zece zile, poatespre a se intoarce iarA§I la Enain-pa§a.Totl membrii albi a expeditiel erail saul-to§1 §i aveail tot ce le trebuia.

Scutari, 20 Decembre.Guvernatorul general al Vilaetului Scu-

tari, Bahry pa§a, s'a dus la Tuzi spre aa inspecta trupele dealungul fronlierel tur-co-muntenegrene §i apol avea sa studiezela fata loculul proiectul de constructiuneal fortificatiuuilor de aparare ce trebuescridicate dealungui malulul stAng al micu-lui riù Semi, ce separa pe Turcia de prin-cipatul muntenevean. Din parte '1 guver-nul muntenegreaa face sa, se construiascadrumul spre fron tiera turceascA dealungulmalului drept al lacului, in regiunea nu-mita Kraia ; toti. locuitoril sunt tinutl amunci acolo zece zile.

Blieliresd, 12 Deceffibre 1888

Sunt cam rare parlamentele inearl se poate permite atata liber-tate de vorba catä s'a permis inactualul nostru parlament. Ratiu-nea acestei escesive libertati devorba residd de sigur in continui-tatea opiniunei ce se formase ciiin irnediatul fost parlament nu sepermitea libera manifestare a in-tregei reprezentante nationale : e-raü necurmate protestäri cii discu-tia se inchide inainte de a se la-muri in mod rational diferitelesituatii puse in desbatere.

AzI, reclame de acest fel nu '§Imai pot avea locul , deoarece nunumai ca s'a permis orce etalarevorbareata, dar s'a facut chiar abuzde manifestatie locuace.

A fost destul pentru un repre-zentant national sa stie cii firea afost darnica cu el in conformatiaeircumVolutieI lui Broca ea sa secreaza numaideat autorizat la orce debitare , ca sa'si faca, dupdcatva timp de meditata tolerare sadde naiva ineurajare, chiar convin-geri de succes politic.

As,a se desvolta i plantele inrusticitatea lor neingrijitä, asa crescsi oameniI in cercuri lipsite decontrol. Pentru a fi insa mai folo-sitoare i mai frumoase plantelesi-ad gasit gradinari, ear oameniisemeni mai cult)... Cum stie taiagradinarul tot ce nu e folositorestetic la plantele ce i sunt datein ingrijire , tot asa invata sa sedesobicinuiasca omul el insusi in-teo societate maI culta, prin con-tact si comparatie, de defectele cei le-a dat firea i mediul lui in-cult.

Sub alt aspect, tot apropiat insa,debitantii de vorbe goale din par-lamentul nostru pot fi usor corn-parabili si cu muzicantil negrilcarI cutreerä America de Nord.Aceia imiteaza cu multa aparentade patima pe mandolina lor me-lodiile si gesturile adeveratilor mu-zicanti asa cii lumea nealeasii seamuseaza de maimutäria lor maimult decât de arta unui maestru§i Ï '01 resplateste mai voids simai darnic.

Cine nu cunoaste pe oratoraaprigi din parlament isI poatelesne reprezinta pe muzicantiI ne-grii din America gandindu-se laoratorii de respantii. Acelasacelas entusiasm.

Actualul guvern nu s'a temutsi nici odata nu se va teme dediscutiI.

Când discutiile aú un substratde seriositate si de idei, din eleresulta lumina ; când insa discu-tiile nu sunt bazate decat pe va-nitate si altd tinta deck asal-tul nejustificat, ele nu pot pro-

duce deat paguba i injosire,si de sigur tam- nu cu acest gândtrimite In parlamentul eI repre-zentang.

Stringd, puna la presa, oarneniiseriosi i competenti toate discur-surile vorbitorilor indirjitI din par-lament, ce ad fost rostite pàniiacum, i sil vedem ce esenta re-sultä, din aceasta operatie. Dacas'a spus ceva in doe zile, se puteaspune in doe minute.

De ce atunci täta cheltuiala za-darnica si prigubitoare de timpde puteri, and tara asteapta cunerrtbdare reforniele de insana-tosire promise de guvern ?,

dar cui vorbesti acumde asemeni rationarnente ? CeauriiAslani si C. C. Dobrestif \Ted, sun-tan siguri, ca 'de ale, ori dadasalt se isbesc ea gandacii cariiad geamul drept aer ; interesullor insa este si va fi îflCil multavrerne altul decat .al binelui public.

SERVICIUL TELEGRAFIC,AL ROMANIEI LIBERV

22 DeeembreSofia, 22 Decembre.

Majoritatea Parlamen tulm , in fata criselministeriale, a staruit pe langa d. Stain-buloff ca sa mentina calnnetul fara a'l modi-fka dar daca conservatoril, d-nit Stoiloff

Nacevici, vor starui fa demisiunea lor,ei vor fi inlocuiti de aill dol mini§tri ditìmembril partidulul national liberal spre aavea un cabinet omogen.

Azi, principele a refusat sa acorde oaudienta preF;edintdlut AdunAril.

Belgrad, 22 Decembre.Dupa adoptarea proiectulul de constitu-

tie de catre cornitet, regele a rostit un dis-curs in care a declarat ca face pe ,efit par-tidelor respunzAtori de toate actele scupci-nel.

Sefil partidelor fagAduirA atunci vorda toate silintele spre a face sä se votezeproiectril de constitutie.

Deschiderea scupscinel nu se va facemAine, ci numal dupa verificarea alegeri-lor.

(Agentia Haves)

A se vedea ultime stirl pe pag. III-a

D. Ceaur Asian

Nu s'a asezat insa d-lui aeolopentru hataruI i pentru nenorocireaacelei elegante tribune ! S'a asezatpentru ca, are in fata pe miniítil !Privirea in confirm-6 a banch minis-teriale II aduce fel de fel de idol incap, Il infuriaza, Il imboldeste lavorba, i misca pasii spre tribuna

apoi, vai auditorilor !Eg. care 1-am auzit or de eke ori

a tinut vre-o cuventare de la tribunasag din bauca, am retinas incremenit.Nu mal vezusem nici odata asa ceva.Niel odata putusem inchipuica poate sa traiasca pe paraent unorator cu o astfel de logica.

Indatti, ce se aseaza pe band, mi-nisterul reconstituit, d-sa se scoala,cere euventul i incepe pe un glasincet si cam ragusit Cine suntetid-voastra? Ce ai facut d-voastra ?

facut nimic! N'o sh facet1 ni-mic! i de ce n'ati fâcut nimic?

de ce n'o sh facet): nimic ? D-voastrA nu ve intelegetl, d-voastranu o yeti duce mult, d-voastra sun-tetI asa i pe dincolo." Auziti d-v.,imputad unui minister de cate-valuni, ea n'a facut drumuri de fer ae-riene, ea n'a dat drumul stävilarelorca sil curgh duri de lapte si de miere !

Cu ocazia discutiei prorectului deAdresa a vorbit iar. De asta datas'a trecut cu firea. A aretat cil pelanga nedreptate nelogica malare si o incäpatinare de Breton.

N'ati facut nimic ; nu veti facenimie ! Nimic nog ! Niel* o reforma,nici o idee; nimic 1" Si a vorbit petema asta patru ore ! Rebdareade fier a majoritatii atinsese limiteleei, dar d. Aslan sta la tribuna ne-turburat i hotarat a morfiniza petoti. E o placere asta ? Poate !

Altil is,i explicá alt-fel purtarea d-luiCeaur-Aslan.

D-sa a fost o data un conservatorinfocat si a remas conservator da-ea nu me insel pana mai anutrecut. Venind junimistii la putere,d-sa s'a facut d'o data liberal.

In Camara pare a nu tine de niciun partid. D-sa e din minoritate.Nu '1 intrebati mai mult ! Ce fifácut pe d-lui sa, se schimbe astfel?Ce l'o fi facand pe d-lui sa vor-beasea ceea ce vorbeste ?

Sunt in unii oameni dorinti si as-piratiuni mad, une ori hotarâte,alte ori vagi. Aceste dorinte si as-piratiuni crese cu doi-sprezece ani e un interval bunicel,ajung in mintea oraului mal mult decat realizabile. Nu se mteapta decatmomentul psihologic. Momentul vinedui:a parerea omului, dorinteleaspiratiile nu se indeplinese din di-ferite cauze. Atunei se produce oschimbare colosala, o resturnare asusulul in jos si a josului in sus, siomul e in deplina revolta ! N'aredreptate, dar e revoltat !

Ceea ce era alb, e negru ; ceea ceera negrn e alb. Judecata îI pierdedreapta cumpena. Trebue totul rés-turnat ! Nimie nu e bun, nimic nu eposibil. Nimic nimic nimic! In loculiluziilor mad i groase remâne pustiu, nimic, i omul vede i in lumeadin afará tot gol, nirnic ! E un reflectca de lanterna magicA

N'o fi i d. Ceaur-Aslan in ca-zul acesta? View.

In fata bancii ministeriale, in Ca-mera, se afia done' band. In primased liberalii-democraV,in a doua vade d. N. Ceaur-Aslan.Pentru acei cari nu'l ag vezut niciodatá i nici n'ag poate prilejul d'alvedea, dad aci un portret al acestuld.omn, in 1Mil generale. Mic de sta-tura, subtire, ca un orn oprit in des-voltarea lul fizica din eine stie cepricing, face adese ori impresiaca '1 lipseste o vertebra. Capul I I ecam mare in raport cu corpul. Fi-gura palida, nas mie, mustata mica ;per mic i carunt in crestet iar pelânga temple, urechi si ceafa, negru.Par' ea are o cununá de laud negri.Chipul privit in fat& pare turtit prino strasnica cazatura la pament.

In privinta frumusetii nu e nici oruda cu reposatul Adonis. Un sculp-tor antic n'ar gasi nici o trasura, pecare s'o utilizeze. Când se scoala insus pare un licean care ridica dege-tul ca sä se ceara afara. Cand ridei se formeaza in obrajl doua semi-lune cad cu cea de la barbie factrei. Ca sa ve faceti o idee i despreculoarea Mel inchipuiti-ve un ompudrat en cenuse i cu zinober galben.Si cu toate astea e asezat in bancade sub tribuna damelor !

putati., santem pentru a doua oaraintervenirn inteo desbatere

de care am fi dorit sà ne ferim. Suntinsa unele acusatiuni, pe cari de

ele tree de tinta care o vizeazanule putem lasa neridicate fara a abdicade la dreptul, si de la indatorirea cene impune presenta noastra pe a-ceasta banca.

De la deschiderea acestei sesiuniasistam la atacurile cele mai pasio-nate. Nu still dach realitatea faptelor,sag greutatea situatiunei actuale lejustifica. Nu voig fi insa destul de ne-drept ca sa le pun toate pe acelasiplan.

Cand d. Panu, când d. Tache Io-nescu aù atacat, mai violenti in fond,insa mai dulce in forma, am avut in-aintea noastra adversari cari se res-boiag din punctul de vedere al uneldoctrine.

D. Panu viseaza o noua organisaresocia.

14D. Panu, Eù gândesci nu visez.D. ministru al lucritrilor pu-

blice, Al. Marghiloman. Nu amintrebuintat un termen care v'arputea supara. A visa, in sensul acesta,va sit zica, a concepe, a dori cu ar-doare un lucru spre atingerea unuiscop. D. Panu doreste o Dona orga-nizare a societatei. Este drepul d-salede a ataca cum intelege mai bine simai in cadrul actiunei d-sale pe toti a-ceia carI cautA ea incetineze sag chiarsä opreaseä aceastä milcare.

D. Tache Ionescu, el, urmaresteredesteptarea liberalismului pe carefie zis, nimeni nu '1 amenintA. Cânddeci, d Ionescu sare in adjutorulsteagului ce crede In pericol, lovi-turile lui merg la o 0110, : Sfarâma-rea a tot ce in aceasta maioritatepoate contribui la eclipsa lui.

Si unul i altul sunt adversari ;actiunea lor insa nu exclude nicirecunoasterea faptelor, nici respectulintentiunilor noastre.

Dar cand d. D. Bratianu i d.Pallade ne ataca in modul cum 41vezut, atunci d-lor inaugureaza onoua politica, politica ce voig numide parti pris, pentru cil atacuriled-lor nu air' alta justificare de cato d'inainte luata hotarare de a fiabsoluti nedrepti cu nol. (Aplause).

Sunt autorisat, d-nh mei, sa vor-besc astfel prin cele ce ag precesdeschiderea acestel Cameri, i princele ce se urmeaza necontenit j inpresa i aci.

La 24 Martie, cand infatisându-nepentru prima oara in aceasta adu-nare, am mers la d. Bratianu, d-sa'mi-a aruncat in obraz urmatoarelevorbe "V vom impedica de a facechiar i binele".

Vorbele acestea m'ag indreptatitpe mine, orn tênër, sá 'I zic d-salecare are un trecut ma de mare : Nuesti un orn politic ; cad omul politiccare iubeste tara nu impedica penimeni de a face binele". Cand d.Bratianu zice ca va opri de a facechiar binele or-cine ar fi acelaaceasta declaratiune me face sa credea va impedica pe or-eine de a facebindle, fiindea nu este d-lui care sit '1faca. (Aplause).

§i aceasta este lozinca politica pecare ag urmaeo d-lor. Campania careag facut'o atunci, ag urmat'o oconstat cu durere chiar in timpurigrele pentru tara, i o desaversescastazi la tribuna Carnerei !

Nu asi voi sit a mintesc atitudinead-lor in timpurile convulsiunei dinluna lui Martie, deck spre a precisa

D. ministru al lucrarilor pu- cil nu la d. Panu mé gândeam deuna-blice Al. Marghiloman. D-lor de- zi and vorbiam de ea cart prin presa

ADRESA CAMERII($edinta de la 3 Decembre)

Nr. 3:374 ROMANiA. LIBErd.A. Marti', 13 (2:3) Decembre 1

lor aft sufiat asupra foculul, din neso-cotintA, 'mi place si cred : Pasiuneaeste purnrea nesocotitA. (Aplause).

Nu voift respunde la toate ame-nintArile, pe cart ni le-a debitat d.BrAtianu asearit. Taunt imbelle sineietu I Cad. and d. BrAtianu nespune eit nu am furat incA, pentru cAnu am avut vreme, si co-piii s'ar scula sA protesteZe pentrunoi ! Nu este pe acea stA bancft unulcare sit nu fie gata a se cobori de laputere fitrA regret cum s'a urcat Mràrivna dar care sA nú poatA esclama euinhndrie, ca conventionalul Lakanal :

7/ MÖ due, nimie pe mfina, nimic inbuzunar ! (A.plause).

CAnd d. D. &Warm ne chemaunit' dupe ali, ractiune, colectivistl,negtutAtori de bani i altele, ce im-portit d-lui epitetele ?

Cu epitete se vor adeveri sterili-to tea satt iricapacitatea noastrit, sagvorn proba nol fecunditatea si .des-toinicia noastrit. In tot easul, tot emal bine sA fie cine-va negutAtor debani de cat negutAtor de vorbe.(Aplauae).

Negutatorie de vorbe ni se facedestnlit in presA i aci de eel celputin incoace pentru ca sit Stittcit ea nu cere Ilia trudit, niel sacri-ficil. (Aplause).

Cfind ne mai acusatt cA visAm jus-titie de clasa I si de clasa II, dupeboieri sail sAtenl, pentru ca in do-rinta noastril 'de, a face posibila oreformA de multi eerutA, nu de totiacceptatA, arn voit sA Mergem trep-tat cu inamovibilitatea, nu inèdreptAtiti care sit vé amintesc di depatru ani incoace nu v'arn vézut it7litturi en noi cerênd ceva pentrujUstipe ?

mal acUsatt de alte do-rinte vage cApitanate, corporatil, earlniel aduse rin saint In proiectekcampaniel i pe carl denaturatfait e le cunoaste, cine nu vede cllipsindn-vé acusatival serioase deearl' sit v 1egaÇ, inventatl. Or,d-nil mei, aCeasta nu e negutatoriede vorbe (Aplause).

Dar ce stt mal Insist aspra unor'aeusatiuni de felul acesta earl suntfUribunde in forma, dar anodine înfond !

'Nu pot insA sA tree peste douéafirMatiuni cart s'ag fAcut i pe cartsunt dator BA le relevez Nu o sitam mare ostenealA pentru a faceelasificatiunea acestor douit afirma-:tiuni ; pentru eA, le gAsese in aceeasiordine expuse si de d. BrAtianu i.de urmasul c:Lsale. Se pare cA d.'Pallade simtind la:Cline in .cele spnsede 'd. BrAtianu a gAsit de euviinO,sd '1 completeze ! Si unul i altulaú inceput pentru cA este o temA,lesne de exploatat aceasta, i asnpracAreea se vor gAsi tot-d'a-una efitevaaplause rAtAcite ag inceput a-mAnduoi prin variatiuni asupra res-coala téranilor.

tii ce vortiA ia scApat d-tiCe a-dineaori, d-le Pallade ? Mé desfideamde meinoriemea i m'am dus de amcules notele stenografilor.

Ei bine, d-ta ai aVut curagiul, d-lePallade, aicea îñ fata Parlamentului,in fata Orel, sA proclaml ct ostasulcare si-a f(cut datoria are pe cugetul

ese omoritor ! Pentru Dumne-zeg, spuneti el suntem nol vinovatt,

pe nol la ori-ce réspunderevé place ; dar vino aci, (1.7le Pallade,

mArturiseste cit al pécAtuit Inain-tea soldatulul care si-a lAcut datoria(Aplause).

D. G. Pallade. E orn i aeela.D. ministru al lueririlor pu-

hike, Al. Marghiloman. Mergimergi iute, d-le Pallade , i tergevorbele ce al zis i te pleaca au pa-laria phnA jos inaintea soldatulu care

stat neelintitlD. G. Pallade. Nu sterg nimie; nu

putep sterge din inima Orel aceastacredit*.

D. ministru al luerArilor Pa-Mice, Al. Marghiloman. D-le Pal-lade ! Dac ,. voestl sA asculti de unprieten care te cunoaste de multearnia ai artitat ceva stirnit. mé credecA flU vel fi unul din punctele peearl sh se razime aapiratiunile tine-

d ni, nn veT putea realisa anabitiu-mat legitima de a pune Tama peíriflìt On A nu v el fi invétat a re-

cunoa§te ce este máret in actulsoldatului, care '.9,4 calcA pe inimitspre a asculta de ordinul ce primeSte!

Soldatul eare facut datorianu este un omoritor I

Warn incins puOn ; mé iertati ,d-nil mei, cit de cateori stint pusasupra acestul punct, e in mine unsange cald care sA réscoalA si caremé faee sit uit cA'mi e irnpusA o re-Onere. SA mé credetl di de 'multeori sufer de aceastit constringere dea nu protesta in fata nedreptittilorcand se zie ai se eomit.

Aaj dori deci sit ajung faxit tran-sitiun; pentru el nu fac niel discurs,niel nu recurg la artificicle oratorice;...m'am gitsit tarit de a vorbi. Marturi'ml sunt colegil mel ea nicl gfind nuaveam de a interveni.

don sA tratez un al ,doileapunct in cari sunt d-nii BrAtianuPallade de adiincit nedreptate i euguvernul i on aceastA CamerA.

-Cand d. D. BrAtianu zicea. asearit:«Camera aceastit conservatoare a fostaleasa de prefectii d-lui Carp," 'mlspunea cit ,aceastA era ling din buta-dele eu earl suntern deprinsl dinpartea d-sale ; treacA i de la nol a-ceasta aeusatiune subliniatA de Ca-mera prin eitte-va surisurl ironice,fait alte peotestatiuni !

Dar cand. gAsese aceiasi frasA, reedi-tatA, invéluitA ea formit, deci i malperieuloas in proiectul minoritAtei :

Nu Mai putin i corpul electorals'a resimtit adfine de aceastA stareanormalti, ast-fel cA cu greit va fiParlamentultii sA fie tot-d'auna ecoulAdevératelor trebuinte ale,térel."

voe, d-le Pallack, sit facin numele maioritittel acestel Ca-mere o protestare solemn& (Aplause.)D. Pallade are cusurul eh recurgecAte o-datA la iniagiile biblice ; sAiml permit& attmci pe acelasl lim-bagia familiar sit i le complectezspre edifiCarCa tutulor. À1 comparat;fitrA multa jasteta de .altmintrelea,daca vorbiM literatnrA, alegerile dinurma cu corabia lul Noe, in cared. Carp, (nu stim peutrn ce d-sa,cAd nu e presedinte al consiliului).a inchis toate vietuitoarele pe cartvrea sit le scape din deluvitil alege-rilor. Ai mers cu odisea acelel co-rábil pana la eairea porumbeilordintr'ensa. Iml yeti da voe sA mo-dernisez nitel legenda arcel lui Noe.

Noe a pus in corabia sa un speci-men din toate vietuirile ; in corabiasa electoralA d. Carp catA si. el sA ficules eke un specimen de toate lo-

poate el nicl, Tutova n'afost lAsatA d'o part% (Ilaritate):

D. G. Pallade : TeD. ministra al lacrarilor pu-

hike, Al. Marghiloman intre a-cele vietuitoare, mal continua biblia,aù fost unele pe cari vechiul testa-ment le numia impure, alte mai pure.Mild i ajuns la muntele Ararat, sicând s'a inseninat cerul, cand a in-ceput sA se aline agitatiunea deluvi-ului electoral, am zice nol. Noe adesehis corabia si a dat drumu in-Mitt imeia din vietuitoarele aripatecare s'ag zis impure : aceea nu s'aintors indArAt ; 1m1 e teamA cA vafi fost din Berlad. (Aplause, ilari-tate).

Numal pe urmit a dat drumul u-neia din vietuitoarele mal pure, po-rumbelul, care recunoscittor pentruaditpostul ce primise in corabie pe4impurI grele, s'a 1ntors cu ramurade máslin, simbolul impacAciunel.

Nu end ea niel d. Ghrisenghi, nield. Mielescu sA fi

D. G. Pallade : Fac apel la d-tasa spui dacit ea m'am ales acolo cu a-jutorul administratiunel ?

D. ministro al lacritrilor pu-blice, Al. Margiloman ? Al vorbitin mod familiar, d-le Pallade, de cenu mA 1a1 sa vorbese i eft in ace-lavI sens ea d-ta.

D-ta et1 acela care reclaml drep-tate ? DA pildit atunci Camerel si nuspune de la tribunA luerurl pe carein forul interior al d-tale le stii eAnu sunt.

Mi-am Pallade, sA fac sieg us de rerniniscente literare camarahaice dar earl nu sunt mat ma-litioase de elk ale d-voastrè ; dealtmintrelea nu stint eg care sA'rnipermit ìt afirrn cA d-ta saa orl-care

deputat s'a ales eu ajutorul admi-nistratiunei. ! Vé arAtarn numai cumpildele biblice se pot intoarce fAritmulti% réutate in contra autorilor lor.

DacA dar nu suntett d-voastrit pa-sArea aceea,testamentul vechig ziceCorbul; care nu s'a ma1 intors triarcA, nu vé supèratt ; citeI nesupa -rându-vé se va proba cA sunte(1 indreptul d-voastrit ; (ilaritate) dar IA-sap eel putin porumbeii earl s'ag in-tors aa, se mândreascit en credintalor i sA se inapoieze aducênd ra-mura de maslin.

RaMura . de maslin totdeuna a sem-nificat pacea alianta... (lntreruperlpe banca din dreapta tribunel).

Colegil nostril dnpe acea bane&tin a-mi completa imaginea reamin-tind pan& i cacofonia ce eata s.existe in eorabia lui Noe ! (aratAbanca opositiunel. Ilaritate).

In definitiv, d-ra Mel, ea sit ré-man tot la aditpostui precedentelor,mé voig autorisa de o formulit pecare a dat-o aci d. Kogalniceanupe care o gitsese plinA de miez.

SA spun acum al acestel scurteeuvêntAri care este lungul inteles."

Intelesul, d-lor, e urmittorul : Orde eke orl in aceasta Camera vetlvoi sit faceti opera seribasit, yeti gasio maioritate compactA, o maioritatein care nu e o diSciplina i nici nutrebue sA fie ; o maioritate compus&din oameni aleI din liberul sufragiii.al alegétorilor i pe cari 6l unestenumat o comunA gandire, aceea dea asigura, ehiar cu sacrificiul perse-nalitatilor lor, chiar. Cat oarecare stir-bire a amorulu br propia, un par-tid de guvernAmênt care sit poatitda Orel reforrnele pe cari le cererepaosul la care aspirA. (Aplause).Aceastit maioritate nu trituratA, nuaruncatA in calapod, aceastit maiori-tate poate AA Se stititme ; sA 041'MA ea dacA se va sfitrama, aceastava fi pe disentimente de Prineipii a-danci, niel odatit ins& pe cestiunl depersoane, or cat atl eauta sA le sew-

Mal zic ceva. De cate ori vet1 voisA discutatl pe térémul fecund alproiectelor de legi, al discutiunilororganice, chiar cu nedreptate, vé vomréspunde ; i pe acest térêm stmtemsigurl eh ne vom mntIni i cu dPang, ii cu d. NAdejde i eu d. Ta-che Ionescu.

Dar de ate ori yeti voi sA con-tinuati lupta sterilh a acuzatiunilorpersonalegisi nedrepte, cred cit cu mine,cel mal tênér din Cabinet, s'a- incheiatseria réspunsurilor. (Aplause).

CRONICA ZILE1Locotenentul Galben, Nicolae, din real-

mentul 8 linie, s'a trecut in positie dedisponibilitate pe timp de 6 hint pentrupurtare rea din obiclnuinta.

Adrninistratorul clam II, Botez Anton,din regimentulL 12 dorobantf, s'a sters dincontroalele armatel cu pierderea graduluiea unul ee prin sentinta Nr. 238, pronun-tatii asupra'T de consiliul de resbel al cor-pulul III de- armatA i rémash definitiva, afost condamnat la 3 hunt inchisoare ai des-tituire pentru faptul de lipsa ilegala de lacorp i furt de bent al Statulul.

D. I. 13otez, actual ajutor al ocolulul Si-rate, judetul Bead se destitue din postalce ocupa, pentru ca a deslipit spre a tra-fica timbre mobile aplicate pre diferite acteale judecAtoriel.

D. M. B. Cantacuzino, licentiat in dreptde la facultatea din Paris, actual jade-cator de instructiune la tribunalul last,este numit presedinte al sectiel acelni tri-bunal, in local vacant.

D. Ioan 4atafirescu, actul ajutor de grefala tribunalul lalotnita este numit grefier laacel tribunal in local vacant.

Vineri, 9 ale luneT curente la orele 21/2dupe amiazi, M. S. Regele insotit de adju-tantul de serviciú, a mers de a visitatAtheneul roman:

La sosire, Majestatea Sa a fost întin-pinatà de d. I). Esarcu, vice-preeedinte alAtheneului, ai de d. architect Galeron dupeale carat planurl s'a ridieat aceasta ma-reata constructiune ee contribue la infru-musetarea Capitalel.

Majestatea Sa, dupe ce visita cu de awe-nuntul acest edificia, inultumi d-lor Esarcu

Galeron de neobosita staruinta ce aapus pentru ridicarea acestul asezament,menit a se culiva inteensul frumoaselearte, ai Se intoarse la orele 4 la Paint.

Sergentii bacalaureati Slav escu Malin, dinregitnentul 2 linie, i Suciu Aureliu, ain re-gitnentul 1 genia, depunend cu succes exa-menul certa ai indeplinind i celelalte con-diiiinT eerute de legea de inaintare in ar-meta, s'ad ¡minter la gradul de sub-leco-tent in reserva, in arma intanteriel, insu-mandu-se, la corpul lI de armata.

D-nil Grigorie Berea i 0eorge F. lo-nescu sunt numitT comismi at guvernululpe langa case de credit agricol din jade-tul Teleornian, in locul d-lor P. Danielescu

Ghita Stoieneacu, demisionati.

Exc. Sa domnul ili yovitch, atinistrul ple-nipotentiar al Serbiei, iptorcendu-se la pos-tal sari, a reluat directiunea Legatiunetregale.

CO RPURILE LEW UITOA RE(S):SIUNE ORDINARA)

Carnera$edin(a de la 10 Deeembre.

Sedinta se deschide la ora 1, sub pre-zidentia d-lui L. Catargiu.

Se acorda un congedia de trel zile d-laTGeorge Em. Lahovary.

D. C. C. Dobrescu propane ea sit seamAne venzarea in corp intreg a moaii-lor Statulul. Camera admite urgenta.

Se procede la votarea creditului de40,000 lel ceruti de rninistrul afacerilorstreine. Creditul este votat prin 80 voturTcontra 14.

La ordinea zileT indigenatele ai pen-siunile.

senatulD. G. Mitrzeson aminteste ea aunt 40

de zile deicand Corpurile legiuitoare stintintrunite ei Senatnl pana azT n'a:primit4indeliberarea sa din partea guvernulul Melun proieet de lege din acelea de reformepe carT le indica Mesagiul ca pregatitespre a fi aduse in deshaterea Corpurilorlegiuitoare.

D. T. Rosetti, primul-ministru, spunecit Cabinetul din imprejurari independentede vointa sa a trebuit sa intarzie infatiaa-rea proiectelor ce a pregatit.

Primul-ministru respinge imputarile d-luiMerzescu, i adaoga ca Cabinetul cu nouilminiatri a trebuit sa real in desbaterein studid toate proiectele de lee, car!' nuvor intarzia a fi presintate Corpurilor le-giuitoare. Guvernul va imparti in doneproiectele, i pe cand Camera va discutalegile financiare, Senatul se va ocupa culegea asupra organizarel magistraturil.

Septemana viitoare, Parlamentul va in-tra in starea sa normalä guvernul vaalimenta desbaterile sale cu legt trebuin-cioase i folositoare. (Aplause).

D. M. Game, in fata nenorocireT intam-plate ea arderea tribunalului din Braila,cere a se lua mésurl pentru apérarea peviitor a arhivelor judecatoreati.

Guvernu ia act.D. Ianov aminteste ca Senatul in 1879

a fault o propunere spre a se ridica unmonument in Capital& , intru amintireafaptelor glorioasela vitejei noastrit armatein résboiul din 1887. D-sa reinoieste a-ceastA propunere i cere a e1grabnicarealizare. (Aplause).

Propunerea se trimete la sectiuni.Recunoaaterea calitatel de cetateadA ro-

man d-lui Aurel Babe§ se primeste inunanimitate (Aplause).

Imparnantenirea d-lui R. Tufii, cofetardin laal, se voteaza cu mare majoritate.

edinta se ridicli la 4 ore

CESTIUNEA PLANTAT IUNILOR

Mat inainte, pastorit erad eel mail nem-pacati inamicl aI padurilor din regiuneamuntoasa. Pentru a da ma! multa esten-siune päaunilor, in niate timpurl eland lem-nul n'avea niel o valoare la munte el nucrutat nict un mijloc spre a ajunge s lar-geasca loiturile de pasnne in detrimentalpadurel. Focal era ausiliarul lor eel matputernic pentru ajungerea acestuT scop.Mai tarzio, cand letnnele ad inceput a a-vea oare-care valoare, esploatatiunile ne-potrivite cu natura speciilor de arborT, cunature climel ai a terenulut, aa venit sàcompleteze opera inceputa de pastorl prinfoc. Acestor devastatiuni se datoreste sta-rea torentialti a mat tuturor riurilor ce is-voräse din creeri Carpatilor ai traverseazaintinsele noastre cAffipil, inainte de a a-junge sa se verse in Dunare.

In basinul de formatiune al acestor riurt,terenul find mobil si deleiabil, apele deploaie ai de zapada neflind impedecate denimica se scurg ea furie In jos, surpandpamantul i Wand eu ele o cantitate enor-ma de norm)] ai bolovani, Din fericire co-

dul silvic, promulgat in 1882, a pus capAtvandalismulul ce se introdusese in esploa-tatiunea padurilor de munte.

Prin obligatiunea impusti proprietarilorde plidurT supuse regimuluT silvic, de a nuesploata de cat conform unul amenagia-meat, WA a compromite starea paduroasit,s'a pus stavilä intinderel Oulu!, se impede-ca forinatinuea de nol torenti, dar negresitca nu se sting pria aceasta eel deja esis-tentl.

Ca sa stingem pe aceoia este neapArattrebuincios sA tacem sA inceteze 1,auselecare ea provocat formatiunea lor. Pe langalucrarile de arta, ce vor trebui esecutateIn regiunea muntoasa pentru a potolil to-rentil, duptt cum se face ai in alte teri,plantatiunile sunt indispensabile pentrufixa terenul i pentru a evita noel erosiuni.Padurile sum marele regulator al regimululapelor.

Pena acum nu s'ail luat mama specialepentru potolirea torentilor prin planttaiuni ;s'a pus insa prin codul silvic in make a..aentilor un mijloe puternic de a impedecalAtirea obigandtel a indica , earssunt padurile ce trebuese supuse regimulutsilvic.

Rénittne viitoruluT sarcina de a trece dela mijloacele preventive la cele curative, dea facè plantatiunT, ocoló ,unde, necesitateale impune. Pentru aceasta negreait eatrebuese mijloace de care ..tara nu dispuneanal .

Mara de regiunea inuntilor, ma1 suntlase ei alte terenuri de impadurit sicare ati atras mal malt atergiunea Minis-terulat agriculturel. Nu vom vorbi de impa-durirea poenilor prin plantatiunl. Acesteaintra vor intra din ce in ce mat multintre luerarile obicinuite ale cultureT padu-rilor.

Sunt insa pe marginea DunäreT, eu deo-sebire in judetele Dolj i Romanati, Man-dela marT de nisipurl mobile, care nu nu-mat ca astaz1 sunt improductive dar ame-ninta a copleai campiile cultivate ai vetre-le statelor, cum este spre esemplu la Chi-percent i aiurea. Pericolul in unele din a-eeste localitätT este destal de iminent ei fa-ce din fixarea nisipurilor prin plantatiunT,una din cele mal importante cestiuni deactualitate.

Nisipurile de call vorbim sunt nisupurlformate din graunte foarte fine, In carI sedistinge la microscop eu multit inlesnirequartiul si mica. Ventul le spulbera or deate orT bate mat violent vara in timpulsecetelor, cand este uscat, ai le transportadint'un loc intealtul, formand dealurt lianala 16 metri inaltime. Aceste dealurT aamulta asemanare eu dunele ce se formeazipe litoralul francez al Oceanultil Atlantic,ei in starea actuala aunt improductive ca

dunele. Sa nu credern insa ca daca ac.tualmente pe ele nu create Mel un fir deiarba, cauza ar fi sterilitatea lor.

Nu. Adeverata eau* care impedica crea-terea or caret plante in mod spontaned,este mobilitatea suprafete1 lor necontenitmiscata i schimbata de venturT.

Dupa analisele ce am facet la Statiuneaagronomkd de la Ferestrea iatrt care estecompositiunea nisipulul de la CiupercenlPiscu-Tunari din Dolj.Apd higroscopicaMateril oganicePeroxid de fer, de manganes

ai de . . . . 3,023Calce (var)MagnesieSodaPotasaAcid sulfuric

fosforic, carbonic

0 430 la sulA.

2,1100,6400,1850,220

0,1471,590

PArtt nesolubile (silice) . 91,900100,245

Vedem dar cA aceste nisipuri se potconsidera ea foarte bogate in materiileminerale cele mat importante ce servescde hranit plantelor ca : potasa, calcea, a-cidul fosforic : le liesesce .numat materiaorganica i prin . urmare i azotul spre afi de o fertilitate remarcabila. In adevarvegetatiunea dimprejur, pe nisipurl de a-ceiaal compositiune mineralogica, mug fixateprin plante ierboase, denota o fertilitatedestul de mare.

S'ar [Area ea ne am abatut de la su-biectul nostru, descriind nisipurile, aceastaInsa o facem pentru a precise maT binecele ce urmeaza ; pentru a ne putea pro-nunta mal in cunoseinta de must{ asupraspeciilor color mal potrivite pentru planta-tiunile destinate a fixa nisipurile shark-toare.

Intinderea nisipurilor sburatoare in ja-detele Dolj ai Romanati se estimeaza camla 20,000 hectare, din care numaT Statulare peste 5,000 hectare.

Dupa cate scim cel d'intal care s'a ocupatde .fixarea lor prin plantatiunI a fort prin.eipele Alexandra Stirbel pe o proprietate asa din Dolj (Patulele). Specie aleasa pen-tra acest scop a fost salefunul, i eraa mo-tive destul de puternice pentru aceasta. Inadever , salcamul, de ai este o planta exo-tica, insA este destul de respandita princomunele de pe marginea Dullard ai sevedea ca prospera admirabil ei in locurilenisipoase. Nu se putea gasi alta planta,care sA creaser,. cu mat multA vigoare (2

chiar 3 metri pe an) in primil ant siprin urmare care sit ajunga mid curandpune un obstacol actiuneT vénturilor vio-lente asupra miscaret nisipurilor.

Ministerul agriculture!, preocupat eu drepteuvent de perieolul ce resulta din eaten-

M iiT, 13 (25) Deeembre 1888

tìea nisipurilor sburatoare pe unele dinoprietatile statuluT din Do lj, a decis in

884, fixarea lor prin plantatiunt.Ca plantA s'a ales tot saleamul. In aeest

seop chiar in primAvara anulid 1884 s'a La comuna BrAdetu, in seara de 26infiint at in judetul Dolj la comuna Noembre, tu case primarulut acestel co-Tunari o pepiniere de saicanit, prunl i mune a luat foe :amp i, voind a o stinge,duzl, in intindere de 3 hectare ei alta I (mid a sArit tt supra sa, a sotiel sale ei aCiupereent in intindere de 4 hectare. duce copil ; ast- tel eit o iatä, ca de 12 ant,

lii aceiael prirnAvaril s'au cuinperat put a dim zi a ei incelat din viatA ; iar ce-de salcâtul de la 1oeuìtor i s'att plantat altt se one gree ranitt.cam 5 pogoane ea inceput. Toamna s'adat o mat mare intindere platitatiunilor cuput viguroeT will din pepiniera

Distanta intro Plante este dede 2,50 metre :; ei chiar 4 metre

Ain avut oeasiunea sA vizitez in 18i46,plantatiunile titeute pen& tatunel ; ele ereatviguroase ei fixae bine nisipurile sburtt-toare, pe cart s'ad facut. Nu existA [netun motiv. care ise, ne indreptateaseilerede ea ele nu vor prospera ei in viitor,peat la o etate oare-care, de oare-ce sal-cinit isolatt- mat batrani ce se gtisesc pela comunele d'imprejur tot in teren nisi-pos aunt in bun& stare.

Naete intrebarea, dacti saletimil In ma-siv se vor mentine in stare bunk dad. elvor putea forma *hut durabile, trebuesin considerain ea specie permanenta, saetrebue sa 'T consideram faunal ea specietransitorie spre a putea introduce sub aco-perieul lor alte specit indigene, durabile. Inaeest din urinA eas negreeit ea trebue stkvedem care taint speciile cele mat neme-rite pentru a fi introduse.

Ca silLputem respund e la cestiune esteneaparat de lipsa sa vedem care stint exi-gentele saleftmulut in eeia ce priveete so- Azi, la ordinea zilel in Cameralot si luniina. mat multe interpelari, dintre cari una

Din toate sludiile ['acute pane acum a- d-lut Nadejde asupra grevel de lasupra saleiTinulut resulta cum cA luT lttrehue un pament begat. Nisipurile noastre drumurile de fer, i mat multe pro-dupt cum am aretat, sunt destul de bo- ecte financiare printre cart si cel re-gate in materit minerale, profunde i lativ la retragerea a 26,000,000 depriese saletunulut. latil dar o conditiune bilete ipotecare.tavorabil& ereeteret lor.

Intru eAt priveete exigenta saleamulut inlumina, ea mat toate plantele exotiee eleste de un temperament foarte robust ; eaconsecinta naturalA aeoperieul sad estemlab. Saletimul se usuelk repede cand estedominat ; tut nu 'I place umbra. Tempe-ramentul unel plante, dupa cum am avutoeasiunea st ariltAin in coloanele acestelreviste, ne permite sa intrevedem in catvace va deveni un masiv paduros, chiar candesperientele direete ne lipsesc cum este ca-sul eu saletimul. Nu numal la not, dar nietin alte tea nu se gasese mesive marltrAne numal de sale:Anil asnpra carora ease fi facut studit.

ROMANIA LIBERA Nr. 3374 3

CRIME DELICTE ACCIDENTE

.A..rerets

4

u .

Lunt, 5 Decembre curent, ati luat foe ca-sele ei grajdul comerciantulut Vasile Con-stantineseu din oraeul CAmpu-Lung, eau-sand pagulet de 9.000 let ; acest foe s'acomunieat ei la casele d-lut I. Marinescu,earl ae ars cu toate dependintele i easeled-lut N. Moraru. Totalul pagubelor se ureala 16.000

Concursul dat de ortieent ei de trupelegarnisonel ae adus mart foloase in locali-zarla fooulat.

MAI NOUProectul de lege pEntru toemelele

agricole a fost iscalit de consilhil deministrit; el va fi presintat mftine Ca-merit.

Cea mat veche plantatinne in masiv eeeunoascem in tara noastra este cea fAcutaacum 18 ant de catre d. P. S. Aurelian,la ecoala de agricaltura de la Ferestredea ne poate da indicatiunt pretioase asu-pra moduluT cum se cowporta salcamul inmasiv. In primit anl vegetatiunea lor alost foarte viguroasa, indatit ee s'a eon-stituit masivul erescerea saleamilor a per-dut din an in vigoare : o linnurire foartes'a impus spre a salve masivul de peire.Saleamil de pe marginea acestul masivtare ail avut mal multa lumina, care aaavut spatiul necesar pentru desvoltarea co-roanet, at un diametru de doua ei de treloil mat mare de cat eel din masiv. Nuputem admite ea solul sii fie cause in-trAret unor salcarnt din masiv In deperi-eiune, de oarece el este acelaet pe totdomenul ecoaleT ; nu poate 11 altii calls&decat starea de masiv, care nu convinetemperamentulut robust al saleamulul.

Saleamul in mod natural nu se repro-duce din sementa in clime Europe, el insavlastAreete (drageoneaza) abondent in urmateierel.

Remene ea viitorul sit decide dace ineasul cand s'ar exploata tinere in crangsimplu padurile formate prin plantatil desaleami pe nisipurt, se vor putea perpetuadupe cum se face cu padurile de stejar,earpin etc.

Asupra acestut din urtnit punt domnindOne acuma cea mat mare incertitudine,iar pe de alt& parte continuarea planta0u-net nisipurilor din dunele noastre pe osnit eat mat IntinsA, fiind imperios recla-meat de circumstante, credem eft ar fi binesa se studieze cestiunea din vreme spre ase vedea daca nu ar fi mat avantagiospentru viitor de a se planta un amestec despecil indigene de odata cu saleamul, sadprintre el, mal in urmie

Saletunnl cu creeterea lui viguroasti inprimil anl nu numat ca fixeazil repede ni-sipurile, dar ar da tinerelor plante de altespecil un adapost folositor. Pinul silvestruei toate speciile prinse ce cresc in paduriledin apropiere s'ar putea planta cu folosprintre salami spre a forma paduri eu vii-tor. Este bine inteles a dintré speciile fo-ioase nu se pot alege de cat acelea carenu ad preferinte speciale pentru un terensad altul; escluzendu-se cu destivereire celecare reclamA un sol i conditiunt cu totulspeciaIe. Aea s. e. MIA indoiala eA s'arface o mare eroare daca s'ar incerca in-troducerea stejarulul pedunculat pe nisi-purl, de oare ce se *tie ca el nu reueeetede cat in terenurile argiloase fertile ei fresce.

In resumat parerile noastre in cestiuneaatat de importanta a fixarel nisipurilor sbu-ratoare prin plantatiune este el saleamulconvine mat mutt ca specie transitoriespre a permite sub el instalarea altor spe-cit ce pot forma padurt permanente.

V. Carnu-Munteanu.

Jol la 7 ore M. S. Regele intru-neste la pranz pe d-nit ministritbiurourile Camerit i Senatulul,preuna en cornitetele de rëspuns laAdresii.

Ministrul Rusiet amanase in eel dinmina moment plecarea sa; d. i d-naHitrovo ne-aA 01.184 numal aseartipentru Petersburg prin Viena.

Absenta ministrulul va fi de trelséptamâni, iar a d-net Hitrovo 6 lunt.

C.OPCu fulgerul de ieri a plecat d-nu

Arthur Green ducendu-se la Tanger(Maroc), unde fratele d-sale este mi-nistru resident al Angliel.

Reportajul in unele din gazetelenoastre.

Un mic ziar francez din Capitala(nu'l vom juca renghiu eitam)face descriptiunea seratel d-nei C...cu un lux de detaliu care mergepang la deslusirea toaletel ce fiecared-na purta. Din cele 25 sail. 30de nume ce citeazii, 20 niel ea segasiau acolo : lunele chiar din elan-tuitoare se° afia la Viena.

Trebue st adaugam ea de cate ortzisul ziar are vre-o informatiune ve-ridicit ea este imprumutatä de la notfara, bine inteles, indicatiunea pro-venintet.

Comitetul alergarilOr s'a Intrunitasearit pentru fixarea programulul cur-selor de primavara. E probabil ca seva forma un meeting de trel zile,in care se va face o larga, parte cur-selor de ofiterl.

Vom publica programul la primaocaziune.

(-JAD

Dact, trebue st credem darea deseamit a jurnalelor colectiviste,Fleva inaintea juratilor ar fi afirmatca un comandant de trupe ar fiprimit ordinul sä spanzure pe unt6ran de porn pentru ea sa dea pilda

ClInd d. Fleva îi face o arma deatac din orce raportaj nesocotit care't vine pe la ureche, d-sa nu esteom sä nu ducti in parlament un or-din infam ea cel de care este vorba.

Credem, spre onoarea d-lul Fleva,cit d-sa va desminti euvintul acestace i se atribue, or ea va provocain 24 de ore o desbatere public&asupra acestul punct.

Asteptam, i credem et% tot' oame-nil cinstitt .asteapta, limpezirea lu-crulul.

Ce minune ne rezervag timpu-rile !

Voinfa Nationald lanseaza candida-tura d-lut Petre Gradisteanu ea can-

didat al opozifid la viitoarea alegereSenat din Praliova.

LAtko

Trenul Brailit a sosit ieri diniinea-lâ 5 ore intarziere din causa de-raierit unel locomotive de la un trende inarfa, in tata statiunit lanca.

Din margaritarele Nafiunii : era.,despre proeete, d. Germani, a caretcompetititt financiara e foarte du-bioasa , .asteapta traducerile dinnealteitte ale d-lut Carp, hahamul

guvernulut, spre a le presinta inurma ca proecte de reform& pe

biroul parlamentulthDupe stil, ne-am prinde ca vene-

rabilul a tinut condeiul ; dupe sen-sul criticel, te-al mira sit nu fie d.Buescu, afar& de nu ne gäsim infata unel colaboratiuul a amfindu-rora

Afläin ea, in locul Amu vacant lacolegiul I de Dambovita, prin demi-sionare din Senat a d-lui gen. VIA-descu, I1 va pune candidatura d.colonel N. Savovict-Baranga, mareproprietar in acel judet.

Consiliul de rivizie a respins re-cursul capitanulul Stanciuleseu, carerem6ne ast-fel sub pedeapsa data lutde eatre tribunalal militar.

IerI s'a oficiat in templul coralisraelit de aci easatoria gingasei(I-rare Jenny Jacobson cu d. Bern-hart Lichtenthal.--Uram fericirt ti-nerel perechi.

czAD

In viitorul sétl numér literarEpoca va publiea o frumoasa re-vista politica i umoristica a anului1888 datoritli penel gentilulut croni-car Canal.

Cele mat principale scene vor fiilustrate de Jiquidi.

Aflarn ca. In decursul acestel luthva apare aid o foaie literara in limbagermana intitulata Das literarischeDacien" care are de scop a face eu-noseute j publiculul din streinatateliteratura noastra popular& i uneledin lucrarile mat principale ale au-torilor români. Redactorul acestel re-viste este cunoscutul autor al tSil-huetelor tigänesti" ce a aparut acumdol ant la Cernautt, d. O. Neutschotz.

Numeril procsimi vor eontinea :biografia cu portret si efite-va poesilale regretatel d-soare Iulia Ilasdet,poesil de ale poetulut Eminescude d-na M. Poni, nuvele de d-na M.Kremnitz si de d. de la Vrancea,povestt de d-nu Ar. Densusan, pase-rile en legendele lor de d. Fl. Marian,fanariotil de d. A. D. Xenopol, etc.

Mai mult1 dintre fostii functionarinevoit1 a demisiona, pull in dispo-nibilitate i inlocuitt dupa timpurlfart niel un motiv, ingrijeatt de sortace li s'a creat, ea unit ce nu ail nielstagiul nici etatea aspre a putea be-neficia de dreptul la pensiune, s'adintrunit Dumineca 11123 curent inunul din saloanele hotelulut Enciu-lescu, i In urma mat multor discuti-unt urmate timp de trel ore, at alesun comitet deocamdata de saptemembri compus din d-nh Sc. Orescu,C. S. Marcovici, Danielopolu. Boni-faciu Florescu, Gr. C. Manu, Al. Ma-cedeski i Mircea Dumitriade, eu In-sarcinarea de a redijea un memoritlpe care sä'l supuna apot aprobarelunel adunart generale publice ce incurând se va convoca.

Pe cat am aflat, din disoutiunile ur-mate eludanduse de la inceput dectitre tott politica, s'a tratat in speci-al despre soarta functionarilor in ge-nere, despre legea pensiunilor, eu-mululut, si despre streinil cart ocup&pe nedrept functiunt in Stat.

Ultime Depe0 TelegraficeALE ,ROMANIEI LIBEILL

24 DeecmbreParis, 23 Decembre.

CirculA §tirea ca d. Rude, deputat alSenet, a murit. Generalul Boulanger ar Tratal Vinleol, se atilt de venzare la d-nu Lpuns atunel candidature sa in departamen- Popp, strada Mum], Nr. t i Poloni Nr. 87tul Senel. precum i la llbrAriilo principals.

Bruxelles, 23 Deeembre.

Regele Belgilor a primit o depesA careconfirmA etirile relitive la Stanley.

Roma, 23 Deeembre.

Popolo roriano confirmA dernisiunea d-lulMagliani, ministru de finante.

Roma, 23 Deeembre.

Camera, intr.() eedintii extraordinari, avotat prin scrutin secret en 172 voturl con-tra 35 proiectul de lege relativ la m&surilemilitare si maritime ei cu 175 voturl con-tra 32 proiectul de lege privitor la mAsu.rile militare pe drumurile de fler; ea s'aamanat In urine pane la 15 lanuarie.

(Agenfia Have&

A RTE TEAT RE.** Sala Orfeti. \Tined 16 Deeembre,

societatea internationalA a chelnitrilor dinCapital& va da o serat& teatrala ei dan-sate in folosul colegilor same!.

Teatrul National, Sodetatea dra-matiod. Marti 13 Decembre se va jucapiesa AvArul comedie In 5 acte de d.Molière.

Orchestra la 76/, ---- Cortina la 8 oreprecise.

Repertoriul lunil eurente. Piese noutPascal Fargeau, drama, reveillon,comedie.

Teatru Dacia, Joul la 16 De-cembre 1888, reprezentatie extraordinaradata in beneficiu d-nel Maria lonescu seva juca piesa Lumpatius vagabondus,satt Sfilrsitul lumel, opereta In 4 acte.** Sala Bailor Eforiel, (Bulevardul Eli-sabeta). Sambilta 17 Decembre 1888, co-mitetul national-roman al expositiunel uni-versale din Paris a organisat Un balmare cu cotilion fara tombolA.

Prima Societate de Credit Fun-eiar Romin din Bucuregtt

Se aduce la cunostinta publica ca inziva de 21 Ianuarie stil vechiti 1889, seva tine licitatiune In Bueureett, In localulSocietAtel, din strada Coltel, pentru aren-darea mosiilor ,Peretu, Albetit, DepusaDulceancal proprietatl ale Societatel, dinjudetul Teleorman.

Licitatiunea se incepe la orele 12 din si.Arendarea se face pe termen de chid

sat zece anl cu incepere de la 23 Apri-lie 1889.

Conditiunele licitaiuneI i ale veasirelse pot vedea in toate ailele la Societate.

Direetiunea.

Prima Soeietate de Credit Fun-ciar Romin din Bucurefial

Se aduce la cunostinta publicti ea in ziupde 16 Ianuarie st. v., 1889 se va tineeitathme in Bucureett In localul societtiteldin strada Coltel, pentru vinzarea mosiilor4Peretu, Abbetit, Depusa i Dulceanca, pro-prietatl ale societtitel, din judetul Teleorman.

Licitatiunea se incepe la orele 12 din si.Conditiunile licitatiunel si ale vinzare1 se

pot vedea In toate silele la societate.Directiunea.

BIBLIO GRAFIIDin Biblioteca de lectura pentru tine-

rimea romana de ambe-sexe, elaborat& ded. 1. M. Riureanu, sunt depuse spre van-zare la librAriele d-lor &cm (calea Victo-rid, 7) i loanitiu (strada Selaril, 18-20)urmAtoarele cartI, aprobate de onor. minis-ter al instructiunel, a) pentru citire In scoa-lele publice primare, b) pentru analise li-terare in cursul secundar c) pentru biblio-tece ecolare populare, a7) pentru distri-butiunl de premie scolare.

lstorioare pentru .NoueY lstorioarepentru copil, Datoriile copiilor catre pa-rinfl. Cele doue sureri. Familia eref-find. Privighetoare. Mielul. Ajunulnasteril Domnului. inelul gdsit. Rosa-

Ouele Pascelor. Emigrantii laBrasilia. Cei dol fratl. Rosa de Tan-sebum (Toate acestea a cate 60 bard e-xemplarul) Franklin (opere alese), a 80 banl.

V IN NEGRUde Oravita si biolu-Dritneea

Vechitt de 4 aril, ealitate superioaretutulor altor vinurt 15 fr. vadra

ALB DE D RA GABANIdin reeolta analui 1888. 15 fir. vadra la

PAUN POPESC U & C°m18. ElTRADA LIPSCANI 1.14

CRENA SIMONPadra de Orez Simon.Sapnn eu Cremit Simon

Prescris dedootoril din Paris,Viena, Londra, Berlin, New-York. Adoptate de damele celemal elegante. Aceste produse,de o finete gi de un ,parfurndelicios, In/Obese pielita obra-zulul si a rnanelor, dak pielel

o faagezime incomparabill i fac sA dispark toatealteratiunile produse :pe piele 'de frigul , soarelesalt aerul

SIMON, rue de Provenon , 36. Paris.Farrnacil, Parfumeril, Bazare, etc.

A se tent de numerósele imitapuni.

Cash de vênzareDe venzare imediat, cie¡prqul foarte a-

vantagios ei cu inlesnire de plata, ca-sele din Str. StirbeT-Vode 66. Apartamentmare, camere de servitor!, baie, grajdid,eopron, pivnià, gradina cu pavilion. Intra-rea pe doe strade. SCpoate vindeai nu-mal loc de case mutt.

A se adresa in or-ce zi pane la 2 orela proprietara caselor In aeeiasl caste

A aparut de supt tipar :Calendarul Mappa pe 1889 pe hartitt

sugkoare Pretul de 4 lel. De vinzare :la tigograila Carol Gobi, strada DoamnelNr. 14, I3ucurest1 si la principalele Barddin Capitalti.

Curs de limbs germanii de M. Berar,profesor la ecoala Normala superioara si laliceul Sf. Gheorghe.

Carte didactica aprobataVol 1. Etimologia . 1.76

, 2. Sintaxa . . . . 1.75, 3. Chrestomatia I 1.76, 4. II . . . . 1.76

6. Vocabularul german-roman 1.75, 6. Vocabularul roman-german 1.76

se aft sub tipar i vor apare in Ianuarieviitor.

Deposit general la libraria Th. Ionnitiu,Bucurestl, strada Selarl 18, 20.

De venzare : Scrisorl de Ezpeditie.6111111MMOIMINIM

Bun mil nu *54oump

Fabrica de Conserve Na0onaleFondati In anul 1879,

C. T. CRISTOFORLft ,IVIar1astr4

Gales Vietoriel, No. 100 vie-A-vie de Cl§meaua&ale sub Jokel-Club,

Pentru concurenta se vinde cutiilemal marl ea ale altor fabricantI cu 30la sigii mal eftin.Masere boabe extra-finAFuole Vicar nemteaselt.resole verde fMABame eu sos de Ottlagele rouilTPaittrlhnAogele vinete

V.Dovlecel n co $.1?,-Ardeitt gras g od esGhiveeiti .47;

Bob 41 aAnghenartBelton de plttlAgele rOuiT . . .

Ciuperel albe eutia de 12 persoane . . 2.40Idem Idem de 6 Idem . . 1.20

Sparanghel gru, outia 2 60

Stridil i lore proaspete.

Vinurl de mesa alese.

Vin negru de Nicoresti vechl de 4 ant,1 fr. litru.

Vin alb de dragásanT, vechl de 4 ant1 fr. litru.

6, 70 bani

t%,- V. dovleeet, &tine,

4"P' o

1.40

pa t el g ei

Cutia de 12 persoa-

"Ps<c%

ne de tot felul

1111111111111111111111111111111811111811MOINNIIIIIMINISKNIwwww1WW.1.0...

COLOSSEUL OPPLERSala Imperiala

Mare Representatit variate

Omnibusurile circula de la BoulevardulElisabeta

DUCTORUL N. DRAMESCUconsultatil In toate zilele dela ora 1. pawlla 3 p. in. Str. Rotarilor, Nr. 8 bis.

4 N. 3374

ts436

ROMANIA LIBERA Marti, 13 (25) Decembre 1888

1",,PC.'47

Y(.111,

Nici o perdere!

4

3-`*1*

Wt;<(Eaf5-91<1'4

404

40

404fa!)

ki9i1

I .4

44-4-4

i>

4

1)-4

1)-44

4

4

.4

Niel o perdere!

9PERDERE IMPOSIBILA.

Sansa considerabila de cästig.

Sub titlnl caracteristic ,Cdstig sigur" am intrunit urmittórele cinci obligatiunT, cari oferlt cump6ditori1oravantagil esceptionale si In adev6r unice.

1). Cu aceste ob1igaiunY, avênd (le 21 ori pe an sausa de a distiga o adevgrat5, aver e, cumpèrg.torul aresiguranta absoluta de a primi intfo cel putin 386.50 franci in aur, deci un cAstig sigur de 181.50 franel, cg.cidupA, cum se va vedea maY jos, aceste cincl obligatiuni costl impreunä numai '205 fraud 'in nurn6rar; atara de actSsta oferim

alte usurinti de platl indicate mai departe.2). Ateste obligatiuni cart' nu trebue s6 se confunde en biletele simple de loterie, nu 's1 perd nici o da t v al órea;

prin urmare pot fi ve'ndute, se pot lua bani cu imprumut pentru ele cu cea mai mare usurintl si de la or care baucher.Incetati a cump`éra simplele bilete ale lotarielor germane en cari este cu neputintli a eä;tiga o suma inal mare si cu earl serise cu mai multa sig u ran ta a per de cu to tul banii sei.

3). La 1/13 lanuarie al fie-cArui an, eumperAtorul va primi 3 fraud interese pentra cuponul36/0 impr. sOrbese 1881.

NUMELE OBLIGATIILORNumSral

tragerilorpe an.

DATA TRAGERILOR Ci.TIGURI CIoTIOURIprincipate. sigure.

Oblig. fálle ferate otoniane 1870Oblig. Statulai Serbeie (monop. tatun.Obligatinne 30/0 serhese 1881OblIgatiune Dombau-Basillea 1886ObligatInne Crneea-rosle ital. 1885

sasetreldinetrelpatru

1 gebr. 1 Apr. 1 Ian. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. Fr. 600.000f) Fr. 2322 Ian., I Mal, I Sep'. Fr. 300.000 Fr. 12.50*)

14 Ian. 14 Mart. 14 lun. 14 Aug. 14 Nor. Fr. 100.000 Fr. 1001 Ian. 1 Dec. 1 Mart. Fr, 100.000 Fr. 12*)

1 Fehr. 1 Mai 1 Aug. 1 Noy. Fr. 100.000 Fr. 30')

21 Fr.1,200.600 Fr. 386.50

*). Obligatiunile esite cu cel mai mic cdstig continuA a participa la tragerea cAstigurilor.t). Guvernul otoman plAteste 580/0 din valórea nominal6 a cAstigurilor losurilor turcestii.

Vindem <west grup de einci obligaVunI pe call le numim "Cin;tig sigur" cu suma de 205 &and. In aur sag

rt.m- 220 franci in aur plitibili 100 franci mncia i 120 dupi un an, sat Wq-240 franci In aur p1ttibi1i in 4 rate trimestriale de cite 60 franci, sat260 franci in aur plitibili in 13 rate lunate de cite 20 franci. Vg

Indata dupa trimiterea celov 100 Sail 60 sail 20 de &anti in atir, sub scriitorul va prinaiumerile o sale.cu cari parlicipìi singur la Otetragerile Ii a tolalitatea catitiguri1or

Caltigurile se vor plati la Comiciliul castigatorului cu cea lanai mare discretiune.* ********4*******00 440 .*404 4,040fottv .e,...41*IP 4440.044* *****4t)

TRAGERIGE NU SE POT ADIANA SUE MCI UN PRETEST0,,,,04..+Obligatiunile origifialu vûi fi trimis cu intóreorea poste' si sub plic recomandat

/

Cererile, insotite de suma respeetivä, in bilete de banal, din táte Wile, mandate po§tale saü cec laveder6 .pe o pi40, a Europei sä se adreseze la

!1rx-1

V.0: 0Clb

I1

STELLk"Sapunarie soi Yartuinerie

Bucuresci, Depositu Central, calea Victoriei (vis-a-vis de Palatu regal)

Are onoare d'a educe prin aceasta la cunostinta O. P. ca a deschis

Expositiullea Crachinei recomanda marele eT depozit de parfumeril engleze i francezeprecum i acele din propria fabrica. ilecomandd de asemenea

MEA CHM E DE ARTICOLE DE META SI LUXcare sunt foarte nemerite pentru cadouri. Alegere mare de bimteril.

Spocialitato U umigri stearilid, si de Hari oriadieitati

Serviciul prompt. Preturl convenabile.

Hârtie maciatura (strieatA) se afia de vênzare la tipo-grafia Curtei Regale, Pasagiul Român. Nr. 12.g4,1. RAJ als arcs als' ties wiesa2s ,t,°Jr rsPrr"Irtr;r"-WIFV'rarulrirrl'.4'71Pqr 'Z'rr* 713'74P z qr T

aeinunitui agast## F. BBLZESI

55, CALEA VIC 55.

Fondat in anul 1852.4i3i0

* Se gasesc specialitari de VINURI FINE, ase-*menea i un mare deposit de CONSERVE ALI-

e3F,3 MENTARE etc. cu preturi foarte moderate. 4ILAJ +AI

111

LA C NcE,

Hmastinstrazasaama. .:.X,XV.t.LffraMMECEISMa2531213METZ1 iiiiaetViasawarAWANSMZ:4=4"

TOte cererile trebro) sa se adreseze direct la adresa indicata mal sus. GararCcani ii!riginadtaiea nonal a acelor obligating, carT vor flprev6znte en sigiliul easel místre. Diarul nostru publica in limbs, fraucesa, greaea i ornánà listele oficiale de tragere a tutulor losurilor

fiira eseeptiune. Abouumentul auat coistiii 6 franeL

k

1EsecuM tot felul de comande 'in arta croitoriel pentru ini-

litari .i civili.a.r i nr-r-v-kiIl lr l

Is M. POPPcmorrola

Medahl de aur din BucuresclaucureseL 4. Strada kyotirbei-Vodtl, 1.

ST

ASORTIMENTDE

A TRAT-1 RMÀNSGIaill1¢216111105

Stofe cele inai fine frame si engleze0.1=01217.21.

112g1111 INWs=x,W,rWN vim,,".ee\eJWr.

INIMAZUBSEMIEZi

lrinni drept pinta off ce cupon cu seadena in cursul anulni curent. Cumperam st vindem ori-ce obligatiune saù los dupa cursulRespundem a oti-,ce scrisóre sau corere de informatiunl, care va fi Insotitit de o marell de 25 bani pentru francarea respUnsulul.

piate scrie limba francezii, germann,

44),n 1j) LA.014,-)4)L4 4"'

italianà, gréca

FONDAT IN 1875

610111111111.

Auturisat de onor. Minister at Instrucounelpublice.

Instructiuni dupa programa roalelor statul0.Preparatiune pentru gimnasiele si scoalele reale

in streinätate. Strada 13ibescu-Vodk Nr. 1.

VWW.I,WW,NO,/,,,,,ra,IN,N.OW./01^40 Nose,mWso %,0/WWWaimmarm

II11It]Ls SdllL 11111OUDE PLASARE

Pentru institut.oare , guvernante,menagere, eauleriste superioare(Mace (bone)., concesionat de gu-vern pentru tc)ata Romania.

Gratie nurn eroaselor sale relatiunicu strainatat ea si cu tara intreaga,agentia esta in stare sa indeplineascaorce cerere.

ADELAIDA BANDAUlastitatme en diplolni, Calm Victoria, 72

ir fata Palatulni-Regal.Receptiune de la 2-7 ore d. amiazi. r52-12-40 (J.D.) C

A. Carol PfefferAtelier de Legatorie

5, Strada Regalk 5

kW WHO(Eleva lul Marmontel)

9, Strada Dreapta, 9Da lectiunl de Piano aeasa ei in oral.

Mal face Inca. un Curs de Piano si al-tul de Teorie-Soltegiù.

Piano de 2 orl pe saptamana 16 leTpe lung.

Teorie-Solfegiii o data pe Optamina.8 lei pe

IORDACHE N. IONESCURESTAURANT

Nr. 3. Stra.da CovacT, Nr. 3.

1111=11111111111111111111111111111

IAdresa serisorllor

Fabrica de Bomboneria

G. DOBRICEANUBucurescl. Cal. Victoriei 77.

I CRACIUMI I

ANU NOU I

Adresa telegramelor

BomboneriaD °BRICE AN U

Buetiresei

Domnilor Cofetari din larkIn urma predArii magasinului meu de Coloniale Delicatese dupe strada

Smardan No. 2, miam eoncentrat teite fortele mele spre a mdri yerfectionafabriça mea de Bonbonerie, Chocoladerie, Fructe Candite hind a.zi in

stare a tine ori ee Coneurenti de pret calitate.D-niI Cofetari cari vor voi a avea mart). eftink plait'5," in Lei Noi

s5. cearil prin o carte postald catalogu fabricei de unde se vor convinge inde ajuns.

-Pe lang5. aceast5. s'au -mai aranjat nn mare depou Ea gros de teitearticolele neeesare unei Cofetarit ;i un mare depou de cartonage casuleledin cele rnai fruinóse gusturi pentru cadouri de Anul Nou, Logodne,Nunti Botezuri.

Spre a tine ori-ce cuncurent6, am infiintat un Magasiu de transet de unde se vorexpedia d-lor Cofetarl din provincii märturile färä acsisul comunei Bucuresci.

Al dv. Cu stima G. DOBRICEANU.Calea Victoriei 77.

11.1111111111111111111

ROMANIA LIBERAZiar politic, economic, cotidian

Nr. 3 bis, ADMINISTRATIA PASAGIUL ROMAN, Nr. 3 bis.

Priimesce anunturi insertil reolame, ou preturi moderate

CASA DE SCHIMB & COM1SIONISENNOMMIMMI.

RTJSSTJ & JACOBLa Bursa" Bometnci

, Str. Lipsean1 in fata vechinlul Palat Dacia 2

Cumpará si vinde efecte publicesi face oil ce tel de schimb de monezi.

Cursul pe ziva de 12 Decembrie 188 8IMINIOVAMMININOMMO

Campärä Vinde

MOSCLI-t'iA6HMIASNr. 8, in palatal Principele Dimitrie Ghika,(Dacia-Romania) Strada Lipscanl, in fata nonel

cladirl a Baneei Nationale.

BUCURETICump6ra i vinde efecte publice s face or co

schitnb de rnonez1Cursul pe ziva ae 12 Decembrie 1888

Impirl Vinde

50/0 Renta amortisabila . .

50/0 Renta Perpetue60/o Oblig. de Stat (C. Rur.)6o/o » C. F. R. . .

50/o n municipale . . . 83.70/o Scrisurl fonc. rurale .

b°/0 )70/o urbane60/o , n50/,

n5°/o » n a Iasl,, 300 Oblig. PensiuntImprumutul cu prime Bucurestl3./o oblig. sérbestl cu prime . .

Losurl rosie austriaca . .

o t rosie Italieneo dombau Basilica .

> otomane cu prime .Agio bilete contra aurFlorini val. austriaca.Mare GermaneBancnote FrancezeRuble de bailie

NB. Cursul este socotit in aur.

9944,1/I: 9945,1,

961/8 96"/2

84 84,/s.1071/4 107s,',9604 968/4

107 1071,,

18911 1/3 18904:211/i 14

25245 22

73 7636 3925 28

171/, 2150 55

5.0/0 5.1/4o/02 06 2.091 24 126993/4 100Us2.55 2.62

0 ba dcaloriatdoreste a dade clasele primare

liceale. Adresa strada Poetulul Nr. 17 (subMitropolie).

50/, Renta amortisabila. . . .

50/0 Roman& perpetua , .

501, Oblig. de Stat (Cony. Rur) .

60/, ' C. F. R. . . . .

90i° Municipale . . .

10 fs. Case1 Pens. (300 I.)7O/0 Ser. funciare Rurale .

50io;01*doic

50/0

50/o

It

Urbane..

la§1 .

re Obl. Serbestl cu prime. .

tra. cu prime Buc. 20 lel)Losm.1 crucea Rosie Itahal.e.

Otomanc cu prime.Basilice de Doinba.0 .

Aur contra argint saO bilete.Plorin1 Wal. Austriac .

Marcl germane. . .

Bancnote franceze. . ,Idem ltalieneRuble Hartie .

94'j494' r,96

842301065/4

961/s106V,101,/s

. 94, 811/2. 75

5229

NB. Cursul este socotit in nur...,....1

50174.75

20712410099

257

94,i4961/2

84,/s235107'/,

97107102114

827860

5521

5.25209126100!/,,100262

cáteade rasa daneza s'a gasitin Pasagiul Roman.

Proprietarul sa se adreseze la adminis-tratia acestel fol.

Bucuresci. Tipografia Curtii Regale, proprietari F. Göbl Fii, Pasagiul Roman, No. 12.