Stiri 5 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 05.12.2019

1 EUR

4.7764

1 USD

4.3067

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Un sat sănătos nu poate exista fără o clasă de mijloc sănătoasă” REDACȚIA FIR 5 DECEMBRIE 2019

Ministerul Agriculturii intenționează să mute centrul de greutate pe sprijinirea fermelor agricole de familie, în vederea dezvoltării și consolidării clasei de mijloc în domeniu. „Un sat sănătos nu poate exista fără o clasă de mijloc sănătoasă”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în emisiunea Agro Talk difuzată miercuri, 4 decembrie, la B1 TV. „Eu cred că nu trebuie să continuăm fenomenul de acaparare a terenurilor de către cei mari, ci trebuie să-i consolidăm pe cei din clasa de mijloc. Fermierii mari au rolul lor în asigurarea securității alimentare”, a mai spus oficialul MADR.

Programul de guvernare pentru anul viitor se va concentra pe susținerea fermelor de familie, o inițiativă care se înscrie în siajul viziunii la nivel european, și pe sensibilizarea marilor fermieri din România de a trece de la producția de materii prime la procesare.

„Fermele mari sunt un bun câștigat, pentru că aceasta a fost politica de după 1989, dar trebuie să treacă de la zona de confort, de a produce materie primă, la fabricarea de produse cu valoare adăugată pentru piață. Altfel, plătim două miliarde de euro subvenții pe care le exportăm o dată cu materiile prime”, a declarat Emil Dumitru.

Un calcul al Ministerului Agriculturii arată că, în medie, exportăm tona de produse agroalimentare în UE cu 475 de euro și importăm cu 930 de euro. Rezultatul se reflectă în deficitul de balanță comercială pe segmentul acestor produse care a ajuns la 2,3 miliarde euro, în primele opt luni din acest an, pe relația cu statele membre UE.

„Nu există o dispută între susținerea fermelor mijlocii și mari”, consideră oficialul MADR, este vorba doar despre nevoile care sunt diferite pentru fiecare dintre aceste categorii. Accesul la finanțare este mai facil pentru fermele mari care pot, astfel, să achiziționeze utilaje performate, dar au nevoie de bani ieftini pentru investițiile necesare trecerii la activitatea de procesare a materiilor prime pe care le produc. „Fermele de familie, în schimb, trebuie susținute, motiv pentru care, în viitoarea alocare financiară, vom ține clar cont de nevoile fiecărei structuri de fermă”, a subliniat Emil Dumitru.

Produsele bio, o oportunitate de export REDACȚIA FIR 5 DECEMBRIE 2019

Peste 9.000 de operatori români sunt înregistrați la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ca producători de produse bio și mai mult de 320.000 de hectare sunt utilizate pentru agricultura organică. Din această suprafață, aproximativ 175.000 de hectare sunt certificate, restul fiind în perioadă de conversie, a afirmat Emil Dumitru, în emisiunea Agro Talk difuzată miercuri, 4 decembrie, la B1 TV.

În România, se observă o creștere a consumului de produse alimentare bio, dar procentajul acestora în totalul vânzărilor de produse alimentare rămâne foarte redus. „Cred că avem nevoie și de o educație a consumatorului. Aceste produse nu se pot obține la prețuri mici”, a subliniat oficialul MADR.

La nivelul Uniunii Europene (UE), din ce în ce mai mulți consumatori cumpără produse bio, pe o piață estimată la peste 30 de miliarde de euro, conform unui studiu publicat anul trecut de Parlamentul European. Germania are cea mai mare piață de produse alimentare organice din UE, cu vânzări de aproximativ 9,5 miliarde euro.

„Agricultura bio este un sector care poate reprezenta un segment de nișă inclusiv pentru export”, a mai spus Dumitru. Dar, atrage atenția asupra importanței eliminării unor derapaje care au existat în trecut, când sesizări din partea unor state membre UE au avertizat asupra faptului că pe piețele lor au intrat produse de proveninență românească, etichetate bio, care nu respectau toate normele specifice. „Dacă vor mai exista astfel de derapaje, instituțiile abilitate își vor face treaba, pentru a asigura o concurență loială pe piață”, a precizat Emil Dumitru.

APIA si SUBVENTII

ULTIMA ORĂ! CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ AVERTIZEAZĂ: BANII AJUNG LA PREA PUȚINI FERMIERI!

Agroinfo  05 decembrie 2019 -

DOCUMENT PUBLICAT ASTĂZI! Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, instrumentele UE menite să îi ajute pe fermieri să își asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform. Pe lângă aceasta, Curtea atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica agricolă comună (PAC) a UE cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri.

Plățile directe efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole, se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus în special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare.

În același timp, PAC promovează din ce în ce mai mult măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10 % din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize.

În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115 000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente.”

În ceea ce privește cei 513 milioane de euro cheltuiți pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin.

De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut. De asemenea, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței. Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit în mare măsură prețurile pieței și au permis astfel să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, Curtea recomandă Comisiei Europene:

• să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză;• să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări;• să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale;• să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

În noiembrie 2018, Curtea a publicat un aviz referitor la propunerile Comisiei de acte legislative pentru viitoarea PAC.Până la sfârșitul anului 2020, Curtea intenționează, de asemenea, să prezinte un raport special privind măsurile excepționale adoptate de UE pentru a contracara perturbările pieței produselor lactate din perioada 2014-2017. S-au cheltuit în acest sector aproximativ 740 de milioane de euro, parțial pentru a-i compensa pe fermieri pentru sancțiunile impuse de Federația Rusă. Analiza preliminară de audit aferentă a fost publicată în octombrie 2019.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică.

Informații furnizate pentru AGROINFO de Curtea de Conturi Europeană.

BANII REDISTRIBUIȚI din SUBVENȚII MICILOR FERMIERI ȘI CELOR TINERI! Agroinfo  05 decembrie 2019 -

EXCLUSIV. AGROINFO a avut o discuție, în exclusivitate, cu doi reprezentanți importanți ai României la Bruxelles. Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European și Mihail Dumitru, director general al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri Comisia Europeană au explicat cele două propuneri pentru plafonarea subvențiilor din agricultură în noua Politică Agricolă Comună, 2021-2027.

MIHAIL DUMITRU, DIRECTOR GENERAL DG AGRI, COMISIA EUROPEANĂ: Nu ar trebui să ne limităm numai la plafonare pentru că propunerea Comisiei este o reducere progresivă cu plafonarea la 100.000 de euro (suma maximă pe care va putea să o încaseze un fermier din subvenții n.r.). Practic, începe scăderea de la 60.000 de euro, progresiv. În propunerea noastră, plafonarea merge în paralel cu refolosirea banilor care se obțin din acest proces pentru redistribuție pentru fermierii mici, fermierii tineri, pentru scheme ecologice.

DANIEL BUDA, EUROPARLAMENTAR, VICEPREȘEDINTE COMISIA DE AGRICULTURĂ, PARLAMENT EUROPEAN: Asta este viziunea Comisiei. Parlamentul European a nuanțat puțin această chestiune, a spus în felul următor: minim 10% din suma alocată statelor membre pentru Pilonul 1 (plăți directe n.r.) se redistribuie către fermierii mici și mijlocii. Minim 10% ceea ce înseamnă că poate să fie și o sumă mai mare de 10%, poate să fie 20%. Sau poate să opteze, alternativ, pe ceea ce înseamnă plafonare la 100.000 de euro cu reducerea a 50% din cheltuielile cu forța de muncă.

A avut loc o întâlnire a raportorilor pe acest regulament (săptămâna trecută a fost întâlnirea n.r.), s-a convenit, s-au decis articolele care vor fi redeschise și mă bucur că acest articol privind plafonarea nu a fost redeschis, astfel încât putem să mergem într-un trialog cu Comisia, Consiliul și Parlamentul cu această soluție a Parlamentului care, spun eu, este adaptată nevoilor din fiecare țară și fiecare țară poate să-și stabilească ce se întâmplă. Cu alte cuvinte, nu vine Comisia Europeană să spună, să dicteze statelor membre ce să facă. Statele membre au această oportunitate.

Dealtfel, Comisia Europeană a venit cu o chestiune care ajută mult statele membre. Astfel, Comisia le-a oferit posibilitatea să-și facă acele planuri strategice. Nu venim noi de la Bruxelles să spunem care e dimensiunea șanțului lângă o parcelă. O stabilesc cei din țara respectivă. Este un mare pas înainte cu acest aspect. Este important însă ca și fermierii să vină și să concure la ceea ce înseamnă îndeplinirea obiectivelor de mediu la nivel global.

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), stânga, și Mihail Dumitru, director general DG Agri Comisia Europeană la RALF 2019

Așadar, plafonarea subvențiilor pe fermier și explotație agricolă rămâne la latitudinea statelor membre UE pentru perioada 2021-2027. Plățile directe ale fermierilor nu vor arăta însă ca acum dacă luăm în calcul plafonarea. Va fi o schimbare în modul de acordare a plăților directe? 

DANIEL BUDA, EUROPARLAMENTAR, VICEPREȘEDINTE COMISIA DE AGRICULTURĂ, PARLAMENT EUROPEAN: Da, dar va fi o schimbare în bine. Suma alocată României este în creștere, astfel va fi o creștere și a sumei pe hectar. Pentru că noi, până acum, am avut 195 de euro pe hectar și vom ajunge undeva la 215 euro pe hectar. Depinde foarte mult și aici de ce vor face statele membre raportat la bugetul pe care-l vor pune în dreptul Uniunii Europene, pentru că este o dezbatere, unele state membre nu vor să vină cu contribuții suplimentare financiare la bugetul Uniunii Europene și este complicat să faci mai multe cu bani mai puțini.

MIHAIL DUMITRU, DIRECTOR GENERAL DG AGRI, COMISIA EUROPEANĂ: Trebuie să știți că discuția legată de plafonare este o discuție în cadrul financiar multianual (CFM). Ea este și în politica agricolă comună, prin componenta de redistribuire, dar este un subiect care va fi discutat de șefii de stat și de guvern când se vor pune de acord pe buget. Știți că, pe buget, discuțiile sunt în derulare, atât în Parlament, cât și în Consiliu. Noi, Comisia Europeană, am propus un buget care să reprezinte 1,11% din Produsul Intern Brut (PIB) al statelor membre, Parlamentul a propus 1,3%, Președinția finlandeză a venit cu o primă propunere care a supărat multă lume, cu 1,01%. Zilele acestea așteptăm să vină cu o altă propunere.

DANIEL BUDA, EUROPARLAMENTAR, VICEPREȘEDINTE COMISIA DE AGRICULTURĂ, PARLAMENT EUROPEAN: Este destulă ipocrizie și la nivelul Bruxelles-ului pentru că, de exemplu, Austria, Olanda, alte țări nu vor să vină cu mai mulți bani, spun: facem mai multe cu mai puțini bani. Nu ai cum. Ai provocări majore, ai provocări care înseamnă migrația, ai nevoie de investirea banilor pentru securitate, e Brexit-ul, sunt mai puțini bani care vin la bugetul Uniunii. Deci, ai nevoie de mai mulți bani ca să faci față la noile realități, ori dacă nu se pun acești bani, e complicat.

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE) și directorul general DG Agri, Mihail Dumitru, au participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la Forumul Fermierilor RALF 2019, unul dintre cele mai importante evenimente din agricultura românească.

Ministerul Agriculturii vrea să grăbească decontările pentru acciza la motorină REDACȚIA FIR 5 DECEMBRIE 2019

92 de milioane de lei au rămas nedecontate către fermieri pentru acciza la motorină aferentă trimestrului al doilea și peste 300 de milioane de lei din trimestrul al treilea.

„Acum se fac centralizări la Ministerul Agriculturii și ne propunem să plătim acciza la motorină cât putem de repede”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în emisiunea Agro Talk difuzată miercuri, 4 decembrie, la B1 TV.

Totodată, oficialul MADR a reamintit că Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a eliberat peste 1,3 miliarde de euro către 733.000 de fermieri, plăți aferente campaniei 2019, și și-a exprimat așteptările în privința menținerii aceluiași ritm în perioada plăților regulare care au început în data de 2 decembrie a.c.

APIA a finalizat plățile aferente anului 2019

Meatmilk joi, 5 decembrie, 2019

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că la data de 29.11.2019 a finalizat Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019.

 

Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

 

Astfel, suma totală autorizată la plată în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 este de 1,335 miliarde euro, din care:

 

Campania 2019 în sumă de 1,319 miliarde euro, plăți efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național, pentru un număr de 732.905 fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului;

 

și  Măsuri de piață, comerț exterior, promovarea produselor agricole și ajutoare de stat în suma de 16,55 milioane euro.

 

De asemenea, menționăm că suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând plăți în avans acordate fermierilor în Campania 2019, este cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

 

Pe această cale, Directorul General al agenției, domnul Adrian PINTEA, dorește să mulțumească întregii echipe APIA pentru acest record instituțional, care este rodul profesionalismului, al dedicării și al eforturilor susținute ale personalului, atât de la nivelul central, cât și al centrelor județene și locale ale agenției.

 

Reamintim totodată că, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

apia, plati in avans

TERMENE pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN DECEMBRIE! Agroinfo  05 decembrie 2019 -

CALENDAR DECEMBRIE PENTRU PLATĂ. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță agricultorii că are termene clar stabilite pentru plata subvențiilor agricole cuvenite fermierilor români pentru acest an.

La rândul lor, fermierii trebuie să respecte termenele APIA pentru depunerea actelor justificative care le asigură încasarea subvenției europene pe hectar, sprijin cuplat vegetal, și a ajutorului național tranzitoriu pentru anumite culturi agricole.

APIA a început pe data de 2 decembrie 2019 plata regulară, finală, pentru subvențiile datorate fermierilor în contul acestui an. Agenția de Plăți a autorizat la plată 55.460 fermieri. Suma totală  transferată pentru aceștia este de 17.069.104 milioane euro. Ce acte trebuie să depună în decembrie fermierii la APIA pentru a încasa sprijinul cuplat vegetal?

TERMENE ACTE PENTRU PLATĂ SUBVENȚII APIA DECEMBRIE!

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - PRUNE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRIISprijinul cuplat se acordă fermierilor activicare exploatează livezi de pruni si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 5,6 tone.Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de pruni fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 5,6 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - MERE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de meri si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 7,8 tone.Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor  o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 7,8 tone prin documente contabile interne.

Dovezile susmentionate se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - CIREŞE ŞI VIŞINE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de ciresi si visinisi care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,4 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de cireși și vișini fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,4 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - CAISE ŞI ZARZĂRE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de caisi si zarzari sicare fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,7 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caiși și zarzări fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,7 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

APIA ANUNȚĂ PLĂȚILE FĂCUTE pentru FERMIERI PÂNĂ ASTĂZI! Agroinfo 04 decembrie 2019

OFICIAL. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 02 Decembrie 2019 a început efectuarea plății regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, autorizând la plată un număr de 55.460 fermieri cu suma totală de 17.069.104 milioane euro.

Suma autorizată de APIA la plata subvențiilor aferente pentru anul 2019:

⦁ 13.415.263  euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);⦁ 3.049.131 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);⦁ 604.710  euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile vor continua în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim că, în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăți în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

APIA: 55.460 DE FERMIERI PRIMESC PESTE 17 MILIOANE DE EURO  Agroromania.ro 04 Dec. 2019 in: SubventiiAgentia pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA) a anuntat ca a autorizat plati de peste 17 milioane de euro pentru 55.460 de fermieri.

Incepand cu data de 2 decembrie 2019, APIA a demarat efectuarea platii regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unica de plata in Campania 2019, precizeaza sursa citata.

 Din suma totala autorizata pentru plata regulara, de 17,069 milioane de euro, 13,415 milioane de euro provin din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), 3,049 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si 604.710 cofinantare din bugetul de stat.

 APIA mentioneaza ca, in perioada 16 octombrie 2019 - 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plati in avans aferente Campaniei 2019 in suma de 1,319 miliarde euro, reprezentand cea mai mare suma autorizata la plata in avans incepand cu Campania 2009, anul in care a fost acordata pentru prima data plata in avans.

 Din 2 decembrie 2019, APIA efectueaza platile corespunzatoare diferentei intre plafonul financiar al fiecarei scheme si cuantumul calculat si acordat in avans, in conditiile indeplinirii de catre beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

 In conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiara aferenta Romaniei privind platile directe acordate fermierilor in campania din acest an este de 1,943 miliarde de euro.

Platile se efectueaza la cursurile de schimb valutar stabilite de catre Banca Centrala Europeana, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit in data de 30 septembrie 2019 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru platile finantate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricola), respectiv 4,6635 lei pentru un euro, stabilit in data de 31 decembrie 2018 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru platile finantate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala).

DATELE DECLARATE la REGISTRUL AGRICOL pentru TERENURILE AGRICOLE! Agroinfo 05 decembrie 2019

SE SCHIMBĂ REGISTRUL AGRICOL. Un proiect de hotărâre de Guvern, semnat de prim-ministrul Ludovic Orban, schimbă formularele din Registrul agricol și datele pe care vor trebui să le declare fermierii și alți proprietari de terenuri agricole, pășuni, grădini, etc. țăranii cu gospodării. Noile formulare pentru 2020-2024 conțin atât de multe detalii, o evidență care merge până la cel mai mic amănunt. Care sunt informațiile pe care trebuie să le furnizeze fermierii, țăranii și alți proprietari de terenuri la Registrul agricol?

Terenuri situate în localitatea de domiciliu și terenuri situate în alte localități, în hectare și ari

Teren arabil (inclusiv sere şi solarii)Păşuni naturaleFâneţe naturaleVii, pepiniere viticole şi hameişti din care:- vii pe rod, hameişti (total)Livezi de pomi, pepiniere pomicole, arbuşti fructiferi din care: -livezi pe rodGrădini familialeTeren agricol – totalPăduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din care: păduriDrumuri şi căi ferateConstrucţiiTerenuri degradate şi neproductiveApe şi bălţiTeren neagricol total

Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate

În acest formular sunt înscrise atât terenurile din intravilan, cât și cele din extravilan. Localizarea parcelei/tarla/solă, nr. topografic al parcelei/tarlalei/solei sau denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici, numărul cadastral sau topografic şi nr. de carte funciară, categoria de folosință, nr. bloc fizic, titular drept proprietate.

Modul de utilizare a suprafeţelor agricole situate pe raza localităţii

Suprafaţa agricolă în proprietate. Terenuri aflate în proprietate.Suprafaţa agricolă primită:a) în arendăb) în partec) cu titlu gratuitd) în concesiunee) în asocieref) sub alte forme

Suprafaţa agricolă dată:a) în arendăb) în partec) cu titlu gratuitd) în concesiunee) în asocieref) sub alte forme- la unităţi cu personalitate juridicăSuprafaţa agricolă utilizată

Suprafaţa arabilă situată pe raza localităţii - culturi în câmp

Cereale pentru boabe – total (exclusiv sămânţa). Grâu comun de toamnă. Grâu comun de primăvară. Grâu dur de toamnă. Grâu dur de primăvară. Secară de toamnă. Secară de primăvară. Orz. Orzoaică de toamnă. Orzoaică de primăvară. Ovă. Porumb boabeSorg pentru boabe. Triticale de toamnă. Triticale de primăvară. Orez. Mei. Hrişcă. Alte cerealeLeguminoase boabe – total (exclusiv sămânţa): Mazăre boabe. Fasole boabe. Linte. Bob. Lupin. Alte leguminoase boabe (năut, măzăriche etc.).

Rădăcinoase – total: Sfeclă de zahăr (exclusiv sămânţă). Sfeclă furajeră (exclusiv sămânţă) Alte rădăcinoase furajere (morcovi furajeri, napi, etc.) (exclusiv sămânţă).Cartofi – total (exclusiv sămânţă)a) timpurii şi semitimpuriib) de varăc) de toamnă

Plante textile - total (exclusiv sămânţa): In pentru fibră. Cânepă pentru fibrăPlante oleaginoase - total (exclusiv sămânţa): Floarea-soarelui. Rapiţă pentru ulei. Soia boabe. Muştar. In pentru uleiMac. Ricin. Şofrănel. Alte plante oleaginoasePlante pentru alte industrializări – total (exclusiv sămânţa). Tutun. Sorg pentru mături. Arahide. CicoareAlte plante pentru alte industrializăriPlante medicinale, aromatice şi condimente – total (exclusiv sămânţa). Coriandru. Chimion. Fenicul. Levănţică. Mentă. Anason. Alte plante medicinale, aromatice şi condimenteLegume în câmp - total (exclusiv sămânţa). Conopidă şi brocoli. Varză albă. Gulii şi gulioare. Alte vărzoase (varză roşie, varză de Bruxelles, etc.). Ţelină frunze. Praz. Salată. SpanacAlte legume cultivate pentru frunze. Tomate total. Castraveţi total din care: cornişon. Ardei total. Vinete. Dovleci. DovleceiAlte legume cultivate pentru fruct. Morcovi. Usturoi. Ceapă. Sfeclă roşie. Ţelină (rădăcină)Alte legume rădăcinoase (albitură, hrean, ridichi de lună, ridichi negre, etc.). Mazăre păstăi. Fasole păstăi. Alte legume păstăi Porumb zaharat. Ciuperci cultivate. Pepeni verzi. Pepeni galbeniPlante de nutreţ–total (exclusiv sămânţa). Porumb verde furajer. Alte plante anuale pentru fân şi masă verdeTrifoi şi amestec de plante furajere. Lucernă. Alte plante furajere pereneCulturi energetice - total. Salcie energetica. Plop energetic. Miscanthus giganteus (iarba elefantului). Cynara cardunculus (anghinare). Alte culturi energetice

Plante pentru producerea de seminţe şi seminceri, loturi semincere pentru comercializare –total

Cereale pentru sămânţă –total. Grâu comun de toamnă. Grâu comun de primăvară. Grâu dur de toamnă. Grâu dur de primăvară Secară de toamnă. Secară de primăvară. Orz. Orzoaică de toamnă. Orzoaică de primăvară. Ovăz. Porumb boabe. Sorg pentru boabeTriticale de toamnă. Triticale de primăvară. Orez. Alte cereale pentru sămânţă (mei, hrişcă, etc.). Leguminoase boabe pentru sămânţă – total. Mazăre boabe. Fasole boabe. Alte leguminoase boabe pentru sămânţă (linte, bob, lupin, etc.). 

Rădăcinoase pentru sămânţă – total. Sfeclă de zahăr. Sfeclă furajeră. Alte rădăcinoase furajere pentru sămânţă

Cartofi pentru samânţă

Plante textile pentru sămânţă - total: In pentru fibră. Cânepă pentru fibrăPlante oleaginoase pentru sămânţă - total: Floarea-soarelui. Rapiţă pentru ulei. Soia boabe. Muştar. In pentru ulei. Alte plante oleaginoase pentru sămânţă.

Plante pentru alte industrializări pentru sămânţă – total: Tutun. Sorg pentru măturiPlante medicinale, aromatice şi condimente pentru sămânţă – total: Coriandru. Chimion. Fenicul. Alte plante medicinale, aromatice şi condimente pentru sămânţă.

Culturi horticole pentru sămânţă –total: Tomate. Ceapă sămânţă. Arpagic. Usturoi. Varză. Ardei. Castraveţi. Rădăcinoase. Mazăre păstăi. Fasole păstăi. Pepeni verzi. Pepeni galbeni. Alte seminţe horticole. Seminceri legumicoli (plante mamă)

Plante de nutreţ pentru sămânţă –total. Leguminoase perene. Graminee perene. Anuale şi bianuale. Căpşunerii. Flori, plante ornamentale şi dendrologice în câmp. Răsadniţe.Suprafaţa construită a serelorSuprafaţa construită a solariilorPajişti temporare artificiale (însămânţate pe teren arabil pentru mai puţin de 5 ani)Câmpuri experimentaleAlte culturi în teren arabilTotal suprafaţă arabilă cultivatăTeren necultivat din care teren necultivat în sere şi solariiOgoareTotal teren arabil

Culturi succesive în câmp, culturi intercalate, culturi modificate genetic pe raza localităţiiCulturi succesive în câmp-porumb boabe-porumb verde furajer-tomate-varză alba-castraveţi-fasole verde-alte plante anuale pentru fân şi masă verde-alte culturi succesiveCulturi intercalate – totalFasole boabeCartofi totala) - timpurii şi semitimpuriib) - de varăc) - de toamnăCăpşuni, Pepeni verzi, Pepeni galbeni, Dovleci furajeri, Lucernă, TrifoiAlte culturi intercalate, Culturi modificate genetic, PorumbAlte culturi modificate genetic

Suprafaţa cultivată în sere pe raza localităţiiLegume în sere –total exclusiv sămânţă, Varză albă, Varză roşieGulii şi gulioare, Alte vărzoase, Salată verde, Spanac, TomateCastraveţi  din care: cornişon, Ardei, Vinete, Ridichi de lună, DovleceiAlte legume, Ciuperci- în sere, Alte culturi în sere, Căpşuni, Plante medicinale şi aromatice, Flori, plante ornamentale şi dendrologiceRăsaduri, Arbuşti fructiferi

Suprafaţa utilizată în sere și suprafața cultivată în solariiLegume în sere –total exclusiv sămânţăVarză albă, Varză roşie, Gulii şi gulioare, Alte vărzoase, Salată verdeSpanac, Tomate, Castraveţi din care: cornişon, Ardei, VineteRidichi de lună, Dovlecei, Alte legume, Ciuperci- în sere, Alte culturi în sereCăpşuni, Plante medicinale şi aromatice, Flori, plante ornamentale şi dendrologice, Răsaduri, Arbuşti fructiferi

Suprafaţa cultivată cu legume şi cartofi în grădinile familiale pe raza localităţiiLegume în grădini familiale –total (exclusiv sămânţă)Varză albă, Salată verde, Spanac, Tomate, Castraveţi  din care: cornişonArdei, Vinete, Dovleci, Dovlecei, Morcovi, Ţelină (rădăcină), UsturoiCeapă, Sfeclă roşie, Ridichi de lună, Alte legume rădăcinoase (hrean, ridichi negre, pătrunjel, păstârnac etc.)Legume pentru frunze (pătrunjel, mărar, leuştean etc.)Mazăre păstăi, Fasole păstăi, Porumb zaharat, Alte legumeCartofi total, a) - timpurii şi semitimpuriib) - de varăc) - de toamnă

Numărul pomilor răzleţi pe raza localităţii

Suprafaţa plantaţiilor pomicole şi numărul pomilor pe raza localităţiiPomi fructiferi totalMeri Jonathan, Golden Delicios,  Idared, Starkrimson, Alte soiuriPeri Curé,  Favorita lui Clapp, Williams, Alte soiuriPiersici, Caişi şi zarzări, Cireşi, Vişini, Pruni, NectariniNuci, Aluni, Castani, Alţi pomi (gutui, migdali etc.)Suprafeţe defrişate, Livezi tinere, Livezi în declin, Teren în pregătire

Alte plantaţii pomicole aflate în teren agricol, pe raza localităţii. Vii, pepiniere viticole şi hameişti situate pe raza localităţii

Suprafeţele efectiv irigate în câmp, situate pe raza localităţii pentru fiecare cultură.

Proiectul de act normativ este publicat pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii.

Preţurile alimentelor au crescut puternic în noiembrie, la maximul a mai mult de doi ani, susţine Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite  Departamentul Economic 05 decembrie 2019

Preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut puternic în noiembrie, mai ales carnea şi uleiurile vegetale şi în ciuda preţurilor uşor mai mici ale cerealelor, a anunţat joi agenţia de specialitate a Naţiunilor Unite.

FAO: Preţurile alimentelor au crescut puternic în noiembrie, la maximul a mai mult de doi ani

Indicele preţurilor alimentare al FAO - Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură, care măsoară modificările lunare pentru cereale, seminţe oleaginoase, produse lactate, carne şi zahăr a atins în luna noiembrie nivelul maxim pentru 26 de luni, în medie 177,2 puncte, în creştere cu 2,7% faţă de luna precedentă şi în creştere cu 9,5% de la an la an.

De asemenea, FAO a estimat că producţia de cereale va atinge o valoare maximă de 2,714 miliarde de tone în 2019, în creştere cu 0,4% faţă de ultima sa prognoză.

Indicele preţurilor la cereale a scăzut cu 1,2%, până la 162,4 puncte, cu o ofertă mare la export şi o concurenţă puternică între producătorii mondiali care influenţează preţurile la grâu. Preţurile orezului au scăzut la valorile minime din ultimele şase luni, pe măsură ce noi cantităţi recoltate au sporit presiunile.

Indicele preţurilor ulieului vegetal a crescut cu 10,4%, până la 150,6 puncte, atingând cel mai înalt punct din mai 2018, condus de preţurile mai mari ale uleiului de palmier.

Indicele preţurilor cărnii a înregistrat cea mai mare creştere lunară din mai 2009, cu 4,6 la sută din octombrie, până la 190,5 puncte. Carnea de vită şi şi cea de oaie au crescut cel mai puternic, pe fondul cererii din China şi consumului sporit de la sfârşitul anului.

Indicele preţurilor zahărului a fost în medie de 181,6 puncte, în creştere cu 1,8% la sută faţă de octombrie, din cauza unei potenţiale cereri majorate.

Indicele FAO al preţurilor produselor lactate a înregistrat o medie de 192,6 puncte, în creştere uşoară faţă de octombrie, după două luni de scăderi.

Agenţia şi-a majorat prognoza pentru producţia globală de cereale cu 0,4%, estimând producţia mondială de cereale la 2,714 miliarde de tone, comparativ cu nivelurile din 2018.

Producţia de grâu a sporit cu 4,8%, la 766,4 milioane de tone.

Producţia globală de orez este de 515 milioane de tone, în creştere cu 1,6 milioane de tone faţă de prognoza anterioară, o scădere de 0,5% faţă de nivelul maxim din 2018, a spus agenţia.

Sprijin de 200 de milioane de euro pentru fermieri. Banii vin de la Comisia Europeană Ramona Dascălu 5 decembrie 2019 15:41 Bani de la Comisia Europeană pentru fermieri! Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat săptămâna aceasta într-o postare pe pagina sa de Facebook că fermierii europeni vor primi anul viitor 200,9 milioane de euro de la Comisia Europenă pentru promovarea produselor agro-alimentare atât în interiorul Uniunii Europene, cât și afara ei. Printre sectoarele care pot aplica pentru finanțare se numără lactatele, brânzeturile și uleiurile. “Comisia Europeană a anunțat că în anul 2020 va aloca suma de 200,9 milioane euro pentru a finanța activități de promovare a produselor agro-alimentare europene atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene, conform unui comunicat de presă al CE (…). Mai mult de jumătate din bugetul pentru 2020 (118 milioane euro) va merge spre campanii de promovare pe piețele din afara UE cu un potențial mare de creștere, precum Canada, China, Japonia, Coreea de Sud, Mexic și SUA. Printre sectoarele eligibile se numără lactatele și brânzeturile, uleiurile alimentare, uleiul de măsline și vinurile. Campaniile de promovare selectate ar urma să crească competitivitatea și consumul de produse agro-alimentare din UE, să le majoreze vizibilitatea și cota de piață în țările țintă!”, a scris Daniel Buda, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul Daniel Buda a prezentat pe pagina sa și declarația lui Phil Hogan, fostul comisar european al Agriculturii, care de asemenea a afirmat că producătorii din Uniunea Europeană vor beneficia în 2020 de sprijin financiar din partea Comisiei Europene pentru a-și putea promova produsele agro-alimentare. “Reputația Europei pentru produse agro-alimentare nu are rival la nivel mondial. UE nu este din întâmplare cel mai mare exportator mondial de produse agro-alimentare. Politica noastră de promovare, care beneficiază de un buget majorat, îi sprijină pe producătorii din UE să își facă cunoscute produsele atât în interiorul cât și în afara UE” a declarat fostul comisar european al Agriculturii, Phil Hogan, potrivit europarlamentarului Daniel Buda. 

AFIR si FINANTARIAceeași fermă, suprafață diferită la APIA față de Registrul Agricol. Rezultatul? Adio fonduri europene! Ramona Dascălu 4 decembrie 2019 Nina Gheorghiță din comuna Roșiori, județul Brăila ne-a contactat pentru a-și striga nemulțumirea față de modul în care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) evaluează cererile de finanțare pe submăsura 17.1 – “Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul PNDR. Antreprenoarea din județul Brăila spune că luni seară a primit vestea că a fost declarată neeligibilă de către funcționarii AFIR pe această submăsură pentru faptul că nu lucrează o suprafață de 1,08 hectare, teren care de fapt nici nu ar exista în realitate întrucât nu reprezintă altceva decât o diferență dintre hărțile Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) și hărțile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), rezultate în urma teledetecției. ”Am aplicat pentru sprijinul de la AFIR privind decontarea polițelor de asigurare pentru culturile de primăvară, pentru mazăre, porumb și floarea-soarelui și am fost declarată neeligibilă. De ce m-a declarat pe mine neeligibilă? Pentru că în Registrul Agricol am 498,67 de hectare, iar conform hărților APIA am mai puțin cu 1,08 hectare, adică 497,59 de hectare. Ei se folosesc de punctul 2.2 din Manualul de Procedură pentru Implementarea Măsurii 17, unde este trecut că solicitantul trebuie să utilizeze terenurile agricole, adică pentru AFIR această suprafață de 1,08 hectare eu nu o utilizez însă în realitate ea nu există. Toată lumea știe că Registrul Agricol ține evidența după hărțile OCPI, iar APIA are propriile ei hărți, rezultate în urma teledetecției. Și la nivel de APIA, minister, toată lumea cunoaște că există o diferență între harta OCPI și harta APIA , dar văd că numai AFIR Brăila nu știe acest lucru„, a declarat Nina Gheorghiță pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Acces îngrădit la sprijinul din fonduri europene Pe submăsura 17.1, societatea pe care o deține brăileanca se încadra să primească 55% din valoarea primei de asigurare pentru o suprafață asigurată pentru culturile de primăvară de 226,04 hectare, dintre care 4,54 hectare mazăre, 120,52 hectare porumb și 100,98 hectare floarea-soarelui. În total, ar fi fost vorba despre 18.706,35 lei. Nina Gheorghiță spune însă că nu este vorba neapărat de bani, ci de dreptul fermierilor care este îngrădit tocmai de instituțiile care ar trebui să îi ajute și să îi sprijine, nu să le pună piedici. “Scopul demersului meu nu este să îmi încasez neapărat acești bani care mi se cuvin, ci acela de a îndrepta o absurditate aplicată de către funcționarii AFIR. Dacă în continuare vor căuta să evalueze aceste cereri de finanțare, ne vom lovi de fiecare dată de aceleași probleme și vom apărea în statistici, noi, fermierii, că suntem dezinteresați să accesăm acești bani sau că România nu este în stare să absoarbă fonduri europene. Deci, noi ca fermieri nu putem accesa acești bani pentru că suntem declarați neeligibili”, a mai spus antreprenoarea. Conform brăilencei, în alte județe astfel de probleme ca cea pentru care ea a fost declarată neeligibilă sunt trecute cu vederea: “În alte județe, alții nu au fost declarați neeligibili pentru o astfel de problemă, și știu asta de la asiguratorul meu, care are foarte mulți fermieri în portofoliu, din mai multe județe ale țării și marea majoritatea a agențiilor județene din cadrul AFIR au înțeles problema și anume că este o diferență scriptică. La mine, la toate culturile pentru care am cerut decontare, luate separat, coincid suprafețele, singurul care nu coincide este însă totalul fermei pentru că eu mai am și lucernă, și grâu, mai am și alte culturi. Deci, ei s-au abătut de la criteriile de eligibilitate ale Ghidului solicitantului, este o interpretare abuzivă, nepăsătoare. Problema mare este că nu ai cu cine discuta decât cu o platformă în care tu dai în scris o explicație și îți trimit răspuns înapoi că nu ai documente justificative. Dacă sun la AFIR Brăila mi se spune ca toată nemulțimirea să o expun în sesizare pentru că la telefon ei nu fac comentarii și nu intră în discuție cu fermierii.  Am vorbit și cu doamna de la APIA care ne are în portofoliu, dar nu ne poate ajuta femeia. APIA acceptă această diferență, nu te penalizează, doar că nu îți dă subvenție pe hectarul ăla, pe diferența aia, dar noi nu ne-am supărat din această cauză pentru că oricum nu ai cum să o rezolvi”. Brăileanca crede că funcționarii AFIR au tradus mot a mot regulamentele europene și așa s-a ajuns la o astfel de situație aberantă, în care dacă nu lucrezi 1,08 hectare, suprafața care oricum nu există, se consideră că nu utilizezi terenul agricol, fără să se mai țină cont de celelalte 497,59 de hectare, pe care le muncești. “Eu sunt nemulțumită că m-au descalificat pe Măsura 17.1, adică nu mi-au dat cei 55% din valoarea polițelor de asigurare pe culturile de primăvară motivând că nu lucrez suprafața. În notificarea în care îmi spune că sunt neeligibilă scrie că din considerentul că „solicitantul trebuie să utilizeze terenurile agricole”, iar această motivare este trecută conform Manualului de Procedură de Implementare a Măsurii 17, punctul 2.2, potrivit căruia solicitantul trebuie să utilizeze terenurile agricole. Deci, eu sunt descalificată că nu utilizez 1,08 hectare, suprafață care de fapt nu există, e doar o diferență între hărțile OCPI și hărțile APIA. Și vreau să vă spun că nu au cum să nu fie aceste diferențe pentru că între timp au apărut drumuri de explotare, canale de irigații, canale de desecare, care la vremea la care OCPI-ul a făcut hărțile astea nici nu existau“, a explicat Nina Gheorghiță. Din cauza unor astfel de situații, create tocmai de funcționarii instituțiilor, se ajunge ca fermierii români să fie catalogați drept fermieri dezinterasați, care nu accesează fonduri europene, susține antreprenoarea: “Am stat și m-am gândit care ar putea fi scopul și nu găsesc motivație ca să încurci fermierul. La ce ți-ar folosi ca instituție, ca țară, să te prezinți în statistici cu niște lucruri care nu sunt reale? Eu nu mai pot accesa pentru culturile de toamnă, pentru care s-a deschis o nouă sesiune acum în decembrie, pentru că știu deja că voi fi descalificată din cauză ca suprafața din Registrul Agricol nu coincide cu suprafața de la APIA. Și atunci, pe mine mă vor încadra la un fermier dezinteresat, dar eu nu sunt dezinteresată (…). Îmi pare rău ca cetățean român când văd peste tot că fermierii români sunt catalogați drept dezinteresați, că nu accesează fonduri europene. Asta este revolta mea. Trebuie să se modifice lucrurile, pentru că Ghidul solicitantului, care ajunge la mine este una, iar la momentul în care mă respinge fac trimitere la punctul 2.2 din Manualul de Procedură pentru Implementarea Măsurii 17″. Nina Gheorghiță consideră că este nedrept ca angajații AFIR să penalizeze fermierii pentru o vină pe care aceștia nu o au, mai ales după ce s-au chinuit și au depus toate documentele necesare pentru accesarea sprijinului, procedură care nu este deloc una ușoară. “Este inacceptabil că în alte județe evaluatorii au acceptat lucrul acesta, au înțeles că nu poți penaliza fermierul pentru o vină pe care nu o are. Ca să nu mai vobesc de procedura în sine care este înfiorătoare, atunci când bifezi că vrei să și se deconteze procentul pe care îl meriți în funcție de mărimea fermei nu realizezi câtă munca va trebui să faci ulterior. Dar, m-am ambiționat și nu am renunțat pentru că știam că mă voi lovi de același procedeu și pentru culturile de toamnă, și anul viitor pentru culturile de primăvară și tot așa. Eu cred că cei de la AFIR nu înțeleg fenomenul pentru că dacă l-ar înțelege ar judeca proiectul în spiritul Ghidului, nu în litera lui. Adică, dacă la punctual 2.2 scrie că solicitantul trebuie să utilizeze terenurile agricole, iar mie nu îmi iese diferența de 1,08 hectare nu înseamnă că eu nu utilizez terenul”, a conchis brăileanca.

Adrian Chesnoiu, director general AFIR: Este în discuție eliminarea verificării suprafeței la Registrul Agricol Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura și cu Adrian Chesnoiu, directorul general AFIR, pentru a-i comunica situația cu care se confruntă brăileanca Nina Gheorghiță. Acesta ne-a asigurat că va lua legătură cu femeia pentru a vedea exact despre ce este vorba, dar pâna la ora publicării acestei știri nu a fost încă contactată de nimeni de la AFIR. “O să luăm legătura cu doamna fermier. Mai sunt situații de genul ăsta, aceasta este prima sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru primele acestea de asigurare și descoperim anumite situații care nu se încadrează în niciun fel pe procedură, dar sesiunea este deschisă și se pot redepune aceste documente. Eu nu pot să vă spun exact acum pentru că nu știu despre ce este vorba. De multe ori fermierii prezintă situația cum consideră dumnealor și se consideră nedreptățiți dintr-un anumit motiv. Eu trebuie să verific exact care este situația. Ghidul pe submăsura aceasta a fost în consultare, am avut întâlniri cu brokerii de asigurări, cu firmele de asigurări, cu fermieri și la vremea respectivă nimeni nu a făcut niciun fel de precizare legată de acest lucru. Acum, pentru sesiunea următoare am convenit să mai eliminăm anumite lucruri de care fermierii s-au plâns și printre ele se numără și verificarea asta cu Registrul Agricol și să mergem doar pe verificarea de la APIA. Dar, sunt unii fermieri care nu vor să mergem doar pe identificarea de la APIA pe motiv că nu vor subvenții, dar vor să-și asigure culturile, că sunt și cazuri de acest fel în care nu se înscriu la APIA și nu iau subvenție, dar pot depune pentru prima de asigurare. Deci, sunt tot felul de situații”, a declarat Adrian Chesnoiu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

ALTELEAGRICULTURA NU A PIERDUT NICIUN LEU LA RECTIFICAREA BUGETARA  Agroromania.ro 05 Dec. 2019  Rectificarea bugetara facuta de noul guvern PNL nu a afectat sumele disponibile pentru agricultura.

"Ca sa clarificam ce-i cu aceasta rectificare: PSD a construit un buget bazat pe prognoze mincinoase si a alocat bani doar pe hartie, in realitate nu au fost scrise proiecte, nu au fost depuse cereri de finantare si nu s-a dorit cheltuirea banilor gratuiti de la UE. Rectificarea bugetara rezolva situatia critica in care se gaseau la final de an mai multe domenii lasate de guvernul PSD fara bani. Vor fi astfel alocate fonduri pentru plata pensiilor si a salariilor din sistemul public, dar si a drepturilor de asistenta sociala. Primariile vor primi bani pentru a plati toate cheltuielile legate de asistenta sociala, cheltuieli puse in seama primarilor de Guvernul PSD. Adevarul trebuie spus: guvernul PSD a lasat in aer, fara finantare, domenii critice", a scris pe Facebook Raluca Turcan.

 Ea a adaugat ca, in total, peste 6,5 miliarde de lei vor fi alocate pentru "acoperirea gaurilor" la bugetul de sanatate si la cel al asigurarilor sociale.

"In plus, in ultimele doua saptamani s-au recalculat jumatate din dosarele de la Casa de Pensii. Astfel, au mai fost alocate 46 milioane de lei pentru plata pensiilor recalculate pentru luna viitoare. S-au prevazut si 70 milioane lei pentru programul Tomata. Program cu care PSD s-a laudat, dar pe care a uitat sa il bugeteze. Educatia, Transporturile si Agricultura nu pierd niciun leu. Banii care apareau in dreptul acestor ministere nu au existat niciodata in realitate, ci doar pe hartie. Erau bani pentru proiecte cu finantare europeana pentru care Guvernul PSD nu a miscat un deget sa le implementeze", a mai precizat vicepremierul.

INS: România are o creştere economică de 3%I.L.M.Miscellanea / 05 decembrie

Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 3% în al treilea trimestru al acestui an, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor intermediare publicate joi, de Institutul Naţional de Statistică.

Valoarea estimată a PIB-ului pentru acest trimestru s-a ridicat la 286,992 de miliarde, iar în primele 9 luni, valoarea estimată a fost de 727,183 de miliarde, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La creşterea PIB-ului au contribuit, finanţările provenite din economie comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante. Acestea au crescut 0,9% din PIB, valoare în creştere faţă de anul trecut, cu 5%.

O altă contribuţie importantă au avut-o construcţiile, cu 0,6%, cu o pondere în formarea PIB-ului de 4,2%, în creştere cu 16,6%. Impozitele nete pe produs au înregistrat o creştere a volumului lor de 109,5%. Totodată, au contribuit şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport cu o pondere de 7,4% din PIB.

Un impact negativ la creşterea PIB au avut: industria, care a scăzut cu 0,2%, agricultura, silvicultura şi pescuitul , reduse cu 0,1%.

La începutul acestei luni Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit negativ estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, la 4%, mai mică faţă de estimarea iniţială, de 5,5%.

Cea mai mare problema a fermierilor romani. Nu gasim oameni care sa munceascaDecembrie 5, 2019

Fermierii romani sustin ca principala problema cu care se confrunta in prezent este lipsa personalului, in conditiile in care oamenii nu vin sa munceasca, indiferent de salariu si de conditii, ci prefera sa stea acasa si sa primeasca ajutor de somaj, noteaza Agerpres. Unul din fermierii care se plang de aceasta problema este Lucian Dor, un cultivator de rosii cherry din judetul Calarasi.

„Este greu sa fii fermier in ziua de azi daca nu te implici. Daca stai in spatele unui birou este foarte greu sa fii fermier. Este foarte greu sa lucrezi cu oamenii daca nu ii cunosti, daca nu ii cauti, daca nu le intelegi nevoile. Principala problema sunt oamenii si nu faptul ca nu ii gasesti, ci dezinteresul lor de a lucra. Cel putin la mine in zona sunt foarte multe persoane care prefera sa stea acasa si sa nu lucreze, indiferent de salariul pe care il oferi si de conditiile pe care le oferi. Prefera sa stea acasa si sa se bazeze pe un ajutor minim pe care il primesc de la stat”, spune el.

Fermierul ar putea fi fortat sa-si reduca afacerea din cauza lipsei de personal

Anul acesta s-a descurcat, este multumit de productia de tomate de 6 kilograme pe planta, iar la capsuni a fost chiar peste asteptari.

Insa, din cauza problemelor cu forta de munca, anul viitor ar putea fi nevoit sa reduca productia sau sa regandeasca afacerea.

Fermierul s-a asigurat inca de la inceput ca are un contract pentru vanzarea legumelor si fructelor, asa ca s-a indreptat spre reteaua de magazine Mega Image.

“Eu de la inceput am privit aceasta activitate ca pe un business si atunci au cautat ca produsul meu sa nu mearga in piata, ci sa ajunga direct in supermarketuri. De la inceput am cautat sa am un contract. Contractul cu Mega Image il am de cinci ani”, a explicat Dor.

Reteta succesului economic, social si cultural: GAL dec. 5, 2019  Grupurile de Acțiune Locală, pe scurt GAL, reprezintă transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica, pentru a se înscrie în noile strategii destinate dezvoltării rurale.

Este o abordare prin care se încurajează atât întoarcerea sau stabilirea tinerilor în sat, cât și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestui mediu. Un exemplu în acest sens vine din județul Bistrița Năsăud, unde o astfel de entitate a demonstat că aceste organizații sunt fezabile.

https://youtu.be/Zdbpe_WO_H0

Dăianu: Fondurile de coeziune şi cele pentru agricultură ne avantajează; să capitalizăm la maximum banii Financial Intelligence 5 decembrie 2019 România trebuie să capitalizeze „la maximum” banii din fondurile de coeziune şi cele pentru agricultură, având în vedere că este ultimul exerciţiu de programare financiară multianuală cu alocare „atât de generoasă” pentru noile state membre ale Uniunii Europene, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„În ceea ce priveşte România, fondurile de coeziune şi cele pentru agricultură sunt încă majoritare şi ne avantajează, pentru că eu cred că acesta este ultimul exerciţiu de programare financiară multianuală cu alocare atât de generoasă pentru noile state membre. De aceea, pe această perioadă, să capitalizăm la maximum banii pentru infrastructură şi competitivitate. Să valorificăm, totodată, fondurile cât mai mult pentru amenajarea teritoriului, având în vedere şi schimbarea de climă, avem şi problema deşertificării”, a explicat Dăianu, la Conferinţa aniversară a Institutului European din România, potrivit Agerpres.

El a pledat pentru un program de asistenţă pentru aderarea la zona euro, care ar însemna şi utilizarea de bani europeni.

„Banii europeni trebuie să fie judecaţi în combinaţie cu propriile resurse. Noi avem o mare problemă şi nu este firesc ca resursele europene să fie o obsesie. De departe, resursele pentru România sunt resursele proprii ale bugetului”, a spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, alocaţiile din bugetul UE trebuie să fie mai bine corelate cu finanţări din resurse proprii.

„Trebuie să folosim foarte mult pentru căi ferate şi reţeaua de autostrăzi, pentru că avem bani alocaţi. Şi alocaţiile din bugetul Uniunii să fie mai bine corelate cu finanţări din resurse proprii. Vedeţi în ce situaţie paradoxală am fost în ultimii ani? Din dorinţa de a respecta pragul de 3%, am renunţat uneori în mod deliberat la bani europeni. De ce? Pentru că resursele europene au nevoie de cofinanţare, adică de bani din resursele proprii ale bugetului României. Aici vedem neputinţe instituţionale, incapacitatea de a construi un buget în mod inteligent. Alţii au tras cât au putut (fonduri europene – n.r.), avem state mai vechi în zona euro care au utilizat mai multe resurse europene în raport cu cât primeau: Spania, Portugalia, Polonia, în timp ce noi…”, a afirmat profesorul.

Dăianu s-a referit, în context, la necesitatea separării bugetului zonei euro de cel al Uniunii Europene.

„Bugetul zonei euro, inclusiv bugetul UE, este de facto un buget de investiţii, el nu este un buget propriu-zis, deci nu este capacitate fiscală, dar ar putea canibaliza, în timp, întregul dacă nu va fi separat. Bugetul euro trebuie separat de bugetul Uniunii Europene. Trebuie să facem în aşa fel încât să putem folosi bani şi din bugetul zonei euro şi de aceea şi spuneam că e bine să participăm la toate comitetele zonei euro, să fim cu statut de observator. Dacă vrem să fim ascultaţi, să fim luaţi în serios, trebuie ca ceea ce predicăm în viziunea pe care o arborăm să îmbinăm interesele specifice naţionale de dezvoltare economică cu cele generale”, a susţinut el.

Daniel Dăianu a mai vorbit despre limitarea deteriorării relaţiei transatlantice, precum şi despre necesitatea conturării de reguli în comerţul mondial.

„Să fim o voce pentru limitarea deteriorării relaţiei transatlantice, ce înseamnă relaţia cu China, să ne batem pentru reguli în comerţul mondial, deci nu să dispară aranjamentele care definesc multilateralismul. Dacă nu ai multilateralism şi totul este o junglă unde ajungem? Ţările mici au nevoie de reguli. Fără să existe reguli, fără să existe principii întruchipate de modul în care se respectă regulile e foarte rău”, a conchis Dăianu.

Ambasadorul Lazăr Comănescu, consilier pentru relaţii externe al preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a estimat că negocierile asupra cadrului financiar multianual vor fi finalizate în perioada Preşedinţiei Germaniei la Consiliul Uniunii Europene şi, de aceea, se impune un dialog intens cu această ţară.

„Se speră că negocierile pentru pachetul general să fie finalizate în primăvara anului viitor, să sperăm că se poate aşa ceva, deşi eu sunt aproape convins că negocierile nu vor fi finalizate decât în perioada Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene. Va trebui să intrăm bine în perioada Preşedinţiei germane şi, din acest punct de vedere, este extrem de important ca partea română să aibă un dialog foarte intens cu Germania, în această perioadă”, a subliniat Comănescu.

Conferinţa s-a încheiat cu cea de-a X-a ediţie a Premiilor de Excelenţă a IER, dedicată personalităţilor care au coordonat activitatea institutului.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

 

Ordinul nr. 529/2019 pentru aprobarea cuantumului tarifelor încasate în urma serviciilor prestate de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 981 din 05.12.2019. A intrat în vigoare la 05.12.2019

Legislaţie europeană

Decizia nr. 1478/2019 privind poziţia care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Subcomitetului de gestionare pentru măsuri sanitare şi fitosanitare instituit prin Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, în ceea ce priveşte modificare a anexei V la capitolul 4 din acordul menţionat, Consiliul Uniunii Europene  JOCE nr. 268 din 22.10.2019. A intrat în vigoare la 22.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 2032/2019 de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Uniune a Fusarium circinatum Nirenberg & O'Donnell (denumită anterior Gibberella circinata) şi de abrogare a Deciziei 2007/433/CE [notificată cu numărul C(2019) 8359], Comisia Europeană JOCE nr. 313 din 04.12.2019. A intrat în vigoare la 04.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1746/2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/1185 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013 şi (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte notificările către Comisie ale informaţiilor şi documentelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 268 din 22.10.2019. A intrat în vigoare la 22.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2027/2019 de derogare de la Regulamentele (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006 şi (CE) nr. 1067/2008, de la Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2015/2081 şi (UE) 2017/2200, de la Regulamentul (CE) nr. 1964/2006, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012 şi de la Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 în ceea ce priveşte datele de depunere a cererilor şi de eliberare a licenţelor de import în 2020 în cadrul contingentelor tarifare privind cerealele, orezul şi uleiul de măsline, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 313 din 04.12.2019. A intrat în vigoare la 04.12.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 2031/2019 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria alimentară, a băuturilor şi a laptelui în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului [notificată cu numărul C(2019) 7989] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 313 din 04.12.2019. A intrat în vigoare la 04.12.2019

Regulamentul delegat nr. 1745/2019 de completare şi de modificare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte punctele de reîncărcare pentru autovehiculele de categoria L, alimentarea de la reţeaua electrică terestră a navelor de navigaţie interioară, alimentarea cu hidrogen pentru transportul rutier şi alimentarea cu gaze naturale pentru transportul rutier şi naval şi de abrogare a Regulamentului delegat (UE) 2018/674 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 268 din 22.10.2019. A intrat în vigoare la 22.10.2019

Decizia nr. 1478/2019 privind poziţia care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Subcomitetului de gestionare pentru măsuri sanitare şi fitosanitare instituit prin Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, în ceea ce priveşte modificare a anexei V la capitolul 4 din acordul menţionat, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 268 din 22.10.2019. A intrat în vigoare la 22.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 2011/ 2019 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/2009 de aprobare a programelor de vaccinare împotriva dermatozei nodulare contagioase, prezentate de statele membre, prin prelungirea perioadei sale de aplicare [notificată cu numărul C(2019) 8580] (Numai textele în limbile bulgară, croată şi greacă sunt autentice) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 312 din 03.12.2019. A intrat în vigoare la 03.12.2019.

………………….INTERNEOros: Romania produce 305.000 tone de produse certificate ecologic In dec. 5, 2019   România are peste 10.000 de operatori în agricultura ecologică, dar, din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, transmite AGERPRES.

„Noi am venit la minister să încurajăm această linie de produse tradiţionale, produse româneşti, produse bio. Am aici câteva statistici, probabil seci. Unii le cunosc, alţii nu le cunosc. Avem peste 10.000 de operatori în agricultura ecologică. Din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori. Eu mi-aş dori să crească numărul procesatorilor. De asemenea, România produce o cantitate totală de 305.000 tone de produse certificate ecologic din care consumăm 52% şi 48% exportăm, iar principalele ţări exportatoare sunt Italia, Germania şi Franţa. De asemenea, o ultimă cifră, suprafaţa cultivată cu viţă de vie este de 175.000 de hectare, fiind pe locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, dar, din punct de vedere al producţiei de vin, suntem pe locul 6, producând 4,9 milioane de hectolitri”, a spus Adrian Oros.

La rândul său, ambasadorul Republicii Franceze în România, Michele Ramis, a afirmat că agricultura bio este o cerere clară a consumatorilor preocupaţi de o alimentaţie sănătoasă, dar este şi o dovadă clară pentru necesitatea protejării mediului.

Agricultura ecologică este cel mai bun instrument pentru a răspunde acestei duble preocupări în continuă creştere a consumatorilor, a spus Michele Ramis.

”Inadmisibil!” Daniel Buda, discurs dur despre pretul laptelui In dec. 5, 2019   Problema prețului laptelui nu este una nouă pentru fermierii din România. AGRO TV v-a prezentat în repetate rânduri cazurile văcarilor care sunt nevoiți să vândă lapele pe care îl produc pe un preț de nimic. 

Pe aceeași temă s-a concentrat și o intervenție recentă a europarlamentarului Daniel Buda în comisia AGRI din Parlamentul European. Potrivit acestuia, prețul laptelui la poarta fermei este de patru ori mai mic decât la raft, un lucru inadmisibil, care le creează fermierilor mari dificultăți în a mai rămâne pe piață. Asfel, eurodeputatul avertizează că este nevoie urgentă de o corelare între prețul de producție și cel de vânzare. 

”Subliniez importanța studiului privind organizațiile de producători. Constatăm că gradul de organizare este diferit în funcție de statul membru. Studiul scoate în evidența faptul că principalul motiv pentru constituirea grupurilor de producători este acela pentru a-și întări poziția producătorilor în lanțul de aprovizionare și a asigura în același timp accesul pe anumite piețe.

În discuțiile cu fermierii, atât din Belgia, cât și din România sau alte state, mi-a atras atenția un aspect legat de prețuri. Aceștia mi-au spus că prețurile sunt aproximativ aceleași pe care le primesc la poarta fermieri din ultimii 20 de ani, dar prețul produsului la raft a cunoscut o creștere semnificativă.

Sprijinul acordat prin PAC este de a asigura viabilitatea fermelor și ajuta fermierii să producă hrană de calitate și la prețuri rezonabile, iar fermierii și consumatorii europeni nu ar trebui să fie cei care plătesc prețul mișcărilor pe piață. În același timp însă, vedem că fermierii sunt cea mai expusă și vulnerabilă verigă din lanțul de aprovizionare cu alimente. Pentru a face față politicilor concurențiale, ar trebui stabilite măsuri de piață, care să mențină un raport între prețul la poarta fermei și prețul de la raft. Este inadmisibil ca prețul la poarta fermei să fie de 1,5 lei litru de lapte, iar pe raft să îl găsim la 5-6 lei. De asemenea, nu este posibil ca prețul la kilogramul de carne în viu să fie 8-9 lei, iar prețul la raft să fie de 35-40 de lei.

Directiva privind practicile concurențiale neloiale joacă evident un rol important în consolidarea poziției actorilor din lanțul de aprovizionare. Implementarea directivei va contribui la reducerea dezechilibrelor între operatori, indiferent de dimensiunea acestora și va crea condiții concurențiale egale.

În viitor, va trebui să avem o abordare diferită cu privire la prețuri, respectiv să avem în vedere prețul cel mai adaptat pieței, în care se va ține cont de elemente precum calitatea, inovația, impactul social și evident, cel asupra mediului. Aș concluziona referindu-mă la nevoia unei corelări între prețul de producție și prețul de vânzare. Din păcate, de foarte multe ori, există situații în care fermierii sunt nevoiți să își vândă sub prețul de producție produsele, ceea ce le creează dificultăți majore de a rămâne mai departe pe piață”, a precizat Daniel Buda. 

ȘEFUL ANSVSA A VERIFICAT STAREA OVINELOR SALVATE DE PE NAVA SCUFUNDATĂ ÎN PORTUL MIDIA!

Agroinfo  05 decembrie 2019 - 07:06

COMUNICAT. În dimineața zilei de 4 decembrie, președintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu, alături de o echipă de medici veterinari, s-a deplasat la adăpostul unde se află oile salvate de pe nava Queen Hind, care a eșuat în portul Midia, în data de 30 noiembrie, anunță un comunicat Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, transmis pentru AGROINFO. Scopul vizitei a fost acela de a se asigura că animalele sunt adăpostite în condiții care să le asigure bunăstarea, au furaje suficiente și că primesc toate tratamentele de care au nevoie pentru stabilizarea stării de sănătate.

În prezent, în adăpost se află 180 dintre cele 252 de animale salvate, care se află sub restricție sanitară veterinară, sunt în permanență supravegheate de medici veterinari, iar date privind starea lor de sănătate sunt transmise, zilnic, către celula de criză constituită la nivelul ANSVSA, pentru monitorizare.

Cu toate eforturile depuse de medicii veterinari, 60 dintre oile cu prognostic grav au murit din cauza unor afecțiuni variate produse de condițiile din nava eșuată, iar pentru 11 s-a impus eutanasierea, datorită unor leziuni incompatibile cu viața (fracturi ale coloanei vertebrale, fracturi multiple ale membrelor, afectări grave ale organelor vitale).

Se fac eforturi pentru urgentarea demersurilor întreprinse de către ANSVSA, atât prin intermediul canalelor diplomatice, cât și a celor instituționale, pentru clarificarea situaței juridice a animalelor salvate, astfel încât acestea să poată fi îngrijite pînă la sfârșitul vieții, de către entități care doresc să le adopte și care le pot oferi toate condițiile necesare.

Proteste la sediul MADR. Care au fost nemultumirile ONG-urilor Decembrie 5, 2019

Organizatorii protestului STOP EXPORTULUI CU ANIMALE VII au fost asteptati in fata Ministerului Agriculturii de catre conducerea Ministerului pentru a purta o discutie despre problema exportului de animale cu propunerea de a renunta la manifestatie in schimbul dialogului. O delegatie formata din reprezentantii fiecarei organizatii a intrat la dialog cu ministrul agriculturii, Dl Adrian Oros, cu secretarul de stat Dl Florian Dumitru si cu presedintele ANSVSA, Dl Robert Chioveanu, iar protestatarii au continuat protestul autorizat la care peste 2500 de persoane isi anuntasera deja participarea. Protestul a fost unul pasnic unde au fost afisate zeci de bannere, s-a scandat “OPRITI VAPOARELE MORTII” si s-au proiectat filmari de pe vaporul Queen Hind scufundat la Midia si despre soarta animalelor exportate. Principalele aspecte discutate intre reprezentantii ONG-urilor, Ministrul Agriculturii, Secretarul de Stat si Presedintele ANSVSA au fost:

–  Instaurarea procedurilor de siguranta si bunastarea animalelor in portul Midia;

–   Ministerul nu poate opri in termen scurt exportul de animale vii, dar pe termen mediu programul de Guvernare si angajamentul premierului Ludovic Orban este de a inlocui exportul de animale vii cu exportul de carne asa cum este mai avantajos de altfel conform studiului Animals International pus la dispozitia ministerului spre atenta analiza;

–      Trecerea treptata la reducerea cantitatii de animale exportate; se vor cauta noi piete de desfacere si se va incepe intermedierea cu noi agenti comerciali; nu exista o data oficiala la care se va incepe acest procedeu si solicitam ministerului sa faca un anunt public cand se va defini si incepe planul;

–      Intre timp, din cauza faptului ca doar 22 din 177 de abatoare romanesti sunt autorizate pentru sacrificarea “hallal”, si ca mai este nevoie de indeplinirea unor conditii pentru ca tarile din Orient sa accepte carnea abatorizata in alt loc, trebuie gasite solutii care sa fie convenabile ambelor piete.

“Cei care au venit la minister nu sunt fermieri ci trepadusii firmelor de export cu animale vii. Suntem ingrijorati ca ministerul agriculturii a dat mana cu industria exportului de animale vii si le-a preluat argumentele. Adevarul este ca Romania are in acest moment suficienta capacitate de abatorizare pentru a incepe imediat procesul de inlocuire a exportului de animale vii cu cel de carne”, acuza Gabriel Paun, Directorul UE al Animals International.

–      Se va face o analiza a cererii de carne congelata in pietele principale in care Romania vinde. Conform informatiilor ONG-urilor, aceasta exista.

–      Subventiile exportate – pretul ieftin al animalelor este explicat de subventiile pe care fermierii le primesc de la stat. Trebuie regandita o schema in care subventiile raman in tara si nu incurajeaza astfel de practici;

–      Situatia incerta a oilor salvate de pe nava din Midia – sunt in siguranta momentan si am vazut fotografii de la adapostul in care au fost duse dupa accident. Inca nu s-a aflat cu certitudine in a cui posesie legala sunt, dar am primit asigurari ca se va face tot posibilul ca cele 180 de oi care mai sunt in viata sa ajunga in grija ONG-urilor.

–      Ministerul planuieste sa investeasca masiv in zootehnie. ONG-urile atrag atentia ca directia nu este conforma cu cerintele Natiunilor Unite care indeamna Guvernele lumii sa promoveze alimentatia bazata pe plante care este mai sanatoasa pentru oameni si mai prietenoasa cu mediul si clima.ONG-urile au salutat invitatia la dialog si au exprimat deschiderea pentru constituirea unui grup de lucru care sa stabileasca masuri concrete pentru inlocuirea exportului de animale vii cu carne, masuri pe care ministerul inca nu le-a luat in considerare, desi la pagina 11 din programul de Guvernare PNL prevede ca: „In agricultura, este esenţial sa iesim din cercul vicios prin care exportam materii prime, deci implicit si subvenţii, si importam produse cu valoare adaugata ridicata. Aceste realitati trebuie sa fie tratate prin prisma cresterii productivitatii si a valorii adaugate in agricultura si industria alimentara, in contextul constrangerilor de mediu, siguranta alimentara si a schimarilor climatice.”

Excelență în agricultură – tema întâlnirilor Syngenta cu fermierii români din toată țara agrointeligenta.ro4 decembrie 2019 Syngenta continuă tradiția întâlnirilor anuale de final de an cu fermierii din toate zonele țării sub umbrela “Excelență în agricultură”. Întâlnirile din acest an, au avut loc în prezența a peste 800 de fermieri din regiunile de vest, centru, est, sud-vest și sud-est a țării, evenimente în cadrul cărora specialiștii companiei au prezentat detalii și răspunsuri la principalele subiecte de interes. Mana în cultura de floarea-soarelui a reprezentat un subiect de interes major, unde au fost prezentate și discutate principalele măsuri de control prin implementarea celor trei piloni pentru gestionarea integrată de la răsărit la recoltat (toleranță genetică, tratament semințe și practicile agricole). Accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de prevenție și utilizarea unor hibrizi cu toleranță bună la mană. Portofoliul Syngenta de floarea-soarelui include hibrizi cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România, hibrizi precum Sumiko, Subaro, SY Onestar CLP, Talento sau SY Experto, fiind potriviți pentru cultivare în solele cu risc de mană. Un alt subiect de interes pentru fermieri l-a reprezentat agricultura de precizie, temă la care invitatul special din Ungaria le-a vorbit fermierilor prezenți despre rolul și importanța agriculturii digitale în luarea deciziilor cu privire la creșterea producțiilor și/sau reducerea costurilor la cultura de porumb. În cadrul prezentării susținute despre agricultura de precizie, s-a vorbit despre alegerea hibrizilor și stabilirea densității de semănat în funcție de caracteriticile și omogenitatea solelor fermierilor, alegere care se face în funcție de conținutul de materie organică, de structura solului și nu în ultimul rând, în funcție de nivelul de precipitații. Au fost prezentați cu această ocazie și hibrizii de porumb din portofoliul Syngenta, aceștia fiind împărțiți pe 4 categorii (Intensiv, Artesian™, Performanță și Economic), ofertă adaptată pentru toate condițiile de cultură din țara noastră. Soluțiile de protecție a culturilor au prezentat un interes major din partea participanților. Pentru cultura de porumb, Syngenta vine cu soluții de erbicidare din preemergență până în stadiul de 8 frunze, precum pachetul Calaris® Pro + Fix® Pro împotriva buruienilor anuale și Elumis®, soluția fără egal împotriva celor mai dificile buruieni, inclusiv costreiul din rizomi, cu eficacitate fără fitotoxicitate. La cultura de cereale păioase, Syngenta propune Elatus™ Era, un nou standard în protecția împotriva bolilor din cultura de cereale, în special a celor care apar la frunza stindard. Elatus™ Era oferă o protecție de neegalat și un efect de lungă durată împotriva septoriozei, a ruginilor, dar și a bolilor la spic printr-un efect atât preventiv, cât și eradicativ. În final, reprezentantul companiei Expur România le-a vorbit fermierilor despre tendințele pieței de floarea soarelui High-Oleică. Syngenta rămâne un partener de încredere, mereu alături de fermieri, care își propune să vină înîntâmpinarea cerințelor și nevoilor tuturor agricultorilor din toată țara cu un portofoliu performant de semințe și produse pentru protecția culturilor și consiliere personalizată. In ce stare sunt oile salvate de pe ”nava mortii” din Midia? In dec. 5, 2019   În dimineața zilei de 4 decembrie, președintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu, alături de o echipă de medici veterinari, s-a deplasat la adăpostul unde se află oile salvate de pe nava Queen Hind, care a eșuat în portul Midia, în data de 30 noiembrie.

Scopul vizitei a fost acela de a se asigura că animalele sunt adăpostite în condiții care să le asigure bunăstarea, au furaje suficiente și că primesc toate tratamentele de care au nevoie pentru stabilizarea stării de sănătate.

În prezent, în adăpost se află 180 dintre cele 252 de animale salvate, care se află sub restricție sanitară veterinară, sunt în permanență supravegheate de medici veterinari, iar date privind starea lor de sănătate sunt transmise, zilnic, către celula de criză constituită la nivelul ANSVSA, pentru monitorizare.

Cu toate eforturile depuse de medicii veterinari, 60 dintre oile cu prognostic grav au murit din cauza unor afecțiuni variate produse de condițiile din nava eșuată, iar pentru 11 s-a impus eutanasierea, datorită unor leziuni incompatibile cu viața (fracturi ale coloanei vertebrale, fracturi multiple ale membrelor, afectări grave ale organelor vitale).

Se fac eforturi pentru urgentarea demersurilor întreprinse de către ANSVSA, atât prin intermediul canalelor diplomatice, cât și a celor instituționale, pentru clarificarea situaței juridice a animalelor salvate, astfel încât acestea să poată fi îngrijite pînă la sfârșitul vieții, de către entități care doresc să le adopte și care le pot oferi toate condițiile necesare.

 LANTULALIMENTAR  2019-12-05  

De la preluarea portofoliului Agriculturii în guvernul liberal, Adrian-Nechita Oros a fost nevoit să liniștească până acum două mari categorii de fermieri: pe legumicultori și pe oieri.

Există și pătlăgele galbene!

Cultivatorii de tomate s-au panicat când au citit pe facebook, informați de liderul unei asociații care a fost în trecut consilierul lui Petre Daea, că noul guvern liberal ar urma să stopeze programul ”Tomate românești”, prin care primeau 3000 de euro pentru 2 tone de roșii obținute în spații protejate, pe o suprafață minimă de 1000 mp. Guvernul, în baza programului de guvernare depus în parlament, urmărea subvenționarea a 10% din câștigurile obținute de legumicultori din vânzarea producției timp de un an, cu acte fiscale.

Observând amploarea protestelor pe internet, unii fermieri amenințând că vor veni cu tractoarele la București, ministrul a efectuat imediat două vizite în cele mai mari bazine legumicole din țară, la Matca și la Izbiceni. S-a întâlnit cu fermierii și i-a asigurat că programul ”Tomate românești” va merge mai departe. Era, ce-i drept, perioadă electorală pentru alegerile prezidențiale, iar PNL, partidul care l-a susținut pe Klaus Iohannis, nu voia să treacă pentru agricultori drept partidul care ia ceea ce a dat PSD. Grijă cu bătaie lungă, fiindcă anul viitor vor fi două rânduri de alegeri: locale și parlamentare.

Exportul de animale vii merge mai departe

După accidentul din 24 noiembrie, în timpul căruia mii de oi s-au înecat din cauză că vaporul care urma să le transporte în Libia s-a răsturnat, crescătorii de oi s-au panicat la rândul lor că exportul de animale vii, cea mai importantă sursă de câștig pentru ei, ar putea fi interzis. Ce-i drept, ministrul Oros afirmase public că exportul de animale vii este dezavantojos economic pentru România și semnalase că există nereguli privind bunăstarea animalelor în timpul transportului pe mare, dar de aici și până la interzicerea exportului de animale vii este o cale lungă și în răspăr cu tratatele europene, care favorizează comerțul liber.

Exportul de animale vii nu poate fi interzis decât în două condiții: existența unor epizootii sau încălcarea normelor de bunăstare. Informați insuficient, presa agricolă urmărind de obicei obținerea unor reacții emoționale din partea fermierilor și o atitudine ostilă față de minister, mai ales dacă există și un ingredient politic la mijloc, crescătorii de ovine s-au speriat atât de tare, încât ministrul Oros și secr