Stiri 14 iunie 2021, a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

Isărescu a făcut anul trecut 5 milioane lei din producţia de vin: Compania Măr SRL, deţinută de familia Isărescu, şi-a majorat veniturile cu 26%, cu un profit de 1,8 mil. lei, în creştere cu 122% , Miruna Diaconu , 14.06.2021,

Compania Măr SRL din Drăgăşani, judeţul Vâlcea, producătorul de vin deţinut de familia guvernatorului Băncii Naţionale a României, a avut anul trecut venituri în creştere cu 26%, înregistrând o cifră de afaceri de 5,2 milioane lei, faţă de 4,1 milioane lei în 2019, conform datelor Ministerului de Finanţe.

Totodată, compania deţinută de familia Isărescu a avut anul trecut un profit net de 1,8 milioane lei, în creştere cu 122% faţă de anul anterior, fiind cel mai mare profit al companiei de la înfiinţarea acesteia. De asemenea, compania a avut în medie 22 de angajaţi anul trecut.

La Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât circa 40 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune cu sală de degustare.

Vinurile realizate de Casa Isărescu se găsesc în reţelele de magazine Annabella, Auchan, Carrefour, Kaufland, Mega Image, Metro şi Selgros, conform datelor de pe site-ul companiei. Crama produce vinuri din soiurile Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Crâmpoşie selecţionată, Tămâioasă Românească, Merlot, Negru de Drăgăşani şi Syrah.

Conform declaraţiei de avere din 2019, Mugur Isărescu deţine 54,8% din companie, la o valoare totală estimată a părţilor sociale de 788.800 lei. 23% din acţiuni sunt deţinute de soţie, iar câte 10,3% aparţin celor doi copii. 

1

Îmbuteliatorul de apă minerală Apemin Tuşnad: Am crescut preţurile cu 4%, din cauza majorării preţurilor materiilor prime. Pentru anul acesta, oficialii companiei estimează o cifră de afaceri peste cea din 2020, de peste 70 mil. lei , Alexandra Matei , 14.06.2021,

  Pentru anul acesta, oficialii companiei estimează o cifră de afaceri peste cea din 2020, de peste 70 mil. lei ♦ Cele mai importante investiţii pe care compania le are în derulare în prezent sunt construirea unui depozit de materii prime şi extinderea halei de producţie.

Apemin Tuşnad, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa băuturilor, care îmbuteliază apă minerală naturală Tuşnad, Izvorul Ascuns, Artesia şi Izvorul Zânelor, a încheiat 2020 cu afaceri de peste 67 mil. lei, în creştere cu circa 6% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de reprezentanţii companiei. Ei au răspuns la întrebările ZF cu ocazia realizării unei noi ediţii catalogului „Cei mai mari jucători din economie“.

Businessul controlat majoritar de antreprenorul Kurko Gyarfas, a avut şi un profit mai mare cu 28% în 2020 faţă de 2019, acesta depăşind 14 mil. lei, arată datele furnizate de oficialii companiei. Numărul mediu de angajaţi a rămas stabil anul trecut, în jurul cifrei de 150. Pentru anul acesta, Apemin Tuşnad estimează o cifră de afaceri mai mare faţă de cea atinsă anul trecut, de peste 71 mil. lei, însă un profit mai scăzut, de doar 10 mil. lei.

Ce se va întâmpla cu preţul cărnii de porc din România: producătorii spun că ar putea creşte cu 25%, dar procesatorii se aşteaptă la creşteri de până în 5% , Florentina Niţu , 14.06.2021,

Producătorii de carne de porc estimează o creştere a preţului cărnii de 25% în 2021 comparativ cu 2020, în contextul în care pesta porcină africană evoluează pe teritoriul României şi importurile de carne de porc cresc, pe de o parte, iar costul furajelor pentru animale a crescut cu două cifre, pe de altă parte. nsă, porcesatorii spun că o creştere exponenţială ar reduce foarte mult cererea, astfel că nu prevăd creşteri mai mari de 5%.

2

„În condiţiile în care pesta porcină africană (PPA) evoluează în continuare cu agresivitate pe teritoriul României, balanţa comercială este puternic afectată de importuri masive, iar costul de producţie este semnificativ afectat de preţul ridicat al furajelor - cu 25% mai mare în 2021 faţă de 2020, estimăm pentru lunile următoare, o creştere cu minimum 25% a preţurilor pentru consumator”, au spus reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Preţul mediu la porcine pe kilogram în viu, în prima săptămână din iunie, a fost de 5,69 lei/kg, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii. Cel mai mic preţ a fost înregistrat în ultima săptămână din luna ianuarie, de 4,13 lei/kg, după ce a scăzut cererea, odată cu trecerea sărbătorilor de iarnă.

APCPR este formată din peste 70 de ferme de creştere a suinelor, care asigură 70% din producţia naţională de porcine vii. nsă, este de menţionat faptul că România îşi asigură doar 30% din consumul propriu, deoarece efectivul de suine a scăzut de la mijlocul anului 2017 încoace, după ce a apărut virusul PPA în ţară şi peste 700.000 de porci au fost sacrificaţi până în prezent, conform celor mai recente date de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). 

Astfel, România aduce carne de porc din ţări precum Germania sau Spania, în principal. Dar, deficitul României nu vine doar din lipsa cărnii de porc, ci şi a legumelor, fructelor sau laptelui. Din acest motiv, în 2020, România a avut un deficit pe balanţa cu produse agroalimentare de 1,9 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

„În conditiile în care într-o piaţă există deficit (şi din nefericire, în România deficitul este foarte mare), preţul cărnii de porc este dictat de acolo de unde este furnizată cantitatea ce mai mare: de la import. Asta este valabil, în principal, pentru carnea destinată procesării. În cazul cărnii proaspete, destinate vânzării şi consumului direct, preţul pentru această marfă ar putea fi, mai degrabă, influenţat de oferta internă, de unde se poate furniza carne proaspată”, explică Iani Chihaia, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Fabricanţilor de Nutreţuri Combinate (ANFNC).

El adaugă că în România, preţul cărnii provenite din import este influenţat de piaţa internatională. „Dacă cererea la export este mare, atunci producătorii vestici îşi vor concentra eforturile pe piaţa externă UE şi atunci ne vom putea confrunta cu o situaţie de deficit carne porc în România, care se va materializa prin creşterea preţului”, întăreşte acesta.

Iani Chihaia precizează că producătorii de carne din România au avut un an foarte dificil, pe de o parte din cauza condiţiilor pieţei cerealelor (anul trecut

3

preţul cerealelor a fost mai mare decât în mod obişnuit – ajungând la un record al ultimilor cinci ani) şi, pe de altă parte, au fost nevoiţi să facă faţă şi importurilor de carne de porc în cantităţi mai mari decât s-au aşteptat, din cauză că oferta de carne de porc din Germania a fost la un preţ foarte mic. Unii procesatori au spus anterior pentru ZF că importă carne de porc din Germania, în viu, în medie, cu mai puţin de 1 euro/kg.

„Tendinţa de creştere a preţurilor materiilor prime persistă încă de anul trecut, motivele principale fiind: cererea crescândă, vremea nefoavorabilă, creşterea preţurilor la transportul pe mare, conflicte geo-politice etc. Preţul porumbului a crescut cu 47%, al şrotului de soia a crescut peste cu 73%, cel al uleiul de vegetal a crescut cu 80 %, iar în timp ce preţul transportului maritim a crescut cu 86% în ultimul an.

În acest context, al creşterii preţurilor materiilor prime, au afirmat şi reprezentanţii APCPR că preţul furajelor pentru animale a crescut cu 25% şi că acest lucru va duce la creşterea preţului cu 25% pentru consumatorul final.

Totuşi, Sorin Minea, preşedinte al Federaţiei Romalimenta, care grupează majoritatea asociaţiilor şi patronatelor din industria alimentară, susţine că preţul cărnii de porc ar putea creşte cu maximum 5%, pentru că cererea este redusă, iar după o creştere exponenţială ar scădea şi mai mult.

„Sper într-o scădere a preţurilor cerealelor, pentru că, cel puţin în România, pentru 2021 se aşteaptă o producţie bună. Preţurile uleiului, pâini şi zahărului au crescut din cauza preţurilor record la cereale, dar se aşteaptă o plafonare. Preţul cărnii de porc nu va creşte sau, dacă o va face, va fi de 3-4%, nu vor fi creşteri exponenţiale, pentru că ar micşora consumul. Anul acesta, industria alimentară nu-şi va reveni, ci o va face abia în doi ani”, a afirmat Sorin Minea. El este şi preşedinte al grupului Angst, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pe piaţa cerealelor.

Cum se corelează preţul carcaselor de carne cu preţul cerealelor?

„Vorbind strict despre acest lucru, nutreţul combinate deţine la între 65-67% din totalul costurilor de producţie a unui kilogram de carne de porc în viu, iar în cazul cărnii de pasăre, nutreţul combinat deţine în prezent peste 71% . Aşadar, este cel mai important cost. Energia, proteina şi fosforul sunt cele mai scumpe componente ale hranei animale. În mod obişnuit pentru asigurarea nivelului minim de energie din nutreţul combinat se cheltuie aproximativ 70% din costul materiilor prime, iar pentru asigurarea nivelului optim de proteina se estimează a se cheltui 25%”, susţine Iani Chihaia.

4

Pentru pasăre şi porc, cerealele pot furniza peste 65% din necesarul de energie din hrană, însă, din punct de vedere strict economic, cerealele deţin mai puţin de 35 – 36% din total costuri cu materiile prime, completează acesta. „Proteicele - şrotul de soia, în principal - şi uleiurile vegetale deţin peste împreună aproape 60% din totalul costurilor cu materiile prime.”

Astfel, preţul cerealelor este corelat cu preţul celorlate materii prime, pe care producătorii români de nutreţuri combinate şi carne nu îl pot controla, menţionează Iani Chihaia.

„Aşadar, trebuie să fim realişti, întrucât urmează o perioadă cu turbulenţe pe piaţa cerealelor, oleaginoaselor şi implicit a cărnii. Analişti proeminenţi ne spun să fim pregătiţi anul acesta de o creştere de cel puţin cu 40% a preţurilor la produsele alimentare, la nivel internaţional. Sunt convins că se va întâmpla acest lucru şi la noi”, a afirmat executivul.

El mai spune că problema cea mai mare este că această creştere majoră, deja acumulată, a preţurilor inputurilor se transferă foarte lent la consumatorul final şi că orice întârziere „ar putea fi tardivă şi poate chiar fatală”. „Sunt, însă, convins că şi de această dată agricultura şi zootehnia trebuie sa reziste şi sper că se vor găsi resurse să se treacă cu bine şi peste această perioadă deosebit de dificilă.”

Grafic ZF: Pariul pe propria reţea de magazine sau extinderea ei

5

Nu doar răcorim lumea, ci contribuim la schimbare , Ediţia 2021 , Luni, 14 Iunie 2021 10:50

Se împlinesc 30 de ani de la prima sticlă de Coca-Cola produsă în România, 30 de ani în care simbolul pe care brandul îl reprezintă a rămas neschimbat: optimismul! Pentru Sistemul Coca-Cola, optimismul înseamnă mai mult decât bucurie și speranță. Optimismul este integrat în viziunea companiei și ghidează acțiunile acesteia pentru un #dupănoi mai bun pentru generațiile care urmează.

De 5 ani, avem recunoaşterea de cea mai sustenabilă companie din România, conform studiului independent realizat de The Azores. Sustenabilitatea se află însă pe lista priorităților companiei de foarte mulți ani, perioadă în care aceasta și-a stabilit proceduri clare și indicatori pe care îi urmărește cu rigurozitate. Coca-Cola HBC România a lansat primul Raport de Sustenabilitate încă din anul 2011, când sustenabilitatea era un concept destul de necunoscut companiilor din România, iar raportarea non-financiară nu era obligatorie.

În prezent, operațiunile Coca-Cola în România înseamnă: 3 fabrici de îmbuteliere - Ploiești, Timișoara, Poiana Negrii - 18 centre de distribuție, aproape 100.000 de clienți și un portofoliu de băuturi care răspunde tuturor gusturilor și stilurilor de viață. Liderul local al pieței de băuturi a investit peste 240 de milioane de euro în operațiunile sale de-a lungul anilor, luând în calcul impactul acestora asupra mediului înconjurător.

 Angajamente și progres pentru o lume fără deșeuri

 „Credem în principiile economiei circulare, iar angajamentul nostru pentru economie circulară este despre a face afaceri în mod corect, nu facil. Misiunea noastră globală este să răcorim lumea prin băuturile noastre şi să contribuim la schimbare, construind o afacere sustenabilă. De pildă, în materie de ambalaje, împreună cu partenerii noștri îmbuteliatori, analizăm

6

cu mare atenție materialele pe care le folosim și privim totul din perspectiva provocărilor globale legate de deșeuri și schimbări climatice. În 2018, am lansat inițiativa strategică «O lume fără deșeuri», cu trei obiective majore ce pun accent pe colectare, design și parteneriate. Contribuim la efortul de a face colectarea și reciclarea accesibile oricui și, totodată, investim în designul ambalajelor pentru a le face cât mai sustenabile. Ne concentrăm, de asemenea, eforturile ca toate ambalajele noastre să fie 100% reciclabile, astfel încât, dacă cineva vrea să recicleze un ambalaj, să poată face acest lucru fără probleme”, declară Mihaela Niță, Public Affairs Manager, Coca-Cola România.

  Strategia „O lume fără deșeuri” se traduce în obiective concrete. Obiectivul principal este ca, până în 2030, să colectăm și să reciclăm echivalentul tuturor sticlelor și dozelor pe care le comercializăm, având un prag intermediar de 75% în 2025. În 2020, 57% din ambalajele pe care Sistemul Coca Cola le-a pus pe piață au fost colectate și reciclate.

Investim în designul ambalajelor noastre fie că este vorba despre folosirea unei cantități mai mari de PET reciclat, reducerea cantității de materiale folosite sau experimentarea unor modalități de a renunța de tot la ambalaje. Ne dorim ca acestea să conțină cel puțin 50% materiale reciclate până în 2030. Obiectivul ca toate ambalajele noastre să fie 100% reciclabile la nivel global completează strategia „O lume fără deşeuri”.

Pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, compania continuă să investească în îmbunătățirea ambalajelor utilizate și se implică în proiecte complexe, cu impact semnificativ la nivel național, precum este implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR).

„Implementarea Sistemului Garanție-Returnare este foarte importantă pentru noi, de aceea ne dorim să avem cât mai repede cadrul legislativ pentru implementarea sa. Odată aprobat pachetul legislativ care definește principiile de funcționare ale sistemului, producătorii, împreună cu partenerii comercianți, pot trece la operaționalizarea sa. SGR nu reprezintă însă soluția universală la problemele României cu deșeurile. Colectarea corectă a deșeurilor de ambalaje este probabil cel mai important pas către o economie circulară. Ca producători, înțelegem obligațiile ce ne revin din principiul Răspunderii Extinse a Producătorului, precum și responsabilitatea pe care o avem față de mediul înconjurător. Dincolo de costurile pe care le suportăm, ne implicăm prin dialog cu autoritățile și toate părţile interesate,

7

dar și prin campanii de colectare și conștientizare a importanței colectării separate, pentru ca ambalajele pe care le punem pe piață să nu mai ajungă deșeuri aruncate necorespunzător, ci să devină resurse într-o economie circulară”, declară  Alice Nichita, Public Affairs and Communication Manager, Coca-Cola HBC România.

În ceea ce privește ambalajele sale, în 2019, Sistemul Coca-Cola a introdus pe piața din România primul ambalaj produs din 100% PET reciclat pentru o apă minerală naturală. Astfel, de la finalul anului 2019, ambalajele produselor Dorna sunt fabricate din 100% PET reciclat, iar în 2020, compania a introdus acest tip de ambalaj și pentru brandul Poiana Negri. Obiectivul Coca Cola este ca până în 2030 să utilizeze ambalaje cu 50% conținut din materiale reciclate.

  „Portofoliul nostru de ape minerale naturale este îmbuteliat în 100% PET reciclat. Asta înseamnă că, în prezent, folosim rPET pentru 19% din portofoliul nostru de băuturi. Este esențial să investim în colectare, deoarece prin colectarea și reutilizarea materialelor, ambalajul PET se poate transforma din nou într-un ambalaj, așa funcționează economia circulară. Aceasta este prioritatea noastră în momentul de față”, spune Mihaela Niţă, Public Affairs Manager, Coca-Cola România.

Compania are cel mai divers portofoliu de băuturi de pe piață locală, adresând numeroase ocazii de consum. De aceea, produsele din portofoliul companiei sunt comercializate în ambalaje diverse: din PET, sticlă reutilizabilă și nereutilizabilă și la doză. Fiecare tip de ambalaj are anumite proprietăți și adresează o anumită ocazie. Însă reducerea amprentei asupra mediului rămâne o prioritate.

Astfel, pe lângă implicarea și susținerea inițiativelor locale pentru colectarea ambalajelor și introducerea ambalajelor din PET reciclat, Sistemul Coca-Cola se concentrează și pe scăderea cantității de plastic pe care o utilizează. „În ultimii 10 ani am diminuat cantitatea de plastic pe care o utilizăm în

8

ambalajele noastre cu 10%. Inovăm constant pentru a continua pe acest trend descendent. Căutăm și soluții prin care să înlocuim plasticul acolo unde este posibil. Anul acesta, am investit 2 milioane EURO într-un nou echipament în fabrica din Timișoara – KeelClip™, cu ajutorul căruia reducem cantitatea de plastic cu 100 tone în anul 2021. Ne așteptăm ca în următorii ani această cantitate să se dubleze. KeelClip™ este un ambalaj colectiv din carton provenit din surse sustenabile, care înlocuiește folia de plastic pe care o utilizăm pentru baxurile de doze”, afirmă Alice Nichita, Public Affairs and Communication Manager, Coca-Cola HBC România.

 DUPĂ NOI #NUNEOPRIMAICI

 Suntem prezenți pe piața locală de 30 ani, iar rădăcinile companiei în comunitate sunt puternice. Poveștile pe care aceasta le-a scris în cele 3 decenii au contribuit la schimbare, iar optimismul pentru un viitor mai bun a rămas o sursă de energie.Platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola, După Noi, a crescut în pas cu dorința companiei de a face mai mult și mai bine. După Noi înseamnă grija față de comunitate, față de mediu și de ape, dar și față de tineri. Deși anul 2020 ne-a forțat să schimbăm multe planuri și să ne adaptăm noului context, au existat și inițiative care au continuat să contribuie la schimbare. #NuNeOprimAici a fost angajamentul pe care Sistemul l-a reînnoit în 2021, motto pe care se ghidează și în momentul de față.

 După Noi #NuNeOprimAici se concentrează pe 4 zone principale comunicate sub 4 piloni.

  Printre proiectele pe care compania le-a inițiat menționăm proiectul Azi pentru Mâine, un amplu proiect dezvoltat sub forma unei platforme naţionale care îşi propune educarea și implicarea persoanelor fizice și juridice în colectarea separată a deșeurilor, cu scopul de a face din aceasta o posibilitate și un obicei, ca verigă importantă în economia circulară pe care toți ne-o dorim. Platforma, inițiată de Asociația CSR Nest și finanțată de Fundația Coca-Cola, este sprijinită de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și intervine concret, pe două direcții – educare şi susţinerea dezvoltării infrastructurii de colectare separată, prin 3 componente: Azi pentru Mâine pe Plajă, Azi pentru Mâine în Școală, Azi pentru Mâine în Comunitate.

9

  O iniţiativă majoră este Împreună pentru Dunăre – proiectul prin care compania reconstruiește zonele umede de-a lungul Dunării, implementat de WWF România. Proiectul are ca obiectiv refacerea și conservarea unor zone umede și lunci inundabile din lungul Dunării și al afluenților săi. Programul este susținut de Fundația Coca-Cola, iar în România, lucrările de reconstrucție ecologică se desfășoara în lungul Dunării, între localitățile Gârla Mare și Vrata, din județul Mehedinți.

  Un exemplu este proiectul La Tineri este Puterea, proiectul prin care le oferim sprijin şi consiliere tinerilor la început de drum. Proiectul este implementat alături de Asociația The Social Incubator, iar din 2017 și până în prezent, proiectul a adunat peste 10.000 de beneficiari. Workshop-urile live s-au desfășurat în 32 de județe din țară, iar aplicația proiectului a fost descărcată de peste 1.000 de utilizatori în primele 6 luni de la lansare.

  Ca răspuns la criza locurilor de muncă declanșată de pandemie, pentru a sprijini comunitatea, Coca Cola HBC, alături de Asociația The Social Incubator, a lansat în luna noiembrie 2020 platforma Lucrez din Nou (www.lucrezdinnou.ro), prima platformă online de reconversie profesională menită să-i ajute pe cei care și-au pierdut locul de muncă în contextul dificil creat de pandemia de Covid-19. Aceasta oferă în mod gratuit resurse educaționale pentru reorientarea în carieră și le afișează utilizatorilor opțiunile de job-uri disponibile.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Mega Image România a introdus etichetarea Nutri-Score , meatmilk , 14 iunie 2021

European Supermarket Magazine informează că filiala Ahold Delhaize din România, Mega Image, a introdus sistemul de etichetare Nutri-Score în gama sa de etichete private. Potrivit sursei citate, sistemul de

10

navigație nutrițională Nutri-Score sprijină clienții în alegeri sănătoase, indicând valoarea nutrițională a produselor alimentare.

O premieră

Miscarea, o premieră printre comercianții cu amănuntul români, face parte din obiectivul Mega Image de a deveni numărul unu în țară pentru alegeri sănătoase.

Retailerul a măsurat valorile Nutri-Score pentru aproximativ 1.500 de produse cu etichetă privată Mega Image, de la mărci locale și importate.

Scorul este calculat analizând conținutul nutrițional al unui produs și apoi clasându-l de la A la E pe o scară codificată prin culori.

Pentru SKU-urile cu etichetă privată importate, eticheta este deja încorporată în ambalaj, în timp ce valorile Nutri-Score pentru mărcile cu surse locale sunt afișate în prezent pe raft, lângă eticheta de preț.

Retailerul îl va încorpora treptat în ambalaj. Mega Image intenționează, de asemenea, să ofere în viitor evaluări Nutri-Score pe platforma sa online.

Peste tot, până în 2025

Ahold Delhaize își propune să încorporeze etichetarea Nutri-Score pe toate piețele sale până în 2025. În 2018, Delhaize Belgium a fost primul retailer belgian care a adoptat eticheta Nutri-Score. În Serbia, magazinele Maxi, Tempo și Shop & Go au introdus eticheta în 2020.

Albert Heijn conduce o serie de piloți din 2019 și își propune să implementeze sistemul în întreaga rețea în viitor.

Brandurile din SUA ale grupului de retail utilizează sistemul de navigare Guiding Stars pe gamele proprii de marcă pentru a împărtăși valoarea nutritivă a produselor alimentare.

11

În luna mai, Ahold Delhaize a raportat vânzări mai bune decât se aștepta în primul trimestru, proprietarul lui Albert Heijn și Food Lion observând un impuls din canalele sale online. Grupul a declarat că intenționează să își mărească perspectivele de vânzări online în 2021, după ce marja operațională de 4,6% din primul trimestru a depășit prognoza pieței de 4,3%.

Bringo, controlată de Carrefour - avans fulminant al afacerilor. Compania intră în premieră pe profit Retail Bringo, controlată de Carrefour - avans fulminant al afacerilor. Compania intră în premieră pe profit Adrian Dumitrache scris astăzi, 07:00

Platforma Bringo, o aplicație IT prin intermediul căreia produsele diferitelor magazine pot fi comandate și primite de cumpărători direct acasă, preluată în 2017 de grupul francez de retail Carrefour, tranzacție anunțată în premieră de Profit.ro, a consemnat anul trecut afaceri de 47,4 milioane de lei, de la 6,8 milioane de lei în 2019. După trei ani de pierderi, compania a intrat pe câștig în 2020, cu un profit net de 1,6 milioane de lei. La finele anului trecut, crențele Bringo Magazin au atins 8,1 milioane de lei, de la 2,5 milioane de lei în 2019, iar datoriile însumau 44,6 milioane de lei, de la peste 35 milioane de lei în urmă cu un an.

Profit.ro a mai anunțat, în luna mai 2020, că un pachet de acțiuni reprezentând 10% din capitalul social al platformei Bringo a fost transferat pentru 5,75 milioane de lei. La acest preț, prin extrapolare, Bringo Magazin SRL, care operează platforma, are o valoare de 57,5 milioane de lei (11,9 milioane de euro). Acțiunile au fost cumpărate de la Ascend Netsolutions de către Allib Rom, societate a grupului francez Carrefour, care a ajuns astfel la o cotă de 80%. Platforma a fost lansată în toamna 2016 de către Beta Software Management (21% din titluri), firmă care a creat programul software pentru ca aplicația să poată funcționa pe smartphone și/sau tabletă și/sau computer, și Ascend Netsolutions (49%), care a mai creat aplicațiile

12

Star Taxi (pentru comenzi taxi online) și Oliviera (pentru comenzi online de la diferite restaurante din București), ultima preluată de platforma Takeaway.com. Imediat după lansare, aplicația a intrat în Apple Store și Google Play.

Al treilea fondator al Bringo a fost Allib Rom SRL, administrată de Jean-Baptiste Dernoncourt, fost general manager al Carrefour România, cu 30% din acțiuni. În 2017, cum a anunțat atunci în premieră Profit.ro, Allib Rom a decis să cumpere întreaga participație a Beta Software și a ajuns să dețină 51% din Bringo, alături de Ascend Netsolution (cu 49%), Carrefour preluând astfel controlul asupra platformei. Ulterior, Allib Rom și-a majorat participatia la 70%, prin preluarea unui pachet de acțiuni de 19% cu 200.000 euro, conform unei decizii a acționarilor din iulie 2018, potrivit datelor termene.ro.

Cine vrea să facă business trebuie să dea salarii mari: salariile angajaţilor din 13 sectoare au crescut cu peste 20% în ultimul an , Adelina Mihai , 14.06.2021,

Tudor Aposteanu, proprietar de restaurante: „Mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine“.

Salariul mediu a crescut cu 11,9% în aprilie 2021 comparativ cu aprilie 2020 şi a ajuns la 3.561 de lei net, potrivit Statisticii. În termeni reali, ajustat la inflaţie, salariul mediu a crescut cu 7,8%. În 13 sectoare de activitate, majoritatea din industrie, salariile medii au crescut cu valori cuprinse între 20 şi 40%.

Şi în sectorul hotelurilor şi al restaurantelor, unul dintre cele mai afectate de pandemie, este pe locul şase în topul celor mai mari creşteri ale salariilor medii. Un angajat din HoReCa avea un salariu mediu de 1.790 de lei în luna aprilie 2021, cu 33% (28%, cu inflaţia) mai mult faţă de aprilie anul anterior.

13

Cât se poate câștiga dintr-o franciză Carrefour Express, LaDoiPași sau Profi. Studii de caz din 2020

Economica a analizat business-urile antreprenorilor români care operează în franciză cele mai numeroase magazine Carrefour Express, LaDoiPași și Profi. Datele financiare arată că francizatul Carrefour a realizat cele mai mari rulaje per magazin, iar "agentul" Profi a raportat cele mai semnificative marje de profit. Alina Stanciu - lun, 14 iun. 2021, 22:04

Cel mai mai mare francizat al retailerului francez Carrefour, compania Pronto Mobile SRL , a vândut prin intermediul celor 15 magazine Carrefour Express pe care le operează din București în valoare de 43,3 milioane de lei. Este cel mai bun rezultat din istoria de nouă ani a companiei, creșterea față de 2019 fiind de 44,6%. Făcând o medie, rezultă că un magazin Carrefour Express operat de Printo Mobile a avut anul trecut un rulaj de aproximativ 2,8 milioane de lei.

Compania, deținută majoritar de antreprenorul Gabriel Sandu, cel care a vândut în anii 2000 lanțul de magazine GSM Proton către Vodafone, este profitabilă începând cu 2014, din al patrulea an de activitate, și a înregistrat anul trecut o marjă netă de 5% din cifra de afaceri. În termeni nominali, vorbim despre un profit net de aproximativ 218.600 de lei, un nivel similar cu cel de anul anterior.

Pentru Pronto, 2020 este ultimul an în care operează sub brandul Carrefour Express în cele 15 spații. Compania a vândut către Profi Rom Food 10 dintre spațiile sale comerciale, tranzacția fiind autorizată de Consiliul Concurenței.

În 2020, compania avea în medie un număr de 96 de angajați.

Studiu de caz LaDoiPași – business de 2,4 milioane de lei per magazin

14

LaDoiPași, franciza Metro Cash&Carry, este, de asemenea, un brand sub care mai mulți antreprenori locali și-au dezvoltat deja o adevărată rețea de magazine alimentare de proximitate. Potrivit datelor companiei, în momentul de față, cel mai mare lanț de magazine LaDoiPași deținut de aceeași companie numără deja 10 unități. Retailerul nu a dorit să specifice însă cine este în spatele acestei rețele.

Conform informațiilor Economica, unul dintre cei mai importanți francizați ai Metro este compania Magazinele Atos SRL, deținută, potrivit termene.ro, de antreprenoarea Florina Cap. Atos operează 6 magazine LaDoiPași în județul Bihor, dintre care unul a fost inaugurat anul acesta.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice, Atos a raportat în 2020 o cifră de afaceri de 12,1 milioane de lei, cu 22% peste nivelul din 2019, are o rată a profitabilității de 2,5% și un număr de 25 de angajați. Astfel, raportat la cele cinci magazine LaDoiPași pe care le opera, reiese un rulaj mediu net per magazin de aproximativ 2,4 milioane de lei.

Agentul Profi are profituri de peste 19% 

În cazul lanțului de magazine Profi, controlat de fondul de investiții Mid Europa Partners, doar o parte dintre magazine sunt operate printr-un sistem similar francizei, de entități pe care retailerul le-a numit „agenți” Profi. Vorbim, de fapt, despre foști angajați sau de alți profesioniști în retail organizați sub formă juridică care preiau unul sau mai multe magazine Profi spre administrare. În momentul de față, cel mai mare lanț de magazine Profi condus de același „agent” este format din 4 unități din Brașov și este administrat de societatea Rebo Food SRL, deținută de antreprenorul Sorin Iordache.

Din datele termene.ro, Rebo Food SRL a raportat anul trecut o cifră de afaceri netă de 2,2 milioane de lei, cea mai mare din istoria companiei, cu 57,2% mai mare față de anul anterior și o marjă a profitului net de 8,1% (184.600 de lei vs  282.500 de lei în 2019). Compania are 42 de salariați și a fost înființată în 2014. În 2019, marja profitului net al companiei a fost de 19,6%.

Raportat la numărul de magazine, agentul Profi a avut un rulaj mediu anual de aproximativ 565.300 de lei per magazin.

UNIUNEA EUROPEANA

Dezastrele din pomicultura europeană lasă fabricile de procesare fără fructe , By lantulalimentar 2021-06-13

15

Primăvara anului 2021 a fost vitregă pentru pomicultorii din sudul și vestul Europei. Furtunile, inclusiv de zăpadă, inundațiile și înghețul au produs daune grave livezilor din Spania, Franța, Grecia și Italia.  Aceste state sunt jucători importanți pe piața fructelor, informează freshplaza.com.

În mod special, au fost afectate culturile din Grecia și Franța. Este estimată o scădere cu 50% a producției de caise în Grecia.  În regiunile Macedonia și Tesalia aproape întreaga cultură de caise este afectată. Pomicultorii vorbesc despre al doilea cel mai rău an din 2003.

În Franța, este estimată o scădere a producției cu 43% față de 2020 și  64% față de media 2015/2019. Deși într-o măsură mai mică, Spania și Italia semnalează, de asemenea, probleme cu soiurile de piersici și caise pentru industrie.

Deși cifrele finale trebuie încă confirmate, este clar că presiunea pentru a asigura suficiente fructe pentru procesare este uriașă. Informații suplimentare vor fi puse la dispoziție pe măsură ce culturile progresează.

În această etapă, este dificil de evaluat impactul exact al vremii extreme la nivelul UE. Principalele țări producătoare se așteaptă însă la recolte scăzute, mai ales la piersici și caise.

Deputatii europeni sustin initiativa pentru interzicerea cresterii animalelor de ferma in custi , Legislatie agricola , 13 Iunie 2021

Cresterea animalelor in custi ar putea fi eliminata treptat in Uniunea Europeana pana in 2027, spun deputatii europeni. In raspunsul lor la Initiativa cetatenilor europeni (ECI) “End the Cage Age”, deputatii europeni au cerut Comisiei UE sa vina cu propuneri legislative pentru interzicerea cresterii animalelor de ferma in custi in UE pana in 2027, dupa o perioada de tranzitie adecvata si dupa a fost efectuata o evaluare stiintifica solida a impactului. Rezolutia in acest scop a fost adoptata joi cu 558 de voturi pentru, 37 impotriva si 85 de abtineri.

16

Alternativele la cresterea animalelor in custi exista si sunt implementate cu succes in mai multe state membre, spun deputatii europeni. Aceste sisteme alternative ar trebui imbunatatite si incurajate in continuare la nivelul statelor membre, dar, pentru a asigura conditii de concurenta echitabile pentru fermierii din Uniunea Europeana, deputatii europeni au convenit ca este necesara implementarea unei legislatii in UE.

 Abordarea specie cu specie si tranzitia finantata corespunzator

Incetarea treptata a utilizarii custilor ar trebui sa se bazeze pe o abordare 'specie cu specie' care sa tina seama de caracteristicile diferitelor animale si sa asigure ca toate au sisteme de adapostire care sa corespunda nevoilor lor specifice, spun deputatii europeni. Inainte de a se face modificari legislative, fermierilor si crescatorilor de animale li se va acorda o perioada de tranzitie suficient de lunga si un sprijin adecvat. Aceasta ar putea include servicii de consiliere si formare adecvate, stimulente si programe financiare pentru a evita fermierilor sa isi piarda avantajul competitiv si pentru a preveni mutarea productiei agricole din UE in locuri in care standardele de bunastare a animalelor sunt mai mici decat in UE.

Deputatii solicita, de asemenea, o politica alimentara mai cuprinzatoare pentru a sprijini trecerea la un sistem alimentar mai durabil, dar si pentru a preveni fermele mici si mijlocii sa renunte la productia de animale si sa opreasca concentrarea sa ulterioara in mainile catorva ferme mari.

 Aceleasi standarde pentru toate produsele importate

Parlamentul European afirma ca o politica comerciala echitabila care asigura conditii de concurenta echitabile este o conditie prealabila pentru standarde europene mai inalte. Prin urmare, Comisia si statele membre ar trebui sa se concentreze mai mult pe punerea in aplicare a controalelor eficiente si a controalelor vamale pentru a se asigura ca produsele agroalimentare importate respecta standardele UE de bunastare a animalelor.

Deputatii europeni doresc ca toate produsele de origine animala importate in UE sa fie produse in deplina conformitate cu legislatia UE relevanta, inclusiv utilizarea sistemelor agricole fara custi. Ei insista ca acordurile comerciale existente ar trebui reevaluate pentru a se asigura ca sunt respectate aceleasi standarde de bunastare a animalelor si de calitate a produselor. De asemenea, solicita Comisiei sa promoveze bunastarea animalelor la nivel international.

 Interzicerea hranirii fortate a ratelor si a gastelor

17

Deputatii solicita, de asemenea, Comisiei sa vina cu o propunere de a interzice hranirea cruda si inutila a ratelor si a gastelor pentru productia de foie gras.

Parlamentul European

 Organizatia F.R.E.E.: Initiativa “End the Cage Age” poate schimba vietile a peste 300 de milioane de animale din fermele europene

In urma cu 3 ani, organizatia F.R.E.E., preocupata de protectia si drepturile animalelor in Romania, a strans zeci de mii de semnaturi in Romania pentru initiativa End The Cage Age (Incheie Era Custilor), o initiativa cetateneasca europeana care cere liderilor UE sa interzica folosirea custilor in fermele de animale. Uniunea Europeana a facut astazi un pas mai aproape de o lume fara custi, Parlamentul European indemnand Comisia Europeana sa interzica utilizarea custilor in fermele de crestere a animalelor pana in anul 2027.

Parlamentul UE a adoptat o rezolutie cu privire la Initiativa Cetateneasca Europeana (ICE) „Incheie era custilor” cu o majoritate covarsitoare: 558 de deputati in Parlamentul European (deputati) pentru, 37 impotriva si 85 de abtineri. Rezolutia indeamna Comisia sa revizuiasca directiva invechita a UE privind animalele de ferma, pentru a elimina treptat sistemele cumplite cu baterii/custi din fermele europene. Acest lucru va schimba vietile a peste 300 de milioane de animale de ferma precum gainile, porcii si iepurii care sunt tinuti in custi inghesuite in fiecare an.

Parlamentul subliniaza, de asemenea, faptul ca toate produsele intrate pe piata UE - inclusiv cele importate - trebuie sa respecte viitoarele standarde cage-free (fara custi). In plus, rezolutia scoate in evidenta necesitatea de a oferi stimulente si programe financiare adecvate pentru a sprijini fermierii in tranzitia catre sisteme fara custi.

Alina Puiu, Specialist PR la Asociatia F.R.E.E. din Romania declara: „Asteptam un astfel de raspuns inca de cand am inceput sa strangem semnaturi alaturi de alte tari din UE, in anul 2019. Prin urmare, suntem incantati ca Parlamentul European a adoptat o pozitie ferma impotriva custilor si i-a ascultat pe cei 1,4 milioane de cetateni europeni care au semnat pentru aceasta initiativa. Acum, mingea este in curtea Comisiei. Ne asteptam sa vedem aceste cuvinte puse in practica si sa fie urmate de un plan ambitios ce va pune capat folosirii instrumentelor invechite de tortura pe care le numim custi.”

In plus, Parlamentul UE a solicitat Comisiei sa „prezinte propuneri pentru a

18

interzice hranirea fortata a ratelor si gastelor, un proces cumplit si inutil prin care trec acestea pentru productia de foie gras”. Deputatii au indemnat, de asemenea, Comisia, sa accelereze revizuirea legislatiei UE privind bunastarea animalelor, solicitand finalizarea acesteia pana in 2022 in loc de 2023, asa cum se planifica in prezent. Acest lucru poate asigura ca interdictia custilor in cresterea animalelor va fi introdusa in mandatul actualei Comisii, care va isi termina mandatul in 2024.

Comisia intentioneaza sa anunte raspunsul pentru initiativa „Incheie era custilor” in data de 30 iunie anul acesta, raspunsul asteptat fiind unul care sa conduca la o propunere pentru o noua legislatie. Propunerea ar necesita aprobarea Parlamentului European si a Consiliului UE.

Despre asociatia Freedom and Respect for Every Earthling (F.R.E.E.): Asociatia Freedom and Respect for Every Earthling (F.R.E.E.) are ca scop promovarea drepturilor animalelor si protectiei mediului in Romania, cat si a unei alimentatii sanatoase, care respecta animalele si natura. Organizatia a fost infiintata in anul 2017 si organizeaza frecvent evenimente de informare a publicului la nivel national, cu precadere in Iasi si Bucuresti. Mai multe informatii sunt disponibile pe website-ul organizatiei www.freeanimals.ro 

Asociatia F.R.E.E.

 Carmen Avram: Sfarsitul „erei custilor” nu trebuie sa loveasca in crescatorii de animale. Sunt necesare compensatii

Strasbourg, 10 iunie 2021: O initiativa cetateneasca pentru interzicerea cresterii animalelor de ferma in custi a fost discutata joi dimineata, in Plenul Parlamentului European. Eurodeputata Carmen Avram a salutat demersul, dar a atras atentia ca la noua era „Fara custi” nu trebuie sa ajungem lovind in crescatorii de animale. Acestia incepusera deja, inca din 2015, sa investeasca in aceasta tranzitie, dar termenul tinta pe care si-l doreste Parlamentul - 2027 - ar putea fi mult prea scurt pentru crescatorii romani de animale.

Pe de alta parte, avand in vedere competitia neloiala din partea unor state membre pe piata crescatorilor de pui, masura ar putea aduce o gura de aer proaspat pentru sectorul din Romania, care respecta cele mai inalte standarde din lume. Totodata, Carmen Avram a cerut ca, macar de aceasta data, Comisia Europeana sa vina cu un studiu de impact privind aplicarea reformei „Fara custi”, astfel incat crescatorii de animale sa stie la ce sa se astepte: „Initiativa cetateneasca «End the Cage Age» (Sfarsitul erei custilor) e o premiera in istoria Uniunii Europene, prin cei 1.5 milioane de semnatari preocupati nu doar de ce mananca, ci mai ales de modul in care hrana ajunge

19

la ei. Aceasta initiativa e si un pas firesc in contextul Green Deal, in care bunastarea animalelor ocupa un loc prioritar pe agenda Parlamentului European si a Comisiei pentru Agricultura.

Prin eliminarea custilor, atunci cand se poate si numai pe baza dovezilor stiintifice, zootehnia europeana, care deja indeplineste cele mai inalte standarde din lume, face inca un pas spre o era guvernata de responsabilitate si respect fata de bunastarea animalelor.

Trebuie doar sa avem grija ca aceasta era sa nu fie decontata de fermier, care a mai facut recent investitii si care are nevoie, in continuare, de sprijin ca sa nu fie afectata competitivitatea sectorului si, cu atat mai putin, sa nu se puna presiune pe buzunarul consumatorului european. Iar rolul nostru este acela de a echipa corespunzator agricultorii europeni - aliatii nostri - pentru a livra asa cum ne-au obisnuit, la cele mai inalte standarde. Doar asa putem duce agricultura europeana la urmatorul nivel, fara sa afectam securitatea alimentara a Uniunii Europene si dreptul fundamental al cetatenilor la mancare proaspata, sanatoasa, care respecta bunastarea animalelor, dar si la preturi corecte si accesibile.

«End the Cage Age» nu trebuie sa devina un atac voit sau accidental la adresa zootehniei europene si la traditiile culinare ale batranului continent. De aceea, sper ca, macar de aceasta data, pe langa comunicarea sa, Comisia Europeana va pune pe masa si un studiu de impact, pentru a-i ajuta pe fermieri sa-si calibreze business-ul.”

Propunerea de rezolutie referitoare la initiativa cetateneasca intitulata „Sa punem capat erei custii” a fost initiata de Norbert Lins, presedintele Comisiei pentru Agricultura din Parlamentul European, in numele tuturor europarlamentarilor PPE. Primele norme UE de protectie a animalelor de ferma dateaza din anii ’70. Directiva privind protectia animalelor de crescatorie din 1998 a stabilit standarde generale de protectie a tuturor animalelor crescute pentru productia de alimente, lana, piele, blana sau alte scopuri - inclusiv pesti, reptile si amfibieni - si se bazeaza pe Conventia europeana pentru protectia animalelor de ferma din 1978. Dupa numeroase modificari, aparute de-a lungul timpului, in prezent, Comisia Europeana analizeaza revizuirea legislatiei europene in ceea ce priveste bunastarea animalelor.

Cabinet parlamentar Carmen Avram - Membra a Parlamentului European

..............................................................................................

20

GRECIA

Ministrul agriculturii din Greciei: Tacticile de negociere a PAC ale Parlamentului „nu au fost democratice” , sursa Euractiv;

Miniștrii agriculturii din UE-27 s-au confruntat cu o metodă de negociere „total inacceptabilă” din partea Parlamentului European în timpul discuțiilor privind viitorul politicii agricole comune (PAC), ca și când nu avem democrație, a declarat ministrul grec al agriculturii Spilios Livanos pentru Euractiv într-un interviu în exclusivitate.

Comentariile vin în urma negocierilor dificile dintre cele trei instituții de la sfârșitul lunii mai, în efortul de a stabili un acord privind reforma post-2020 a programului de subvenții agricole al UE.

Mai multe puncta-cheie au fost blocate, inclusiv cu privire la elementele verzi ale noii reforme a PAC, deși a existat un consens larg cu privire la necesitatea încheierii negocierilor pentru a permite implementarea planurilor strategice ale PAC în fiecare stat membru din ianuarie 2023.

„În ciuda abordării pozitive a Consiliului de Miniștri și a intenției noastre oneste de a găsi un punct comun cu Parlamentul European, ne-am confruntat cu o metodă de negocieri total inacceptabilă, despre care am simțit că nu este specifică democrației”, a spus Livanos.

El a acuzat Parlamentul de „șantaj” și a spus că deputații europeni au fost „total lipsiți de respect”.

Întrebat despre aceste comentarii, Livanos a explicat că, după două zile de negocieri non-stop, Consiliul UE a fost rugat să spună da sau nu unei contropropuneri, care a fost depusă de Parlament.

Cu toate acestea, această contrapropunere a inclus o gamă largă de dispoziții noi, nedezvăluite anterior, a subliniat el. Ca atare, decizia privind contra-propunerea a necesitat „mai mult timp pentru examinarea și evaluarea amănunțită de către experții tehnici”, a spus el.

Acest lucru l-a determinat pe Livanos să ia cuvântul și să sublinieze faptul că, în unele cazuri, „niciun acord nu este mult mai bun decât o înțelegere rea”.

„Niciunul dintre miniștri nu s-a putut întoarce în țara sa cu o afacere proastă, impracticabilă”, a subliniat el.

La rândul lor, deputații europeni au dat vina pe intransigența Consiliului.

21

Comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a fost acuzat de miniștrii agriculturii U-27 că este prea apropiat de Parlament și că nu și-a îndeplinit rolul de intermediar onest.

Întrebat despre rolul Comisiei în timpul negocierilor, Livanos a confirmat că mai mulți miniștri „și-au exprimat îngrijorarea cu privire la rolul Comisiei Europene” în timpul negocierilor și a spus că Comisia ar putea fi mai „constructivă și neutră”.

Cu toate acestea, criticile față de rolul Comisiei au fost exprimate și în numele Parlamentului European.

„Ceea ce ne așteptăm de la Comisie este să își îndeplinească rolul instituțional, care este de a contribui la reconcilierea diferitelor poziții și de a reduce decalajele dintre celelalte două instituții”, a spus el.

Subliniind nevoia de a găsi un compromis sănătos cu privire la reforma PAC, Livanos a fost optimist cu privire la posibilitatea încheierii unui acord.

„Cred că toată lumea a înțeles acum necesitatea crucială de a ajunge la un acord cât mai curând posibil”, a spus el, adăugând că UE a progresat întotdeauna din punct de vedere istoric prin dialog și consimțământ.

„Sunt încrezător că cele trei instituții vor reuși să soluționeze diferențele rămase și, de fapt, vor găsi o soluție bună, în special pentru fermierii europeni”, a spus el, adăugând că Grecia s-a angajat să lucreze în mod constructiv pentru atingerea acestui obiectiv.

„Toți, în slujirea fermierilor și a cetățenilor noștri, indiferent de rolul nostru instituțional, de convingerile politice sau ideologice, trebuie să ne îndeplinim datoria”, a subliniat ministrul.

Negocierile privind reforma PAC urmează să se reia din nou în iunie, iar miniștrii urmează să discute în continuare în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului AGRIFISH din 9 iunie, cu scopul de a încheia discuțiile până la sfârșitul președinției portugheze la 30 iunie.

GERMANIA

Cât câștigă un fermier în Germania, iunie 12, 2021 , agrimanet sursa: AGRAHEUTE, Cât câștigă, în medie, un fermier în Germania: Germania: 788 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 2348 pentru productia animală

22

Regiunea Baden-Wurttemberg: 700 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 2152 euro/ha pentru productia animală

Regiunea Brandenburg: 577 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 645 pentru productia animală

Regiunea Bavaria: 708 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 2457 pentru productia animală

Regiunea Hesse: 613 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 1595 pentru productia animală

Regiunea Mecklenburg-Pomerania Occidentala: 935 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 590 pentru productia animală

Regiunea Saxonia Inferioara: 928 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 3598 pentru productia animală

Regiunea Renania de Nord-Westfalia: 959 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 4232 pentru productia animală

Regiunea Renania-Palatinat: 727 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 886 pentru productia animală

Regiunea Saarland: 353 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 1006 pentru productia animală

Regiunea Saxonia: 670 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 540 pentru productia animală

Regiunea Saxonia-Anhalt: 730 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 371 pentru productia animală

Regiunea Schleswig-Holstein: 753 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 2230 pentru productia animală

Regiunea Turingia: 709 euro/hectar pentru vegetal, respectiv 2348 pentru productia animală.

N ORVEGIA

Elopak va fi listată la bursa din Oslo , meatmilk , 14 iunie 2021 După cum informează DairyReporter, compania norvegiană de tehnologii de ambalare Elopak se pregătește să solicite listarea la bursa din Oslo, cu scopul de a fi listată în luna iunie.

23

Compania a declarat că oferta publică inițială (IPO) va asigura accesul la piețele de capital pentru a sprijini inovațiile și ambițiile de creștere ale companiei.

Elopak dezvoltă și produce mașini de ambalare și umplere a cartonului, inclusiv în segmentul băuturilor și alimentelor lichide, și vinde anual 14 miliarde de cutii de carton în peste 70 de piețe din întreaga lume.

Elopak a declarat că un IPO va asigura un acces suficient la capital și va sprijini extinderea acestuia pe piețe noi, investiții suplimentare în noi produse și tehnologie și achiziții potențiale.

Reglementările mai stricte pentru ambalajele din plastic, cererea crescută a consumatorilor pentru produse durabile și eforturile tot mai mari de tranziție către o economie circulară cu emisii reduse de carbon sunt factori importanți ai pieței care modelează planurile companiei.

„Viziunea Elopak este să fie aleasă de oameni, ambalată de natură. Inovăm în permanență și investim în tehnologie de top pe piață pentru a dezvolta soluții de ambalare durabile de înaltă calitate, care să ofere consumatorului confort și să asigure siguranța produsului ”, a declarat Thomas Körmendi, CEO Elopak.

„Bazându-se pe mai mult de 60 de ani de experiență, cartoanele emblematice Pure-Pak ale Elopak sunt bine poziționate pentru a sprijini tranziția către o economie circulară cu emisii reduse de carbon și pentru a satisface cererea tot mai mare de alternative durabile la sticlele de plastic.”

El a adăugat că Grupul Ferd, care deține Elopak, intenționează să rămână un acționar activ și angajat după IPO.

Veniturile din 2020 ale Elopak au fost de 909 milioane EUR (1,1 miliarde USD), cu o marjă EBITDA de 13,5%. Momentul pozitiv a continuat până în

24

2021, a spus compania, și a obținut o marjă EBITDA ajustată de 14,5% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu 12,3% pentru aceeași perioadă din 2020.

Listarea va include o combinație de acțiuni noi și vânzarea acțiunilor existente de la Ferd. Elopak a declarat că Nippon Paper Industries Co.Ltd, cea mai mare companie de ambalare lichidă din Japonia, a încheiat un acord de piatră de temelie pentru achiziționarea acțiunilor ofertei, echivalent cu 5% din capitalul social al Elopak ASA, la prețul final de ofertă. Data primei zile de tranzacționare nu a fost stabilită, dar compania își propune o listare în iunie.

ELVETIA

Elveția: Referendumul pentru interzicerea pesticidelor a fost respins cu aproape 63% din voturi! agrointeligenta.ro - 14 iunie 2021

Referendumul pentru interzicerea pesticidelor în agricultură a fost respins cu un vor zdrobitor. Elvețienii au votat masiv pentru menținerea substanțelor chimice în sectorul agricol.

Elveţienii nu vor să renunţe la pesticidele de sinteză, după ce alegătorii au refuzat duminică, la urne, să angajeze ţara – care găzduieşte unul din cei mai mari producători de produse fitosanitare, grupul Syngenta, achiziţionat în 2017 de gigantul chinez ChemChina – în această direcţie, transmite AFP, conform Agerpres.

Conform primelor rezultate oficiale, un vot negativ a fost exprimat în majoritatea cantoanelor, unde populaţia a respins cele două iniţiative populare împotriva pesticidelor.

Interzicerea pesticidelor de sinteză în termen de zece ani, precum şi orice import de alimente produse în străinătate cu ajutorul lor sau care le conţine, a fost respinsă cu aproape 63%, potrivit primelor rezultate oficiale.

25

O altă iniţiativă – respinsă cu peste 63% – prevedea ca subvenţiile pentru fermieri să fie plătite numai fermelor care nu folosesc pesticide, interzic utilizarea preventivă sau regulată a antibioticelor şi sunt capabile să îşi hrănească animalele cu furajele pe care le produc.

Alegătorii s-au exprimat, de asemenea, în proporţie de peste 58% în sprijinul legii privind măsurile poliţieneşti de combatere a terorismului ce împuterniceşte poliţia să acţioneze mai uşor în mod preventiv în cazul unui „potenţial terorist”.

Astfel, poliţia elveţiană îi va putea monitoriza mai bine, le va limita deplasările şi îi va forţa să participe la interviuri, începând de la vârsta de 12 ani. De la vârsta de 15 ani, persoanele pot fi plasate în arest la domiciliu timp de nouă luni, cu aprobare din partea instanţei.

Oponenţii de stânga ai legii consideră că aceste noi măsuri nu respectă drepturile fundamentale şi pe cele ale omului.

ONU, mai mulţi experţi juridici şi apărători ai drepturilor omului au avertizat în legătură cu pericolele ce pot fi generate de aplicarea noilor prevederi legale.

Chiar dacă Elveţia a fost ocolită de atacurile jihadiste care au afectat alte ţări europene, ameninţarea rămâne „ridicată”, conform autorităţilor, care au susţinut că „în 2020 au avut loc două atacuri cu cuţit, motivate probabil terorist”, la Morges şi Lugano.

TURCIA

Gigantul alimentar Kraft Heinz va achiziționa Assan Foods, producătorul turcesc de sosuri , Roxana Vasile , 14 Jun 2021 , Știri și Noutăți

Gigantul alimentar Kraft Heinz a anunțat că a ajuns la un acord pentru achiziționarea Assan Foods de la producătorul turc Kibar Holding într-o tranzacție care evaluează întreprinderea la aproximativ 100 de milioane de dolari (82,7 milioane de euro). 

Tranzacția este supusă normelor de reglementare, inclusiv aprobarării controlului de fuziune și se așteaptă să fie încheiată în a doua jumătate a anului 2021, a precizat compania, citată de Esm Magazine.

26

Assan Foods, retailerul alimentar cu o varietate de sosuri, operează în mai multe unități de producție locale din Balikesir și Izmir. Gigantul Kraft Heinz își va consolida afacerea din retail atât în Europa, cât și în Orientul Mijlociu și în Africa.

,,Noi credem că Assan Foods este o organizație de performanță înaltă care aduce cea mai bună inovație locală și producție de sosuri, precum și o distribuție semnificativă în zona serviciilor alimentare în creștere rapidă, permițându-ne astfel să ne construim propria marcă prin extinderea Heinz în Turcia, precum și dezvoltarea platformei noastre internaționale Taste Elevation'', a adăugat Rafael Oliveira, președintele zonei internațioanle a Kraft Heinz. 

Portofoliul de produse al Assan Foods

Assan Foods a evoluat într-unul din cei mai mari producători din regiune, oferind o varietate de produse, inclusiv pasta de tomate, ketchup-ul, maioneza, dar și mai multe sosuri folosite în mai multe bucătării internaționale. Produsele sunt vândute sub numele unor branduri precum Colorado, Kingtom și Oba. Cu aproximnativ 400 de angajați, Assan Foods activează în domeniul alimentar și exportă în 50 de țări din patru continente. 

Kraft Heinz este unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară globală și reprezentă fuziunea dintre companiile Kraft Foods și H.J. Heinz, care a avut loc în 2005.

 MAREA BRITANIE

Bălegarul de vacă – utilizat pentru mineritul bitcoin, Angelica Lefter - 14 iunie 2021

27

Bălegarul de vacă o resursă a viitorului. Un antreprenor britanic a lansat o afacere pentru ”minerit” criptomonede, care este alimentată de bălegarul vacilor.

Afacerea acestuia a luat amploare după ce Elon Musk s-a declarat recent îngrijorat de efectele negative pe care mineritul bitcoin îl are asupra mediului, potrivit stiripesurse.ro care citează Marketwatch. Mai exact, omul de afaceri Josh Riddett vinde prin intermediul firmei sale, Easy Crypto Hunter, echipament ce transformă bălegarul în energie regenerabilă folosindu-se de digestia anaerobă, o serie de procese chimice prin care materia organică este descompusă și ce are ca rezultat generarea de dioxid de carbon și metan.

Mineritul bitcoin și al criptomonedelor în general se realizează cu ajutorul unor computere performante care consumă mari cantități de energie.

Termenul de ”minerit” al criptomonedelor este explicat prin transferul de bani virtuali. Spre exemplu, tranzacția este transmisă către un sistem în care sunt incluse calculatoarele care au un program specific. Tranzacția efectuată (adică transferul de bani virtuali) se adaugă la un șir de tranzacții care, la rândul lor, formează un bloc. Acest bloc se adaugă la registrul public prin minerit. ″Minerul″, adică utilizatorul calculatorului care validează primul tranzacția prin rezolvarea unui calcul matematic, adaugă blocul de tranzacții la blockchain și primește ca recompensă criptomonede, potrivit profitpoint.ro.

Echipamentul lui de Josh Riddett poate să minerească valute digitale folosind mult mai puțină energie decât în mod normal. Acesta este vândut la un preț de aproximativ 25.000 de dolari și a înregistrat un profit mediu anual de 42.200 dolari, într-un interval de timp de trei ani, o bună parte din câștig fiind înregistrat în prima parte din 2021, când valutele digitale au crescut semnificativ.

De asemenea, în Marea Britanie, fermierii care au surse de energie regenerabila (solara, hidro sau anaerobe) pot vinde energia generată către companiile de electricitate pentru aproximativ 4 -7 cenți pe KWh. Aceeași energie folosită pentru alimentarea unei ”mine” de criptomonede poate genera și de 10 ori mai mult.

Mai mult lapte, mai puțin CO2, meatmilk , 14 iunie 2021 Frenezia mediatică din zilele noastre, în jurul impactului agriculturii asupra schimbărilor climatice, a evidențiat, mai mult ca niciodată, nevoia agriculturii de a-și spune partea de poveste.

28

O provocare care nu poate fi subestimata

Deși nu se poate nega faptul că producția de animale contribuie în mod inerent la emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES), bovinele nu sunt principalii factori ai schimbărilor climatice, susține Dr. Stephen Ross Senior Sustainability Specialist, Alltech E-CO2, UK, în lucrarea cu titlul  ”Redefining efficiency: More milk, lower carbon footprint”, publicată recent în Dairy Global.

Cu toate acestea, trebuie să acceptăm că sectorul agricol are un rol de jucat în luarea de măsuri pozitive, într-o problemă globală. Hrănirea unei populații în creștere, protejând, de asemenea, planeta, este o provocare care nu poate fi subestimată și trebuie să recunoaștem că fermierii producători de lapte și carne de vită au făcut progrese mari în ultimii ani.

Trebuie doar să ne uităm la faptul că producția globală de lapte a crescut cu 60%, în 20 de ani (IFCN, 2017), chiar dacă efectivul vacilor de lapte a scăzut în lumea dezvoltată. O astfel de tendință pozitivă s-a produs prin eficiențe îmbunătățite, care reduc la minimum impactul ecologic și, în același timp, au potențialul de a îmbunătăți stabilitatea financiară a fermierilor.

Abordarea analizei ciclului de viață

Emisiile provenite din agricultură provin, atât din procesele din fermă, cât și din afara fermei. Pentru a reduce cu succes amprenta agriculturii, sectorul trebuie să recunoască faptul că problema este mult mai mare, decât să privească în mod izolat GES. Datorită naturii dinamice a sistemelor de producție a animalelor, concentrându-se exclusiv pe reducerea emisiilor într-o zonă specifică a unui sistem de producție (cum ar fi aplicarea îngrășămintelor), poate duce indirect la o creștere, în altă parte a sistemului.

Strategiile de atenuare a emisiilor trebuie să ia în considerare echilibrul emisiilor pe întregul sistem de producție. O abordare de analiză a ciclului de viață este o modalitate de a face asta, examinând toate intrările, procesele și rezultatele unui sistem.

29

În acest fel, de la obținerea de materii prime, la produsele care părăsesc poarta fermei, putem obține o imagine reală a amprentei de mediu a unei ferme. O observație a ciclului de viață se referă la eficiența nivelului de sistem, iar îmbunătățirea acestei eficiențe înseamnă, de asemenea, mai mulți bani pentru fermier. În ultimii ani, după ce s-au efectuat mai mult de 9 000 de evaluări ale fermelor, s-a observat că cele mai eficiente ferme ecologice sunt adesea și cele mai profitabile.

Impactul metanului este de scurtă durată?

O mare parte din conversația care privește impactul asupra mediului al agriculturii se concentrează pe emisiile de metan de la rumegătoare, deoarece acestea reprezintă cea mai mare parte din emisiile totale din fermă.

Emisiile enterice (metan din rumena), reprezintă până la 45% din amprenta de carbon a unei ferme de lapte sau carne de vită tipică, în timp ce aproximativ 25% din emisii sunt obișnuite, derivate din producția și achiziția de aporturi de furaje (Studiu Alltech E-CO2, 2019). Oxidul de azot are un potențial de încălzire globală de 298 ori mai mare, decât dioxidul de carbon, în timp ce potențialul metanului este de 25 de ori mai mare, decât dioxidul de carbon.

Astfel, deși contribuie doar cu aproximativ 11% din amprenta totală, o schimbare a emisiilor de oxizi nitroși, din îngrășămintele aplicate, și depunerea animalelor la pășune, pot avea un impact semnificativ asupra ciclului de viață.

Impactul metanului a fost pus la îndoială de mulți specialiști, datorită duratei sale de viață mult mai scurte, în comparație cu alte gaze. Este adevărat că metanul se degradează în atmosferă după 10-12 ani; cu toate acestea, face acest lucru în dioxid de carbon.

Acesta se află în atmosferă de mii de ani, înainte de a ajunge la echilibru și nu se poate întoarce într-un timp scurt, pentru a fi preluat de culturi și biosferă. De aceea, un GES de scurtă durată nu egalează neapărat o contribuție de scurtă durată a schimbărilor climatice. Din fericire, există modalități dovedite de a reduce cu succes intensitatea metanului și, în final, amprenta totală a carbonului unei ferme.

Calea de urmat

Istoric, agrozootehnia nu a reușit să stabilească un mesaj potrivit căruia reducerea emisiilor nu este doar o exercițiu, ci o oportunitate de reevaluare a eficienței fermei. Reducerea amprentei unei ferme poate părea

30

împovărătoare pentru producători, dar, pe parcurs, sunt multe câștiguri de încasat. Mai simplu spus, emisiile sunt un indicator al deșeurilor, iar reducerea amprentei unei ferme merge mână în mână cu creșterea eficienței fermei.

Primul pas pentru producători este identificarea amprentei de carbon și a surselor de emisii ale fermei cu ajutorul unei evaluări de mediu. Este important să se investigheze modalitățile prin care se pot reduce emisiile, fără a compromite productivitatea fermei. Găsirea unui echilibru între cei doi parametri este esențial pentru menținerea durabilității, în viitor.

Programe de hrănire

Întrucât ruminația este element central, pentru ciclul de viață al rumegătoarei, este esențială promovarea eficienței prin programe de hrănire și selecția ingredientului. Modificatorii de rumen pot reduce direct emisiile de metan prin modificarea biochimiei ruminației și/sau inhibarea selectivă a microbilor producători de metan din rumen. Cu toate acestea, unele tehnologii disponibile, care pretind că reduc emisiile de metan enteric, pot avea un impact negativ asupra bacteriilor rumene și, în cele din urmă, asupra performanței animalelor.

În prezent, există multe întrebări, cu privire la eficacitatea lor din lumea reală, pentru ca aceste tehnologii să devină mainstream. Programele de reducere a emisiilor și amprenta de carbon a unei ferme, prin nutriție și furaje, ar trebui să se concentreze pe abordarea încercată și de încredere a aprovizionării cu furaje care să fie digerabile și care să maximizeze producția și eficiența animalelor.

De exemplu, Yea-Sacc este o cultură a drojdiei care permite producătorilor să crească productivitatea bovinelor de lapte și de carne, reducând simultan intensitatea emisiilor. Yea-Sacc stimulează bacteriile care utilizează acidul în digerarea fibrelor, și acidul lactic, care optimizează digestia fibrelor și utilizarea substanțelor nutritive cu o energie cu mai puțin potențial negativ asupra mediului.

Susținut de aproape patru decenii de cercetare, cu răspunsuri consistente la performanță, Yea-Sacc a ajutat producătorii să abordeze emisiile încă de dinainte de a deveni recunoscute drept o problemă globală.

Reducerea încălzirii globale

Programele de hrănire ar trebui să ia în considerare utilizarea ingredientelor durabile. De exemplu, făina de soia și sâmburii de palmier poartă o povară

31

ridicată de carbon, dacă nu sunt obținute dintr-o producție responsabilă. Ca urmare a acestui fapt, sustenabilitatea sistemului de producție este legată în mod inerent de durabilitatea cultivării, care ar putea fi de până la mii de kilometri distanță, pe un alt continent.

Produsul Optigen este o sursă de azot neproteinică și care poate reduce potențialul de încălzire globală a unei diete cu până la 17%. O tonă de Optigen poate înlocui opt tone de soia și permite utilizarea mai multor furaje de casă, care au o greutate redusă de carbon, în dietă.

În cele din urmă, un sistem durabil se bazează pe o bază bună de gestionare a furajelor. Vorbind la un Summit tehnic european organizat în Irlanda la începutul acestui an, Carolyn Opio de la FAO, a subliniat că rumegătoarele au o eficiență generală scăzută a utilizării azotului; între 70–95% din azotul din dietă este excretat în bălegar și urină. În consecință, creșterea eficienței captării azotului rumenic, care poate fi obținută cu Optigen, duce la mai puțin azot irosit și la un beneficiu mai mare pentru producători și mediu.

O abordare dovedită

S-a dovedit din nou că animalele cu producție mai mare sunt mai eficiente și au o amprentă de carbon mai mică, decât omologii lor, cu o producție mai mică, din același sistem de management. Creșterea producției prin nutriție, management și genetică scade necesarul de energie de întreținere, crescând astfel eficiența furajelor. Această schimbare se menține apoi de-a lungul ciclului de viață și de-a lungul lanțului de aprovizionare, reducând amprenta de carbon pe unitatea de lapte.

Într-un studiu Alltech efectuat pe 14.000 de vaci lactate din 58 de ferme din Europa, s-a văzut că îmbunătățirea sănătății și productivității efectivelor a scăzut semnificativ amprentele de carbon ale fermelor. În medie, s-a observat un randament îmbunătățit de lapte, cu un litru pe vacă pe zi, împreună cu o reducere a mai multor probleme de sănătate a efectivelor, ceea ce a dus la o rentabilitate crescută de 238 de euro pe vacă/pe an. Economiile privind emisiile de carbon din acest studiu, efectuat pe parcursul anului trecut, au fost echivalente cu peste 2.000 de automobile mai puține, pe șosea și cu aproape 550 de zboruri de avioane, mai puține!

Multe oportunități

O analiză a ciclului de viață ajută la vizualizarea unui întreg sistem, identificând punctele fierbinți sau zonele de îmbunătățire. Evaluările iau în considerare utilizarea furajelor, utilizarea îngrășămintelor, adăpostul, ventilația, utilizarea apei și consumul de energie. Aceste variabile sunt

32

interdependente, în sistemul de animale și nu sunt întotdeauna determinante îm schimbările drastice de mediu.

Unele soluții practice includ îmbunătățirea managementului gunoiului de grajd, gestionarea furajelor, digestia anaerobă, utilizarea precisă a suspensiei și achiziționarea a mai puțin azot. Furajul este cel mai mare cost pentru fermă, deci trebuie tratat ca atare, prin diminuarea deșeurilor din magazii, furaje însilozate și aprovizionare.

La rândul său, adoptarea unei strategii care ia în considerare întregul sistem de producție, duce la câștiguri acumulate pe mai multe domenii și are ca rezultat o reducere mai semnificativă a amprentei de carbon. De acestea, nu numai că beneficiază producătorul, ci vor rezona din nou pe parcursul ciclului de viață și al lanțului de aprovizionare.

Producătorii au făcut deja progrese semnificative în reducerea amprentei lor, fără a compromite productivitatea și trebuie să îi ajutăm în continuare să meargă și mai departe. Aceasta nu trebuie privită ca o povară, ci ca pe o oportunitate de îmbunătățire a sistemelor noastre de producție.

În loc să ne concentrăm pe îmbunătățirea cu 100% a unei zone, noi, în sensul tuturor părților interesate din lanțul de aprovizionare, ar trebui să ne întrebăm: Putem îmbunătăți 100 de lucruri,  cu doar 1%? În cele din urmă, mesajul nostru ar trebui să fie unul comun: Un sistem de producție mai eficient este un sistem mai durabil și conduce la o fermă mai profitabilă.

SANATATE si GASTRONOMIE

Nestlé, soluții inovatoare pentru un viitor sustenabil , Ediţia 2021, Luni, 14 Iunie 2021

De-a lungul evoluției sale ca lider global în industria alimentară, Nestlé s-a adaptat la un mediu extern aflat într-o continuă schimbare și a devenit un jucător important în procesul de dezvoltare a unor programe care să

33

genereze valoare pentru economia locală și condiții de îmbunătățire a standardului de viață în România.

Crearea de valoare adăugată pe termen lung pentru companie este legată în mod direct de crearea de valoare pentru societate, strategia de afaceri focusându-se pe creșterea vizibilă a activității în zona responsabilității sociale. Astfel, eforturile de inovare în materie de produse sunt dublate de acțiuni de ecologizare, acțiuni de conștientizare care se adresează tinerei generații și de programe și proiecte prin care să asigure o economie și un mediu sustenabile.

Schimbările climatice sunt afectate de intervențiile umane asupra mediului, așadar obiectivul Nestlé este de a avea un rol activ în dezvoltarea sistemelor de colectare, sortare și reciclare prin producerea ambalajelor 100% reciclabile sau reutilizabile, până în 2025. Acțiunile de mediu de până acum au fost gândite pentru obținerea unor rezultate durabile, prin implicarea comunității și a companiilor partenere, toate acestea în cadrul proiectului Nestlé for a Waste Free World.

Angajamentul asumat al companiei este acela de a avea un impact zero asupra mediului în toate operațiunile sale și să ajute la creșterea nivelului de conștientizare al oamenilor cu privire la protejarea mediului. Anul trecut, problemele legate de protejarea mediului au fost abordate în relația cu consumatorii prin campania Less Waste More Love.

Nestlé a demarat activități care au urmărit protejarea și utilizarea apei în mod responsabil, colectarea selectivă și reciclarea și reducerea emisiilor de carbon. Totodată, în cadrul proiectului POPAS 2020 a fost lansat primul studiu de biodiversitate pentru Parcul Național Cozia și 30.000 de puieți de salcâm au fost plantați pe o suprafață de 20 de hectare în zone tampon, susținând în acest fel comunitatea locală de apicultori.

Acțiunile Nestlé vizează un stil de viață sănătos bazat pe igienă, nutriție echilibrată, activități fizice și sport sub umbrela Nestlé for Healthier Kids. O alimentație potrivită în prima parte a copilăriei reprezintă baza sănătății copiilor pe întreaga durată a vieții lor, motiv pentru care Nestlé a creat instrumentul NutriPorția, care își propune să ajute părinții în pregătirea de mese echilibrate. De asemenea, compania a inițiat programe precum International Chefs Day și Master Class, prin care copiii pot de mici să

34

deprindă cunoștințe utile legate de nutriție. În ultimul an, inițiativele Nestlé for Healthier Kids au ajutat peste 80.000 de copii și au ajuns la peste 2 milioane de părinți, cadre didactice și public larg, prin programe educaționale ce promovează principiile unui stil de viață sănătos. Eforturile Nestlé s-au concentrat și în zona produselor preferate de consumatori, prin reducerea cantităților de zahăr, sare și grăsimi saturate. Anul acesta, Nestlé își reconfirmă angajamentul de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor din întreaga lume și de a contribui la un viitor mai sănătos prin lansarea primei cărți de rețete sănătoase realizate de părinți pentru părinți în cadrul inițiativei Nestlé for Healthier Kids.

  La nivel global, șomajul sau locurile de muncă în condiții de muncă neprielnice au devenit probleme reale cu care se confruntă peste 70 de miliarde de tineri. Pentru dezvoltarea lor profesională, Nestlé a lansat în 2014 inițiativa Nestlé Needs Youth, dezvoltată ulterior în parteneriat cu companii partenere în cadrul „Alliance for YOUth”. Nestlé Needs YOUth și Alliance for YOUth au anunțat că vor crea 300.000 de noi oportunități pentru tinerii din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord până în 2025.

 În 2020, în România zeci de specialiști Nestlé au devenit mentori pentru sute de tineri care au participat la seminarii virtuale la Summer`s Cool, dar și pe durata Săptămânii Europene a Competențelor Profesionale. Prin campania Clinica de CV-uri, recrutorii și specialiștii Nestlé continuă să sprijine studenții sau tinerii profesioniști care au nevoie de îndrumare în redactarea unui CV, prin implicare și transfer de cunoștințe utile pentru viitorul lor. Peste 18.000 de tineri au fost implicați în activitățile desfășurate la nivel național și peste 3.800 au participat la 100 evenimente organizate special pentru ei. Totodată, în parteneriat cu Junior Achievement România, Nestlé a lansat un proiect de educație pentru orientarea profesională a 400 de

35

tineri de liceu. În continuare, în cadrul Nestlé Needs Youth tinerii vor beneficia de programe noi precum YOUth eBusiness Academy sau Young Culinary Talents, urmând ca ucenicii și cursanții să dobândească abilități digitale avansate certificate de Microsoft, respectiv cunoștințe în sfera gastronomiei, pentru cei pasionați de acest domeniu.

Studiu: 85% dintre români au luat vitamine sau suplimente alimentare în pandemie pentru întărirea sistemului imunitar , Roxana Vasile, 14 Jun 2021

Aproximativ 85% dintre români au luat în perioada pandemiei de coronavirus vitamine, în timp ce 79% au apelat la suplimente alimentare, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare iSense Solutions.

Cele mai consumate vitamine de români au fost vitamina C (49%), vitamina D (41%) și magneziu (40%). În ceea ce privește suplimentele alimentare, cele mai populare sunt cele pentru imunitate (42%) și cele pentru protecția ficatului (21%), potrivit studiului ,,Omnibus Săptămânal'' realizat de compania de cercetare pe un eșantion de 500 de respondenți, în perioada aprilie-mai 2021.

Apetența pentru vitamine este alimentată de nivelul de stres

În timp ce vitamina C este luată în proporții similare de ambele categorii, femeile iau în mai mare măsură decât bărbații atât vitamina D (46% femei vs. 36% bărbați), cât și magneziu (43% femei vs. 36% barbati).

Mai mult, dorința crescută pentru consumul de vitamine și suplimente alimentare a fost alimentată și de nivelul de stres crescut în timpul pandemiei de coronavirus. Persoanele cu un nivel mai ridicat de stres sunt

36

mai predispuse la consumul de vitamina C (64% față de 49%) sau vitamina D (58% față de 41%), conform nivelurilor de stres definite în Consumer Stress Score, un instrument de măsurare a gradului de stres al consumatorilor în pandemie, dezvoltat de iSense Solutions.

În același timp, consumul de vitamine și suplimente alimentare este considerat a fi un „boost” de energie care îmbunătățește performanțele, întărește sistemul imunitar și conferă o stare de bine a organismului.

Cât plătesc românii pentru vitamine și suplimente alimentare

Românii cheltuiesc în medie 84 lei pe lună pentru achiziționarea de vitamine și suplimente alimentare. Însă, femeile sunt dispuse să plătească mai mult (94 lei) decât bărbații (72 lei). Mai mult, cei cu un nivel mai ridicat de stres plătesc aproximativ 113 lei pentru consumul de vitamine și suplimente alimentare.

Majoritatea persoanelor cumpără vitamine și suplimente alimentare din farmacii (62%) și din magazine naturiste (31%), potrivit studiului. Achiziția se face de obicei fără recomandare de la medic – 76% au cumpărat vitamine sau suplimente fără să aibă o prescripție medicală în acest sens. Respondenții au declarat că motivul pentru care achiziționează vitamine și suplimente alimentare este prevenția (37%) și menținerea stării de bine (43%).

iSense Solutions, fondată în 2014, este o companie de cercetare și analiză a consumatorului modern. 

DOSAR

Logistica, fundaţia dezvoltării în comerţul alimentar , Cristina Roşca , 14.06.2021,

Jucătorii din comerţul modern alimentar şi-au bugetat pentru 2021 aproape 400 de magazine noi sub formate de tip hipermarket, supermarket, magazin

37

modern de proximitate, cash& carry şi discount. Pentru a susţine această expansiune rapidă însă, lanţurile de magazine au nevoie de depozite noi. Sunt deja aproximativ 100 de hectare de centre logistice operate de cei zece mai jucători din comerţul modern, dar planurile anunţate sunt în continuare ambiţioase.

Kaufland, Lidl şi Penny sunt retailerii care au anunţat doar în această primăvară noi investiţii în zona logistică, unele mai ambiţioase ca altele. Ce este interesant este că toţi cei trei jucători dezvoltă astfel de proiecte singuri, aceste centre de depozitare fiind deţinute de comercianţii germani şi presupunând investiţii de câteva zeci de milioane de euro fiecare. Există alţi jucători care preferă să închirieze un depozit ridicat de o firmă de specialitate, însă de regulă nemţii merg pe modelul proprietăţii.

„Pe lista de planuri se află un depozit nou în zona Moldovei. Avem deja terenul lângă Iaşi, acesta măsoară peste 400.000 mp, iar suprafaţa construită va fi de 90.000 mp. Este al treilea depozit al nostru, lucrăm deja la autorizare“, spunea recent Marco Hossl, CEO al Kaufland România, care operează o reţea de peste 140 de hipermarketuri.

Nemţii au alte două depozite în proprietate, la Turda şi la Ploieşti, însă noua investiţie vine în contextul în care compania are planuri de extindere. „E loc de mai mult de 200 de magazine Kaufland pe piaţa locală. România s-a dezvoltat foarte bine şi văd potenţial şi în oraşe mai mici“, adaugă executivul german.

Grupul german Kaufland, liderul comerţului local conform celor mai recente date publice, are un buget de investiţii pentru România de peste 375 mil. euro doar în 2021, acesta fiind un nivel record pentru cei 16 ani de prezenţă. Spre comparaţie, anul trecut nemţii au investit circa 300 mil. euro, iar în 2019 suma a fost de 200 mil. euro.

Retailerul Penny, activ pe segmentul de discount, are la rândul său un buget de 1 mld. euro pentru România în următorii şapte ani. Compania vrea să ajungă la 600 de magazine şi şase depozite faţă de două ori mai puţine în prima parte a anului 2021.

„Avem un plan strategic pe următorii şapte ani, un plan bazat pe şapte piloni de dezvoltare. Avem un buget de 1 mld. euro pentru România în următorii şapte ani, sumă ce demonstrează încrederea şi angajamentul în economia locală“, spune Daniel Gross, CEO al Penny România.

38

Retailerul dezvoltă deja al patrulea centru logistic la Filiaşi, iar în ceea ce priveşte expansiunea, compania va accelera de la 20-25  la 35-40 de magazine anual.

Cel mai mare proprietar de centre logistice din comerţul alimentar din România este, conform celor mai recente date ale ZF, discounterul german Lidl, cu circa 20 de hectare.  „Deschidem magazinul numărul 300 anul acesta. Construim depozitul numărul şase în apropiere de Bucureşti, la Fundeni, unde lucrăm în forţă să finalizăm proiectul. Totodată, ne-am bugetat o creştere semnificativ peste media piaţei şi în 2021“, spuneau recent reprezentanţii Lidl.

Dezvoltarea logistică merge mână în mână cu expansiunea pe segmentul de magazine. Universul de comerţ modern a ajuns la circa 3.500 de magazine sub mai multe formate la finalul anului trecut. Reţelele străine de retail au investit circa 900 milioane de euro în România în 2020. În plină pandemie, ele au deschis 420 de magazine, acesta fiind al doilea cel mai bun an pentru expansiune de după 2019.

Jucătorii din domeniu au anunţat pentru 2021 planurile ce vizează deschiderea a alte 400 de noi magazine sub formate precum hipermarket, supermarket, proximitate modernă sau discount.

Doar în expansiune şi modernizarea magazinelor Mega Image investeşte anual 50-60 mil. euro. În plus există sume suplimentare alocate spre exemplu logisticii. În 2020 retailerul a dezvoltat un nou depozit, la Ştefăneşti, lângă Capitală, centru ce devine operaţional în 2021. Acesta este al treilea spaţiu logistic pentru reţeaua offline, toate fiind în proprietate.

39

Totodată, în 2020, compania a dezvoltat şi un depozit doar pentru online în Chitila.

Sunt deja aproximativ 100 de hectare de centre logistice operate de cei zece mai jucători din comerţul modern, iar planurile anunţate sunt şi ele ambiţioase.

Retailerul Carrefour anunţa la începutul anului că îşi dublează suprafaţa logistică din Deva la 40.000 mp şi îşi mută astfel depozitul într-un nou proiect dezvoltat de compania WDP România. Anterior, francezii erau prezenţi într-un proiect al CTP România, potrivit datelor ZF.

„Carrefour România îşi continuă expansiunea reţelei şi, în acest sens, îşi măreşte capacitatea logistică prin extinderea depozitului din Deva, de la 20.000 mp la 40.000 mp, începând cu luna ianuarie 2021. Cei 40.000 mp sunt situaţi într-un parc logistic nou dezvoltat de către WDP România şi construit conform specificaţiilor Carrefour. Suprafaţa existentă de 20.000 mp va fi reînchiriată către o terţă parte“, explicau atunci reprezentanţii retailerului francez.

În ceea ce priveşte logistica, grupul merge pe spaţii închiriate de la companiile specializate. Acesta este în special cazul jucătorilor din Franţa, dar nu numai. Oficialii retailerilor care preferă chiria au spus că optează pentru acest model de business pentru a direcţiona banii către alte investiţii, fie ele comerciale, fie în sortimentaţie sau marketing. Nemţii pe de altă parte preferă să dezvolte în proprietate.

„Odată cu această extindere (de la Deva - n.red.), Carrefour va opera peste 150.000 mp de depozite în trei centre logistice: Bucureşti, Deva şi Brazi“, spuneau oficialii companiei.

Investiţiile într-un depozit de 2-3 hectare sunt de circa 20 milioane de euro, potrivit datelor oferite anterior de jucătorii din piaţă.

Spre exemplu, Metro Cash&Carry a investit în 2019 peste 40 mil. euro într-o platformă nouă logistică la Ştefăneştii de Jos lângă Bucureşti. Depozitul este dezvoltat de compania de logistică WDP. Odată cu această investiţie nemţii au ajuns la 10 hectare de depozite, dintre care şase hectare în noul proiect, conform datelor anunţate atunci.

Compania are 30 de magazine proprii pe formatul cash&carry, unităţi ce acoperă cele mai mari oraşe ale ţării. Nemţii au două formate - Punct de 2.000 - 3.000 mp şi clasic cu suprafeţe medii de 7.000-8.000 mp. Grupul a

40

anunţat că nu are în plan să dezvolte reţeaua proprie în viitor, ci are alte planuri.

O direcţie importantă de investiţii pentru Metro Cash & Carry România, alături de digitalizare şi extinderea reţelei LaDoi Paşi, este logistica şi serviciile de livrare, atât către revânzători, cât şi către HoReCa, spun oficialii companiei.

„Deschidem magazinul numărul 300 anul acesta. Construim depozitul numărul şase în apropiere de Bucureşti, la Fundeni, unde lucrăm în forţă să finalizăm proiectul. Totodată, ne-am bugetat o creştere semnificativ peste media pieţei şi în 2021“, spuneau recent reprezentanţii Lidl.

Dezvoltarea logistică merge mână în mână cu expansiunea pe segmentul de magazine. Universul de comerţ modern a ajuns la circa 3.500 de magazine sub mai multe formate la finalul anului trecut. Reţelele străine de retail au investit circa 900 milioane de euro în România în 2020. În plină pandemie, ele au deschis 420 de magazine, acesta fiind al doilea cel mai bun an pentru expansiune de după 2019.

Jucătorii din domeniu au anunţat pentru 2021 planuri ce vizează deschiderea a alte 400 de noi magazine sub formate precum hipermarket, supermarket, proximitate modernă şi discount.

Doar în expansiune şi modernizarea magazinelor, Mega Image investeşte anual 50-60 mil. euro. În plus, există sume suplimentare alocate spre exemplu logisticii. În 2020 retailerul a dezvoltat un nou depozit, la Ştefăneşti, lângă Capitală, centru care devine operaţional în 2021. Acesta este al treilea spaţiu logistic pentru reţeaua offline, toate fiind în proprietate. Totodată, în 2020 compania a dezvoltat şi un depozit doar pentru online în Chitila.

Sunt deja aproximativ 100 de hectare de centre logistice operate de cei zece mari jucători din comerţul modern, iar planurile anunţate sunt şi ele ambiţioase.

Retailerul Carrefour anunţa la începutul anului că îşi dublează suprafaţa logistică din Deva la 40.000 mp şi îşi mută astfel depozitul într-un nou proiect dezvoltat de compania WDP România. Anterior, francezii erau prezenţi într-un proiect al CTP România, potrivit datelor ZF.

„Carrefour România îşi continuă expansiunea reţelei şi, în acest sens, îşi măreşte capacitatea logistică prin extinderea depozitului din Deva, de la 20.000 mp la 40.000 mp, începând cu luna ianuarie 2021. Cei 40.000 mp

41

sunt situaţi într-un parc logistic nou dezvoltat de WDP România şi construit conform specificaţiilor Carrefour. Suprafaţa existentă de 20.000 mp va fi reînchiriată către o terţă parte“, explicau atunci reprezentanţii retailerului francez.

În ceea ce priveşte logistica, grupul merge pe spaţii închiriate de la companiile specializate. Acesta este în special cazul jucătorilor din Franţa, dar nu numai. Oficialii retailerilor care preferă chiria au spus că optează pentru acest model de business pentru a direcţiona banii către alte investiţii, fie ele comerciale, fie în sortimentaţie sau marketing. Nemţii pe de altă parte preferă să dezvolte în proprietate.

„Odată cu această extindere (de la Deva - n.red.), Carrefour va opera peste 150.000 mp de depozite în trei centre logistice: Bucureşti, Deva şi Brazi“, spuneau oficialii companiei.

Investiţiile într-un depozit de două-trei hectare sunt de circa 20 milioane de euro, potrivit datelor oferite anterior de jucătorii din piaţă.

Spre exemplu, Metro Cash&Carry a investit în 2019 peste 40 mil. euro într-o platformă nouă logistică la Ştefăneştii de Jos, lângă Bucureşti. Depozitul este dezvoltat de compania de logistică WDP. Odată cu această investiţie nemţii au ajuns la 10 hectare de depozite, dintre care şase hectare în noul proiect, conform datelor anunţate atunci.

Compania are 30 de magazine proprii pe formatul cash&carry, unităţi ce acoperă cele mai mari oraşe ale ţării. Nemţii au două formate - Punct de 2.000 - 3.000 mp şi clasic cu suprafeţe medii de 7.000-8.000 mp. Grupul a anunţat că nu are în plan să dezvolte reţeaua proprie în viitor, ci are alte planuri.

O direcţie importantă de investiţii pentru Metro Cash & Carry România, alături de digitalizare şi extinderea reţelei LaDoi Paşi, este logistica şi serviciile de livrare, atât către revânzători, cât şi către HoReCa, spun oficialii companiei.

Chirie vs. proprietate

În ceea ce priveşte segmentul logistic, în comerţul modern local jucătorii au două strategii diferite. Astfel, de regulă, jucătorii germani preferă să îşi cumpere terenurile şi să îşi dezvolte singuri depozitele. Acesta este şi modelul belgienilor de la Mega Image, pe când nemţii de la Metro Cash & Carry fac excepţie. La polul opus, francezii - Carrefour şi Auchan - preferă să lucreze cu companii de logistică specializate unde închiriază suprafeţe

42

generoase. Acesta este şi modelul Profi şi cel al Selgros. Oficialii retailerilor care preferă chiria au spus că optează pentru acest model de business pentru a direcţiona banii către alte investiţii, fie ele comerciale, fie în sortimentaţie sau marketing. Investiţiile într-un depozit propriu de 2-3 hectare sunt de circa 20 de milioane de euro, potrivit datelor oferite de jucătorii din piaţă.

* * *

43

Agricultură responsabilă și profitabilă cu tehnologiile DAYMSA , Adrian Radu - 14 iunie 2021 b

https://youtu.be/4ZpLN4qQnmk

Cererea de fructe și legume cultivate ecologic crește în fiecare an, dar producțiile din agricultura ecologică sunt în continuare mai mici decât producțiile din agricultura convențională.

În plus, agenții patogeni ai plantelor reprezintă o amenințare gravă în producția organică, iar sortimentul de pesticide convenționale este limitat în agricultura ecologică. Comisia Europeană a stabilit reglementări care stabilesc ce tipuri de bioproduse pot fi utilizate în agricultura ecologică. Biopreparate alese în mod corespunzător ar putea fi o soluție la această problemă.

Aceste formule organice pot fi compuse din microorganisme, hidrolizate de proteine, extracte de alge marine și alte substanțe. Bacteriile, ciupercile și drojdiile sunt utilizate în biocontrolul agenților patogeni ai plantelor și în îmbunătățirea creșterii plantelor prin producerea de substanțe asemănătoare hormonilor și reducerea simptomelor stresului din mediu cauzate de vreme sau factori ai solului, cum ar fi seceta sau disponibilitatea redusă de nutrienți.

Produsele DAYMSA reprezintă pentru fermieri instrumente promițătoare în abordarea agriculturii ecologice. Biostimulatorii DAYMSA sporesc sănătatea plantelor, vigoarea, creșterea și randamentul, protejându-le în același timp împotriva factorilor de stres abiotici și biotici, inclusiv a agenților patogeni ai plantelor.

Legumicultorii din localitatea Matca, județul Galați, își demonstrează responsabilitatea față de mediu și consumatori prin utilizarea biostimulatorilor DAYMSA. Fermierul Marin Cristinel utilizează tehnologia DAMYSA în cultura de legume. Rezultatele aplicării unei game variate de biostimulatori din portofoliul companiei a generat premisele unei recolte bogate.

44

”Aici ne aflăm într-o cultură de vinete. După cum putem observa, cultura se prezintă bine, în ciuda tuturor dificultăților pe care le-am întalnit în acest an, au fost zilele foarte fierbinți, nopțile foarte reci și chiar și zilele foarte reci. Dar vedem că cultura se prezintă foarte bine pentru moment. Aici am aplicat produsul Terrenova, deoarece am constatat că au început problemele cu fusarium și, după cum se vede, plantele se comportă foarte bine. La pregătirea solului am folosit produsul Naturcomplet G și, de asemenea, am utilizat foliar produsele Raiza Mix și cu Naturamin WSP. Anul acesta, din cauza factorilor climatici, plantatul a fost amânat cu 2-3 săptămâni, ceea ce a dus la o îmbătrânire a răsadului, dar folosind produsul Raiza Mix la udarea păhăruțelor, am constatat că această problemă nu a fost o dificultate așa mare față de cum ne-am fi așteptat. Deci plantele au avut o continuitate foarte bună”, a explicat agricultorul.

Rezultatele pozitive au fost confirmate și în cazul producțiilor din solarii. Radu Costache, un alt legumicultor din Matca, abordează grija față de sănătatea solului pe care plantează prin aplicarea acelorași produse DAYMSA.

”Anul acesta folosesc produsele Daymsa, pentru că sunt și certificate în agricultura ecologică și trebuie să mai avem grijă și de solul pe care cultivăm. Folosesc orice produs, o luăm de la plantare cu Naturcomplet G, la pregătirea solului. Și, în funcție de fenofaza de creștere și de cerințele plantei, folosim toată gama de produse pe care le are în portofoliu compania Daymsa. Sunt foarte mulțumit de ele, pentru că orice problemă avem într-o cultură, avem adică și un sprijin de nădejde la orice problemă, ca s-o depășim”, a mărturisit fermierul.

Agricultura responsabilă poate fi profitabilă, iar alimentele ecologice atrag consumatorii atât ca o alegere sănătoasă, cât și etică. Dincolo de bani și etică, practicile de agricultură ecologică duc la numeroase beneficii pentru mediu.

Detalii despre toate produsele de protecție Daymsa pot fi găsite pe pagina de Facebook Natur Grup Intgral sau pe www.naturgrup.ro.

* * *

Noul hibrid de rapiță din portofoliul Pioneer cu cel mai ridicat nivel de toleranță la scuturare- PT298/Agile , 14 iunie 2021, Diana Vasilescu Pentru Corteva Agriscience rapița reprezintă o cultură de importanță majoră în care se investesc resurse importante pentru a aduce în mâinile fermierilor produse cu performanță ridicată și producții stabile.

45

Fie că vorbim de erbicide, tratament sămânță sau genetică, inovația trebuie să țină pasul cu cerințele pieței.

Un produs inovativ este hibridul de rapiță PT298/Agile ce va fi lansat anul acesta și care cu siguranță va fi prezent în foarte multe ferme.

Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarcă prin productivitate ridicată, toleranță la scuturare și adaptabilitate la diferite medii de cultură, areale geografice și tehnologii aplicate. Are o creștere foarte bună în toamnă, cu rezistență mare la iernare și temperaturi negative, iar primăvara are un start rapid și constant în vegetație. Ramifică abundent de la baza tulpinii și până în partea superioară. Prezintă toleranță ridicată la principalele boli ale culturii, precum Phoma, unde are protecție asigurată de gena Rlm7 dar și gene ce îi conferă rezistența pe orizontală, ce îmbunătățesc comportamentul plantei în condiții favorabile de atac.

Cu toate că toleranța la scuturare nu este cel mai important criteriu în alegerea unui hibrid, cu siguranță reprezintă un avantaj, iar PT298/Agile este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleranță din portofoliul Pioneer. 

Productivitatea, adaptarea la condițiile fermei și stabilitatea, sunt factori care alături de toleranța ridicată la scuturare vor crea un nou campion: PT298!

* * *

Diminuarea căderii penajului la păsările de curte, prin redimensionarea alimentatoarelor , meatmilk , 14 iunie 2021

Cercetările arată că găinile cu 50% cădere de penaj consumă cu aproape 20% mai mult furaj, comparativ cu găinile ouătoare cu penaj intact. Aceasta este cea mai bună dovadă că starea penajului unei găini este importantă pentru reglarea termică internă.

Găinile cu penaj deficitar nu sunt bine izolate, ceea ce le face să consume mai mult furaje. Acest lucru duce la conversia suboptimă a feedului, se arată în studiul intitulat ”Longer feeders lead to better plumage”, realizat de Rick van Emous și Annemarie Mens, cercetători la Wageningen Livestock Research, și publicat la începutul acestui an de ”All About Feed”.

Un penaj bun contribuie la o mai bună reproducere

Un penaj bun contribuie, de asemenea, la o mai bună bunăstare și reproducere a animalelor. Găinile mai cu un penaj neadecvat au șanse mai mari de a fi rănite de alte găini, în timpul hrănirii, și de masculi în timpul

46

împerecherii. Pentru găinile reproducătoare, în mod specific, penajul prost duce la fertilizarea redusă. Împerecherea provoacă ”durere de găină cheală” și crește riscul de afectare a pielii. Acest lucru poate duce la un comportament de evitare, deoarece pasărea nu permite împerecherea.

Cercetările anterioare, efectuate de Wageningen Livestock Research (WLR), au arătat că penajul rău este cauzat, printre altele, de un procent ridicat de crescători de sex masculin la începutul perioadei de ouat, masculi care s-au maturizat prea devreme, o suprafață a așternutului prea mică (<40%) și ocuparea excesivă a sistemului de hrănire. Cercetările privind efectul tipului de grătar, asupra prevenirii veziculelor pieptului, au avut în vedere și efectul diferitelor lungimi ale alimentatorului, asupra penajului.

Studiu în fermă

Ferma în care au avut loc cercetările avea 4 adăposturi de păsări, cu un total de 21.000 de femele și 2.000 de masculi (Ross 308). Păsările din loturile de studiu 1 și 2 au fost similare, la fel și păsările din loturile 3 și 4. Adăposturile loturilor 1 și 2 au măsurat 14×50 metri, în timp ce 3 și 4 au măsurat 15×60 metri. Înainte de începerea perioadei de ouat, 4.500 de găini (+ 9% masculi), au fost plasate în adăposturile 1 și 2 și 6.000 de femele (+ 9% masculi), au fost plasate în 3 și 4. Adăposturile din 1 și 2 aveau alimentatoare de 13,6 centimetri lungime la dispoziția păsărilor, în timp ce alimentaroarele din adăposturile 3 și 4 aveau 15,9 cm.

Evaluări

Treizeci (30) de păsări alese aleatoriu au fost evaluate extern la diferite vârste (35, 45, 51 și 58 săptămâni). La 35 și 45 de săptămâni, au primit un scor complet de penaj, în timp ce la 51 și 58 de săptămâni, au fost scorți pentru 7 părți pe pasăre (gât, piept, abdomen, spate, aripi, coadă și flancuri). Au fost acordate scoruri între 0 (penajul complet intact) și 5 (chel).

În timpul evaluării finale, la 58 de săptămâni, găinile din adăposturile 3 și 4 (cu o lungime mai mare a alimentatorului), au avut un penaj mai bun. După studierea datelor, acest efect a fost observat și la vârsta de 35 și 51 de săptămâni. S-a constatat că, în general, penajul găinilor părinte pentru pui depinde de 2 factori:

1. procentul de masculi din adăpost și

2. lungimea alimentatorului (centimetri pe găină).

47

Cu toate acestea, găinile din păsările de curte din loturile 3 și 4 aveau cu 17% mai multă lungime a alimentatorului (15,9 cm, față de 13,6 cm). Prin urmare, ne așteptăm ca procentul masculilor să influențeze cu greu penajul găinilor, în timp ce lungimea alimentatorului a arătat un efect semnificativ asupra calității penajului. Acest lucru corespunde cu observațiile anterioare în adăposturile de păsări, în cazul în care ocuparea mai mare a alimentatorului (sau a tăvii), a dus la un penaj mai rău de găină.

Comportamentul în timpul hrănirii

Penajul rău poate fi explicat prin împingere, urcare una peste cealaltă și comportament agresiv în timpul hrănirii. Datorită controlului furajului în faza de reproducere, găinile sunt obișnuite să mănânce cât mai repede posibil. La începutul perioadei de ouat, acestea se concentrează să mănânce rapid, chiar dacă primesc mai mult furaj. În această perioadă există încă o mulțime de activitate în jurul timpului de hrănire, cu găinile urcând și sărind unele peste altele, pentru a ajunge la hrana lor.

Acest comportament de împingere are un efect negativ asupra penajului găinilor. Când păsările au la dispoziție mai multă lungime de hrănire, va fi relativ mai puțină împingere și competiție în jurul timpului de hrănire, cu un penaj mai bun, ca rezultat. Observațiile confirmă: la vârsta de 35 de săptămâni, penajul rău a fost deja găsit (scor 1,7, față de 1,4), în păsările de curte din loturile 1 și 2, cu lungimea mai mică a alimentatorului.

Diferența de penaj și lungimea alimentatorului

Diferența de penaj în adăposturile de păsări cu diferite lungimi de hrănire, a crescut cu 0,35, până la 0,65, între 35 și 58 de săptămâni. Acest lucru poate fi cauzat de faptul că o lungime mai mică a alimentatorului continuă să conducă la o împingere mai mare și la concurență, în timpul de hrănire.

Rezultatele cercetării arată că o lungime mai mare a alimentatorului poate avea un efect pozitiv asupra penajului găinilor. Wageningen Livestock Research a efectuat cercetări asupra penajului găinilor la o fermă de practică cu stoc de pui. Rezultatele au arătat că o lungime mai mică a alimentatorului poate avea un efect negativ asupra calității penajului găinii.

Nanomineralele și hrana păsărilor

Pe de altă parte, cercetătorii susțin că nanomineralele din hrana păsărilor de curte pot îmbunătăți creșterea broilerului, precum și creșterea consumului de furaje și a digestibilității. Echipa de la Universitatea Nottingham Trent, Marea Britanie, a folosit o metodă nouă de producere a nanomineralelor

48

acoperite cu aminoacizi, pentru a investiga impactul alimentării cu nano zinc a puilor de găină.

Cercetătorii au descoperit că metoda a îmbunătățit în mod clar creșterea în greutate a păsărilor și a crescut aportul de hrană pentru puii de carne, în comparație cu cei cărora li s-a administrat o formă anorganică de zinc. Digestibilitatea a fost, de asemenea, îmbunătățită, împreună cu un anumit impact pozitiv asupra rezistenței tibiei, fapt important pentru broilerul modern.

Datorită dimensiunilor lor reduse, furnizarea de minerale sub formă nano crește biodisponibilitatea lor, ceea ce înseamnă că sunt livrate mai eficient către organism. Și acoperirea lor cu aminoacizi susține în continuare absorbția lor. Zincul are un efect atât de pozitiv asupra sănătății și creșterii păsărilor de curte, încât este minunat să găsiți o modalitate ieftină de a-l face foarte digerabil.

Absorbția zincului

Multe formule de nutriție pentru păsări, provenite din plante și animale, conțin zinc, dar conțin, de asemenea, cantități substanțiale de fitat, care se leagă puternic de zinc, împiedicând absorbția acestuia în tractul gastro-intestinal. Acest lucru reduce biodisponibilitatea zincului în aceste diete, sub cerințele pentru păsările cu creștere sănătoasă. S-a demonstrat că deficiența de zinc la păsările de curte provoacă o creștere lentă, picioare scurtate și îngroșate, cu un cârlig mărit și pene încrețite.

Emily Burton, profesor de Producție durabilă de alimente la Universitatea Nottingham Trent, a declarat: ”Zincul are un efect atât de pozitiv asupra sănătății și creșterii păsărilor de curte, încât este minunat să găsești o modalitate ieftină de a-l face foarte digerabil. Acest lucru înseamnă că, acum, putem folosi foarte eficient o cantitate mică de zinc, astfel încât riscul de a polua mediul înconjurător cu zinc neutilizat în gunoiul de pasăre este redus”.

Creșterea bunăstării păsărilor, prin utilizarea nanotehnologiei

Și omul de coordonatorul principal al studiului, dr. Gareth Cave, a adăugat: ”Nanotehnologia se adaptează pe scară largă într-o varietate de domenii diferite, de la imagistica medicală la plantele alimentare. Unul dintre obiectivele noastre de cercetare la NTU, este o abordare interdisciplinară, care se concentrează pe abordarea securității alimentare globale, indiferent dacă este îmbunătățirea producției de alimente sau creșterea valorii naționale a culturilor de bază, cum ar fi cartofii.

49

”În acest studiu, demonstrăm modul în care biodisponibilitatea îmbunătățită, pe care o oferă nanotehnologia, poate fi utilizată în sectorul hranei pentru animale, pentru a crește bunăstarea și producția animalelor, reducând în același timp și potențialul impact din mediu, în aval, al deșeurilor de la fermă”.

* * *

DSM lansează un serviciu de reducere a amprentei de carbon pentru producția de carne și produse lactate , RO.aliment , June 14, 2021

Royal DSM a lansat un serviciu de sustenabilitate inteligent „primul de acest gen”, pentru a oferi soluții la nivel de fermă „precise, simple și gata de a fi puse în aplicare”, despre care spune că vor contribui la îmbunătățirea atât a amprentei de mediu, cât și a profitabilității producției de proteine animale.

Zootehnia este responsabilă pentru 14% din emisiile globale de CO2. Întrucât consumatorii, autoritățile de reglementare și producătorii analizează din ce în ce mai mult amprenta de mediu a alimentelor pe care le consumăm, sectorul proteinelor animale va trebui să abordeze impactul acestuia.

„Deoarece multe lanțuri de aprovizionare și guverne se îndreaptă oricum către un model mai universal de etichetare a impactului asupra mediului, este vital ca producătorii de proteine animale să înceapă să meargă în această direcție pentru a se asigura că încep să măsoare și să-și îmbunătățească sustenabilitatea, astfel încât să nu fie prinși nepregătiți”, a declarat pentru FoodNavigator, Carlos Saviani, lider global pentru sustenabilitate pentru DSM Nutriție și sănătate animală.

DSM și-a asumat obiectivul strategic de a sprijini o „transformare globală robustă și realizabilă către o producție durabilă de proteine animale”. Lucrând alături de platforma de sustenabilitate Blonk la analiza ciclului de viață al produselor agro-alimentare, compania olandeză a dezvoltat un instrument despre care crede că poate face parte din soluție. „Serviciul de sustenabilitate inteligent” Sustell valorifică creșterea precisă a animalelor și oferă o platformă de informații „de ultimă generație” conectată la instrumentul de amprentă Blonk APS.

Acest lucru este conectat cu un „centru de expertiză” alcătuit dintr-o echipă de experți DSM și Blonk care colaborează cu producătorii de proteine animale pentru a evalua amprenta de bază a producției lor, folosind datele reale ale fermei și furajelor.

50

Acest lucru, a explicat Saviani, depășește una dintre cele mai mari bariere în calea dezvoltării unor perspective cu privire la acțiunile de urmat – dependența actuală de mediile din industrie și setările de date proxy.

„Una dintre cele mai mari probleme cu care s-a confruntat zootehnia este măsurarea bazată pe știință a sustenabilității. Nu îmbunătățiți (și nici nu raportați) ceea ce nu măsurați. Lipsa măsurătorilor specifice întreprinderii și fermelor este motivul pentru care multe părți interesate utilizează medii globale și indicatori proxy pentru a evalua sustenabilitatea proteinelor animale. Există multe componente diferite care intră în agricultură – hrana pentru animale, aprovizionarea cu energie, producția animalelor în sine, transportul – care pot face destul de dificil de evaluat sustenabilitatea totală a acestora. Sustell simplifică această măsurare a amprentei de mediu, reunind cel mai avansat instrument de calcul al amprentei de mediu din lume, cu expertiza DSM în producția animalelor și cunoștințele nutriționale ”, a explicat expertul în nutriție și sănătate animală.

Scenariile de intervenție specifice cazului sunt dezvoltate folosind aceste seturi de date unice, specifice fermei.

„Sustell ajută producătorii de furaje și companiile integrate de producție a proteinelor animale să evalueze amprentele lor de mediu la nivelul fermei. Acest lucru permite companiilor să implementeze soluții practice pentru a-și reduce amprenta în domeniile cu probleme și oferă stimulente pentru alții de-a lungul lanțului de aprovizionare pentru a-și îmbunătăți practicile de sustenabilitate. Sustell oferă, de asemenea, sfaturi cu privire la modul de a face acest lucru prin intermediul centrului de experți dedicat, cu contribuții atât din expertiza independentă LCA Blonk, cât și din expertiza DSM în nutriția și sustenabilitatea animalelor. Soluțiile pe care le recomandăm sunt specifice fiecărui caz și includ inovații ale terților ”, a spus Saviani.

„Deblocarea valorii sustenabilității”

Potrivit DSM, soluțiile Sustell vor ajuta producătorii de proteine să „deblocheze valoarea sustenabilității”.

Saviani ne-a spus că firma sa crede că va oferi producătorilor o triplă victorie: îmbunătățirea atractivității în fața consumatorilor, reducerea amprentei de mediu și creșterea profitabilității.

„Trebuie să fie un câștig pentru oameni, profit și planetă. Acesta este conceptul triplu de bază al sustenabilității. În primul rând, consumatorii devin din ce în ce mai conștienți de sustenabilitate, iar măsurile pentru etichetarea mediului sunt pe cale de afi adoptate în multe țări. Prin reducerea

51

amprentei lor de mediu acum, producătorii de-a lungul lanțului valoric o poat lua înanintea acestor tendințe și înștiințând consumatorii că acestea sunt o opțiune conștientă. În al doilea rând, multe elemente ale producției nesustenabile au legătură cu ineficiența, risipa și bolile animalelor. De exemplu, dacă animalele nu sunt capabile să proceseze bine nutrienții, trebuie adăugate mai mulți nutrienți la hrana lor, rezultând utilizarea mai multor resurse naturale. Producția de soia și exploatarea resurselor finite precum fosforul de roci sunt doar două exemple. Dacă le putem ajuta pentru a procesa aceste substante nutritive mai eficient, putem scuti mediul înconjurător și costurile suplimentare asociate cu adăugarea acestor substanțe nutritive pentru agricultori.

Mai mult, animalele vor fi mai puțin susceptibile de a se simți rău, eliminându-se astfel și o serie de costuri legate de îngrijirea veterinară, reducând utilizarea antibioticelor și evitând pierderi de producție. Sustell furnizează calcule ale rentabilității investițiilor atât cu privire la impactul asupra mediului, cât și asupra impactului economic, astfel încât intervențiile să poată fi prioritizate. ”

Datele precise la nivel de fermă oferă, de asemenea, producătorilor, comercianților cu amănuntul și operatorilor de servicii alimentare posibilitatea de a măsura cu precizie impactul lanțurilor lor de aprovizionare și de a „recompensa” producătorii care investesc în eforturi de sustenabilitate, a continuat el.

„Oferind informații aprofundate asupra emisiilor la nivelul fermelor, Sustell deschide noi posibilități pentru lanțul valoric mai larg, inclusiv capacitatea de a certifica și stimula practicile sustenabile. De exemplu, comercianții cu amănuntul și instituțiile financiare vor putea gestiona obiectiv riscurile și oportunitățile legate de amprenta de mediu a proteinelor animale. În plus, Sustell permite agricultorilor să prognozeze cu exactitate impactul măsurilor de sustenabilitate asupra performanțelor financiare.“

* * *

Avem în față o mare rămânere în urmă , Ediţia 2021 , Carol Popa P, Luni, 14 Iunie 2021 Expresia din titlu nu-mi aparține. Este preluată, cu autor necunoscut, dar reflectă cum nu se poate mai bine realitatea actuală. Avem în față o mare responsabilitate – aceea a recuperării, în materie de responsabilitate corporativă, a recuperării față de protecția mediului, precum și față de educație, față de comunitate în general. O recuperare ce poate avea loc numai pe baza unei legislații adecvate. Dar și aici avem... de recuperat.

52

Începutul lunii iulie este termenul limită de tanspunere a Directivei Single Use Plastic în legislația națională. Deocamdată, nici o instituție din cele ce ar trebui să gestioneze impactul plasticului asupra mediului nu a lansat vreo dezbatere publică pe acest subiect. Proiectul legislativ privind implementarea Sistemului Garanție – Returnare trenează și el, după o amânare și, ulterior, o prorogare de termen. Conform oficialilor de la Ministerul Mediului, proiectul legislativ este în dezbatere interministerială. Și poate rămâne în acest stadiu până când munți de deșeuri din PET-uri ne vor copleși.

Între timp, o serie de companii responsabile își planifică singure bugete, acțiuni, finanțează proiecte derulate de organizații nonguvernamentale pentru a reduce impactul pe care ambalajele îl au asupra mediului. Se cheltuie sume imense, cu efect imediat, vizibil, cuantificabil, remarcabil aș putea spune! Dar mai puțin eficient, odată ce deșeurile recuperate din păduri, de pe plaje, din ape ajung rareori la reciclatori, iar aceștia din urmă importă deșeurile altora pe post de materie primă pentru fabricile în care au investit.

La Ministerul Mediului nu se aude nimic despre asta, în afară de valoarea taxei pe plasticul nereciclat, stabilită tot la Bruxelles: 0,8 euro/kg. Lipsă de reacție, lipsă de reglementare a unui cadru organizatoric în care beneficiul major se cuantifică în nivelul de poluare a mediului, a apelor, în sănătatea noastră, a tuturor.

 Tot la nivelul Uniunii Europene, sistemul de raportare nonfinanciară a fost modificat, în sensul detalierii raportărilor pe mai multe categorii și domenii de abordare a responsabilității sociale corporative. Modificările vizează atât structura raportării, cât și aspecte ce privesc fiscalizarea și deductibilitatea unor investiții în responsabilitatea corporativă. În România, raportarea

53

nonfinanciară a rămas la nivelul transpunerii legislației europene prin intermediul unei Hotărâri de Guvern adoptată în 2018. Un act normativ ce stabilește că raportarea, dacă nu are legătură cu fiscalizarea și cu ceea ce statul ar putea colecta ca taxe și impozite de la companii, poate fi o declarație pe proprie răspundere a managerului companiei! Atât și nimic mai mult! Iar Ministerul Finanțelor nu pare deloc preocupat să reglementeze modalitățile specifice în care o raportare nonfinanciară poate fi luată în serios.

Excepția - pentru că există totuși o excepție – o constituie Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Acolo, un grup interministerial de oameni inimoși, coordonați de secretarul de stat László Borbély, concep mai multe proiecte pentru dezvoltarea durabilă a economiei și a societății românești decât toate celelalte instituții publice, luate la un loc. Unul dintre aceste proiecte a stabilit cadrul juridic pentru ocupația de „expert în dezvoltare durabilă”, introdusă în nomenclatorul Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) în cadrul Grupei de bază 2422 - Specialiști în domeniul politicilor administrative. Dincolo de reușita proiectului, remarc abilitatea grupului de lucru din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă de a porni de la bază dezvoltarea durabilă: adică de la educație! Până în această primăvară, specialist în acest domeniu putea fi oricine, cu orice tip de studii, cu sau fără capacitatea de a înțelege despre ce este vorba în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD-urile) stabilite de ONU.

La fel de bine însă, pot să remarc și absența unei reacții din partea Ministerului Educației. Mă așteptam ca, în urma stabilirii unei profesii pentru dezvoltarea durabilă ce să acopere nevoia de specialiști în sectorul public, să apară și o propunere de extrapolare a specializărilor pentru sectorul privat. Altfel, în ce limbaj specific vor putea discuta „experții în dezvoltare durabilă” din sectorul public cu managerii de CSR din companii, dacă aceștia sunt absolvenți de filologie, de cibernetică sau metalurgie? Nici măcar sistemul universitar nu a surprins oportunitatea organizării unor masterate în acest domeniu specific, preferând să alerge toți cu programe dezvoltate pentru posturile din sectorul public, acolo de unde știu că banii pentru aceste cursuri vor fi plătiți din bugetul local sau central al instituțiilor ce-și vor trimite personalul la specializare.

Un dram de speranță există însă pentru recuperarea decalajelor între ceea ce declarăm că ne dorim să facem și ceea ce (nu) facem cu adevărat. Exemplul companiilor multinaționale în materie de raportare nonfinanciară și de abordare a sustenabilității businessului este preluat, încet și sigur, de companii mai mici și cu o cultură a valorilor de business în curs de

54

consolidare. În urmă cu 3 ani, auzeam la 2-3 reprezentanți afirmații de tipul „sustenabilitatea este în ADN-ul nostru, al organizației” sau „grija față de mediu sau grija față de comunitate fac parte din valorile companiei noastre”.

După un an de pandemie, în 2021 am auzit sau am citit astfel de afirmații la mai mult de o treime dintre cele peste 50 de companii ce ar trebui să depună o raportare nonfinanciară, conform legii. Este un mare pas înainte, iar dacă acest pas a trecut de nivelul de conștientizare și este aplicat în realitate, atunci pasul este uriaș. Nu este suficient pentru a recupera rămânerea în urmă, dar nimic nu mă poate împiedica să fiu optimist.

* * *

* * *

55