Stiri, 5 mai 2021, prima parte

Cursul de schimb 05.05.2021 1 EUR 4.9254

1 USD 4.1035

APIA si SUBVENTII

Comisia Europeană: Nou regulament privind subvențiile agricole!Agroinfo, 05 mai 2021

În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre UE sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață, anunță un comunicat al Comisiei Europene.

Comisia Europeană propune astăzi, 5 mai 2021, un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice. Propunerea legislativă prezentată astăzi a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. Scopul său este de a elimina o lacună în materie de reglementare care afectează piața unică.

În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață. De asemenea, noul instrument este un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot astăzi, prin promovarea unei piețe unice echitabile și

1

competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenței și de clusterul „O Europă pregătită pentru era digitală”, a declarat: „Europa este o superputere în domeniul schimburilor comerciale și al investițiilor. În 2019, stocul de investiții străine directe a depășit 7 mii de miliarde EUR. Deschiderea pieței unice este cel mai mare atu al nostru, însă deschiderea trebuie să fie însoțită de echitate. De peste 60 de ani, avem un sistem de control al ajutoarelor de stat pentru a împiedica apariția unei curse a subvențiilor între statele membre, iar astăzi adoptăm o propunere pentru a putea contracara și subvențiile străine care denaturează concurența. Este cu atât mai important să asigurăm condiții de concurență echitabile în aceste vremuri dificile, pentru a sprijini redresarea economiei UE.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv responsabil de economia în serviciul cetățenilor și de comerț, a declarat: „Fenomenul dăunător al avantajelor inechitabile acordate prin intermediul subvențiilor afectează de mult timp concurența internațională și de aceea am decis ca lupta împotriva unor astfel de practici neloiale să constituie o prioritate. Acestea denaturează piețele și oferă avantaje competitive pe baza sprijinului primit, și nu pe baza calității și a capacității de inovare a produselor în cauză. Propunerea prezentată astăzi vine în completarea eforturilor noastre internaționale în această privință. Regulamentul propus va asigura condiții de concurență echitabile în cadrul UE și va încuraja schimbări pozitive, menținând totodată deschiderea care este vitală pentru forța noastră economică.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Piața noastră unică este extrem de competitivă și de atractivă pentru investitorii străini și pentru întreprinderile străine. Dar deschiderea către lume are efectele dorite numai dacă normele noastre sunt respectate de toți cei care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice, investesc în Europa sau depun oferte pentru proiecte finanțate din fonduri publice. Astăzi eliminăm o lacună din cadrul nostru de reglementare pentru a ne asigura că toate întreprinderile concurează în condiții de egalitate și că nimeni nu poate să pună în pericol condițiile de concurență echitabile și competitivitatea Europei prin intermediul subvențiilor străine care denaturează concurența. Remedierea acestei lacune va consolida reziliența Europei.”

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul

2

pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE. Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Propunerea prezentată astăzi este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

Regulamentul propus. Domeniul de aplicare

În temeiul regulamentului propus, Comisia va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două instrumente bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței. Mai precis:

-un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 de milioane EUR, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 de milioane EUR;

-un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 de milioane EUR, șiun instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară

3

primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către Comisie. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către Comisie.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, Comisia poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedbackului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE.

În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, Comisia va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, Comisia va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Măsuri reparatorii și angajamente

În ceea ce privește măsurile reparatorii și angajamentele, regulamentul propus include o serie de măsuri corective structurale sau comportamentale, cum ar fi cesionarea anumitor active sau interzicerea anumitor comportamente pe piață.

În cazul tranzacțiilor notificate, Comisia va avea, de asemenea, competența de a interzice achiziția subvenționată sau atribuirea contractului de achiziții publice ofertantului subvenționat.

Etapele următoare

4

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului.

De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni.

Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

* * *

Schemă de ajutor pentru fermieri, simplificată!Agroinfo, 05 mai 2021

Pe termen lung nu despăgubirile sunt soluţia, pentru că aceste despăgubiri vin de la bugetul naţional, care poate să fie mai mare sau mai mic, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, marți seara, la B1 TV. Acesta a adăugat că o soluție ar fi asigurarea culturilor agricole împotriva secetei, iar 75% din polița de asigurare este plătită printr-o schemă de ajutor european acordată pe Măsura 17.1, care va fi lansată și-n acest an într-o formă simplificată.

Pentru accesarea banilor disponibili pe Măsura 17.1 gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, AFIR, fermierii trebuie să aibă o poliță de asigurare încheiată cu una dintre societățile de asigurări.

"Asiguratorii ar accepta condiţii mai acceptabile pentru fermieri dacă toţi fermierii s-ar asigura. Atunci noi am cere să fie asigurate toate tipurile de risc, în aşa fel încât să fie un echilibru. (...) Noi avem o măsură, măsura 17.1, pe care anul trecut am simplificat-o foarte mult, prin care noi plătim 75% din poliţa de asigurare. Sunt bani europeni, sunt sume pe care o să le prindem şi în exerciţiul 2021-2027, doar ca să capete acest exerciţiu. Schema am simplificat-o astfel încât trebuiau să vină doar cu buletinul, cu contul, cu poliţa de asigurare şi cu chitanţa. Au fost mult mai multe asigurări anul trecut decât în anii precedenţi. Am păstrat sume pentru această măsură 17.1, dar, repet, firmele de asigurare, dacă cei asiguraţi sunt puţini, sau cei care doresc să se asigure sunt puţini, mai ales pentru secetă, sunt reticente sau impun nişte condiţii care nu întotdeauna pot fi acceptate de către fermieri", a explicat Oros.

Ministrul a subliniat că, pe termen lung, despăgubirile nu sunt o soluţie, aşa cum ar fi un sistem complex de asigurări şi, în acest sens, anul trecut a fost demarată o discuţie cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu asiguratorii şi cu asociaţiile de fermieri, discuţie care a fost reluată la începutul acestui an.

5

"Am început această discuţie încă de anul trecut, când era mare secetă (...) Pe termen lung nu despăgubirile sunt soluţia, pentru că aceste despăgubiri vin de la bugetul naţional, care poate să fie mai mare sau mai mic. După un an sau doi de criză economică, bugetul nu are cum să fie foarte mare. Şi atunci în toată Uniunea Europeană există un sistem de gestionare a acestor riscuri. Fie un sistem complex de asigurări şi am avut o primă întâlnire anul trecut cu ASF şi cu toţi asiguratorii, dar şi cu marile asociaţii ale fermierilor, pentru că trebuie să existe aici un consens. Era în discuţie şi constituirea unor fonduri mutuale. Am reluat discuţiile la începutul acestui an, dar pornirea sau declicul trebuie să fie din partea fermierilor. Atunci vine şi statul ca moderator, ca mediator, şi ASF. Acestea au fost primele concluzii ale discuţiilor iniţiate până acum. Dacă ar fi un sistem de asigurări mai general, unde să fie toate tipurile de riscuri asigurate, dar să fie toată suprafaţa agricolă şi să participe toţi fermierii, atunci condiţiile de asigurare ar fi mai acceptabile, cele impuse de firmele de asigurare. S-ar putea asigura toţi fermierii şi fiecare, atunci când ar avea nevoie, ar putea fi despăgubit. Sigur, asta e o soluţie", a punctat Adrian Oros, la B1 TV, citat de Agerpres.

  Ministrul Oros despre cuantumul subvențiilor APIA pentru fermieri! Agroinfo , 05 mai 2021

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că toate subvențiile agricole acoperite din bani europeni își păstrează cuantumul de anul trecut. Singurele subvenții care au scăzut dramatic, dar care sunt acordate de la bugetul de stat, sunt ajutoarele naționale tranzitorii, plătite atât fermierilor din sectorul vegetal, cât și crescătorilor de animale.

"Toate subvențiile din bani europeni sunt în același cuantum ca anul trecut și doar la ajutorul național tranzitoriu, deocamdată, până la rectificarea bugetară, sumele au fost mai mici. În rest, celelalte programe de susținere privind acciza la motorina sau neutralizarea produselor de origine animală sau alte tipuri de program se derulează în aceiași parametrii ca anul trecut.

Avem o restanță la seceta de primăvară și ajutorul național tranzitoriu, restanță pe care fermierii o cunosc, dar speranța mea este ca la rectficare, la fel ca anul trecut, când la ambele rectificări, ministerul nostru a primit sume considerabile, să reușim să facem plățile la nivelul anului trecut", a declarat ministrul agriculturii, marți seara, la B1 TV.

Cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii, aferente anului de cerere 2020, i-a luat prin surprindere pe mulți dintre fermieri, crescători de animale. Fermierii nu se așteptau la sume atât de mici, derizorii, scăderea cuantumului acestor subvenții fiind de 50% și nu 5% așa cum era plănuit. Ajutoarele naționale tranzitorii se acordă în sistem regresiv, adică în fiecare

6

an, cuantumul subvenției scade cu circa 5%. Dar pentru anul trecut, fermierilor li s-a tăiat jumătate din acești bani.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început pe 19 aprilie 2021 plata ajutoarelor naționale tranzitorii. Vă reamintim cuantumul comunicat oficial de APIA:

APIA le achită fermierilor subvențiile în lei, la un curs de 4,8725 lei pentru un euro. Astfel, ANTZ 7 bovine, sector lapte este de 2,052 lei pe tona de lapte, ANTZ 8 bovine sector carne este de 5,0396 lei pe cap de vacă, iar ANTZ 9 ovine/caprine este de 10,9889 lei pe cap de oaie sau capră.

O scădere semnificativă a cuantumului a înregistrat și ANT 1 vegetal, culturi în teren arabil. Astfel, fermierii încasează acum de la APIA, pentru anul trecut, suma de 29,1697 lei pe hectar.

Anunțul APIA pentru fermierii care vor subvenții în acest an, Roxana Dobre - 5 mai 2021 Mesaj important al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru fermieri. Agenția de plăți reamintește beneficiarilor de

7

subvenții care nu au depus încă cererea unică de plată în anul 2021 că au mai rămas doar câteva zile până la finalizarea Campaniei de primire a cererilor unice de plată.

”În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021, Campania se va încheia la data de 17 mai 2021”, se arată într-un comunicat remis miercuri, 5 mai, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Conform sursei citate, până la aceasta dată s-au depus un număr de 632.831 cereri, pentru o suprafață de 5.068.754 hectare.

”Pentru că siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este foarte importantă pentru noi, fermierii depun cererea prin mijloace electronice fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti. APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat”, se mai precizează în comunicatul agenției.

APIA: Fermieri, depuneți cererile unice de plată până la data de 17 mai, 5 mai 2021, Autor: Diana Vasilescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor care nu au depus încă cererea unică de plată în anul 2021 că au mai rămas doar câteva zile până la finalizarea Campaniei de primire a cererilor unice de plată. În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021, Campania se va încheia la data de 17 mai 2021.

Până la aceasta dată s-au depus un număr de 632.831 cereri, pentru o suprafață de 5.068.754 hectare.

Pentru că siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este foarte importantă pentru noi, fermierii depun cererea prin mijloace electronice fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti.

APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat

8

9

AFIR si FINANTARI

Fonduri europene 2021 – Data lansării submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2 și 6.1 , Ionuț Fîntînă , 5 mai 2021

Fermierii care vor să acceseze fonduri europene în anul 2021 așteaptă lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor, însă până în momentul de față, instituțiile abilitate nu au oferit niciun anunț oficial în acest sens.

Cu toate acestea, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vișu-Iliescu a oferit câteva informații exclusive, pe surse, privind lansarea unor submăsuri de mare interes pentru fermierii români.

Potrivit consultantului, sesiunile pentru măsurile 4.1, 4.1a și 4.2 ar urma să se lanseze în luna iulie, cel mai probabil din prima zi a lunii. În privința submăsurii 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, aceasta ar putea să se lanseze ori în același timp cu celelalte măsuri menționate, ori cu o jumătate de lună mai devreme.

”Sursele mele chiar astăzi mi-au spus că putem discuta de luna iulie. Dacă nu toate măsurile, măcar cele pe partea de investiții. Tot ce înseamnă 4.1,

10

4.1a, 4.2 sigur vor fi lansate în iulie. Iar submăsura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, încă este în discuție dacă să fie lansată pe 15 iunie sau tot 1 iulie”, a precizat consultantul Marian Vișu-Iliescu pentru AGRO TV.

Le reamintim fermierilor interesați de fonduri europene sumele disponibile pentru fiecare submăsură menționată:

sM4.1 “Investiții în exploatații agricole”: 760 mil. euro alocare publică (CFM) pentru componentele: o achiziții simple si echipamente de irigații în fermă: 125,00 mil.

euroo vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil.

euroo zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00

mil. euroo tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic): 75,00 mil.

euroo zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) –

NAȚIONAL: 240,00 mil. euroo zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) –

MONTAN: 60 mil. euroo legume (inclusiv în spatii protejate) și cartofi (producție primară,

condiționare și marketing): 100,00 mil. euroo legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil.

euro sM4.1a “Investiții în exploatații pomicole”: 122,70 mil. euro alocare

publică (CFM) sM4.2 “Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul

produselor agricole”: 140,00 mil. euro alocare publică (CFM) sM4.2a “Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul

produselor din sectorul pomicol “: 10 mil. euro alocare publică (CFM) sM6.1 “Instalare tineri fermieri”: 100,00 mil. euro fonduri EURI

Fonduri europene pentru tinerii fermieri! Nu ratați ocazia să accesați cele 20 milioane EURO , Ionuț Fîntînă , 5 mai 2021

11

Fonduri europene pentru tinerii fermieri! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.

Potrivit instituției, alocarea financiară pentru tinerii fermieri pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte. Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info – Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Cum puteți obține fonduri europene de până la 1,5 milioane EURO în 2021, Ionuț Fîntînă, 5 mai 2021

Fermierii români din sectorul zootehnic au posibilitatea să acceseze, în perioada 2021-2022, fonduri europene de până la 1,5 milioane de euro, prin intermediul submăsurii 4.1. Sumele sunt mai consistente decât cele care fuseseră stabilite inițial, lucru îmbucurător pentru agricultorii care vor să beneficieze de banii europeni.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vișu-Iliescu a explicat care sunt plafoanele pentru submăsura 4.1, pentru doritorii de fonduri europene atât din sectorul vegetal, cât și cel vegetal.

12

”În ceea ce privește submăsura 4.1, trebuie să le dăm o veste bună celor care se pregătesc să acceseze, mai ales pe achiziții de utilaje. Pentru sectorul vegetal, pentru cei care au exploatații între 8.000 SO și 250.000 SO, pot accesa până la maximum 350.000 EURO partea nerambursabilă, care reprezintă până la 70% din valoarea proiectului. Dacă exploatația este între 250.000 SO și 500.000 SO, pot să acceseze 400.000 EURO partea nerambursabilă. Atenție: în cazul în care sunt forme asociative, cooperative sau grupuri de producători, intensitatea sprijinului poate să crească până la 90%”, a precizat Marian Vișu-Iliescu.

În privința sectorului zootehnic, alocările financiare sunt și mai consistente. Fermierii care se încadrează până la 250.000 SO, pot beneficia de fonduri europene de până la 1 milion de euro, iar cei care depășesc acest plafon pot să primească 1,5 milioane euro.

”Pe partea de zootehnie, pentru exploatațiile între 8.000 SO și 250.000 SO, este vorba de 1.000.000 EURO partea nerambursabilă, iar pentru exploatațiile între 250.000 SO și 500.000 SO este vorba de 1.500.000 EURO partea nerambursabilă. Este o chestiune îmbucurătoare, pentru că au mai crescut valorile față de prima discuție care a fost acum aproape 3 luni”, a mai subliniat Marian Vișu-Iliescu pentru AGRO TV.

Agropensiuni pe fonduri europene – CONFUZIA făcută de Ministrul Agriculturii , Ionuț Fîntînă , 5 mai 2021 Decizia ministerului agriculturii de a nu mai finanța prin fonduri europene construirea de agropensiuni în următorii doi ani a fost întâmpinată cu multe critici din partea celor care doreau să realizeze astfel de construcții. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vișu-Iliescu a explicat eroarea din logica unei astfel de măsuri radicale.

”Eu n-am fost de acord de la început cu decizia ministrului agriculturii. Dânsul face o mare confuzie între conceptul de agropensiune, care trebuie să fie pe întreg teritoriul României, și zonele cu potențial turistic. Când vorbim de zonele cu potențial turistic, acolo putem discuta de agropensiune, pensiune turistică rurală, motel, hotel etc. E clar că acolo merg oamenii care văd o oportunitate de business deosebit pentru a fructifica zona respectivă. Agropensiunea trebuie să existe în orice sat din România, pentru că ea vine și suplinește venitul țăranului prin faptul că acolo, el pune pe masă produsele din gospodăria proprie”, a explicat Marian Vișu-Iliescu.

În viziunea consultantului, prin stabilirea unor zone turistice unde să poată fi construite agropensiuni, satele care nu vor fi în aceste zone nu vor avea șansa să se mai dezvolte din punct de vedere turistic.

13

”Nu au ce căuta zonele cu potențial turistic în conceptul de agropensiune. De exemplu, la mine în Teleorman, eu n-o să am zonă cu potențial turistic niciodată. Eu aș putea să dezvolt un agroturism în sensul să vină omul să vadă cum arată un animal, o pasăre, un solar, să-l plimb pe la bisericile din zonă, să-l duc în vestitul sat al lui Moromete. Pe mine mă degrevează de această posibilitate de a dezvolta acolo agropensiune.

Am înțeles ideea că la dumnealui, în Florești, s-au făcut multe case de vacanță pe conceptul de agropensiune. Aici nu mai este problema noastră, ci a autorităților, să monitorizeze și să verifice. Pentru că unii și-au făcut niște case de vacanță sub umbrela de agropensiune, nu trebuie degrevată posibilitatea dezvoltării conceptului. Satul românesc se poate dezvolta și prin agropensiuni”, a mai subliniat Marian Vișu-Iliescu.

S-au aprobat primele garanții solicitate în cadrul Programului IMM INVEST 2021, meatmilk , 5 mai 2021

FNGC IMM informează printr-un comunicat că primele garantii in cadrul Programului IMM INVEST 2021 au fost aprobate, ca urmare a publicarii tuturor prevederilor legale necesare implementarii Programului, legate de nivelul comisioanelor de risc si administrare, modelele conventiilor de lucru si mecanismul financiar de transfer al sumelor aferente granturilor cuvenite beneficiarilor in cadrul Schemei de ajutor de stat.

In cadrul programului IMM INVEST etapa 2021 au fost introduse noi categorii de beneficiari precum profesiile liberale, fermierii si intreprinderile mici cu capitalizare de piata medie (intreprinderi care, impreuna cu intreprinderile pe care le controleaza si intreprinderea/intreprinderile care are/au controlul direct sau indirect asupra lor, au intre 250 si 500 de angajati si o cifra de afaceri anuala ce nu depaseste 100 de milioane euro sau al caror bilant anual nu depaseste 86 de milioane euro).

FNGCIMM a semnat actele aditionale la conventiile de garantare cu bancile partenere in Programul IMM INVEST editia 2021 iar platforma pe care intreprinzatorii se pot inscrie pentru a accesa Programul IMM Invest si subprogramul AGRO IMM INVEST- https://www.imminvest.ro/  este deschisa pentru inscrieri.

14

Intreprinzătorii pot consulta starea propriei solicitari accesand site-ul FNGCIMM – https://www.fngcimm.ro/informatii-solicitari-garantii-imm . Aplicaţia web-plafon care ofera platforma comuna prin care se deruleaza procesul de verificare a documentatiei aferente solicitarilor de garantare intre  FNGCIMM si banci este operationala si digitalizata, ceea ce permite asigurarea unui flux rapid de analiza si aprobare a solicitarilor de finantare garantata.

Un numar record de 10.006 IMM-uri s-au inscris deja pe platforma www.imminvest.ro , din care peste 8.200 IMM-uri au aplicat pentru IMM Invest, iar peste 1.700 IMM uri au aplicat pentru Agro IMMInvest. Suma totala solicitata de catre cele 10.006 companii este de 12,7 miliarde lei.

“FNGCIMM IFN SA a operationalizat primele 5 masuri pentru mediul de afaceri din Programul de Guvernare. Acum este momentul ca intreprinzatorii care doresc sa isi dezvolte afacerile, sa se inscrie  in IMM Invest si sa se alature celor peste 25.500 de IMM-uri participante in anul 2020 care au beneficiat de facilitatile pe care le ofera cel mai de succes program economic, lansat de Guvernul Romaniei.

Avand in vedere solicitarile pe care le-am primit din toate domeniile de activitate si din toate sectoarele economice, in editia din acest an, am extins categoriile de beneficiari eligibili, prin includerea intreprinderior mici cu capitalizare de piata medie, a fermierilor, a profesionistilor si a formelor de organizare a profesiilor liberale, care pot accesa acum credite de investitii si credite pentru capital de lucru, beneficiind de granturi pentru plata dobanzilor si a comisioanelor de risc si garantare.

Impreuna cu partenerii bancari, oferim cea mai ieftina finantare-garantata disponibila pe piata si in acelasi timp, depunem toate eforturile sa asiguram cea mai rapida infuzie de capital, la care pot apela IMM-urile. Masurile implementate de catre FNGCIMM IFN SA in cadrul Programului de Guvernare respectiv, IMM Invest –accesul la capital financiar cu un plafon de garantare de 14 miliarde lei, AgroIMM Invest – accesul fermierilor la capital financiar cu un plafon de garantare 1 miliard lei, IMM Factor – schema de garantare de catre stat a creditului comercial plafon de garantare 1 miliard lei , IMM Leasing – accesul la leasing financiar, cu un plafon de garantare de 2 miliarde lei, Noua Casa – plafon de garantare 1,5 miliarde lei si OUG 37 amanarea ratelor, precum si infiintarea Fondului de capital de risc pentru rezilienta economica, devin pilonii de relansare a economiei romanesti si reprezinta raspunsul Guvernului, al Ministerului de Finante si al FNGCIMM IFN SA la necesitatile crizei actuale, care a adus multe provocari dar si multe oportunitati de resetare a sectorului IMM si de

15

deschidere a sistemului bancar catre finantarea economiei”– a declarat Dumitru Nancu, Director General al FNGCIMM.

Pentru accesarea IMM INVEST sau a subprogramului AGRO IMM INVEST, beneficiarii vor selecta una dintre cele 22 de banci participante in cadrul Programului IMM Invest: Banca Transilvania, BCR, CEC Bank,  Raiffeisen Bank, BRD- Groupe Societe Generale, Unicredit Bank,  Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Romania, Exim Bank,  OTP Bank, Banca Romaneasca, ING Bank, First Bank, Credit Agricole Bank, Patria Bank, Libra Internet Bank, Porsche Bank, Procredit Bank,  Vista Bank, Idea Bank, Garanti Bank si Techventures Bank.

In cadrul schemei de ajutor de stat asociate Programului IMM INVEST si a Subprogramului AGRO IMM INVEST, ajutorul de stat acopera plata dobanzii datorate de beneficiarii Programului/Subprogramului pe o perioada de 8 luni de la data acordarii creditului, fara a se depasi data de 30 iunie 2022, precum si valoarea integrala a comisionului de administrare si a comisionului de risc datorat pe intreaga durata de derulare a creditului garantat.

Se prelungește termenul de depunere pentru submăsura 6.1, mai 5, 2021, agrimanet

Se prelungește termenul de depunere pentru submăsura 6.1: Tinerii din diaspora pot solicita fonduri nerambursabile până în data de 5 iulie

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prelungește sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte. Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR).

16

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Idei pentru PNRR Oros, despre obiecțiile CE privind irigațiile: Încercăm să explicăm că mediul nu va fi   prejudiciat , C.M. , 08:25

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spune că nu e ”totul pierdut” în privința proiectelor de irigații din PNRR respinse de Comisie. Bucureștiul încearcă să explice că modul în care vrea să exploateze resursele de apă nu va prejudicia mediul.

În cadrul negocierilor privind forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Comisia Europeană nu a fost de acord cu mai multe proiecte avansate de România, unul dintre ele fiind sistemul de irigații.

Guvernul de la București va încerca să convingă Executivul de la Bruxelles că planurile avute în vedere de autoritățile române în privința irigațiilor nu vor afecta mediul.

”Nu e totul pierdut. Chiar azi (marți) am mai avut o întâlnire cu Comisia, urmează să mai avem astfel de întâlniri tehnice unde să aducem precizări și să demonstrăm că ceea ce vrem noi să facem nu dăunează semnificativ. Vom îndeplini și acel criteriu legat de mediu. Am încercat și azi să explic că există studii în ultimii ani care arată că zona de sud-est a țării noastre este într-un proces de deșertificare intens, că rezervele de apă din sol au scăzut semnificativ în ultimii 40 de ani și că trebuie făcut ceva, fiecare țară din zonă trebuie să aibă o strategie de gestionare a apei”, a declarat marți seara, la B1 TV, ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul a explicat Comisiei că România dorește să folosească resursele de apă fără să afecteze corpurile de apă: ”Ne supunem legislației de mediu (...)

17

vom reabilita infrasctructura astfel încât să utilizăm apă mai puțină, energie mai puțină, energie verde, crescând suprafața umedă a țării”.

Comisia Europeană a constatat că proiectele de irigații se bazează pe o tehnologie depășită, bazată pe un consum intensiv de energie. 

Se prelungește termenul de depunere pentru submăsura 6.1: Tinerii din diaspora pot solicita fonduri nerambursabile până în data de 5 iulie, Marți, 04 Mai 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prelungește sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte. Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

ALTELE

Ministrul Oros: Străinii cumpără terenuri agricole în România doar pentru subvenții! Agroinfo , 05 mai 2021

18

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat marți seara, la B1 TV, că străinii, fondurile de investiții străine, cumpără masiv terenuri agricole doar pentru a încasa subvențiile. Din acest motiv, Comisia Europeană, Parlamentul European au decis ca subvențiile agricole să fie plafonate la o anumită sumă. Decizia ar putea să pună frână fenomenului de acaparare a terenurilor agricol, a spus șeful MADR.

"Întotdeauna, străinii, ca persoane juridice au putut să cumpere, după '90, terenuri în România și s-au cumpărat foarte multe terenuri. Din 2014, a apărut o lege prin care și persoanele fizice puteau să cumpere terenuri. Sunt țări care au încercat să stăvilească acest lucru și nu au reușit. Franța, de exemplu, are cel mai sofisticat sistem de a cumpăra terenuri, pentru oricine, nu neapărat pentru străini, pentru că nu poți să interzici unui cetățean al Uniunii Europene să cumpere teren. Dar avea un sistem destul de greoi, o autoritate public-privată care se ocupa de acest lucru, și acolo însă au găsit soluția, că nu mai cumpărau pe persoane fizice unde era reglementat atât proprietatea, cât și exploatarea terenului, prin acel SAFER, acea autoritate, și au început să gestioneze terenurile prin societăți comerciale care se preluau unele pe altele și acea autoritate nu mai avea control. Acest lucru se întâmplă și la noi în țară. Și atunci singura modalitate, am spus-o și acum doi-trei ani în Comisie, când această lege era în dezbatere, singura modalitate realistă ar fi să limităm suprafețele pe care o persoană fizică sau juridică le poate deține. Altfel, nu o să putem opri acest lucru", a spus ministrul agriculturii, marți seara, la B1 TV.

Adrian Oros a explicat și care este motivul pentru care străinii acaparează terenurile agricole din România și care este soluția găsită la nivel european pentru a pune frână fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa.

"Această apetență a străinilor de a cumpăra terenuri prin Europa, în general, că aici discutăm, în primul rând, de fonduri de investiții, care nici măcar nu sunt europene, și ăsta e un mare deranj la nivel european, vin să achiziționeze terenuri sau să lucreze terenuri doar pentru subvenții, pentru că politica agricolă comună se bazează pe aceste subvenții tocmai pentru a face rentabilă această activitate din agricultură, a nu falimenta fermierii europeni și a nu pătrunde masiv pe piață produse alimentare din alte țări unde prețul de cost este mult mai mic, dar de o calitate mai îndoielnică, pe care nu putem să o verificăm. (...)

Fenomenul de acaparare a terenurilor este descris într-un studiu din 2017, și țara noastră, dar și alte țări erau campioane la acest fenomen de acaparare a terenurilor. De aceea, a venit ideea, și este în discuție încă, a plafonării

19

subvențiilor. Plafonarea subvențiilor tocmai pentru a stăvili apetența de a cumpăra tot mai multe terenuri", a explicat ministrul Oros.

20

Ministrul Agriculturii pierde un om din echipa de conducere!Roxana Dobre - 5 mai 2021

Schimbare în echipa de conducerea a Ministerului Agriculturii! În Monitorul Oficial de marți, 4 mai, a fost publicată decizia premierului Florin Cîțu de numirea a secretarului general adjunct în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării (MADR), Mircea Popa, în poziția de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se aplică mobilitatea pentru Mircea Popa în funcția publică de secretar adjunct al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în funcția publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Mircea Popa predă lucrurile și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu în termen de 3 zile de la data prevăzută la alin. (1)”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

De menționat că Mircea Popa fusese mutat inițial printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, în decembrie 2019, de la Guvern la Ministerul Agriculturii. ”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, 19

21

decembrie 2019, se aplică mobilitatea pentru Mircea Popa din funcția publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcția publică de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se arată în decizia publicată pe 19 decembrie în Monitorul Oficial.

În prezent în echipa de conducere a MADR rămâne Nechita-Adrian Oros – Ministru, Aurel Simion-Secretar de stat, Marius Mihai Micu – Secretar de stat, George-Aurelian Cățean Secretar de Stat, Gheorghe Ștefan – Secretar de Stat, Antal Szabolcs Barabási – Secretar de Stat și Liviu Gabriel Bulgaru – Secretar General.

Ministrul Oros: asiguratorii ar oferi conditii mai avantajoase daca toti fermierii s-ar asigura mai 5, 2021 Daca mai multi fermieri ar fi dispusi sa-si asigure culturile agricole, companiile asiguratoare ar oferi conditii mai acceptabile pentru agricultori si ar putea emite polite mult mai avantajoase, este de parere Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

„Asiguratorii ar accepta conditii mai acceptabile pentru fermieri daca toti fermierii s-ar asigura. Atunci noi am cere sa fie asigurate toate tipurile de risc, in asa fel incat sa fie un echilibru. (…) Noi avem o masura, masura 17.1, pe care anul trecut am simplificat-o foarte mult, prin care noi platim 75% din polita de asigurare. Sunt bani europeni, sunt sume pe care o sa le prindem si in exercitiul 2021-2027, doar ca sa capete acest exercitiu. Schema am simplificat-o astfel incat trebuiau sa vina doar cu buletinul, cu contul, cu polita de asigurare si cu chitanta. Au fost mult mai multe asigurari anul trecut decat in anii precedenti. Am pastrat sume pentru aceasta masura 17.1, dar, repet, firmele de asigurare, daca cei asigurati sunt putini, sau cei care doresc sa se asigure sunt putini, mai ales pentru seceta, sunt reticente sau impun niste conditii care nu intotdeauna pot fi acceptate de catre fermieri”, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul a subliniat ca, pe termen lung, despagubirile nu sunt o solutie, asa cum ar fi un sistem complex de asigurari si, in acest sens, anul trecut a fost demarata o discutie cu Autoritatea de Supraveghere Financiara, cu asiguratorii si cu asociatiile de fermieri, discutie care a fost reluata la inceputul acestui an.

„Am inceput aceasta discutie inca de anul trecut, cand era mare seceta (…) Pe termen lung nu despagubirile sunt solutia, pentru ca aceste despagubiri vin de la bugetul national, care poate sa fie mai mare sau mai mic. Dupa un an sau doi de criza economica, bugetul nu are cum sa fie foarte mare. Si atunci in toata Uniunea Europeana exista un sistem de gestionare a acestor

22

riscuri. Fie un sistem complex de asigurari si am avut o prima intalnire anul trecut cu ASF si cu toti asiguratorii, dar si cu marile asociatii ale fermierilor, pentru ca trebuie sa existe aici un consens. Era in discutie si constituirea unor fonduri mutuale. Am reluat discutiile la inceputul acestui an, dar pornirea sau declicul trebuie sa fie din partea fermierilor. Atunci vine si statul ca moderator, ca mediator, si ASF. Acestea au fost primele concluzii ale discutiilor initiate pana acum. Daca ar fi un sistem de asigurari mai general, unde sa fie toate tipurile de riscuri asigurate, dar sa fie toata suprafata agricola si sa participe toti fermierii, atunci conditiile de asigurare ar fi mai acceptabile, cele impuse de firmele de asigurare. S-ar putea asigura toti fermierii si fiecare, atunci cand ar avea nevoie, ar putea fi despagubit. Sigur, asta e o solutie”, a punctat Adrian Oros.

Valeriu Tabără: ”România a pierdut miliarde și nimeni nu răspunde”, Ionuț Fîntînă , 5 mai 2021

De fiecare dată când vorbim de cercetarea românească, concluziile sunt mai degrabă triste. Nu pentru că n-am avea oameni capabili, cu pregătire, ci pentru că investițiile în acest domeniu sunt infime, în comparație cu alte țări. Cercetarea în sectorul agricol românesc a fost subiectul principal și în cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura, o șansă pentru România”, unde realizatorul Cătălin Lența a stat de vorbă cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), Valeriu Tabără.

Potrivit președintelui ASAS, România a pierdut miliarde în ultimii 20 de ani, din cauza lipsei de interes pentru dezvoltarea cercetării.

”În acești 20 de ani, din cauza sistemului speculativ cu care s-a tratat această știință uriașă a viitorului, România a pierdut miliarde. Și nimeni nu răspunde de faptul că s-a speculat și România a pierdut enorm de mult.

Alături de Institutul de fizică de la Măgurele, cred că România trebuie să își construiască un institut de biologie, cu toate domeniile de abordare, de la cercetare fundamentală până la sistemele aplicate. Aceasta este o problemă în care Guvernul României ar trebui să facă eforturi în așa fel încât

23

cercetarea științifică fundamentală și aplicată, pentru domeniul biologic, să fie o prioritatea absolută”, a precizat Valeriu Tabără.

Președintele ASAS susține că România nu are nicio șansă să se dezvolte din punct de vedere economic și să reducă deficitul balanței comerciale, atât timp cât nu investește în cercetare. Practic, deși avem o țară cu potențial agricol imens, România a ajuns dependentă de importuri.

”Politicienii trebuie să înțeleagă un lucru care li se spune de foarte mult timp: România nu se poate dezvolta economic și nu poate produce la un nivel de rentabilitate, nu-și poate echilibra balanța comercială, fără o cercetare națională așezată la baza dezvoltării economice. Este fundamental acest lucru.

Organizațiile profesionale de la noi au fost întotdeauna pentru progres. Din păcate, ele au fost blocate. România ar putea cultiva peste 1 milion de hectare de soia, dar iată că din cauza unor măsuri absolut artificiale, trebuie să reducem suprafața și să importăm. Și acum este vorba de 10.000 tone de soia importate din Argentina și 100.000 tone de floarea soarelui. Este incredibil ca România, o țară cu potențial agricol excepțional, să importe”, a mai subliniat Valeriu Tabără.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 687/2021 privind aprobarea derogării pentru unele specii de animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 466 din 04.05.2021. A intrat în vigoare la 04.05.2021

Ordonanţa nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, Guvernul României Va fi modificat de L 116/2021 la 07.05.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 616/2021 de modificare a anexelor II, III şi V la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri pentru benalaxil, benalaxil-M, diclobenil, fluopicolid, proquinazid şi piridalil din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.05.2021

24

Regulamentul nr. 618/2021 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri pentru diclofop, fluopiram, ipconazol şi terbutilazin din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.05.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 621/2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanţei imidacloprid în ceea ce priveşte limita sa maximă pentru reziduurile din alimentele de origine animală (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.05.2021

………………….

INTERNE

Aurel Popescu (ROMPAN): Producția de grâu va fi una foarte bună, iar prețurilor vor fi unele foarte mari AGERPRES - mie, 05 mai 2021,

Producţia de grâu din acest an se anunţă a fi una ''foarte bună'', după cum arată în prezent această cultură, preţurile fiind însă foarte mari pentru noua recoltă, susţine preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu.

„Cultura grâului arată foarte bine, la fel şi rapiţa, şi orzul. Dacă mai vin două ploi o să facem o recoltă foarte bună la grâu şi la rapiţă şi la orz, dar interesant este că preţurile din noua recolta sunt foarte mari, chiar dacă se preconizează a fi o recoltă foarte bună. Asta înseamnă un reviriment pentru agricultori, întrucât anul trecut au avut pierderi mari din cauza secetei”, a declarat pentru Agerpres Aurel Popescu.

Întrebat dacă sunt estimări că recolta de grâu din acest an va depăşi 10 milioane de tone, la fel cum s-a consemnat în 2019, şeful ROMPAN a

25

răspuns: „Nu cred. Vârful nostru a fost undeva la 8,5 milioane de tone. Raportările sunt diferite, mai ales cele din gospodăriile populaţiei”.

În ceea ce priveşte preţul grâului din această perioadă, Aurel Popescu a spus că acesta este unul destul de ridicat, în condiţiile în care estimările pentru noua recoltă sunt optimiste.

„Avem grâu până la noua recoltă. Acum preţul grâului este în jur de 900 de lei/tonă adus la moară, un preţ mare dacă ne raportăm la anul trecut, când am avut un deficit de grâu. În 2020, am avut o lună în care nu am avut grâu, eram într-o situaţie extremă şi am cerut de la rezerva de stat. Până la urmă s-a găsit înţelegere la unul dintre colegii noştri de la Cerealcom Dolj, care avea un contract cu Egiptul şi pe care a reuşit să îl amâne, şi ne-a dat 120.000 de tone de grâu pe care l-am folosit şi am făcut pâine. Atunci a fost vârful de preţ de un leu şi ceva pe kilogram, deci peste 1.000 de lei/tona. Şi la făină, unde avem stocurile asigurate, preţul a crescut în acelaşi ritm ca la grâu, doar la pâine sunt mici. Când se ajunge la preţul pâinii, ia foc românul”, a explicat Aurel Popescu.

El a adăugat că şi în cazul porumbului, care abia se însămânţează, preţul din noua recoltă, care va fi în toamnă, este aproape similar cu cel al grâului, „un lucru foarte rar întâlnit”.

Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), România a ocupat locul şase în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte producţia de grâu obţinută anul trecut, cu un total de 6,41 milioane de tone, recolta din 2020 fiind mai mică cu 3,88 de milioane de tone (37,7%) faţă de 2019 din cauza secetei pedologice extreme.

O analiză realizată de XTB, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume, publicată săptămâna trecută, arăta că preţul grâului a crescut la nivel mondial cu aproape 50%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în vreme ce preţul porumbului este mai mult decât dublu.

„Pentru România, vestea ar putea fi una bună pentru sectorul agricol, care a avut anul trecut un an foarte slab, doar 3,8% din PIB, şi a avut efect net de scădere economică. Pe de altă parte, de preţurile ridicate ar beneficia fermierii care au ţinut recolta, deşi o bună parte au ales să lichidizeze înainte de valul recent de majorare a preţurilor. Ar putea fi, însă, un semn bun pentru viitor, deşi, în privinţa noii producţii, este încă un drum foarte lung până la aşezarea pieţei şi a preţurilor. Pe de altă parte, pentru consumatori, deja apăsaţi de o tendinţă de accentuare a inflaţiei, nu este o veste prea bună”, a explicat într-o analiză de piaţă Claudiu Cazacu, Consulting

26

Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varşovia.

România, pe locul unu în UE la consumul de pâine, are şanse mari să beneficieze, în continuare, de cel mai mic preţ din Uniune, aflat, potrivit Eurostat, cu 47% sub media europeană, doar că asta nu va însemna că românii nu ar fi nevoiţi să se obişnuiască să aloce un buget mai mare pentru pâine, patiserie sau chiar cozonac.

Potrivit analizei, preţul cerealelor la bursa din Chicago se află în creştere accelerată, iar dinamica a fost oglindită şi în Europa, pe bursa MATIF. De la începutul lunii aprilie creşterea porumbului (în SUA) depăşeşte 21%, iar a grâului, 19%. Trendul era deja clar definit atunci când Departamentul American pentru Agricultura (USDA) a anunţat suprafeţe plantate cu porumb sensibil mai reduse faţă de aşteptări.

Grâul a atins pe 26 aprilie, cel mai înalt nivel de după februarie 2013.

Lungul drum de la a produce grâul la câmp, roşia în solar şi a creşte mielul în turmă până la croissant, caprese şi drob la braseria de la colţul străzii. Şi al preşedintelui Iohannis până la terenurile de tenis în paragină din centrul staţiunii Neptun, unde are reşedinţa de vară, Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF, Sorin Pâslaru , 05.05.2021,

„Dar ceva produs local aici, pe o rază de 10 kilometri spre exemplu, aveţi? O merdenea, o sarailie, ceva specific dobrogean?“ Vânzatoarea de la mini-supermarketul din Mangalia este mirată. „E o glumă asta sau ce?“ 

Rafturile întinse ordonat cu batoanele de Kit Kat, Mars, cu pungile de Lay’s şi Doritos strălucesc. Unde să mai încapă o dobrogeană stingheră şi ce şansă să mai aibă în faţa acestor lucitoare ambalaje ?

Lumea se duce spre modelul „produ şi consumă local“ - în industria alimentară, în energie, în servicii -  dar deocamdată inerţia este destul de mare în România în această direcţie. Aceasta cu toate că întârzierea/oprirea industrializării forţate de după 1990 a întors oamenii la lucrul pământului.

Însă de la a produce grâul la câmp, roşia în solar şi a creşte mielul în turmă până la croissant, caprese şi drob la braseria de la colţul străzii se vede că este cale lungă, chiar şi într-un orăşel turistic unde se presupune că există disponibilitate de a consuma delicatese produse local.

27

Când Kaufland dă lovitura cu magazinul în cort pe litoral, care este modelul turistic spre care se îndreaptă România?

Şi dacă mai adaugi mizeria de pe plajele despre care nu se ştie ale cui sunt – ale Apelor Române, ale primăriilor, ale Ministerului Turismului –, lipsa toaletelor publice, spaţiile verzi neîngrijite, întreruperea apei calde pentru că gazul metan încă nu a ajuns în localităţile de pe litoral cu toate că OMV Petrom exploatează chiar din Marea Neagră câte un miliard de metri cubi de gaz pe an, adică 10% din producţia totală a României, ce să mai spui celor care umplu charterele pentru Egipt şi Martinica?

Poate să le arăţi terenurile de tenis în paragină din proprietatea RAAPPS (Regia Protocolului de Stat) din centrul Neptunului, care se află, culmea, chiar în faţa sediului RAAPPS. Dar oare aşa arată terenurile de tenis pe care joacă domnul preşedinte Klaus Iohannis la câteva sute de metri distanţă, în interiorul reşedinţei sale de la Neptun? Acolo nu tot RAAPPS este proprietar?

Dar preşedintele Klaus Iohannis este un simplu utilizator al unui domeniu luxos la malul mării în Neptun? El nu este preşedintele ţării, să iasă să vadă şi dincolo de gardul rezidenţei lui? În ce fel conduce el ţara dacă dincolo de gardul lui e un dezastru?

El este vreun milionar care vine la domeniul său privat şi nu-l interesează ce este în jur sau este pus acolo tocmai să vegheze la ce este peste gardul lui, nu în reşedinţa lui? Ce folos are ţara că terenurile lui de tenis sunt perfecte dacă cele ale ţării, din spaţiul public, sunt în paragină? El nu a fost ales să administreze spaţiul public?

De ce nu joacă el pe terenul năpădit de buruieni din centrul Neptunului şi să joace copiii din Neptun pe terenurile lui? Când i-a invitat ultima dată? De asta l-au pus oamenii preşedinte, să se baricadeze în spatele zidurilor şi al SPP-ului şi să nu-l intereseze chiar dacă totul se prăbuşeşte în paragină în jur?

Dacă un lucru simplu precum să îngrijeşti un spaţiu verde şi un teren de tenis la un standard minim nu poţi, ce să te mai gândeşti să ieşi la o plimbare pe faleză în Mangalia, să întrebe oamenii dacă plajele sunt curate, să opreşti la o dobrogeană şi să pui în valoare astfel specificul şi businessul local? Ar însemna să îţi pese cu adevarat.

Dai dolarii pe Kit Kat, dai euro pentru Egipt şi la urmă BNR se plânge că avem deficit comercial şi de cont curent. Păi cu ce să faci croissante, merdenele şi drob dacă nu ai reţea de gaz metan? Uite că verdele câmpului

28

de grâu şi albastrul gazului metan pălesc în faţa lucioaselor ambalaje de Mars şi Kit Kat.

Ai tu ca ţară resurse naturale, bogăţiile despre care profesorul de istorie te bate la cap în şcoală că le-au jinduit şi unii şi alţii timp de secole?

Ai sau n-ai? Că le vezi, dar nu le ai. Că nu le foloseşti. Ştiu alţii ce să facă cu ele şi să ţi le întoarcă ambalate.

Care e bogăţia atunci? Să ştii să faci croissantul sau să ai pământul unde să crească grâul?

Legea porcului, cerută insistent de Asociaţia Română a Cărnii 5 mai 2021, 08:46 de Afrodita Cicovschi

O lege a porcului ar ajuta la stoparea răspândirii peste porcine africane şi ar relansa sistemul de creştere a porcului în România, consideră reprezentanţii Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

„Cred că ar trebui depuse eforturi substanţiale din partea autorităţilor, pentru a opri răspândirea virusului pestei porcine africane şi a relansa sistemul de creştere a porcului din ţara noastră. Acest lucru s-ar putea realiza prin asumarea de către toţi factorii de decizie a unei Legi a porcului, prin care să se instituie măsuri clare de biosecuritate la nivelul gospodăriilor populaţiei, să se întreprindă acţiuni de conştientizare la sate asupra pericolului pe care îl reprezintă pesta porcină africană pentru economia regională şi naţională şi măsurile pe care deţinătorii de animale trebuie să le aplice pentru reducerea riscului de propagare a virusului. De asemenea, limitarea numărului de porcine care pot fi crescute pentru consum propriu şi interzicerea reproducţiei în gospodarii ar contribui la un mai bun control al mişcărilor de animale şi carne şi ar diminua piaţa neagră", a declarat, pentru AGERPRES, Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

Pe de altă parte, acordarea de ajutoare de stat substanţiale pentru dezvoltarea fermelor de reproducţie care să asigure necesarul de purcei, reducând astfel importurile, ar fi o măsură care ar revigora sectorul şi implicit ar creşte disponibilitatea de carne materie primă pentru procesare.

29

"Poate că la prima vedere unele dintre aceste măsuri au caracter nepopular, însă noi considerăm că sunt unica soluţie ca România să nu se transforme într-o nouă Sardinia, cu implicaţii socio-economice pentru decenii de acum încolo", a adăugat Dana Tănase. Potrivit sursei citate, producţia autohtonă de carne de porc a înregistrat un declin în ultimii doi ani, pe fondul evoluţiei pestei porcine africane şi al restricţiilor impuse în ceea ce priveşte mişcarea porcinelor, de la 461.149 tone în 2019 la 428.094 tone în 2020. "Iulie 2017 reprezintă momentul în care au fost semnalate primele focare de pesta porcină africană. Pe fondul evoluţiei într-un număr mic de judeţe, în anul 2018, producţia de carne de porc a fost cu 2,6% mai mare decât în 2017, respectiv de 461.149 tone, conform datelor furnizate de INS. Extinderea rapidă a bolii, atât la porcii domestici, cât şi la mistreţi, corelată cu restricţiile impuse privind mişcarea porcinelor în zonele afectate a condus la declinul producţiei de carne de porc cu 4,8% în 2019 faţă de 2018, şi cu încă 2,5% în 2020 când a ajuns la 428.094 tone", a explicat reprezentantul ARC.

De asemenea, evoluţia pestei porcine africane pe teritoriul României a dus şi la închiderea abruptă a exporturilor de carne proaspătă de porc, chiar dacă în prezent legislaţia UE permite exportul de porci crescuţi în fermele care nu sunt afectate de pestă, iar acest lucru a condus la creşterea importurilor.

"Pesta porcină africană a condus practic la închiderea exporturilor de carne proaspătă de porc. În anul 2018 a avut loc o scădere accentuată a exporturilor, de aproximativ 42%, care a fost şi mai abruptă în 2019, comparativ cu anul anterior, de până la 61%, ca în 2020 să mai scadă cu încă 49% faţă de 2019. Practic, în momentul de faţă, nici măcar nu mai putem exporta carne de porc provenită de la porcii crescuţi în fermele din statele membre care nu sunt afectate de pesta porcină africană, cu toate că legislaţia Uniunii Europene prevede această posibilitate. În contextul scăderii producţiei de carne s-a adus din spaţiul european mai multă carne de porc, în 2018, cu aproape 50% mai mult faţă de 2017, iar în 2019 cu 6,63% mai mult faţă de anul anterior", a subliniat Dana Tănase.

Ţările de unde se aduce cea mai multă carne de porc sunt Germania, Spania, Ungaria şi Danemarca. Pe de altă parte, în 2020, în urma restricţiilor impuse de pandemie, a existat o diminuare a importurilor de aproximativ 7%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte producţia de produse din carne, directorul executiv al ARC susţine că aceasta a avut o evoluţie sinuoasă, în 2018 fiind semnalată o scădere de aproximativ 9,23% faţă de 2017, aceasta însemnând o cantitate de 324.175 tone, ca în 2019 să urce cu aproximativ 16%, urmată de o contracţie de 6% în 2020. Potrivit sursei citate, evoluţia anuală a preţului de piaţă a porcilor vii la intrarea în abator, între anii 2017-2020, a avut "o dinamică în zig-zag" de la 600 de lei/100 kg media ponderată în 2017, 540 lei/100 kg în 2018,

30

640 lei/100 kg în 2019, ca în 2020 să fie de 605 lei/100 kg, conform datelor furnizate de Comisia de Clasificare a Carcaselor.

"Preţul de piaţă al carcaselor la poarta abatorului a urmat aceeaşi dinamică în zig-zag, fiind în jur de 780 lei/100 kg în 2017, 700 lei/100 kg în 2018, 820 lei/100 kg în 2019 şi de aproximativ 799 lei/100 kg în 2020", a mai spus Dana Tănase. Potrivit celor mai recente date transmise de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în România erau active 345 de focare de pestă porcină africană (PPA). De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.570 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe. Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Grupul Agricover, venituri de 1,64 miliarde de lei anul trecut. Profitul Abatorului Periş a crescut cu 135% 5 mai 2021, Afrodita Cicovschi

Abonare Grupul Agricover, venituri de 1,64 miliarde de lei anul trecut. Profitul Abatorului Periş a crescut cu 135% Agricover Holding SA (“Grupul Agricover”), a publicat rezultatele financiare consolidate pentru anul încheiat la 31 decembrie 2020.

Raportul Anual şi Situaţiile Financiare Consolidate pentru anul încheiat la 31 decembrie 2020, întocmite şi auditate în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiara (IFRS-UE), pot fi consultate la https://agricover.ro/relatii-investitori/. 2020 a fost marcat de şocul istoric provocat de pandemia globală generată de virusul SARS-COV-2 şi de continuarea pandemiei de Febră Porcina Africană, cu impact negativ asupra unor segmente importante ale agriculturii şi industriei alimentare, şi de manifestarea unor condiţii climaterice extreme care au afectat producţia multor fermieri din sudul si estul ţării.

31

Liviu Dobre, Directorul General al Agricover Holding S.A. declară: "Grupul Agricover a depăşit cu succes acest test de stres, demonstrând încă o dată rezilienţa modelului său de business şi capacitatea acestuia de a absorbi şocuri majore. Grupul şi-a îndeplinit misiunea, onorându-şi angajamentele asumate faţă de parteneri şi contribuind la menţinerea în funcţiune a unor importante fluxuri de aprovizionare, cu impact major asupra agriculturii şi siguranţei alimentare a populaţiei. Nu in ultimul rând, Grupul Agricover a obţinut rezultate notabile şi a generat valoare pentru acţionari şi pentru alte categorii de părţi interesate.”

Principalele rezultate financiare consolidate au fost: • Venituri consolidate (inclusiv venituri din dobânzi şi comisioane aferente segmentului Agrifinance) de 1.639,1 milioane RON, în scădere cu 2,0% (2019: 1.673,3 milioane RON) • Profitabilitatea consolidată a operaţiunilor continuate de 77,3 milioane RON, in creştere cu 61,6% (2019: 47,8 milioane RON) • Profitul pe acţiune aferent operaţiunilor continuate de 0,034 în 2020 faţă de 0,021 în 2019.

“Aceste realizări nu sunt întâmplătoare, ele fiind rezultatul executării planului strategic de dezvoltare al Grupului, axat pe discontinuarea activităţilor devenite neperformante, datorită evoluţiei predictibile a sectorului agricol, şi pe realocarea resurselor pentru dezvoltarea liniilor de business strategice, care au o contribuţie efectivă la accelerarea progresului tehnologic al fermierilor, sprijiniţi de soluţii de finanţare specializate şi la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile şi responsabile fata de mediu şi societate.”, a mai declarat Liviu Dobre. Analiza rezultatelor financiare consolidate şi pe segmente de business Veniturile totale au scăzut în anul 2020, datorita reducerii vânzărilor segmentului Agrifood, pe fondul reorientării societăţii către producţia şi comercializarea de produse cu valoare adăugată ridicată, în detrimentul produselor mai puţin profitabile.

Astfel, principalele rezultatele obţinute de segmentul Agrifood au fost: Abatorul Periş S.A.: • Venituri totale de 329,1 milioane RON, în scădere cu 1,5% (2019: 333,9 milioane RON); • Profit net de 6,2 milioane RON, în creştere cu 135,7% (2019: -17,4 milioane RON). Celelalte segmente de business au crescut, iar performanţa lor financiara s-a îmbunătăţit. Principalele rezultate financiare ale segmentelor Agrifinance şi Agribusiness au fost: Agricover Credit IFN S.A.: • Valoarea creditelor şi avansurilor acordate (sume nete) in creştere cu 9,4% pana la 1.643,3 milioane RON (2019: 1.501,4 milioane RON); • Profit net de 42,1 milioane RON, în creştere cu 14,4% (2019: 36,8 milioane RON) Agricover S.A., rezultatele aferente activităţilor continuate: • Venituri totale de 1.139,7 milioane RON, în creştere cu 2,8% (2019: 1.109,1 milioane RON) • Profit net de 29,8 milioane RON, în creştere cu 12,4% (2019: 26,6 milioane RON)

32

Finanţarea activităţii Grupului Agricover

Pe parcursul anului 2020, Grupul Agricover şi-a finanţat operaţiunile prin împrumuturi de la bănci comerciale, instituţii financiare internaţionale, fonduri de investiţii şi reinvestind majoritatea profitului obţinut. Astfel, evoluţia structurii de capital a fost: • Datorii nete de 1.397,0 milioane RON, în creştere cu 3,9% (2019: 1.344,3 milioane RON) • Capitaluri proprii de 499,3 milioane RON, în creştere cu 12,9% (2019: 442,1 milioane RON) În aceste condiţii, raportul dintre totalul datoriilor nete şi capitalurile proprii s-a ameliorat de la 3,04 in 2019 la 2,8 in 2020. Perspectivele viitoare Grupul Agricover îşi va continua executarea planului său de dezvoltare strategică vizând creşterea organică a cotei sale de piaţă şi atingerea sau consolidarea unei poziţii de “lider de piaţă” pe toate segmentele sale de business.

Agricover Holding S.A. este o societate de tip holding şi reprezintă vehiculul prin care sunt deţinute cele patru entităţi ale grupului, respectiv Agricover S.A. (specializată în distribuţia de tehnologii agricole), Agricover Credit IFN S.A. (instituţia financiară nebancară specializată în finanţarea fermierilor), Abatorul Periş S.A. (specializată în abatorizarea porcilor şi procesarea cărnii de porc) şi Agricover Technology S.R.L. (prin care Grupul intenţionează, începând cu 2022, să ofere fermierilor acces la cele mai noi inovaţii în agricultura mondială şi, practic, să le faciliteze acestora o transformare a modului în care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul accesării tehnologiilor digitale). În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. îşi desfăşoară activitatea peste 1.000 de angajaţi. Grupul deserveşte un portofoliu de peste 6.000 de clienţi fermieri activi, care exploatează peste 2,2 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional.

Acţionarul majoritar al Agricover Holding este Jabbar Kanani, cu o participaţie de 87,269% din capitalul social subscris şi vărsat. Un alt acţionar important este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care deţine 12,727% din acţiunile Agricover Holding. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecţia plantelor şi seminţe certificate, deţine 10,000% din acţiunile Agricover S.A..

ZF Live. Ciprian Ivana, cofondator Agri.Shop: Odată cu pandemia, a apărut un fenomen de redescoperire a unui alt stil de viaţă. Cei de la oraş s-au îndreptat către locuinţe la ţară , Alexandra Matei 05.05.2021,

33

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-ciprian-ivana-cofondator-agri-shop-odata-cu-pandemia-a-20061757

Agri.Shop, un business din zona de retail agricol dedicat micilor fermieri, care a ajuns la 70 de magazine situate în jurul Bucureştiului şi în nordul României, a lansat în România primul furaj care conţine soia nemodificată genetic şi care se adresează, în special, nevoilor din prezent ale gospodăriilor şi ale micilor fermieri.

„Acest furaj este 100% românesc, atât ca reţetă, cât şi ca materie primă. Punctul în care ne aflăm azi este unul care ne arată că piaţa şi nevoile fermierilor s-au schimbat foarte mult în ultimii 12 ani. Clienţii sunt atenţi la ce înseamnă nutriţia pentru păsările şi animalele proprii. Această diferenţiere trebuie foarte bine comunicată şi înţeleasă şi consider că educaţia pe care trebuie să o facem în continuare vizavi de această diferenţiere în relaţia cu clientul este un proces care abia acum începe şi care va dura”, a declarat Ciprian Ivana, cofondator al reţelei de magazine Agri.Shop, în cadrul emisiunii online de business ZF Live.

  Agricover Holding, grupul lui Jabbar Kanani, a raportat un profit consolidat de 77 mil. lei, în creştere cu peste 60%, la afaceri de 1,64 mld. lei , Florentina Niţu 05.05.2021,

♦ Veniturile totale au scăzut în anul 2020, din cauza reducerii vânzărilor segmentului agrifood.

Agricover Holding, un grup controlat de omul de afaceri de Jabbar Kanani, care distribuie produse fitosanitare, îngrăşăminte, biostimulatori, motorină şi seminţe, se ocupă cu comerţul cu cereale şi oleaginoase, dar are şi activităţi de abatorizare, procesare şi comercializare a cărnii de porc prin compania Abatorul Periş, a încheiat anul 2020 cu venituri consolidate de 1,64 miliarde de lei, în scădere cu 2% faţă de anul anterior.

Profitabilitatea consolidată a operaţiunilor a fost în creştere cu 61% până la 77,3 milioane de lei, iar profitul pe acţiune aferent operaţiunilor continuate de a fost de 0,034 în 2020 faţă de 0,021 în 2019, potrivit reprezentanţilor companiei.

Agropower. Ioan Vlad, Sarica Niculiţel: Reuşim să menţinem vânzările la un nivel care să ne asigure supravieţuirea şi chiar dezvoltarea, având

34

în vedere că se accesează fonduri europene , 05.05.2021, Florentina Niţu ♦ Sarica Niculiţel este cea mai veche podgorie din Dobrogea şi singura podgorie din ţară cu expunere în totalitate nordică ♦ Compania Viticolă Sarica Niculiţel a avut în 2019 afaceri de peste 14 milioane de lei. Ioan Vlad, inginer viticol la Sarica Niculiţel, cea mai veche podgorie din Dobro-gea, cu o suprafaţă de viţă-de-vie de aproape 400 de hectare în exploatare, spune că anul 2020 a fost plin de încercări, dar a reuşit să menţină vânzările la un nivel similar cu al celor din anul anterior şi în acest an planul de investiţii prevede tehnologizarea.

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-ioan-vlad-sarica-niculitel-reusim-sa-mentinem-vanzarile-20065851

„Reuşim să menţinem vânzările la un nivel care să ne asigure supravieţuirea şi chiar dezvoltarea, având în vedere că se accesează fonduri europene. De altfel, Agro IMM Invest este un program încurajator, pentru că beneficiem de scutiri de dobânzi şi faptul că garantează cineva pentru noi nu-i puţin lucru”, a spus Ioan Vlad în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania, Microsoft România şi Penny Market.

El este şi reprezentantul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) în judeţul Tulcea, dar şi membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ARAD). Antreprenorul a adăugat că anul acesta investiţiile Sarica Niculiţel vor fi în tehnologie, pentru că „suntem deficitari la partea tehnologică şi fără investiţii nu rezişti pe piaţă. Ele se reflectă în creşterea calităţii vinurilor. Datorită investiţiilor acum avem cele mai bune vinuri”.

În plus, el spune că în 2020 s-a observat o atenţie mai mare a consumatorului asupra calităţii vinului, dar şi asupra preţului, alegând vinuri mai ieftine, pe de o parte, şi o atenţie mai mare din partea tinerilor asupra tehnologiilor de producţie a vinurilor. „Tinerii care sunt profesionişti în domeniile lor ştiu despre tehnologiile de producţie a vinurilor, ştiu ce le place şi nu poţi să-i păcăleşti.”

35

În România sunt circa 250 de crame şi 130 de produse viticole atestate cu DOC (denumire de origine controlată), IG (indicaţie geografică) sau varietale. Producţia de vin din 2019 a fost de 4,9 milioane de hectolitri şi aproximativ 5% din ea a fost exportată, un procent mic în comparaţie cu alte ţări vecine, deşi potenţial există, consideră viticultorii.

„Trebuie un efort extraordinar, susţinut, pentru a putea pătrunde pe o piaţă occidentală învăţată cu anumite branduri. Dar, dacă ne uităm şi în România, ponderea vinurilor din import în consum este scăzută. Românii consumă vinuri româneşti”, a menţionat Ioan Vlad.

El spune că o principală problemă pentru producătorii de struguri este preţul fructelor, care se menţine în jurul valorii de 2 lei/kg de mai mulţi ani şi pentru a se dezvolta trebuie să închidă cercul investind într-o cramă. „Mulţi viticultori au suprafeţe mari de viţă-de-vie, dar valoarea adăugată este mult mai mare când faci vin. Problema e cum vinzi apoi vinul. Dacă ai o plantaţie mare şi brand mic, nou, e foarte complicat să vinzi”, a explicat Ioan Vlad. Acesta crede că o primă soluţie este scurtarea lanţului de distribuţie.

„Dacă producătorii de vinuri au rezistat în aceşti ultimi ani, privesc cu optimism viitorul viticulturii româneşti. Sunt convins că exporturile vor creşte şi vor pleca primele cantităţi de la cei cu experienţă, pentru că exportul costă”, a încheiat Ioan Vlad.

În România sunt circa 250 de crame şi 130 de produse viticole atestate cu DOC (denumire de origine controlată), IG (indicaţie geografică) sau varietale. Producţia de vin din 2019 a fost de 4,9 milioane de hectolitri şi aproximativ 5% din ea a fost exportată, un procent mic în comparaţie cu alte ţări vecine, deşi potenţial există, consideră viticultorii.

  Investiţi în România! Cosmin Maglas, Atragem Finanţare: Există o cerere foarte mare pentru înfiinţarea de firme de servicii nonagricole , 05.05.2021, Alex Ciutacu

♦ Programul de tranziţie PNDR 2021-2022 ar putea începe în vară şi va cuprinde finanţări pentru activităţi de servicii în mediul rural

36

♦ Programele pentru tineri fermieri ţintesc o fiscalizare mai bună a agriculturii, respectiv o contribuţie mai mare a sectorului la PIB.  Consultanţii specializaţi în atragerea de finanţări se întâlnesc cu un număr din ce în ce mai mare de solicitări prin care antreprenorii vizează înfiinţarea de firme de servicii nonagricole, în contextul în care piaţa serviciilor oferite populaţiei şi firmelor este încă în curs de dezvoltare pe plan local, a explicat Cosmin Maglas, CEO şi fondator al firmei de consultanţă Atragem Finanţare, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-cosmin-maglas-atragem-finantare-exista-o-cerere-20061909

„În ceea ce priveşte măsurile care vor veni, cu siguranţă avem cele mai multe solicitări în domeniul digitalizării şi în domeniul înfiinţării de firme de servicii non-agricole. Încă stăm prost la capitolul servicii, în opinia mea. Serviciile sunt extrem de mult cerute de către o gamă largă de posibili antreprenori, atât în mediul urban, cât şi în rural. Exemplele sunt cele mai bune în domeniul IT, unde IT-iştii noştri sunt recunoscuţi pe plan mondial, dar încă avem puţine IMM-uri la nivel naţional cu CAEN-uri de IT.“

Consultantul a mai menţionat o lipsă acută de servicii de întreţinere, de la întreţinerea proprietăţilor, la lucrări electrice, de construcţii sau de instalaţii, într-o piaţă în care cererea este din ce în ce mai mare. 

„Consider că este cea mai mare durere a pieţei, deoarece nu avem utilajele necesare de intervenţie, iar utilajele actuale din piaţă nu fac faţă lucrărilor. Cel mai bun exemplu cred că este că avem circa 15 guri de excavator la fiecare 500 de IMM-uri. Avem comune întregi unde nu găseşti un excavator pe o distanţă de zeci de kilometri“.

Cu toate acestea, românii care vor să aplice pentru astfel de finanţări nerambursabile mai au de aşteptat, în contextul în care Europa se află între ciclurile multianuale de finanţare stabilite la nivelul blocului european. 

37

„Ce este palpabil astăzi sunt programele statului român, respectiv IMM Invest, Agro IMM Invest, precum şi pornirea iminentă a câtorva programe de dezvoltare a mediului rural, vorbim de PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) în perioada de tranziţie 2021-2022, cu o finanţare destul de importantă pentru mediul rural, atât pentru afaceri agricole, cât şi non-agricole“. 

Fonduri pentru mediul rural

Ministerul Agriculturii a anunţat o alocare de 760 de milioane de euro pentru PNDR 2021-2022, deşi nu a fost lansat niciun document oficial. La acesta pot aplica atât fermele, cât şi cei care doresc să îşi deschidă afaceri în mediul rural. 

„Acum este încă în derulare programul pentru tineri fermieri care se întorc din Diaspora şi urmează lansarea unor programe de tineri fermieri, sprijin pentru fermele mici, dezvoltarea fermelor agricole, dezvoltarea firmelor non-agricole din mediul rural şi de înfiinţarea firmelor non-agricole din mediul rural“, a explicat consultantul. 

El a subliniat că nu intră orice activitate non-agricolă, dar sunt mai multe CAEN-uri disponibile, iar aici intră şi fonduri pentru dezvoltarea unor firme de servicii. 

„În general, se pot înfiinţa unităţi de producţie – excluzând producţia alimentară, finanţat prin cu totul alte programe – unităţi de servicii, unităţii de servicii medicale şi unităţi de servicii IT, unde stăm foarte prost în mediul rural“. 

Programele pentru tinerii fermieri sunt de tipul „prima fermă“, iar una dintre condiţiile de accesare menţionează ca cel care aplică să nu aibă mai mult de 40 de ani împliniţi. 

„Încercăm de ani de zile să facem comasarea terenurilor agricole, să facem comasarea fermelor, să nu mai avem acele mici ferme de familie şi să trecem spre un mod cât mai organizat şi fiscalizat. Pentru că agricultura românească nu generează o pondere mai importantă în PIB tocmai datorită faptului că agricultura nu este fiscalizată“.

Programele care se adresează acestui segment ţintesc o fiscalizare mai bună a sectorului agricol şi încurajează înfiinţarea de firme cu o formă juridică de organizare, care să preia exploataţii agricole. 

38

„Odată cu forma juridică şi înregistrarea fiscală vin şi obligaţiile faţă de statul român. Pentru că această firmă sau această persoană fizică înregistrată fiscal va prelua exploataţiile agricole ale celor care doresc să facă punctajul, să unească exploataţiile şi terenurile agricole într-o singură exploataţie care să facă un anumit punctaj SO, aşa cum se numeşte el din perspectiva finanţatorului“. 

Punctajul SO poate fi calculat şi prin site-ul organismului intermediar AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale), şi se referă în principal la dimensiunea exploataţiei agricole. În funcţie de punctaj, sumele care pot fi accesate sunt de 40.000 de euro, respectiv 50.000 de euro. 

Din păcate, submăsurile de finanţare din PNDR 2021-2022 ar putea deveni operaţionale abia de la mijlocul verii, în contextul în care ghidul pentru program nu a fost nici măcar lansat în consultare încă. 

„Noi avem o perioadă minimă în care 30 de zile stă un ghid în consultare, după 30 de zile este retras, se mai lucrează dacă este cazul, mai aşteaptă circa 7 zile, după care îl lansează peste încă 7 zile. Deci avem minim cam 44 de zile. Având în vedere momentul în care ne aflăm, nu prea sunt speranţe pentru luna iulie“. 

„Bătaie“ pe fonduri

Cosmin Maglas a atras atenţia asupra cererii ridicate din piaţă pentru finanţări nerambursabile, o cerere care depăşeşte uneori de 6-7 ori oferta reprezentată de programele de finanţare. 

„Mai nou, statul român se orientează mai mult spre instrumente financiare şi mai puţin înspre granturi, dar dorinţa clienţilor este de a atrage granturi nerambursabile. Pentru a putea să dezvoltăm cu real succes un anumit domeniu din ţara noastră trebuie să oferim sprijin celor care doresc să înfiinţeze aceste afaceri, chiar dacă multe dintre ele dau faliment“. 

Măsuri precum POR 2.1 sau POR 2.2 au atras solicitări de 600-700% peste alocările financiare anuale, un context semnalat de mai mulţi consultanţi prezenţi în cadrul emisiunii Investiţi în România!. 

„Vă daţi seama cât de mare este dorinţa oamenilor să implementeze un proiect cu fonduri europene. Şi pe măsurile AFIR este bătaia la fel de mare, dar acolo este deschisă măsura tuturor vreme de 5 zile, iar când se ajunge la 200% cereri peste alocarea financiară se blochează măsurile. De aceea acolo nu se vede cât de mare este bătaia“. 

39

Consultantul consideră că ar fi de ajutor ca proiectele să fie analizate mai mult prin prisma a ceea ce oferă şi din perspectiva calităţii planului de afaceri. 

În ceea ce priveşte programele precum IMM Invest şi Agro IMM Invest, Cosmin Maglas a reamintit că doar aproximativ 15% dintre IMM-uri sunt bancabile. La nivelul sectorului agricol nu sunt foarte multe firme înregistrate şi încadrate fiscal. 

„Eu vreau să îi anunţ pe toţi cei decidenţi că nu avem nici 15.000 de IMM-uri cu cod CAEN de agricultură. În mod oficial, platforma Top Firme spune că avem 8.900 de firme de cultivare, 1.730 de firme care produc legume, 762 de firme la nivel naţional de creştere a bovinelor de lapte şi 415 firme care cresc alte bovine, respectiv bovinele de carne“. 

Întrebat dacă România ar avea nevoie de un program de finanţare bazat exclusiv pe inovaţie, consultantul a explicat că segmentul ar putea fi adresat mai bine prin intermediul jucătorilor din mediul privat. 

„Câtă vreme nu avem cercetare la nivel real, doar gestionarea câtorva brevete de invenţie, nu putem crea un program special, pentru acestea ar putea exista business angels foarte mulţi. Sunt în Cluj 2-3 grupuri care investesc în proiecte inovative. Ar fi un program bun dar gestionat privat, nu de statul român. Da, statul să vină cu garanţii, chiar şi cu fonduri, dar îndreptat spre mediul privat, spre fondurile de investiţii care au ca şi obiect cercetarea şi inovarea“. 

Firma Atragem Finanţare este localizată în Cluj, dar are clienţi şi din oraşe precum Iaşi, Bacău sau Vaslui. Anul trecut, consultanţii au intermediat 10 finanţări în contextul în care nu au fost prea multe programe deschise cu fonduri nerambursabile. Este de menţionat că firma intermedia 53 de finanţări în 2017, într-un moment în care existau mai multe linii deschise. 

„Cei mai mulţi clienţi sunt din sectorul producţiei şi serviciilor. Producţia obţine un scor foarte bun, utilajele costă mult şi atunci oamenii se îndreaptă mult spre aceste finanţări, granturi, pentru că au nevoie de ele. Cele mai multe se referă la producţia de mobilă, foarte accesibilă pe piaţa vestică, şi cei care produc elemente din fier forjat sau elemente de construcţii. Şi această este o piaţă deschisă petnru noi“. 

ZF Agropower Tech. Ana Romanescu, Microsoft: Prin implementarea unor tehnologii în fermele româneşti productivitatea poate creşte cu două cifre. România poate deveni un agri-hub important la nivelul Europei , 05.05.2021, Florentina Niţu

40

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-tech-ana-romanescu-microsoft-implementarea-unor-20064151

Tehnologia poate avea un impact foarte mare asupra sectorului agricol, astfel că prin implementarea unor soluţii tehnologice personalizate în fermele româneşti productivitatea poate să crească cu două cifre, a spus Ana Romanescu, data & AI specialist pentru România şi Ungaria în cadrul Microsoft, cel mai mare producător software din lume.

„Introducerea tehnologiei în procesul agricol de la însămânţare până la valorificarea produsului final poate avea un impact foarte mare în ferme şi am văzut-o la clienţii noştrii. (…) Prin implementarea unor tehnologii în fermele româneşti, cu siguranţă productivitatea ar creşte de ordin zecimal, cu două cifre. Microsoft România, prezent de 25 de ani în piaţă, cu ajutorul partenerilor, poate să implementeze anumite soluţii şi încearcă să ajute România să devină un important agri-hub la nivelul Europei”, a afirmat Ana Romanescu la ZF Agropower Tech, secţiunea emisiunii ZF Agropower despre tehnologie şi rolul tehnologiei pentru dezvoltarea sectorului agricol.

Ea a adăugat că România, unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale din UE, are un mare potenţial de creştere datorită diversităţii solului. De altfel, menţionează că fermierii români sunt deschişi la nou şi îşi doresc să îşi crească afacerile şi să îşi actualizeze modul de lucru, uitându-se la evoluţia culturilor lor sau a fermelor de animale cu ajutorul aplicaţiilor.

Ana Romanescu a precizat că în primăvara lui 2020, la începutul pandemiei de COVID-19 în România, când au apărut şi primele semne ale secetei, mai mulţi fermieri au apelat la serviciile Microsoft pentru a-şi construi propriul web-site dar şi pentru a urma cursuri să înveţe să-şi vândă produsele online: „Am observat acest trend şi am încercat să venim în întâmpinarea sa cu programe de training pentru fermieri, să le creştem competenţele digitale“.

„În ultimii doi ani am investit tot mai mult să aducem o creştere a competenţelor digitale, pentru că am observat ca un fermier are anumite venituri pe care şi le poate reinvesti în tehnologie şi prin traininguri este mai uşor să înţeleagă cum poate să implementeze anumite tehnologii”, a explicat ea.

Din 2017 până în prezent, Microsoft a investit peste 50 milioane de euro în cercetare, într-un servicu care ofera cloud computing, dar şi alte resurse

41

organizaţiilor care lucrează în domeniul schimbărilor climatice şi tehnologiei de mediu, a precizat Romanescu.

„Considerăm că prin digitalizarea unor procese şi folosirea unor procese în fluxul agricol putem eficientiza şi previziona lucruri ca starea vremei sau umiditatea, care să ajute fermierii să ia decizii rapide. (...) Am văzut o deschidere totală din partea fermierilor pentru tehnologie în 2021, pentru că se uită şi la alţii din alte ţări ce fac. Iar deschiderea este foarte importantă în procesul de digitalizare”, a adăugat ea.

Ana Romanescu consideră că agricultura românească este în continuă dezvoltare şi fermierii sunt optimişti în ceea ce priveşte evoluţia sa pe un trend ascendent, iar cu ajutorul soluţiilor cloud se pot prezice care ar fi cele mai indicate culturi pentru sol în funcţie de vreme şi istoricul acelei ferme, ceea ce ar duce la o creştere a producţiei.

În 2020, România s-a confruntat cu o secetă severă, iar producţia de cereale a scăzut cu aproape 40% până la 18,9 milioane de tone, arată datele statistice. În anii buni, producţia de cereale este de circa 30 de milioane de tone, iar reprezentanţii sectorul agricol spun că România are potenţial să hrănească 80 de milioane de oameni.

La nivel global, sectorul agricol se confrontă cu o mare provocare: aceea de a asigura hrana pentru o populaţie în creştere, având la dispoziţie resurse limitate, iar inovaţiile tehnologice pun în slujba fermierilor instrumentele necesare care îi pot ajuta să se dezvolte. Puteţi afla mai multe detalii despre felul în care tehnologiile dezvoltate de Microsoft pot contribui la dezvoltarea sectorului agricol accesând link-ul următor:  https://info.microsoft.com/Enterprise_EN-US_Mftg_AgricultureDTWP_RegistrationPage.html

Grafic ZF: Evoluţia ponderii agriculturii în PIB între 2014 şi 2021 (%)

42

Irlandezii de la Origin îşi adună tot businessul local în jurul Agrii România, Florentina Niţu 05.05.2021

Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii România: Vom continua să investim în echipa Agrii România, dar şi pe zona de portofoliu de seminţe, produse de protecţia plantelor, îngrăşăminte, zona de servicii - colectare cereale, precum şi zona de digital, pentru a ajuta fermierii să crească sustenabil, rămânând partenerul lor de încredere.

„De acum doi ani, am început şi procesul de aliniere comercială şi culturală în vederea fuziunii”.

Agrii România, brand sub care funcţionau furnizorul de inputuri Comfert şi producătorul de îngrăşăminte Redoxim, ambele deţinute de grupul irlandez Origin Enterprise, a anunţat că începând cu 1 mai 2021 formează o singură echipă, ca urmare a finalizării fuziunii dintre companiile Comfert, Redoxim şi Agricultura Plus.

„Acest proces de fuziune între Redoxim şi Comfert este un proces firesc. Ambele companii au avut o bază de clienţi, infrastructură stabilă, oameni

43

valoroşi. Am păstrat această moştenire şi am adus elemente de schimbare culturală şi aliniere strategică care să ajute procesul de integrare. (...) Încă de acum doi ani, am început şi procesul de aliniere comercială şi culturală în vederea fuziunii”, a declarat Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România.

Creditul la bancă i-a salvat ferma. A ajuns de la 2 hectare la 400 de hectare, Adrian Radu - 5 mai 2021

https://youtu.be/964e9Iz4tmg

Viața unui fermier nu este ușoară, mai ales când decide să o apuce pe acest drum. Planurile sunt multe, banii puțini, astfel că orice sprijin este binevenit. La fel este și povestea lui Nicolae Bejan, agricultor din Popești, județul Bacău, care a ajuns să lucreze o suprafață mare de teren doar după ce a căutat ajutor financiar la bancă.

Nicolae Bejan a prins drag de agricultură de mic. Și-a văzut apropiații cum muncesc pământul și și-a zis că așa și-ar putea câștiga existența. Începutul a fost greu. “Îmi placea când aram cu caii, vedeam tractoarele, alții cum arau și îmi plăcea. De când eram mic mi-am dorit să-mi iau un tractor. Și am cumpărat un 650 în 2005”, și-a amintit fermierul băcăuan.

Chiar și cu acest tractor, munca se făcea greu, iar pe Nicolae l-a bătut gândul să lase baltă agricultura și să se concentreze pe apicultură. L-a salvat însă o idee. În 2014, s-a interesat de un credit pentru un alt tractor, de data aceasta un Belarus. Sprijin a găsit la Patria Bank. “Am luat împrumutul, mi-am plătit datoriile, n-am rămas cu datorii, ca să am probleme și acum, de câte ori am avut nevoie, m-au ajutat, nu au fost probleme. Dacă atunci Patria Bank nu mă ajuta, cred că nu mai făceam agricultură, că nu puteam să fac față cu 650. Și pentru mine a fost un șut în fund, un pas în față. Deci pentru mine a fost ok, a fost super. Am fost foarte mulțumit”, a rememorat Nicolae Bejan.

Din acel moment, fermierului din Popești i-a mers bine. Și-a mai cumpărat un tractor, iar acum a ajuns la 400 de hectare lucrate. La început, acum aproape 20 de ani, muncea doar două hectare. Acum se felicită pentru drumul făcut la Patria Bank. “Dacă-ți faci treaba la timp, faci lucrările la

44

timp, atunci scoți și producție, plătești și la bancă, plătești și datoriile, input-urile și-ți rămâne și ție acasă, să trăiești, un trai decent”, a concluzionat Bejan. Acest articol face parte din proiectul „Împreună pentru agricultură” realizat de Patria Bank alături de fermierii români care au reușit să crească și să se dezvolte, cu determinare, multă muncă și sprjin financiar.

Patria Bank este dedicată sprijinirii fermierilor locali, fiind unul dintre cei mai activi finanțatori ai segmentului AGRO, cu experiență și expertiză de peste 20 de ani în finanțarea agriculturii (prin Patria Credit și Patria Bank). Produsele de creditare dedicate agriculturii oferite de Patria Bank acoperă toate nevoile specifice segmentului:

– achiziția de bunuri (vehicule, echipamente, utilaje etc.) utilizate în activitatea agricolă, cu până la 100% finanțare a valorii acestora, inclusiv finanțarea TVA-ului

– investiții imobiliare (terenuri agricole, achiziție de clădiri / ferme, construcție / renovare clădiri / ferme etc.), utilizate în scopul desfășurării activității agricole, achiziție terenuriagricole etc.); precum și alte investiții specifice activității agricole; cu până la 100% finanțare din valorea terenului

– refinanțarea creditelor de investiții de la alte instituții financiare sau refinanțarea investițiilor realizate din surse proprii

– finanțare capital de lucru curent, achiziție de inputuri de la furnizorii parteneri Patria Bank

– Credite APIA

– finanțări punte pentru proiecte cu Fonduri Europene

– credite de investiții pentru co-finanțarea proiectelor cu Fonduri Europene

– componente ale proiectelor pe Fonduri Europene și naționale care nu sunt reglementate

Produselor dedicate, care favorizează specificitatea acestui domeniu (atât în tipologia de culturi, cât și în particularitățile de rambursare, în funcție de sezonalitatea caracteristică), Patria Bank le adaugă echipe dedicate, dublu specializate – vânzători cu specializare bancară & inginerie agro și aprobatori specializați în finanțarea agriculturii – , deservind toate tipurile de firme cu domeniu de activitate agricultura.

ANSVSA: Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane, meatmilk , 5 mai 2021

45

ANSVSA informeaza ca la finalul saptamanii trecute erau active un număr de 345 de focare de PPA, din care 10 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 153.309 de porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 23.04.2021 – 28.04.2021 au fost înregistrate 22 de focare noi de PPA și au fost stinse 45 de focare de PPA.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.570 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Dintre acestea, în intervalul 23.04.2021 – 28.04.2021 au fost înregistrate 50 de cazuri noi de PPA la mistreți.

Consumul de insecte, o soluție!? Marți, 04 Mai 2021 , Lumea Satului , Alimentatie

46

În 2015, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară, a Mediului și a Sănătății în Muncă (ANSES) a publicat un studiu care clarifica comentariile Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind consumul insectelor. Într-adevăr, FAO și-a pus mari speranțe în adoptarea insectei ca hrană de către culturile occidentale. Cu toate acestea, ANSES ține să reamintească numeroasele pericole legate de hrănirea exclusivă sau neexclusivă cu insecte. Conform reprezentanților Agenției există două tipuri de riscuri:

1. riscurile asociate cu consumul insectelor;

2. riscurile asociate condițiilor de reproducere a insectelor

Riscuri legate de consumul de insecte

1. Pericole chimice și alergeni

Insectele conțin substanțe cu care oamenii nu sunt obișnuiți, cum ar fi veninul. Consumat în doze mari, poate provoca reacții periculoase chiar și la un adult. În plus, insectele au alergeni la fel precum crustaceele. Prin urmare, există posibilitatea ca 8% dintre persoane să fie alergice la diferite specii de insecte.

În cele din urmă, unele specii de insecte clasificate drept comestibile conțin așa-numitele substanțe anti-nutriționale. Astfel, consumul lor poate reduce rata de absorbție a anumitor nutrienți, cum ar fi fierul.

2. Pericole fizice

Multe insecte au fie o coajă, fie un tip de carapace, aceste părți fiind dure, ceea ce poate fi periculos. ANSES spune că toți crescătorii ar trebui să aibă obligația de a informa consumatorii privind prezența acestor părți dure.

Riscuri asociate reproducerii acestora în ferme

47

1. Insectele conțin ceea ce mănâncă

Acest lucru a fost observat în special atunci când studiul ANSES a comparat aportul nutrițional al unei insecte crescuta în ferme și al alteia crescută în sălbăticie. În funcție de modul în care este hrănită, o insectă va avea o valoare nutritivă diferită. Prin urmare, crescătorii sunt singurii care pot spune ce conțin cu adevărat insectele crescute de ei în ferme.

2. Pericolul conservanților și al mucegaiului

Aceasta este o problemă inerentă prezentă în întreaga industrie alimentară. Pentru a fi vândute consumatorilor, alimentele trebuie să fie sigure și să poată fi păstrate fără pericole pentru sănătatea oamenilor. ANSES subliniază acest risc deoarece s-au observat în fermele chinezești standarde care nu sunt respectate.

3. Pericolele asociate cu paraziții

La fel precum carnea de porc sau carnea de vită, insectele pot fi purtătoare de paraziți. Există încă foarte puține studii care abordează acest subiect și mult mai puține care evidențiază impactul paraziților din insecte asupra oamenilor. Datorită principiului precauției, ANSES a plasat riscul de paraziți purtați de insecte în lista sa de pericole.

În ciuda acestui raport destul de negativ, există un interes real în a consuma această nouă sursă de proteină și a o include în dieta noastră.

În alte părți ale lumii, cum ar fi Asia, consumul de insecte face parte din cultura alimentară tradițională. În Europa, această practică are deja mulți adepți, dar nu beneficiază de nicio reglementare. Acesta este motivul pentru care ANSES publică o opinie în care întocmește un inventar al riscurilor asociate consumului de insecte, precum și o listă de recomandări care vizează „stabilirea unor standarde specifice și o supraveghere adecvată“.

ANSES explică faptul că pericolul pentru sănătate poate să apară in fermele de reproducere și producție a insectelor care nu beneficiază, deocamdată, de o supraveghere specifică. Și, ca și în cazul oricăror alimente de origine animală sau vegetală, depozitarea necorespunzătoare a insectelor le poate face improprii pentru consumul uman. De asemenea, la persoanele cu predispoziție la alergii este riscant consumul de insecte care conțin aceiași alergeni ca multe artropode (acarieni, crustacei, moluște etc.). În cele din urmă, insectele transportă viruși, bacterii, paraziți sau chiar ciuperci pe care le pot transmite oamenilor.

48

Confruntată cu această lipsă de cunoștințe cu privire la riscurile asociate consumului de insecte, agenția recomandă:

stabilirea unei liste a speciilor care pot fi consumate; reglementarea condițiilor de reproducere și producție a insectelor în

ferme; informarea consumatorilor cu privire la riscul alergic asociat

consumului de insecte; să se efectueze mai multe studii cu privire la sursele potențialelor

pericole în cazul consumului; să se studieze bunăstarea animalelor în cazul insectelor;

Conform datelor actuale, cele mai frecvent consumate insecte sunt gândacii, omizile, albinele, viespile și furnicile, urmează lăcustele, greierii, cicadele, hemipterele, termitele, libelulele și muștele.

Cu siguranță, insectele sunt foarte interesante din punct de vedere nutrițional, economic și ecologic, dar consumul acestora ne expune și riscurilor. Pot conține substanțe chimice (veninuri, factori anti-nutriționali, medicamente veterinare utilizate la creșterea insectelor, pesticide sau poluanți organici din mediu sau din hrana insectelor etc.) care sunt dăunătoare sănătății noastre. Consumul de insecte sau entomofagia crește, în Europa, de câțiva ani. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSES), această practică implică riscuri pentru sănătatea oamenilor.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Gala Fermierilor Români din Moldova, Miercuri, 05 Mai 2021 , Revista Fermierului

Pe 12 mai 2021, la Iași, va avea loc Gala Fermierilor Români din Moldova. Evenimentul care se va desfășura începând cu ora 10:30, online și on-site, este organizat de

49

PRIAevents, având ca parteneri principali BRD și BRD Sogelease, și va reuni fermierii din întreaga parte a Moldovei. „Vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor moldoveni”, spun organizatorii.

În cadrul evenimentului vor fi dezbătute problemele actuale ale fermierilor, împreună cu autorități și companii conexe. De asemenea, agricultorii au posibilitatea să descopere oportunități de afaceri, precum și soluții pentru colaborarea cu finanțatorii și marile lanțuri de magazine.

„Prin intermediul acestui eveniment vom afla cum pot fermierii din România să-și finanțeze activitatea sau investițiile prin fonduri nerambursabile sau diferite forme de creditare cu garanții de stat sau europene, sau cum pot opta pentru produsele de leasing. Vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din regiunea Moldovei. Puteți urmări LIVE transmisiunea galei de premiere și a discursurilor care vor avea loc on-site. Premiile fermierilor din Moldova reunesc comunitatea agricolă românească într-o ceremonie extrem de prestigioasă transmisă în direct dintr-o locație de top din Iași. Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură. Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment special. Pria Gala Fermierior din Moldova este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească”, precizează organizatorii.

Fermierii vor afla răspunsul la întrebări precum:

Ce măsuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori și producători? Cum arată stadiul plății subvențiilor în acest moment? Green-Deal și agricultura Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult? Ce provocări și ce oportunități sunt pentru agricultură în această perioadă? Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cât mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă? Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în România

50

Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile? Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

În cadrul evenimentului vor lua cuvântul:

Adrian Oros - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Adrian Pintea - director general Agenția de Plăți Și Intervenție pentru Agricultură; prof. dr. Gerard Jităreanu - rector USAMV Iași; Gabriel-Vasile Hoha - director executiv Direcția pentru Agricultură Județeană Iași; Sorin Cocis -expert regional EUNAT - BRD; Silvestru Bordeanu - manager regional Zona Est BRD SOGELEASE IFN SA; Emil Bălteanu - președinte ACCPT Iași (Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice județul Iași); Ioan Cibotaru - administrator Agromixt Spineni SRL; Sergiu Iulian Jităreanu - director executiv APIA Iași.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture & Gala Fermierilor din Moldova, aici: https://priaevents.ro/pria-agriculture-gala-fermierilor-romani-din-moldova/

Înscrierea pentru participare se faci aici: https://priaevents.ro/inregistrare-conferinta-online-2021/.

Cât este arenda în Europa? mai 5, 2021 agrimanet

Valoarea arendei este un factor important în costul producției agricole și un indicator cheie al „atractivității financiare” a piețelor regionale funciare.

Arenda medie în Uniunea Europeană în 2018 a fost de 236 euro / ha, în timp ce un an mai târziu a atins valoarea de 259 euro / ha.

51

În Austria arenda terenurilor arabile a crescut de la 291 la 295 euro / ha. În Bulgaria – de la 256 la 248 de euro / ha.

Fermierii din Finlanda au costuri similare, în 2019 arenda medie a fost de 242 de euro, iar în 2018 – cu 7 euro mai puțin.

Pentru comparație, în Luxemburg, valoarea arendei a scăzut de la 256 la 255 euro / ha.

În Danemarca, arenda medie în 2019 a fost de 544 euro / ha, în 2018 fiind de 558 euro / ha.

În Suedia vecină, fermierii au au plătit 150 de euro / ha în 2018.

În Germania, statisticile arată o creștere a valorii arendei pe terenurile arabile de la 343 la 356 de euro / ha.

Una dintre cele mai mici chirii este în Estonia, unde fermierii au plătit 64 de euro / ha în 2019 și 60 de euro / ha cu un an mai devreme.

Situația este similară în Croația – 70 de euro / ha, respectiv 73 de euro / ha.

Fermierii din Franța au scos de două ori mai mult din buzunar – 147 euro / ha în 2019 și 144 euro / ha în 2018.

O creștere minimă a fost înregistrată în Letonia – de la 62 de euro / ha în 2018 la 64 de euro / ha în 2019.

În Malta pentru aceeași perioadă arenda pe terenurile arabile a crescut cu 3 euro – de la 83 la 86 de euro / ha.

Fermierii irlandezi au plătit 307 de euro pe hectar în 2019 și cu 7 euro mai puțin în 2018.

Italia este una dintre țările cu cele mai mari arende pe terenurile arabile. Dacă în 2018 fermierii au plătit în medie 714 euro / ha, în 2019 valoarea arendei a ajuns la 819 euro / ha.

Aceeași sumă a fost plătită și de fermierii olandezi în 2019, după ce în 2018 au fost nevoiți să plătească în medie 839 de euro / ha.

La cealaltă extremă se află Norvegia. Acolo, fermierii locali au cele mai mici costuri pentru închirierea terenurilor arabile – 36-37 euro / ha.

52

Colegii lor slovaci au plătit 54 de euro / ha în 2018 și 52 de euro / ha un an mai târziu. În Slovenia, arenda a crescut la 141 euro / ha în 2019 de la 135 euro / ha în 2018.

Fermierii din Ungaria plătesc puțin mai mult decât ei – 173 euro / ha în 2019.

În Spania fermierii plătesc puțin peste 150 de euro pe hectar de teren arabil.

Presedintele LAPAR, mesaj pentru fermieri: „Solutia este sa ramanem uniti, sa fim o singura voce autoritara in fata liderilor”, mai 5, 2021

Problemele cu care se confrunta agricultura romaneasca si, implicit, fermierii, au fost dezbatute de presedintele LAPAR, Nicu Vasile, care a vorbit si despre modalitatile prin care agricultorii romani pot deveni competitivi pe piata, se arata intr-o scrisoare deschisa, remisa Stiri Agricole.

In cele ce urmeaza va redam continutul documentului

„Stim cu totii, in calitate de fermieri, care ne sunt problemele grave pe care le infruntam si stim si care ar fi solutiile bune pentru noi, dar si pentru bugetul national, in asa fel incat sa nu sufere nimeni. Si noi, fermierii din LAPAR, la fel ca toti ceilalti fermieri din Romania, suntem la fel de loviti de seceta crunta pe care am infruntat-o si cu ale carei efecte le resimtim din plin.

Stim cu totii ce pierderi imense am avut multi dintre noi si, pentru ca jucam intr-o piata ultra-concurentiala, cu conditii inegale, am considerat necesar sa cerem ca statul roman sa ne intinda o mana de ajutor. Nu am cerut nimic degeaba, nu cerem pomana, ci pur si simplu spunem ca acum nu putem razbi singuri si este vremea ca autoritatile sa faca mai mult pentru noi, tintit si temporar.

Fermierul roman nu a stat cu mana intinsa spre bugetul statului, pe care l-am indestulat cu multe miliarde din activitatea noastra. Dar acum, cand la multi le-a ajuns cutitul la os, ar fi necesar ca liderii nostri politici sa aplece mai mult urechea la nevoile noastre si sa gaseasca ajutoarele financiare de care avem neaparata nevoie, pana ne punem pe picioare. Doar atat, si ca dovada ca nu cerem ce nu se poate, noi, cei din LAPAR, alaturi de colegii din Alianta pentru Agricultura si Cooperare, am si gasit solutii convenabile tuturor, si agriculturii, si statului.

53

De aceea eu, Nicu Vasile, in dubla calitate de fermier si presedinte al Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, spun, si sustin, ca aceasta este singura cale prin care putem izbandi. Prin dialog, cu mentinerea unei presiuni constante asupra celor ce decid, prin discutii cu argumente pertinente, si nu prin amenintari strigate in strada. Putem intelege fara probleme ca bugetul este unul limitat si ca nevoile sunt multe, mai ales in conditii de pandemie; asta nu inseamna insa ca agricultura nu mai este sector strategic, ca nu mai este nevoie de noi, cei care punem paine pe masa a milioane de romani. Uniunea Europeana prin demersurile pe care le face nu mai are nevoie de agricultura, sau industrie, Romania are nevoie de agricultura, pentru noi a fost si a ramas una din singurele  ramuri de activitate care poate  redresa economic Romania.

De aceea eu, presedintele LAPAR, spun ca nu mai este timp si nevoie de dispute, de nici un fel, nici politice, nici cu iz sindicalist. Suntem cu totii actori in acest joc complicat, cu mare miza, si consider ca doar alaturi unii de altii am avea sorti de izbanda.

Ce rost au disputele iscate in spatiul public, altul decat de a abate atentia de la problemele importante si presante? Vad ca toata lumea se preocupa mai nou de numarul angajatilor bugetari si de salariile acestora. Sigur, si aceasta chestiune trebuie analizata si gasite solutii pentru eficientizarea muncii. Dar cred ca ”cineva” ne directioneaza anume pe astfel de subiecte, doar, doar vom uita de celelalte greutati.

Solutia este sa ramanem uniti, sa fim o singura voce autoritara in fata liderilor si clasei politice, pentru ca stim cu totii ca nu faramitarea este solutia problemelor noastre si ca acuzatiile aruncate cu nonsalanta nu rezolva situatia. Cer clar sa fie explicate aceste ”blaturi”, in ce constau ele si cine le-ar fi facut, pentru ca enuntul este de-a dreptul calomnios, in conditiile in care toate discutiile Aliantei au fost publice, iar rezultatele comunicate de indata.

Reactiile Aliantei au fost numeroase si cu solutii de fiecare data. De aceea sustin ca nu mai este timp pentru dispute sterile si inutile, despre cat de bun e unul sau altul si cat de ”reprezentativ” se vrea in declaratii. Spun din nou ca este vremea sa vorbim doar despre performanta si despre productivitatea muncii, despre implicarea noastra, a fermierilor, in alcatuirea bugetului si in obtinerea de rezolvari pentru criza financiara in care multi dintre noi se zbat. Ca vrem sa recunoastem sau nu, Romania ramane o tara preponderent agrara, macar dupa numarul de exploatatii si numarul celor implicati direct in agricultura. De aceea spun ca impreuna putem revitaliza acest domeniu

54

strategic si ca pamantul trebuie tratat ca un bun national strategic si nu ca o marfa.”

Mai multă plimbare, mai mult lapte, Ferma, 05 mai 2021

Am observat adesea că vacile se mișcă mai sprinten și fără dureri pe zonele de mers pardosite cu covoare din cauciuc. Vacile cărora le place să se miște mai mult tind să se hrănească mai frecvent.

Anumiți parametri de comportament ai vacilor pot furniza informații despre deplasarea lor în siguranță pentru îndeplinirea nevoilor lor naturale. Disconfortul produs de mișcare cauzează, printre altele, o asimilare necorespunzătoare a hranei!

 4 mari avantaje

1. Zilnic, pe pardoseala din cauciuc vacile se mișcă aproape de două ori mai mult. Animalele active sunt mai productive și mai sănătoase, deoarece dacă stau nemișcate se abțin de la comportamente naturale importante. (Platz și colab., 2007)

2. Lungimea pașilor e aproape aceeași ca i pe pajiștile naturale.Lungimea pasului arată dacă animalele se simt în siguranță când merg. Măsurători comparative în grajdul cu stabulație liberă arată că vacile fac pași semnificativ mai mari pe cauciuc decât pe beton; valoarea atinsă de cca. 80 cm este comparabilă cu lungimea pasului pe un sol natural. (Benz, 2002)

3. Hrănire mai frecventă. Pentru a menține pH-ul în rumen la un nivel minim, rumegătoarele ar trebui să-și consume furajele în rații mai mici și cât mai des posibil. Dacă suprafețele de mișcare sunt confortabile, vacile se mișcă mai sigur și fără dureri. Acest lucru le încurajează să se hrănească mai frecvent. (Partes, 2004)

55

4. Siguranță în preajma robotului de muls.„Am observat adesea că vacile noastre se mișcă mai sprinten pe aleile moi și antiderapante. Asta ne arată că se simt mai în siguranță și nu au dureri când se deplasează pe covoarele din cauciuc. Este exact ceea ce avem nevoie, ca lucrurile să funcționeze fără probleme în jurul roboților de muls”, declară Elisabeth și Johann Jaeger, Fridolfing, Germania, crescători are folosesc în grajd grătare de beton și pardoseli profiKURA.

Pavel Iovăneasă: Păşunile sunt vânate de „crescătorii de subvenţii”, Liviu GORDEA , 05 mai 2021

În timp ce crescătorii de animale au tot mai greu acces la păşunat, păşunile sunt vânate de aceşti „crescători de subvenţii”. Pentru adevăraţii crescători de animale, viaţa la stână nu este una foarte uşoară. Iată cum s-a descurcat Pavel Iovăneasă cu atâtea oprelişti!

Păşunatul la 2.000 de metri altitudine

De obicei, la sfârşitul lunii mai, oile sunt duse la munte. Depinde însă foarte mult de vreme. Au fost ani în care abia la mijlocul lui iunie au fost scoase din adăpost. Stâna este amplasată undeva în apropiere de staţiunea Râuşor, la altitudinea de 1.100 metri, dar oile urcă şi la 2.000 de metri pe timpul verii. Animalele aflate la finalul vieţii productive sunt sacrificate iar din carnea lor face virşli. „Vindem direct de la stână, în special turiştilor. În zona noastră, din lapte nu se face decât brânză, caş şi urdă. Iar cererea este foarte mare. Pandemia a creat o presiune psihologică pe consumatori, dar activitatea noastră nu a fost afectată în vreun fel. Am avut producţii bune şi vânzările au mers bine. La sfârşitul lui august nu mai aveam brânză pe stoc. Ne-am format şi clientela noastră de câţiva ani”, constată preşedintele de asociaţie. Mioarele sale au la dispoziţie peste 200 de hectare de păşune. O parte din terenuri sunt proprietate, alte suprafeţe sunt luate în concesiune de la primărie sau arendate. Singurul inconvenient e că aceste terenuri nu sunt grupate.

56

Probleme cu urşii

O altă problemă cu care se confruntă fermierul hunedorean este legată de prezenţa animalelor sălbatice mari. Şi, spunea el, chiar dacă s-a tot discutat, nu s-au luat încă măsuri concrete pentru despăgubirea crescătorilor care au suferit pierderi de animale din cauza urşilor şi a lupilor. „Deşi lupii nu ne-au mai deranjat de ceva timp, urşii s-au înmulţit peste măsură iar autorităţile nu fac nimic pentru a ne proteja efectivele de animale. Noi aici suntem într-o zonă locuibilă, dar cunosc crescători care au avut de suferit mult din cauza asta”, afirmă oierul.

Decizii politice aberante

În opinia sa, anumite iniţiative politice fac mai mult rău decât bine sectorului agricol românesc. „Politicienii vin cu tot felul de aberaţii, aşa cum este şi această lege a platformelor de gunoi pentru crescătorii de animale. Poluarea o fac pesticidele care se aplică pe culturi, nu gunoiul de grajd de la animale, care e îngrăşământ natural. Ţăranul român şi-a îngrăşat pământul cu gunoiul de la animale, nu cu chimicale. Aici interesele sunt altele, să îi ajute pe unii să cumpere terenurile agricole la preţ de nimic”, opinează Pavel Iovăneasă.

„Crescătorii de subvenţii”

57

Pavel Iovăneasă spune că în ultimii ani a apărut o categorie de „aşa-numiţi fermieri, dar care sunt de fapt crescători de subvenţii”. Mai mult decât atât, acesta susţine că a identificat destule situaţii în care crotaliile sunt ţinute în pungă şi se ia subvenţia pe păşune. În timp ce crescătorii de animale au tot mai greu acces la păşunat, păşunile sunt vânate de aceşti „crescători de subvenţii”. Însă, pentru adevăraţii crescători de animale, viaţa la stână nu este una foarte uşoară, spune preşedintele Asociaţiei Oierii de Munte Retezatul-Haţeg, organizaţie din care făceau parte la un moment dat peste 200 de membri. „Astăzi, suntem 30 de persoane cu cotizaţia achitată la zi. În 2011 eram 225, înainte de a se scoate obligativitatea de a obţine adeverinţa pentru depunerea dosarului la APIA în vederea acordării subvenţiei. Ne-am lăsat învrăjbiţi unul împotriva altuia şi ne-am văzut afectate interesele. Dacă ciobanii ar fi uniţi, ar reprezenta o forţă”, a recunoscut hunedoreanul.

Noi nu prea ţinem socoteala cât investim şi cât scoatem. Mergem cumva din inerţie. Dacă ar fi să facem strict calculele economice, eram falimentari. Am venit şi cu pensia şi cu banii câştigaţi pe cultura mare pentru a întreţine efectivul de animalePAVEL IOVĂNEASĂ Crescător de oi din Ţara Haţegului

Vezi AICI cum A VÂNDUT oierul MIEII DE PAŞTI! Citeşte şi DE CE VREA Pavel Iovăneasă să omolegheze BREAZA?

Vaccinarea anti-COVID-19, aproape de gospodăriile țăranilor , Ionel Vaduva , 5 mai 2021

58

Campania lansată de administrația locală a comunei Ciugud cu sprijinul DSP Alba și intitulată sugestiv „Vaccinare la poarta ta” a fost lansată marți, 4 mai 2021, și are drept scop stimularea vaccinării în zona rurală și sprijinirea persoanelor care doresc să li se administreze serurile anti-COVID-19.

În perioada 14 – 16 mai 2021, echipe medicale mobile vor veni în fiecare sat al comunei pentru acțiunea de vaccinare anti-COVID-19.

Centrele mobile de vaccinare vor fi organizate în puncte cât mai apropiate de locuințele doritorilor, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să se deplaseze.

„Echipa Primăriei Ciugud lansează campania «Vaccinare la poarta ta!» prin care dorim să îi ajutăm pe cetățenii din satele Ciugudului, care nu au reușit să se vaccineze din cauza lipsei de timp sau pentru că, din varii motive, nu au putut să se deplaseze la centrele de vaccinare din Alba Iulia. Vaccinarea este un act voluntar, însă vă rugăm să vă bazați decizia pe care o veți lua în privința imunizării pe informații din surse oficiale și pe studii puse la dispoziție de specialiștii în sănătate.

Am lansat această campanie pentru că vaccinarea este modul prin care ne protejăm sănătatea noastră și a celor dragi, dar este și soluția prin care viața în comunitatea noastră poate reveni la normal”, se menționează într-un comunicat postat pe pagina Primăriei Ciugud de către edilul Gheorghe Damian.

Programarea în cadrul campaniei „Vaccinare la poarta ta!” poate fi făcută până în data de 12 mai prin e-mail, telefonic, prin sms sau la medicii de familie din comuna Ciugud.

„Prin această campanie, încercăm să îi ajutăm pe cetăţenii care nu se pot deplasa sau nu au putut să ajungă până acum în centrele din Alba Iulia ducând echipele mobile cât mai aproape de ei. Spre exemplu, dacă de pe o stradă va fi un număr suficient de persoane care se vor înscrie, vom amenaja un centru de vaccinare chiar în curtea unuia dintre cetăţeni.

De asemenea, vom folosi şi clădirile pe care Primăria le are la dispoziţie în fiecare sat – cămine culturale, centre de informare sau alte spaţii publice”, a adăugat pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Dan Lungu.

El a adăugat că astfel în fiecare din cele şase sate componente ale comunei vor ajunge echipe mobile de vaccinare „cât mai apropiate” de cetăţean.

59

În paralel, Ciugudul continuă şi campania de informare „#VACCIN cu informaţii oficiale”, prin care oferă informaţii utile despre vaccinarea naţională anti-COVID-19.

Pe pagina de Internet a administraţiei locale sunt oferite prospectele oficiale ale vaccinurilor, detalii privind programarea naţională, răspunsuri la întrebări, raportări, dar şi alte informaţii provenite din surse oficiale, respectiv instituţiile care gestionează domeniul sănătăţii şi vaccinarea.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Cât câştigă salariaţii din industria berii? Cei mai mari jucători plătesc salarii medii nete de circa 1.000 de euro/lună. În industria berii sunt peste 500 de angajaţi cu salarii brute de peste 10.000 de lei, adică unu din zece salariaţi primeşte lunar în mână 5.880 de lei, Florentina Niţu , 04.05.2021,

Ursus Breweries, Heineken, United Romanian Breweries Bereprod (URBB) şi Bergenbier, cele mai mari companii din industria berii, piaţă evaluată la un miliard de euro, au avut în prima jumătate a anului trecut salarii nete medii de circa 1.000 de euro, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor publice. Salariul mediu pentru fiecare dintre aceste companii a fost calculat ca un raport între cheltuielile totale cu salariile şi numărul efectiv de angajaţi, neţinându-se cont de poziţia ocupată de fiecare dintre angajaţi.

Cu un nivel mediu net de 6.406 de lei (1.300 euro), Heineken, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa berii, oferă cele mai ridicate salarii din sectorul producţiei de bere, având în primul semestru de anul trecut cheltuieli totale cu salariile de 72,6 milioane de lei, arată indicatori din contul de profit şi pierdere al companiei. Grupul olandez Heineken are patru fabrici în România, la Miercurea-Ciuc, Craiova, Constanţa şi Târgu-Mureş şi are în portofoliu mărci de bere precum Heineken, Silva şi Ciuc Premium, dar şi mărci de cidru precum Strongbow şi Cidru Mândru.

 Producătorul de biscuiţi Croco Oneşti, deţinut de antreprenorul Damian Mereu, a făcut profit de 38,7 mil. lei în 2020, plus 10%, la afaceri de 163,9 mil. lei. Compania a finalizat anul trecut o investiţie de 6 milioane de euro în creşterea capacităţii şi diversificarea gamei de producţie şi a angajat 60 de oameni , Laurentiu Cotu , 04.05.2021,

60

Croco din Oneşti, judeţul Bacău, unul dintre cei mai mari producători de biscuiţi de pe piaţa românească, controlat de antreprenorul Damian Mereu, a realizat anul trecut un profit net de peste 38,7 mil. lei (8 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul precedent, când câştigul net al companiei a fost de 35,3 mil. lei (7,5 mil. euro), potrivit datelor publice. Compania a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 163,9 mil. lei (34 mil. euro), în scădere cu aproximativ 4% faţă de anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Croco a ajuns anul trecut la un număr mediu de 386 de angajaţi.

Compania a finalizat anul trecut o investiţie de 6 mil. euro în creşterea capa-cităţii şi diversificarea gamei de producţie şi a angajat 60 de oameni. Investiţia a presupus achiziţionarea unor noi linii de producţie şi ambalare, cu ajutorul cărora compania face o nouă gamă de produse: covrigi clasici, tip Buzău, pufuleţi, perniţe umplute cu ciocolată şi două feluri de snackuri sărate, potrivit unor informaţii furnizate anterior de oficialii companiei Croco.

Grafic ZF: Topul salariilor celor mai mari jucători din industria berii în prima jumătate a anului 2020

61

Produsele sustenabile și decizia de achiziție la români (un nou sondaj), By RO.aliment , May 5, 2021

Sustenabilitatea produselor alimentare este ultimul criteriu luat în calcul în decizia de achiziție a românilor, chiar dacă aceștia se declară conștienți de impactul producției de alimente asupra mediului înconjurător, relevă un nou sondaj de opinie.

Inițiativa aparține companiei Upfiel, lider mondial în produse vegetale și deținătorul brandurilor de margarină Rama, Delma și Becel, care a emis un comunicat de presă pentru a anunța rezultatele sondajului.

Obiectivul cercetării a fost identificarea percepțiilor despre alimentația sustenabilă în rândul românilor și disponibilitatea de a deveni parte din procesul de schimbare a comportamentului de consum.

7 din 10 români consideră că pot contribui la sustenabilitatea alimentației prin cumpărături responsabile.

Upfield atrage atenția asupra faptului că produsele sustenabile, pe bază de plante, din agricultură gestionată responsabil, reprezintă viitorul planetei – asigură disponibilitatea alimentelor pentru o populație în creștere, protejează ecosistemele și resursele naturale și oferă nutrienții necesari unei alimentații adecvate.

Studiul a relevat că peste jumătate din respondenți (66,69%) își aleg produsele alimentare în funcție de cât de sănătoase sunt. Prețul ocupă locul imediat următor în decizia de achiziție, cu 64,5% dintre opțiuni, succedat de gustul alimentelor cu 58,7% dintre mențiuni. Sustenabilitatea alimentelor se

62

plasează pe ultimul loc în argumentele de cumpărare, cu doar 15,7% dintre opțiuni.

Upfield atrage atenția asupra faptului că produsele pe bază de plante, din agricultură gestionată responsabil, reprezintă viitorul planetei.

Mai mult în prezent, decât în viitor

Întrebați cum definesc produsele sustenabile, 60,41% dintre respondenți au menționat folosirea resurselor naturale în mod responsabil în producerea alimentelor, în timp ce 50,8% au identificat asigurarea de produse mai sigure și mai sănătoase. Reducerea amprentei de carbon în producția de alimente a întrunit doar 36% din răspunsuri, iar preocuparea ca generațiile următoare să beneficieze de resurse alimentare a punctat 31,9% dintre răspunsuri.

7 din 10 români consideră că pot contribui la sustenabilitatea alimentației prin cumpărături responsabile, evitând risipa alimentară, iar 6 din 10 apreciază că pot contribui gătind mai responsabil și evitând risipa alimentară. 30% dintre aceștia ar dori chiar să își cultive singuri propriile legume.

Românii citesc etichetele

Românii care au efectuat sondajul de opinie au declarat că produsele sustenabile sunt foarte importante (40,59%) și importante (46,97%) și consideră că produsele de origine vegetală sunt foarte sustenabile (42,15%), poziționând imediat în clasament ca produse destul de sustenabile alimentele din pește, din carne și din lapte. Ca să afle cât de prietenos cu mediul este un produs din comerț, 7 din 10 români citesc eticheta, iar 4 din 10 se interesează din propria inițiativă.

63

„Ghidurile nutriționale actuale recomandă o reducere a consumului de produse alimentare de origine animală, inclusiv lactate, în paralel cu o plasare a grăsimilor vegetale mai apropiată de baza piramidei alimentare. Acest lucru înseamnă că uleiurile din plante și produsele obținute din acestea, consumate în cantități potrivite cu necesitățile nutriționale ale fiecărei persoane în parte, contribuie la o stare de sănătate mai bună, lucru dovedit și de amplele studii efectuate pe persoanele vegetariene, care se bucură de numeroase avantaje: indice de masă corporală mai redus sau un nivel al colesterolului în limite normale. Mai mult, dacă ținem seama de faptul că producerea unei kilocalorii de aliment de origine animală consumă până la 20 de kilocalorii provenite din vegetale, este evident că hrana bazată pe alimente de origine animală este nesustenabilă, în special în condițiile creșterii populației și a nivelului de trai”, spune dr. Laura Davidescu, medic specialist în Nutriție și Siguranță Alimentară.

Cercetarea a fost realizată de Ivox în perioada 05- 09 aprilie 2021 pe un număr de 1535 de respondenți reprezentativi din mediul urban și rural.

Upfield, care deține în România mărcile Rama, Delma și Becel, salută implementarea la nivel național a pragului de maximum 2% conținut de grăsimi trans pentru anumite categorii de alimente.

EVENIMENTUL PE CARE NU TREBUIE SĂ ÎL RATEZI

Ingredients SHOW este, începând de anul acesta, RO.aliment SHOW! Pentru că formatul ediției 4 a conferinței IS (5 zile dedicate fiecare cate unui sector) a fost un succes și pentru că ne dorim să acoperim în cadrul unui eveniment cât mai multe subiecte esențiale de pe întreg lanțil tehnologic pentru toți specialiștii din industria alimentară și a suplimentelor alimentare, ingredients SHOW se transforma in RO.aliment SHOW! CĂTRE PROGRAMUL ACTUALIZAT

ROA SHOW 2021: Agar – un ingredient unic pentru numeroase aplicații în industria alimentară, RO.aliment , May 5, 2021 Tatiana Brezmes, reprezentant de vânzări în cadrul companiei Hispanagar, unul dintre cei mai mari producători de extracte din alge purificate, va susține în ziua de 20 mai 2021, în cadrul webinarului dedicat sectorului de panificație și dulciuri prezentarea cu titlul “Agar – un ingredient unic pentru numeroase aplicatii in industria alimentara”. Mai multe detalii despre multiplelele întrebuințări ale acestui ingredient care combină tradiția cu tehnologia modernă ajutând companiile producătoare de alimente să urmeze tendințele pieței emergente aflați participâns la RO.aliment SHOW 2021.

64

Cu o vastă experiență în hidrocoloizii marini, Hispanagar a început să lucreze cu agar în anii 1950. Algele din oceanele din întreaga lume sunt prelucrate prin diferite linii de producție și sunt supuse unor operațiuni sofisticate de extracție și purificare. Rezultatul este o gamă largă de agar (bacteriologic, farmaceutic și alimentar), numeroase soiuri de agaroze și o linie completă de peptone care completează gama de agar dedicată microbiologiei.

Mai multe detalii despre speaker puteți găsi pe pagina conferinței RO.aliment Show, dar și pe pagina de LinkedIn.

Produsele Hispanagar sunt distribuite în România prin intermediul companiei Kuk Romania. INFO: Iulian Frunza – Technical Sales Manager, M +40 757 776 774, iulian.frunza@kuk.com

DESPRE RO.ALIMENT SHOW 2021 > fost Ingredients SHOW!

Pentru că formatul ediției 4 a conferinței IS (5 zile dedicate fiecare cate unui sector) a fost un succes și pentru că ne dorim să acoperim în cadrul unui eveniment cât mai multe subiecte esențiale de pe întreg lanțil tehnologic pentru toți specialiștii din industria alimentară, a băuturilor și a suplimentelor alimentare, ingredients SHOW se transforma in RO.aliment SHOW!

RO.aliment SHOW va avea loc în perioada 17 – 21 mai 2021 și se va desfășura în mediul online, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus.

65

Alăturați-vă liderilor din sectorul alimentar, al băuturilor si al suplimentelor alimentare pentru a dezbate provocările cu care se confruntă industria și a împărtăși lecțiile și soluțiile lor. Identificați noi tendințe și strategii de gestionare a datelor pentru a adăuga plus valoare produselor dumneavoastră dar și pentru a consolida integritatea mărcii dvs.

CĂTRE FORMULAR DE ÎNSCRIERE ROA SHOW 2021

Liderii din sectorul alimentar, al băuturilor si al suplimentelor alimentare se întâlnesc online în perioada 17-21 mai 2021 pentru a face schimb de experiență, pentru a-și împărtăși lecțiile și cele mai recente soluții și idei industriei de procesare si productie dar și pentru a dezbate pe tema provocărilor și beneficiilor momentului.

SALVEAZĂ evenimentul în CALENDAR

NU RATA CEL MAI COMPLEX EVENIMENT AL ANULUI DEDICAT NOUTĂȚILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI A SUPLIMENTELOR ALIMENTARE – ÎNSCRIE-TE ACUM!

 PARTENERII SI SUSTINATORII CONFERINTEI RO.ALIMENT SHOW

66

... citeste si partea a doua, te rog ...

67