apar-romania.ro · web view2021/03/10 · "un interes crescut pentru schema reglementată de...

Stiri 10 martie 2021, prima parte

Cursul de schimb 10.03.2021

1 EUR4.8863

1 USD 4.1084

ANM: Ninsori masive și vânt puternic! Alerta meteo – în vigoare pentru 12 județe! Roxana Dobre - 10 martie 2021

Ninsori și vânt puternic, alertă meteo în vigoare!

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat miercuri, 10 martie, de la 15 la 12 județe, aria zonelor aflate sub atenţionare Cod galben de ninsori moderate cantitativ, în timp ce informarea de ninsori şi vânt puternic din zona Munteniei şi a Olteniei a fost menţinută până joi, la ora 6.00.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, în cea mai mare parte a Olteniei şi Munteniei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi de Curbură vor fi mai ales ninsori însemnate cantitativ (15 – 20 litri/mp) şi se va depune strat de zăpadă, local consistent.

Judeţele care se vor afla sub Cod galben sunt: Argeş, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Olt, Prahova, Teleorman şi Vâlcea. De asemenea, sub atenţionare de află şi municipiul Bucureşti.

Totodată, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, va fi în vigoare o informare de precipitaţii moderate cantitativ predominant sub formă de ninsoare şi intensificări ale vântului în sudul şi sud-estul ţării.

1

Ninsori în general slabe cantitativ se vor semnala local în centru şi nord-est. Izolat se va forma polei sau gheţuş. Potrivit ANM, vântul va prezenta intensificări în regiunile sudice şi sud-estice, precum şi la munte, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, temporar viscolind ninsoarea şi amplificând senzaţia de frig.

Meteorologii avertizează că vremea va fi deosebit de rece pe parcursul zilelor de miercuri şi joi cu precădere în regiunile sudice, unde valorile termice vor fi cu 8-10 grade mai scăzute decât mediile multianuale, iar în nopţile de miercuri spre joi (10/11 martie) şi joi spre vineri (11/12 martie) în majoritatea regiunilor.

APIA si SUBVENTII

SUBVENȚII APIA PENTRU CARE S-A STABILIT CUANTUMUL PE HECTAR PENTRU ANUL 2021!Agroinfo, 10 martie 2021

INFORMAȚII APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță lista subvențiilor pentru care se cunoaște deja cuantumul pe hectar pentru acest an. Este vorba de plățile compensatorii acordate în cadrul Măsurii 11 Agricultură ecologică. Cuantumul pe hectar al acestor plăți ajunge la peste 600 de euro. Cine beneficiază anul acesta de plățile compensatorii M11?

MĂSURA 11 – AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ (M.11)

Sprijinul prin măsura 11 Agricultura ecologică este acordat în două direcţii: conversia la metodele de agricultură ecologică şi menţinerea practicilor de agricultură ecologică.

Prin urmare sunt implementate două sub-măsuri: • 11.1 sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică,• 11.2 sprijin pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică.

Beneficiarii plăților compensatorii din cadrul M.11 Agricultură Ecologică sunt fermierii activi care utilizează terenuri agricole și sunt înregistrați în sistemul de agricultură ecologică.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafață (ha), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare:

2

mailto:[email protected]

✓ pe o perioadă de maximum 2 ani (pentru culturi anuale) și maximum 3 ani (pentru culturi perene) pentru pachetele care vizează sM.11.1 conversia la agricultura ecologică, cu menținerea certificării suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la semnarea angajamentului,✓ pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate înainte de anul 2021 (sM.11.2);✓ pe o perioadă de 2 ani pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate în anul 2021 (sM.11.2);✓ pe o perioadă de 1 an pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate în anul 2022 (sM.11.2).

Aplicarea angajamentelor M.11 în perioada de tranziție 2021 – 2022

Angajamentele aflate în desfășurare care au fost asumate în cadrul sM11.1 și sM11.2 în campaniile anterioare anului 2021 continuă până la finalizarea perioadei asumate la data semnării acestora.

Vor putea deschide angajamente noi în Campania 2021:

▪ fermierii ale căror terenuri se află în perioada de conversie care nu au avut în anul anterior (2020) un angajament în derulare (la nivel de pachet/variantă și la nivel de parcelă) în cadrul M.11 din PNDR 2014-2020;▪ operatorii ale căror terenuri sunt certificate în agricultura ecologică care nu

3

au avut în anul anterior (2020) un angajament în derulare (la nivel de pachet/variantă și la nivel de parcelă) în cadrul M.11 din PNDR 2014-2020;

▪ beneficiarii a căror perioadă de implementare a angajamentelor (pentru sM11.1 sau sM.11.2) s-a finalizat în anul anterior (2020) și care doresc să aplice în continuare sM.11.2 după cum urmează:▪ pentru o perioadă de 2 ani pentru culturi anuale sau 3 ani pentru culturi permanente în cazul angajamentelor aferente sM.11.1 - conversie;▪ pentru o perioadă de 2 ani în cazul angajamentelor aferente sM.11.2 – menținere.


▪ fermierii ale căror terenuri se află în perioada de conversie care nu au avut în anul anterior (2021) un angajament în derulare (la nivel de pachet/variantă și la nivel de parcelă) în cadrul M.11 din PNDR 2014-2020;▪ operatorii ale căror terenuri sunt certificate în agricultura ecologică care nu au avut în anul anterior (2021) un angajament în derulare (la nivel de pachet/variantă și la nivel de parcelă) în cadrul M.11 din PNDR 2014-2020;

▪ beneficiarii a căror perioadă de implementare a angajamentelor (pentru sM11.1 sau sM.11.2) s-a finalizat în anul anterior (2021) și care doresc să aplice în continuare sM.11.2 după cum urmează:▪ pentru o perioadă de 2 ani pentru culturi anuale sau 3 ani pentru culturi permanente în cazul angajamentelor aferente sM.11.1 - conversie;▪ pentru o perioadă de 1 an în cazul angajamentelor aferente sM.11.2 – menținere.

Beneficiarul care deschide un angajament nou în cadrul sM.11.2 la finalizarea perioadei de 2 sau 3 ani a angajamentului deschis în cadrul sM.11.1 este obligat să mențină certificarea suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului în cadrul sM.11.1 pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la momentul semnării acestuia.

Condiții de eligibilitate pentru M.11

Beneficiarul M.11 se angajează:✓ să menţină angajamentul pentru perioada asumată la data semnării acestuia,✓ să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul suprafeţelor agricole, prin completarea caietului de agricultură ecologică,✓ să respecte cerințele de bază relevante pachetelor pentru care aplică, stabilite pentru fiecare angajament prin fișa tehnică a măsurii, pe parcelele

4

agricole,✓ să respecte cerințele specifice aferente angajamentului pentru care aplică.

În consecinţă, semnarea angajamentului de către fermier este cerinţă de eligibilitate.

Alte condiții de eligibilitate aplicabile beneficiarului M.11:

✓ este utilizatorul unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și se înregistrează la APIA cu suprafața agricolă.✓ deține o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (în cazurile prevăzute de condițiile specifice schemei unice de plată pe suprafață, în cazul anumitor tipuri de culturi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha– pentru vii, livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole, sere și solarii).✓ este înregistrat, în fiecare an pentru care solicită sprijin, conform prevederilor legale, ca operator în agricultura ecologică.✓ încheie pe toată durata angajamentului un contract cu un organism de control (OC) independent, acreditat conform prevederilor legislației naționale.✓ se încadrează în categoria fermierilor activi, în înțelesul art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare și prevederilor art.6 al OUG nr.11/2021

Cerințele specifice M.11

✓ beneficiarii trebuie să respecte practicile specifice agriculturii ecologice pe suprafețele agricole care fac obiectul angajamentului, pe toată perioada de desfășurare a acestuia,✓ în cazul pajiștilor permanente pentru care se încheie angajamente, se asigură pe toată perioada angajamentului o încărcătură minimă de animale de 0,3 UVM/ha,✓ pe perioada angajamentelor este permisă pe aceeași parcelă de teren rotația culturilor de la un an la altul între P1, P2 și P5 ale aceleiași sub-măsuri,✓ beneficiarii sM.11.1 trebuie să mențină certificarea suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului pentru conversia la metodele de agricultură ecologică pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la momentul semnării angajamentului respectiv,✓ beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea angajamentelor,✓ beneficiarii trebuie să demonstreze că dețin cunoștințele și informațiile

5

relevante sau beneficiază de expertiza tehnică necesară pentru implementarea angajamentelor (respectând prevederile subcapitolelor „Demonstrarea deținerii cunoștințelor și informațiilor relevante sau a expertizei tehnice necesare implementării angajamentelor” şi „Documente justificative”).

Documente justificative pentru accesarea M.11:

✓ copia fișei de înregistrare a beneficiarului în agricultura ecologică și Registrul parcelar conform Anexei nr. 1 din Ordinul MADR nr. 1253/2013, cu modificările și completările ulterioare.Acestea trebuie să fie vizate de către Direcția Agricolă Județeană (DAJ) și să fie valabile pentru anul în curs.

Atenţie! Conform art. 2 alin. 1 din Ordinul MADR nr.1253/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în fiecare an, până la data de 16 mai (inclusiv), operatorii au obligaţia de a-şi înregistra activitatea în sistemul de agricultură ecologică (de a depune documentația prevăzută la art. 2 alin. 10, la DAJ). Documentul se va depune la APIA odată cu documentul justificativ (certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei)

✓ copia documentului justificativ (certificat de conformitate/ master certificat/ certificat de conformitate a conversiei și anexa aferentă conform Anexei nr. 6 din Ordinul MADR nr. 895/2016, cu modificările şi completările ulterioare).

Acest document se depune în anul 2021 până la data de 15 octombrie inclusiv. Documentul justificativ, împreună cu anexa trebuie emise în fiecare an de cerere şi depuse la dosarul de cerere unică de plată.

Atenţie! Lipsa documentelor/depunerea lor după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M.11 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare.

Documente justificative pentru cazurile de forță majoră, după caz pot fi:

✓ certificatul care atestă calitatea de moștenitor/certificat de moștenitor eliberat de notarul public/declarația de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori pentru decesul beneficiarului;✓ certificatul medical de constatare a incapacității de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului/adeverință medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a

6

agricultorului, după caz;✓ procesul verbal de constatare a calamității eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) pentru catastrofele naturale și distrugerea accidentală a clădirilor exploatației, după caz.

Fermierii care se află în zonele declarate calamitate printr-un act normativ național, prezintă la APIA doar Înștiințarea.

✓ în cazul exproprierii întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care a fost depusă cererea unică de plată şi/sau data la care angajamentul de agricultura ecologică a fost semnat:✓ decizie de expropriere însoţită de extrasul din anexa la decizie cu indicarea poziţiei la care se regăseşte beneficiarul. Aceste documente se găsesc postate pe site-ul CNADNR şi sunt afişate la sediul consiliului local de pe raza localităţii unde se desfăşoară lucrările;✓ convenţie/proces verbal încheiat între beneficiar şi agentul economic care efectuează lucrări de îmbunătăţiri funciare şi/sau lucrări de intervenţie/întreţinere la reţelele de transport apă/canal/gaze/electricitate/drumuri/poduri, lucrări ce au fost efectuate pe suprafeţele declarate de beneficiar la APIA, la o dată ulterioară depunerii cererii şi/sau semnării angajamentului de agricultură ecologică;✓ decizia/dispoziţia/ordinul/hotărârea judecătorească în cazul pierderii dreptului de utilizare prin constituirea, reconstituirea dreptului de proprietate urmate de retrocedarea terenurilor agricole prin acte normative emise de autorităţi competente sau prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive, despre care beneficiarul în calitate de utilizator al terenului agricol, nu avea cunoştinţă la data depunerii cererii unice de plată.✓ în cazul intervenţiilor temporare prin lucrări de reparaţii/întreţinere la reţelele de transport apă/canal/gaze/electricitate/drumuri/poduri/lucrări de îmbunătăţiri funciare efectuate pe suprafeţele declarate la APIA la o dată ulterioară depunerii cererii şi/sau semnării angajamentului de agricultura ecologică, neprevizionată de fermier, constituie circumstanţe excepţionale şi se procedează la fel ca în situaţiile de forţă majoră expuse mai sus.✓ documentul emis de către Comisia de constatare și evaluare a pagubelor, respectiv Procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic și de stabilire a răspunderii civile și a despăgubirii în cazul distrugerii de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic a culturilor agricole, a culturilor agricole și a terenurilor agricole aflate sub angajament.✓ în cazul pandemiei COVID-19, beneficiarii vor depune documente

7

justificative, inclusiv declarații pe proprie răspundere care, coroborate cu alte documente prezentate, să susțină cazul invocat. INTEGRAL GHIDUL APIA M11 AICI!

ORDIN MADR ÎN VIGOARE! CRESCĂTORII DE ANIMALE SCUTIȚI DE PLATA IMPOZITULUI PE TEREN! Agroinfo,10 martie 2021

OFICIAL! Crescătorii de animale sunt scutiți de plata impozitului pe terenul agricol cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor, precizează Ordinul nr. 294/2020 privind stabilirea metodologiei de calcul al suprafețelor de terenuri cultivate cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor corespunzătoare numărului de animale deținute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor fără personalitate juridică, care nu generează venit impozabil.

Ordinul este în vigoare din data de 5 martie 2021.

Potrivit Ordinului MADR, deținătorii de animale nu datorează impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor deținute de aceștia, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil se determină pe baza cerințelor nutriționale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine și caprine și a compoziției nutriționale a furajelor, prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 369/2019 pentru aprobarea compoziției nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivolițelor, oilor și caprelor, precum și a cerințelor nutriționale ale acestora, și a producțiilor medii la hectar obținute la soiurile de plante utilizate în hrana animalelor.

Pentru deținătorii de animale din speciile porcine și păsări, furajate cu nutrețuri combinate care pot fi alcătuite dintr-un amestec format din soiuri de plante cultivate pe terenurile proprii/deținute, respectiv 80% pentru porcine și 70% pentru păsări, și din concentrate industriale, respectiv 20% pentru porcine și 30% pentru păsări, suprafețele de teren care nu generează venit impozabil sunt cele necesare obținerii soiurilor de plante utilizate în hrana animalelor care intră în structura nutrețului combinat.

8


http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_M11_2021_pt_site.pdf


Suprafețele de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil calculate pe perioada de stabulație a anului, pe cap de animal și pe specii, sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Ordin.

ANEXA Nr. 1Suprafețele de teren cultivate cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil determinate pe perioada de stabulație a anului, pe cap de animal și pe specii

Pentru perioada de vară, suprafețele de pășuni și fânețe naturale care, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nu generează venit impozabil asigură furajele necesare furajării animalelor deținute.

Model de calcul al suprafeței de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor (exemplu de calcul)

a) pentru specia taurine:

- număr de animale adulte deținute - 10 capete- suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil - 1,06 ha x 10 = 10,6 ha

b) pentru specia bubaline:

9

- număr de animale adulte deținute - 5 capete- suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil - 1,06 ha x 5 = 5,3 ha

c) pentru specia ovine:

- număr de animale adulte deținute - 100 de capete- suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil - 0,14 ha x 100 = 14 ha

d) pentru specia caprine:

- număr de animale adulte deținute - 50 de capete- suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil - 0,10 ha x 50 = 5 ha

e) pentru porcii la îngrășat:

- număr de porci la îngrășat deținuți - 25 de capete- suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil - 0,06 ha x 25 = 1,5 ha

f) pentru păsări de curte:

- număr de păsări de curte deținute - 200 de capete- suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil - 0,005 ha x 200 = 1 ha.

Ministrul Cristian Ghinea: În prezent, dacă pui pădure și obții statut de pădure, pierzi subvenția pe teren! Roxana Dobre - 10 martie 2021 07:48

Oamenii fug de împădurire pentru că pierd subvenția, afirmă ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care intenționează să aloce un miliard de euro din bani europeni, pentru realizarea de împăduriri, sume atrase prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

”În România, păduri noi în ultimii 15 ani nu a făcut statul central, ci doar Primăriile și ONG-urile. Dacă ele vor și pot, putem să continuăm mai departe. Adică pe lângă fondul de reziliență dedicat ONG-urilor, pe diverse alte componente propunem parteneriate între ministere și ONG acolo unde ministerele au disponibilitate”, a explicat ministrul la o dezbatere organizată

10

de Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, care a avut loc marți, 9 martie.

Cristian Ghinea spune că actuala Măsură 8 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care se desfășoară prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), nu și-a atins scopul.

”Măsura 8 a pus bani deoparte pentru împădurire și, într-adevăr, nu au fost accesați toți banii, sunt undeva la sub 50 la sută. Problema este că pădurea nouă concurează cu subvenția. Practic dacă pui pădure și obții statut de pădure, pierzi subvenția. Și atunci avem o stimulare negativă în acest caz oamenii să nu își pună pădure sau în cazul celor care au pășune și au subvenția chiar mai mare, să aibă grijă să nu crească pădure pe terenul lor. Și atunci discuția ca să putem să avem un program național de împădurire, va trebui să găsim o formulă intermediară de a continua oamenii să primească subvenție până când se va operaționaliza noua Politică Agricolă Comună (PAC), și asta a fost o discuție cu Ministerul Agriculturii, cel care va scoate din domeniul agricol acele terenuri degradate pe care de fapt nu se cultivă mare lucru în acest moment. Și să permită împădurirea aceste terenuri și să continue să se ia subvenție astfel încât să nu fugă proprietarii de terenuri de împădurire”, a mai punctat ministrul.

Ghinea a mai anunțat într-un interviu acordat pe 20 februarie pentru news.ro că, că există un grup de lucru din care fac parte reprezentanţi ai ministerelor Fondurilor Europene, Agriculturii şi Mediului care şi-au propus să prezinte o „fişă de reformă” care să asigura folosirea unui miliard de euro pentru împăduriri.

”Noi avem cadru legislativ foarte prost în România. Nu doar că nu reuşim să ne protejăm pădurile pe care le avem deja, dar nu reuşim deloc că plantăm pădure nouă, că de fapt asta este problema. Şi apoi o să vină: Romsilva dă vina pe ANIF, ANIF dă vina pe Romsilva, primăriile pe judeţe şi aşa mai departe. Este un dezastru acolo din punct de vedere legislativ. Şi atunci punem bani, anunţ un miliard de euro pentru împăduriri. Dar degeaba punem un miliard de euro dacă nu se vor putea face, pentru că şi până acum au fost nişte fonduri europene, mult mai mici, pe partea de dezvoltare rurală. A fost o linie de finanţare pentru plantarea de păduri, nu au fost folosiţi banii. Deci problema nu este doar de bani. (….) Trebuie să rupem pisica şi să rezolvăm partea legislativă”, a adăugat ministrul pentru sursa citată.

Crescătorii de animale – scutiți de impozitul pe teren! Ordinul MADR a intrat în vigoare! Roxana Dobre - 10 martie 2021

11

Ordin de ministru pentru crescătorii de animale! Din 5 martie se află în vigoare ordinul semnat de ministrul Adrian Oros, Ordinul nr. 294/2020 privind stabilirea metodologiei de calcul al suprafețelor de terenuri cultivate cu plante pentru producția destinată furajării animalelor corespunzătoare numărului de animale deținute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor fără personalitate juridică, care nu generează venit impozabil.

Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial pe 5 martie (vedeți AICI Ordinul nr. 294/2020), deținătorii de animale nu datorează impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor deținute de aceștia, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Suprafața de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil se determină pe baza cerințelor nutriționale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine și caprine și a compoziției nutriționale a furajelor, prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 369/2019 pentru aprobarea compoziției nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivolițelor, oilor și caprelor, precum și a cerințelor nutriționale ale acestora, și a producțiilor medii la hectar obținute la soiurile de plante utilizate în hrana animalelor.

Suprafeţele de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil determinate conform prevederilor art.3, calculate pe perioada de stabulaţie a anului, pe cap de animal şi pe specii, sunt prevăzute în anexa nr. 1, pe care o inserăm mai jos, așa cum apare în Monitorul Oficial:

Cum se calculează numărul de hectare scutite de la impozit, raportat la animalele deținute

12

Model de calcul al suprafeţei de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor (exemplu de calcul):

pentru specia taurine

– număr de animale adulte deţinute 10 capete

– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 10= 10,6 ha

pentru specia bubaline


– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 5=5,3 ha

pentru specia ovine


– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,14 ha x 100=14 ha

pentru specia caprine


– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,10 ha x 50 = 5 ha

pentru porcii la îngrăşat

– număr de porci la îngrăşat deţinuţi 25 capete

– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,06 ha x 25=1,5 ha

pentru păsări de curte

– număr de păsări de curte deţinute 200 capete

– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,005 ha x 200=1ha.

13

Reamintim că potrivit art.105 din Codul Fiscal, fermierii beneficiază de scutiri de impozit și pentru un număr minim de animale. Astfel, nu se plătește impozit pentru: Vaci: până la 2 capete; Bivolițe: până la 2 capete; Oi: până la 50 de capete; Capre: până la 25 de capete; Porci pentru îngrășat: până la 6 capete; Albine: până la 75 de familii; Păsări de curte: până la 100.

SUBVENȚII APIA PENTRU CARE S-A STABILIT CUANTUMUL PE HECTAR PENTRU ANUL 2021! Agroinfo 10 martie 2021

INFORMAȚII APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță lista subvențiilor pentru care se cunoaște deja cuantumul pe hectar pentru acest an. Este vorba de plățile compensatorii acordate în cadrul Măsurii 11 Agricultură ecologică. Cuantumul pe hectar al acestor plăți ajunge la peste 600 de euro. Cine beneficiază anul acesta de plățile compensatorii M11?

MĂSURA 11 – AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ (M.11)

Sprijinul prin măsura 11 Agricultura ecologică este acordat în două direcţii: conversia la metodele de agricultură ecologică şi menţinerea practicilor de agricultură ecologică.

Prin urmare sunt implementate două sub-măsuri: • 11.1 sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică,• 11.2 sprijin pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică.

14


Beneficiarii plăților compensatorii din cadrul M.11 Agricultură Ecologică sunt fermierii activi care utilizează terenuri agricole și sunt înregistrați în sistemul de agricultură ecologică.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafață (ha), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare:

✓ pe o perioadă de maximum 2 ani (pentru culturi anuale) și maximum 3 ani (pentru culturi perene) pentru pachetele care vizează sM.11.1 conversia la agricultura ecologică, cu menținerea certificării suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la semnarea angajamentului,✓ pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate înainte de anul 2021 (sM.11.2);✓ pe o perioadă de 2 ani pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate în anul 2021 (sM.11.2);✓ pe o perioadă de 1 an pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate în anul 2022 (sM.11.2).

Aplicarea angajamentelor M.11 în perioada de tranziție 2021 – 2022

Angajamentele aflate în desfășurare care au fost asumate în cadrul sM11.1 și sM11.2 în campaniile anterioare anului 2021 continuă până la finalizarea perioadei asumate la data semnării acestora.



▪ beneficiarii a căror perioadă de implementare a angajamentelor (pentru sM11.1 sau sM.11.2) s-a finalizat în anul anterior (2020) și care doresc să aplice în continuare sM.11.2 după cum urmează:▪ pentru o perioadă de 2 ani pentru culturi anuale sau 3 ani pentru culturi permanente în cazul angajamentelor aferente sM.11.1 - conversie;▪ pentru o perioadă de 2 ani în cazul angajamentelor aferente sM.11.2 – menținere.

15



▪ beneficiarii a căror perioadă de implementare a angajamentelor (pentru sM11.1 sau sM.11.2) s-a finalizat în anul anterior (2021) și care doresc să aplice în continuare sM.11.2 după cum urmează:▪ pentru o perioadă de 2 ani pentru culturi anuale sau 3 ani pentru culturi permanente în cazul angajamentelor aferente sM.11.1 - conversie;▪ pentru o perioadă de 1 an în cazul angajamentelor aferente sM.11.2 – menținere.

Beneficiarul care deschide un angajament nou în cadrul sM.11.2 la finalizarea perioadei de 2 sau 3 ani a angajamentului deschis în cadrul sM.11.1 este obligat să mențină certificarea suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului în cadrul sM.11.1 pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la momentul semnării acestuia.

Condiții de eligibilitate pentru M.11

Beneficiarul M.11 se angajează:✓ să menţină angajamentul pentru perioada asumată la data semnării acestuia,✓ să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul suprafeţelor agricole, prin completarea caietului de agricultură ecologică,✓ să respecte cerințele de bază relevante pachetelor pentru care aplică, stabilite pentru fiecare angajament prin fișa tehnică a măsurii, pe parcelele agricole,✓ să respecte cerințele specifice aferente angajamentului pentru care aplică.

În consecinţă, semnarea angajamentului de către fermier este cerinţă de eligibilitate.

Alte condiții de eligibilitate aplicabile beneficiarului M.11:

✓ este utilizatorul unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și se înregistrează la APIA cu suprafața agricolă.

16

✓ deține o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (în cazurile prevăzute de condițiile specifice schemei unice de plată pe suprafață, în cazul anumitor tipuri de culturi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha– pentru vii, livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole, sere și solarii).✓ este înregistrat, în fiecare an pentru care solicită sprijin, conform prevederilor legale, ca operator în agricultura ecologică.✓ încheie pe toată durata angajamentului un contract cu un organism de control (OC) independent, acreditat conform prevederilor legislației naționale.✓ se încadrează în categoria fermierilor activi, în înțelesul art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare și prevederilor art.6 al OUG nr.11/2021

Cerințele specifice M.11

✓ beneficiarii trebuie să respecte practicile specifice agriculturii ecologice pe suprafețele agricole care fac obiectul angajamentului, pe toată perioada de desfășurare a acestuia,✓ în cazul pajiștilor permanente pentru care se încheie angajamente, se asigură pe toată perioada angajamentului o încărcătură minimă de animale de 0,3 UVM/ha,✓ pe perioada angajamentelor este permisă pe aceeași parcelă de teren rotația culturilor de la un an la altul între P1, P2 și P5 ale aceleiași sub-măsuri,✓ beneficiarii sM.11.1 trebuie să mențină certificarea suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului pentru conversia la metodele de agricultură ecologică pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la momentul semnării angajamentului respectiv,✓ beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea angajamentelor,✓ beneficiarii trebuie să demonstreze că dețin cunoștințele și informațiile relevante sau beneficiază de expertiza tehnică necesară pentru implementarea angajamentelor (respectând prevederile subcapitolelor „Demonstrarea deținerii cunoștințelor și informațiilor relevante sau a expertizei tehnice necesare implementării angajamentelor” şi „Documente justificative”).

Documente justificative pentru accesarea M.11:

✓ copia fișei de înregistrare a beneficiarului în agricultura ecologică și Registrul parcelar conform Anexei nr. 1 din Ordinul MADR nr. 1253/2013,

17

cu modificările și completările ulterioare.Acestea trebuie să fie vizate de către Direcția Agricolă Județeană (DAJ) și să fie valabile pentru anul în curs.

Atenţie! Conform art. 2 alin. 1 din Ordinul MADR nr.1253/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în fiecare an, până la data de 16 mai (inclusiv), operatorii au obligaţia de a-şi înregistra activitatea în sistemul de agricultură ecologică (de a depune documentația prevăzută la art. 2 alin. 10, la DAJ). Documentul se va depune la APIA odată cu documentul justificativ (certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei)

✓ copia documentului justificativ (certificat de conformitate/ master certificat/ certificat de conformitate a conversiei și anexa aferentă conform Anexei nr. 6 din Ordinul MADR nr. 895/2016, cu modificările şi completările ulterioare).

Acest document se depune în anul 2021 până la data de 15 octombrie inclusiv. Documentul justificativ, împreună cu anexa trebuie emise în fiecare an de cerere şi depuse la dosarul de cerere unică de plată.

Atenţie! Lipsa documentelor/depunerea lor după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M.11 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare.

Documente justificative pentru cazurile de forță majoră, după caz pot fi:

✓ certificatul care atestă calitatea de moștenitor/certificat de moștenitor eliberat de notarul public/declarația de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori pentru decesul beneficiarului;✓ certificatul medical de constatare a incapacității de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului/adeverință medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului, după caz;✓ procesul verbal de constatare a calamității eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) pentru catastrofele naturale și distrugerea accidentală a clădirilor exploatației, după caz.

Fermierii care se află în zonele declarate calamitate printr-un act normativ național, prezintă la APIA doar Înștiințarea.

18

✓ în cazul exproprierii întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care a fost depusă cererea unică de plată şi/sau data la care angajamentul de agricultura ecologică a fost semnat:✓ decizie de expropriere însoţită de extrasul din anexa la decizie cu indicarea poziţiei la care se regăseşte beneficiarul. Aceste documente se găsesc postate pe site-ul CNADNR şi sunt afişate la sediul consiliului local de pe raza localităţii unde se desfăşoară lucrările;✓ convenţie/proces verbal încheiat între beneficiar şi agentul economic care efectuează lucrări de îmbunătăţiri funciare şi/sau lucrări de intervenţie/întreţinere la reţelele de transport apă/canal/gaze/electricitate/drumuri/poduri, lucrări ce au fost efectuate pe suprafeţele declarate de beneficiar la APIA, la o dată ulterioară depunerii cererii şi/sau semnării angajamentului de agricultură ecologică;✓ decizia/dispoziţia/ordinul/hotărârea judecătorească în cazul pierderii dreptului de utilizare prin constituirea, reconstituirea dreptului de proprietate urmate de retrocedarea terenurilor agricole prin acte normative emise de autorităţi competente sau prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive, despre care beneficiarul în calitate de utilizator al terenului agricol, nu avea cunoştinţă la data depunerii cererii unice de plată.✓ în cazul intervenţiilor temporare prin lucrări de reparaţii/întreţinere la reţelele de transport apă/canal/gaze/electricitate/drumuri/poduri/lucrări de îmbunătăţiri funciare efectuate pe suprafeţele declarate la APIA la o dată ulterioară depunerii cererii şi/sau semnării angajamentului de agricultura ecologică, neprevizionată de fermier, constituie circumstanţe excepţionale şi se procedează la fel ca în situaţiile de forţă majoră expuse mai sus.✓ documentul emis de către Comisia de constatare și evaluare a pagubelor, respectiv Procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic și de stabilire a răspunderii civile și a despăgubirii în cazul distrugerii de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic a culturilor agricole, a culturilor agricole și a terenurilor agricole aflate sub angajament.✓ în cazul pandemiei COVID-19, beneficiarii vor depune documente justificative, inclusiv declarații pe proprie răspundere care, coroborate cu alte documente prezentate, să susțină cazul invocat. INTEGRAL GHIDUL APIA M11 AICI!

AFIR si FINANTARI

19



PÂNĂ LA 50% FINANŢARE NERAMBURSABILĂ PENTRU INVESTIŢII DESTINATE Companiilor din construcţii, reciclare, procesare carne sau clinici medicale , G.U. Companii / 10 martie , Roxana Mircea, partener în cadrul REI Finance Advisors

Companiile specializate în producţia de materiale de construcţii, cele din domeniul reciclării, procesatorii de carne sau clinicile medicale sunt eligibile pentru a primi până la 50% finanţare nerambursabilă prin intermediul HG 807/2014, Schemă de ajutor de stat ce susţine investiţiile, al cărei program de finanţare a fost extins pănă la 31.12.2023, iar investiţiile se pot implementa până la sfârşitul anului 2028, conform unui comunicat al companiei REI Finance Advisors.

În ciuda unui an dificil, marcat de criza COVID, care a afectat majoritatea industriilor, sectorul construcţiilor a înregistrat o creştere de circa 20% în primele 10 luni ale anului 2020, potrivit datelor INS , estimările specialiştilor din piaţă fiind că domeniul construcţiilor se vă menţine pe un trend ascendent şi în acest an.

"Vedem un apetit foarte ridicat pentru finanţare al companiilor care activează în sectorul de producţie materiale de construcţii, în special din partea companiilor specializate în producţia de beton, mixturi asfaltice, agregate sau prefabricate. Fie că este vorba de locaţii noi, unităţi noi de producţie sau de extinderea capacităţii de producţie, companiile au în 2021 nevoie de finanţare şi, în contextul generat de pandemie, acestea îşi gestionează mult mai atent resursele, analizând opţiunile de finanţare prin fonduri europene sau ajutoare de stat", a declarat Roxana Mircea, partener în cadrul REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanţă specializate în atragerea de finanţări nerambursabile, singura cu opt birouri regionale în întreaga ţară.

HG 807/2014, singura sursă de finanţare cu componentă nerambursabilă pentru investiţii disponibilă în acest moment. Condiţiile de finanţare, mult relaxate

Potrivit comunicatului, schema reglementată de HG 807/2014 este singura sursă de finanţare cu componentă nerambursabilă pentru investiţii disponibilă în acest moment, pe care există sesiune deschisă şi se pot depune proiecte în mod continuu până la 31.12.2023 şi care se pot implementa gradual, până la 31.12.2028 . Achiziţiile pot fi demarate şi imediat după ce

20

https://www.bursa.ro/companii-afaceri

s-a depus planul de afaceri la Minister şi s-a derulat procedura de achiziţie. Nu este nevoie să se aştepte emiterea Acordului încă 3-4 luni, decât dacă beneficiarul doreşte acest lucru.

Schema acordă 10% finanţare nerambursabilă pentru proiectele implementate în Bucureşti, 35% - Ilfov şi Vestul ţării (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş) şi 50% finanţare nerambursabilă în restul judeţelor ţării.

Eligibile pentru finanţare sunt atât start-up-uri, deţinute de acţionari care nu mai sunt implicaţi în alte companii ce activează în acelaşi domeniu, IMM sau companii mari, cu mii de angajaţi. Condiţie ar fi ca aplicanţii să fi înregistrat profit în cel puţin unul din ultimii 3 ani de activitate.

Pe lista cheltuielilor eligibile se numără investiţiile noi, construirea de clădiri de la 0, extinderea clădirilor existente sau o simpla achiziţie de echipamente care să conducă la diversificarea produselor societăţii, creşterea capacităţii sau schimbarea fluxului tehnologic. Nu este posibilă renovarea de clădiri sau achiziţia de clădiri deja existente.

"Un interes crescut pentru schema reglementată de HG 807/2014 am observat şi din partea companiilor cu activitate în zona de reciclare deşeuri, a celor din industria de procesare a cărnii, cât şi a clinicilor medicale - companii cu care purtăm discuţii avansate şi care analizează cu interes această linie de finanţare, ce vizează investiţii în dezvoltare, prin accesarea de fonduri nerambursabile. Acestea nu sunt însă singurele domenii care se califică pentru a obţine finanţarea dorită, iar condiţiile de acordare au devenit mai relaxate, astfel că pragul minim al investiţiei este de 1 milion euro, iar grantul maxim oferit se ridică la 37,5 milioane euro", a adăugat Roxana Mircea, precizând că la momentul depunerii proiectului societatea nu trebuie să facă dovada cofinanţării, ci doar în 6 luni de la emiterea Acordului de finanţare este necesar să o prezinte - fie din surse proprii (profit nerepartizat), fie atrase (împrumuturi bancare).

Conform comunicatului, o alta măsură de relaxare a acordării finanţării prin HG 807/2014 este aceea că nu mai este necesară prezentarea dovezii deţinerii terenului sau a terenului liber de sarcini la momentul depunerii proiectului, ci tot doar în 6 luni de la emiterea Acordului de finanţare.

La depunerea proiectului este nevoie de un deviz general şi de devize pe obiect conform HG 907/2016, respectiv de prezentarea unei analize de piaţă privind cererea pe următorii 7-10 ani pe segmentul de piaţă pe care activează compania.

21

Societatea beneficiară de ajutor de stat îşi asumă menţinerea mediei angajaţilor din ultimele 12 luni şi plata de taxe şi impozite, strict pe noul proiect de investiţii, nu pe toată compania, în cuantum egal cu grantul primit (impozite aferente noilor angajaţi, impozit pe profit, taxe plătite la bugetul local), notează sursa citată.

"De exemplu, pentru un grant de circa 600.000 euro, dacă proiectul nu prespune construcţii şi nu implică taxe la bugetul local, societatea trebuie să creeze 30 de noi locuri de muncă la un salariu brut de 3.500 RON sau să raporteze plata de impozit pe profit în cuantum de 600.000 euro în 5 ani; perioada de 5 ani se poate prelungi la 7 ani în cazul în care nu se reuşeşte plata taxelor, în contextul pandemiei. În cazul extrem în care la finalul perioadei de monitorizare (5-7 ani) nu se achită taxe în cuantum egal cu grantul, beneficiarul va achita către Ministerul Finanţelor suma pe care nu a reuşit să o plătească, plus dobânda de circa 3% (dobânda este actualizata pe pagina Consiliului Concurenţei). Achiziţiile se realizează potrivit procedurii proprii a companiei aplicante, nu pe SICAP sau fonduri-ue.ro", a mai precizat Roxana Mircea.

REI Finance Advisors este singura companie de consultanţă din România, specializată în atragerea de finanţări nerambursabile prin fonduri europene sau ajutoare de stat, cu 8 birouri regionale. REI scrie proiectele şi le implementează împreună cu beneficiarii până la primirea tranşei finale, iar la solicitarea companiei se poate oferi sprijini inclusiv în perioada de monitorizare a proiectului.

Pentru acest an, echipa REI ţinteşte să obţină finanţare pentru cel puţin 200 de companii, prin Schema de ajutor de stat reglementată de HG 807/2014.

Guvernul urmează să aprobe un subprogram de sprijin pentru fermieri, Agro IMM Invest J.P. , Miscellanea / 10 martie

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un subprogram de sprijin pentru fermieri în cadrul programului IMM Invest - Agro IMM Invest, transmite Agerpres.

Pe agenda şedinţei, proiectul figurează ca proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM Invest România, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din OUG 42/2020.

22

https://www.bursa.ro/miscellanea

În nota de fundamentare a actului normativ se arată: "Comparativ cu programul IMM Invest România, unde beneficiarii ce activează în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar pot primi garanţii de stat şi subvenţionarea pe o perioadă de 8 luni a dobânzilor şi integrală a comisioanelor de administrare şi de risc, prin subprogramul Agro IMM Invest este acordat suplimentar un grant în valoare de 10% din creditul acordat".

"Decizia de a acorda un grant beneficiarilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorul alimentar are în vedere importanţa deosebită pe care o au aceste ramuri de activitate în asigurarea securităţii alimentare în condiţiile restricţiilor de circulaţie extraordinare impuse ca urmare a pandemiei cu virusul SARS- CoV- 2", se spune în document.

Totodată, în şedinţa de guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, vor fi aduse o serie de modificări la "Programul IMM Factor - Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia".

Pe agenda reuniunii guvernamentale figurează şi un proiect de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor OUG 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil.

Un alt proiect de hotărâre supus aprobării în Executiv vizează modificarea HG 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne.

"Proiectul vizează, între altele: "modificarea organigramei aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne prevăzută în anexa nr. 1 la HG 416/2007, în sensul, prevederii: unei noi funcţii de secretar de stat pentru relaţii internaţionale, funcţiei de secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul (prin schimbarea denumirii funcţiei de secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi relaţii internaţionale), unei noi funcţii de subsecretar de stat (pentru a acorda suportul necesar gestionării activităţilor specifice relaţiei cu instituţiile prefectului) şi a trei cabinete pentru subsecretarii de stat (ordine şi siguranţă publică, relaţia cu instituţiile prefectului, relaţia cu Parlamentul)", potrivit notei de fundamentare.

De asemenea, conform documentului, se propune "schimbarea denumirii Centrului de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice (la nivel de serviciu) în Centrul Naţional de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice (la nivel de serviciu). Pe cale de consecinţă, se modifică, în mod corespunzător, articolul 1, prin reformularea alineatului (2), în sensul

23

înfiinţării unei funcţii de secretar de stat şi a unei funcţii de subsecretar de stat".

Pe agenda şedinţei figurează şi o serie proiecte de hotărâre privind eliberări şi numiri de prefecţi sau subprefecţi.

24

Agro IMM Invest, „program pentru cei care n-au încasat despăgubirile pentru secetă” (exclusiv) Ionel Vaduva , 10 martie 2021

Pentru că prin Agro IMM Invest, ideea fostului ministrul al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, deputat și vicepreședinte BEx al PNL, Daniel Constantin, cei din domeniul agricol pot accesa inclusiv capital de lucru, prevederile acest subprogram pot fi de un real ajutor inclusiv pentru cei care n-au încasat banii din despăgubirile pentru secetă, pentru toți fermierii care sunt în campanie de primăvară.

De altfel, Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea OUG 110/2017 privind Programul de susținere a

25

https://www.google.com/url?q=https%3A%2F%2Fsgg.gov.ro%2Fnew%2Fwp-content%2Fuploads%2F2021%2F03%2FOUG-3.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNExM-Ve2oZ2xwueHVAdhgWhFBRSkw

https://www.google.com/url?q=https%3A%2F%2Fsgg.gov.ro%2Fnew%2Fwp-content%2Fuploads%2F2021%2F03%2FOUG-3.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNExM-Ve2oZ2xwueHVAdhgWhFBRSkw

https://agro-tv.ro/author/ionel/

întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din OUG 42/2020, se află miercuri, 10 martie 2021, pe masa premierului Florin Cîțu.

Potrivit declarațiilor în exclusivitate pentru ediția online a Agro TV ale lui Daniel Constantin, dobânzile aferente finanțărilor acordate prin intermediul Agro IMM Invest vor fi subvenționate de stat.

„Acum, văd că nu numai pentru cei care vor să facă investiții, să cumpere terenuri, să cumpere utilaje, să aducă plusvaloare, Agro IMM Invest este un program important, ci și pentru cei care au avut dificultăți, pentru că n-au încasat banii din despăgubirile pentru secetă, pentru toți fermierii care sunt în perioada de campanie de primăvară. Programul poate merge pe două zone, atât capital de lucru, cât și zona de investiții.

Aici este vorba de o dobândă bună, subvenționată de stat, agreată deja de toate băncile cu Fondul de Garantare și garanțiile pe care le acordă statul prin fondurile de garantare. Din câte știu, în varianta finală intră cele două fonduri de garantare, nu numai Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (n.r. – FNGCIMM), ci și Fondul de Garantare a Creditului Rural (n.r. – FGCR)”, a afirmat fostul ministrul al Agriculturii.

Trei facilități pentru fermieri

Conform spuselor vicepreședintelui Biroului Executiv al PNL, proiectul de act normativ care prevede înființarea subprogramului Agro IMM Invest vine la pachet cu trei facilități pentru sectorul agricol.

Concret, pe lângă facilitatea acordării unui grant nerambursabil de 10 procente din totalul sumei, noul subprogram prevede rambursări doar de două ori pe an și o perioadă lungă de grație.

„(n.r. – Proiectul de OUG) este pe ordinea de zi și sper ca după atâtea încercări, (n.r. – Executivul) să-l adopte astăzi. (…) Sunt trei facilități față de clasicul program IMM Invest, care așa cum a fost, a dat roade pentru toată economia, dar și pentru sectorul agricol. Am cerut câteva statistici și am văzut că și pe IMM Invest, o proporție de aproape 10% s-au acordat pentru întreprinderi din domeniul agricol. De aici ne-a venit ideea să creăm aceste facilități.

26

„Acest program, atunci când l-am gândit, în lunile octombrie-noiembrie ale anului trecut, se dorea a fi un program-suport, complementar față de alte măsuri care se adoptă. Acum, după ce a trecut timpul, se dovedește a fi un adevărat colac de salvare pentru fermieri. Programul inițial a plecat să vină în sprijinul celor care vor să facă investiții, să cumpere terenuri, să cumpere utilaje, să aducă plusvaloare, prin trei modalități diferite de IMM Invest.

„(…) 10% din suma contractată o reprezintă grant acordat de stat, bani pe care potențialii beneficiari nu-i mai dau înapoi. Al doilea element este constituit de facilitatea de a rambursa doar de două ori pe an, nu în fiecare lună, pentru că fermierul nu-și permite și, atunci, eventual după producție, după recoltare sau după vânzarea producției. Nu în ultimul rând, al treilea element – există o perioadă de grație care se poate acorda până la 24 de luni, față de 18 luni cât are IMM Invest. Asta pentru că, în agricultură, până ajungi să ai venituri, până ajungi să ai profit dintr-o activitate, durează ceva mai mult timp. Aceste trei elemente le-am avut în vedere și cred că erau importante pentru cei care voiau să facă investiții, să se dezvolte”, a adăugat fostul șef de la Agricultură.

Cât de repede vor fi aprobate normele de aplicare ale Agro IMM Invest

Conform spuselor deputatului liberal, imediat ce Ordonanța de Urgență se publică în Monitorul Oficial, ea devine imediat obligatorie, urmând ca după aprobarea normelor de aplicare prin HG, aceasta să producă și efecte.

„Trebuie doar ca fondurile de garantare sau Ministerul Finanțelor Publice să vină cu normele metodologice. Din câte știu, ei sunt pregătiți și vor veni rapid cu normele metodologice, astfel încât Agro IMM Invest să fie operațional rapid, pentru că acum este nevoie.

„Eu cred că săptămâna viitoare, dacă lucrurile se mișcă bine, se poate veni cu HG-ul prin care să se aprobe normele și, ulterior, depinde de rapiditatea cu care se depun dosarele, se aprobă dosare; aici este vorba și de bănci, nu numai de entitățile de stat.

„Eu am dat ideea ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, la vremea respectivă, discutând cu dânsul, cu mediul bancar și cu niște fermieri despre cum putem să ajutăm și așa s-a născut ideea respectivă. Domnia sa a preluat ideea imediat, fără rezerve, considerând că este o măsură bună. Din punct de vedere legal, inițiatorul este Ministerul Finanțelor Publice”, a conchis Daniel Constantin.

1 miliard de lei pentru fermierii

27

Astfel încât cei din domeniul agricol „să treacă de această perioadă dificilă”, guvernanții vor acorda 1 miliard de lei sprijin, sumă disponibilă prin subprogramul Agro IMM Invest și distribuită prin sistemul de schemă de garanții.

Potrivit precizărilor premierului Florin Cîțu de sâmbătă, 6 martie 2021, cu ocazia unei dezbateri organizate de Consiliul Judeţean (CJ) Vrancea, Agro IMM Invest va demara cu un plafon de 1 miliard de lei, care va fi crescut dacă programul va avea succes.

„Sunt două măsuri, sau mai multe măsuri, care trebuiau prelungite şi era nevoie de o ordonanţă de urgenţă, IMM Invest, acesta revine. (…) Apare Agro Invest. Agro Invest a apărut din nevoia observată în piaţă, pentru că alt lucru pe care l-am făcut anul trecut, nouă nu ne-a fost ruşine, nu ne-a fost teamă să recunoaştem că unele măsuri pot fi îmbunătăţite pe parcurs, din discuţiile cu oamenii.

Agro Invest a apărut din discuţii şi văzând că sectorul agricol are nişte particularităţi care trebuiau luate în seamă şi atunci am creat acest program special pentru sectorul agricol. Tot pe garanţii, tot pe schemă de garanţii, dar îi va ajuta pe fermieri să treacă de această perioadă dificilă. Agro Invest, şi aşa cum a făcut şi la IMM Invest, începe cu 1 miliard de lei, plafon. Dacă e un program de succes, creştem plafonul, aşa cum am făcut şi la IMM Invest. Nu este nicio problemă să creştem plafonul, dacă este un program de succes”, a afirmat prim-ministrul Cîțu.

Ce spun liderii Alianței pentru Agricultură și Cooperare despre Agro IMM Invest

La începutul acestei luni, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) afirma că Agro Invest, programul la care a făcut referire și premierul Cîțu, s-ar adresa doar industriei alimentare și fermierilor care nu au fost afectați de seceta pedologică severă din 2020.

„Deşi au trecut 8 luni de când tragem semnale de alarmă şi solicităm amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică severă, chiar şi în martie 2021, dacă se legiferează acest subprogram de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar Agro IMM Invest şi se alocă bugetul necesar, acesta va fi un program util doar pentru industria alimentară şi fermierii care nu au fost afectaţi de seceta pedologică severă, sau cei care sunt calamitaţi cu un procent de dăunare minor şi sunt bancabili/finanţabili.

28

https://agro-tv.ro/1-miliard-de-lei-program-pentru-sectorul-agricol/

Trebuie să fim conştienţi că acest subprogram reprezintă o necesitate, dar este o măsură complementară pentru sectorul agro-alimentar, fiind o măsură pentru viitor, fiind posibil de accesat probabil din luna iunie 2021”, scriau liderii Alianţei într-un document de poziție.

În opinia șefiei AAC, acest subprogram nu reprezintă o soluţie imediată pentru producătorii agricoli afectaţi de seceta pedologică, fermierii având probleme în special cu indicatorii bancari, nu mai au garanţii şi nu vor putea fi acceptaţi de acestea pentru accesarea finanţărilor.

„Dacă dorim să ajutăm fermierii afectaţi de secetă şi care deţin procese verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, aceştia pot fi consideraţi ca fiind titularii unei creanţe asupra bugetului de stat prin MADR, în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanţă = suprafaţă X cuantumul ajutorului de stat pe ha). Printr-un mecanism de creditare şi garantare similar programului IMM Invest, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectaţi de calamităţi pot accesa de la bănci, credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni”, au transmis reprezentaţii Alianţei.

Beneficiarii Agro IMM Invest

Comisia Europeană a autorizat în data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care susține implementarea programului IMM Invest. În acest sens, a fost prelungită perioada de valabilitate a schemei până la data de 30 iunie 2021 și a fost obținută o majorare a bugetului de la 4,521 miliarde lei la 7,188 miliarde lei.

Subprogramul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar Agro IMM Invest poate fi accesat pentru acordarea de garanții de stat în vederea accesării de finanțare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiții.

Beneficiarii grantului sunt întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie, precum și fermierii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Prin grant se acordă și o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, 100.000 euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, respectiv

29

800.000 euro pentru fiecare întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Ajutorul de stat sub forma componentei nerambursabile pentru Subprogramul Agro IMM Invest se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Decizie Guvern - Pentru IMM Invest, plafonul de garanții se înjumătățește anul acesta și sunt introduse clarificări pentru solicitările de garanții de la finalul anului trecut. Modificări și pentru IMM Factor Taxe și Consultanță Decizie Guvern - Pentru IMM Invest, plafonul de garanții se înjumătățește anul acesta și sunt introduse clarificări pentru solicitările de garanții de la finalul anului trecut. Modificări și pentru IMM Factor Marius Oncu Marius Oncu scris astăzi, 17:04

Plafonul de garanții pentru programul IMM Invest, care are ca scop facilitarea accesului la finanțare bancară, va fi în acest an de 15 miliarde lei, din care 1 miliard de lei pentru subprogramul Agro IMM Invest, la jumătate față de plafonul de 30 de miliarde de lei anul trecut, a decis astăzi Guvernul. Ordonanța de urgență adoptată introduce instrumente de finanțare-garantare adaptate specificului agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar în general. De asemenea, printr-o altă ordonanță, Guvernul a operat și unele modificări vizând costurile considerate ajutor de stat în cadrul programului IMM Factor. Pentru ambele programe, Guvernul a precizat că se vor desfășura până la data de 30 iunie 2021.

De asemenea, ordonanța privind IMM Invest aduce și prevederi tranzitorii privind solicitările de garantare primite pe finalul anului trecut.

"Având în vedere că Acordurile de finanțare din cadrul programului IMM Invest trebuie semnate cel mai târziu la data de 31 decembrie 2020 și întrucât au existat solicitări de garantare aprobate de FNGCIMM în a doua parte a lunii decembrie 2020 pentru care au fost emise de către FNGCIMM Contractele de garantare și Acordurile de finanțare chiar și până în ultima zi a anului anterior, însă acestea au ajuns la bănci cu foarte puțin timp înainte de data de 31 decembrue 2020 sau după această dată, instituțiile financiar-bancare, cât și beneficiarii s-au aflat în imposibilitatea, de a semna și remite Acordurile de finanțare până la data limită prevăzută în acord, și în consecință nici nu pot beneficia de granturile ce le-au fost aprobate și prin urmare nu pot accesa fondurile atât de necesare în această perioadă dificilă. Astfel pentru reglementarea acestei situații este necesară introducerea unei prevederi tranzitorii care să menționeze expres faptul că Contractele de garantare și Acordurile de finanțare aferente garanțiilor emise în anul 2020

30

și semnate de FNGCIMM anterior datei de 31 decembrie 2020 inclusiv, însă semnate de instituția de credit și beneficiarul Programului IMM INVEST Romania după intrarea în vigoare a prezentei Ordonanțe de urgență, sunt considerate valabil încheiate, fiindu-le aplicabile dispozițiile legale de la data semnării acestora de către FNGCIMM", precizează Guvernul.

Plafonul IMM Invest a fost stabilit la 15 miliarde lei în contextul în care programul a fost extins doar până la jumătatea anului. Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat în februarie că măsurile de sprijin pentru economie sub forma programelor de creditare cu garanții de stat, precum IMM Invest, Agro Invest, IMM Leasing sau IMM Factor, adoptate de Guvern în 2020, vor continua și vor fi deschise pentru noi beneficiari cel puțin până la 31 decembrie 2021. Nu este clar dacă o nouă extindere, până la final de 2021, ar aduce și fonduri suplimentare pentru IMM Invest.

Proiectele pentru cele două ordonanțe au fost puse în dezbatere de către Ministerul Finanțelor la finele anului trecut. În timp ce în cazul IMM Factor forma adoptată de Guvern nu aduce modificări față de proiect, la IMM Invest a fost stabilit plafonul pentru 2021 și au fost introduse prevederi tranzitorii pentru contractele de garantare și acordurile de finanțare încheiate pe final de an. IMM Factor - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociată acestuia Programul are ca scop dezvoltarea pieței de factoring în Romania, în condițiile în care, pe fondul crizei generate de pandemia COVID-19, IMM-urile se confruntă cu dificultăți legate de încasarea facturilor aferente produselor livrate/serviciilor contractate. IMM-urile care se confruntă cu lipsă de lichidități pot beneficia de garanții de stat, în vederea facilitării accesării creditelor comerciale. Modificări Modificările legislative urmează să simplifice și flexibilizeze accesul la finanțare a IMM-urilor și să atragă un număr mai mare de finanțatori în program. Redefinirea grantului prin prisma elementelor de cost asociate factoringului care intră în componența ajutorului de stat. Astfel, numai dobânda aferentă sumelor avansate de finanțator beneficiarului finanțării de tip factoring va fi considerat ajutor de stat și va fi acoperită în procent de 50% din grant.

Prelungirea perioadei de valabilitate a schemei de ajutor de stat pe Cadru Temporar, în sensul prelungirii perioadei de acordare a garanțiilor aferente acestui Program pana la data de 30.06.2021. Prelungirea perioadei de plată a grantului până la data de 30.04.2022, în conformitate cu valabilitate a schemei de ajutor de stat. ONRC: 554.331 de femei erau acționari sau asociați în firmele din România, la finele lunii ianuarie CITEȘTE ȘI ONRC: 554.331 de femei erau acționari sau asociați în firmele din România, la finele lunii ianuarie IMM Invest IMM Invest trebuie să faciliteze accesul

31

IMM și întreprinderilor mici la finanțare în contextul dificultăților economice cauzate de pandemia de coronavirus. Modificările pentru programul IMM Invest vizează să faciliteze continuarea funcționării piețelor agroalimentare și efectuarea lucrărilor de toamnă/primăvară, prin introducerea de instrumente de finanțare-garantare adaptate specificului agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar în general. Urgența măsurilor este generată de specificul domeniului reglementat pentru campania agricolă de toamnă/primăvară care este în plină desfășurare și pentru care fermierii au necesități urgente de finanțare.

Măsurile preconizate vizează reglementarea unei situații extraordinare generate, pe de o parte, de imposibilitatea achiziției de terenuri agricole în vederea extinderii exploatațiilor agricole, pentru modernizarea și eficientizarea acestora, situație care trenează de mult timp și poate provoca destabilizarea întregului sector agricol, iar, pe de altă parte, de imposibilitatea accesului la finanțarea producției agricole și a producției piscicole, pentru categoriile cele mai sensibile de beneficiari, care prin măsurile adoptate ar avea acces la finanțare, cu efecte favorabile în dezvoltarea sectoarelor agriculturii, pisciculturii și acvaculturii; Suportarea integrală a costurilor de finanțare și garantare va asigura IMM-urilor din domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar, accesul la credite și va răspunde situației în care aceștia nu obțin finanțarea ca urmare a lipsei garanțiilor cerute de finanțatori.

Modificarile: Având în vedere că Acordurile de finanțare din cadrul programului IMM INVEST trebuie semnate cel mai târziu la data de 31.12.2020 și întrucât au existat solicitări de garantare aprobate de FNGCIMM în a doua parte a lunii decembrie 2020 pentru care au fost emise de către FNGCIMM Contractele de garantare și Acordurile de finanțare chiar și până în ultima zi a anului anterior, însă acestea au ajuns la bănci cu foarte puțin timp înainte de data de 31.12.2020 sau după această dată, instituțiile financiar-bancare, cât și beneficiarii s au aflat în imposibilitatea, de a semna și remite Acordurile de finanțare până la data limită prevăzută în acord, și în consecință nici nu pot beneficia de granturile ce le-au fost aprobate și prin urmare nu pot accesa fondurile atât de necesare în această perioadă dificilă, astfel pentru reglementarea acestei situații este necesară introducerea unei prevederi tranzitorii care să menționeze expres faptul că Contractele de garantare și Acordurile de finanțare aferente garanțiilor emise în anul 2020 și semnate de FNGCIMM anterior datei de 31.12.2020 inclusiv, însă semnate de instituția de credit și beneficiarul Programului IMM INVEST Romania după intrarea în vigoare a prezentei Ordonanțe de urgență, sunt considerate valabil

32

încheiate, fiindu-le aplicabile dispozițiile legale de la data semnării acestora de către FNGCIMM; Pentru programul IMM INVEST plafonul de garanții aferent anului 2021 este de 15 miliarde lei din care pentru Subprogramul AGRO IMM INVEST plafonul de garanții este de 1 miliard lei;

Aprobarea Subprogramului AGRO IMM INVEST cu scopul susținerii întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar; Suplimentar sprijinului financiar acordat în cadrul programului IMM INVEST format din acoperirea integrală a comisioanelor de risc și de administrare și a dobânzilor la creditul garantat pentru o perioadă de 8 luni prin subprogramul AGRO IMM INVEST va fi acordat un grant nerambursabil de maximum 10% din valoarea creditului garantat cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, sau 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar;

Grantul va fi acordat în termen de 1 an de zile în funcție de utilizarea creditului garantat Acordarea unei perioade de grație extinse de maximum 24 de luni pentru creditele de investiții beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar ce aplică în cadrul programului AGRO IMM INVEST; Pentru celelalte credite de investiții durata de grație maximă ce poate fi acordată este de 18 luni;

Extinderea categoriei beneficiarilor eligibili în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST prin includerea fermierilor definiți conform art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; Extinderea domeniilor eligibile în cadrul programului IMM INVEST și subprogramului AGRO IMM INVEST prin includerea producătorilor de vinuri și bere; Creditele garantate în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST vor avea o perioadă de grație de maxim 24 de luni pentru rambursarea principalului, iar rambursarea creditelor se efectuează în cel puțin 2 rate pe an;

Întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie vor plăti comisioane de risc la nivelul primelor de garantare prevăzute pentru întreprinderile mari specificate la paragraful 25 lit. a) din Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19 (2020/C91I/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20.03.2020;

33

Creșterea bugetului schemei de ajutor de stat la suma de 1.832 milioane lei, aproximativ 376,3 milioane euro în vederea includerii grantului de 10% ce va fi acordat în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST; Prin implementarea schemei se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 58.987 de beneficiari atât pentru programul IMM INVEST cât și pentru subprogramul AGRO IMM INVEST;

Includerea Fondului de Garantare a Creditului Rural IFN S.A. alături de FNGCIMM printre instituțiile prin care statul român va acorda garanții de stat în Subprogramul AGRO IMM INVEST Modificările prevăzute de prezentul act normativ au fost notificate la Comisia Europeană și autorizate prin Decizia Comisiei Europene C(2020)9633 cu titlul State Aid SA. 60236 (2020/N) – Romania COVID-19: Second amendment to the existing aid scheme SA.56895 under the Temporary Framework Includerea de clarificări privind valabilitatea schemei de ajutor de stat de la data aprobării prezentului act normativ până la data de 30 iunie 2021. Precizam faptul că convențiile de garantare si acordurile de finantare emise și care se afla in derulare se supun regimului juridic aplicabil la data încheierii lor potrivit art. 6 din Codul Civil. Eliminarea referinței la prelungirea schemei de ajutor de stat pentru anii următori printr-un act normativ cu putere de lege doar în condițiile în care creșterea economică estimată de CNSP se situează sub nivelul creșterii din anul 2020 deoarece pentru perioada următoare prelungirea schemei este condiționată de prelungirea aplicării Cadrului temporar pentru sprijinirea companiilor în contextul pandemiei Covid 19.

Când TREBUIE să depună un proiect fermierii care vor fonduri europene 10 martie 2021, Ionuț Fîntînă

Știm că accesarea de fonduri europene reprezintă un subiect de mare interes pentru cei care ne urmăresc pe toată platforma media AGRO TV. De aceea, în fiecare seară de marți, Ovidiu Ghinea dedică emisiunea ”Agricultura la Raport” acestui subiect și aduce în fața dumneavoastră cei mai buni consultanți, care să vă lămurească în legătură cu orice problemă legată de proiectele pentru fonduri europene.

În cea mai recentă ediție a emisiunii, consultantul Florin Istrate a venit cu o serie de precizări importante pentru toți fermierii care vor să înțeleagă cum funcționează mecanismul depunerii proiectelor. Acesta a explicat că nu toți fermierii trebuie să depună proiectele pentru fonduri europene în momentul deschiderii sesiunii.

”Trebuie să înțelegeți următorul mecanism: și dacă o să vedeți că se lansează o submăsură, trebuie să știți că fiecare proiect, la momentul când este

34

https://youtu.be/rM0mIX3uTDs

https://agro-tv.ro/author/ionut/

întocmit de către consultant, el primește un punctaj. Consultantul face un punctaj în funcție de niște criterii bine stabilite în ghidul solicitantului. Chiar dacă se lansează sesiunea, să zicem, în iunie-iulie, ea se lansează inițial cu un punctaj mai mare – poate 90 de puncte, poate 85 de puncte; nu știm la momentul acesta.

Dumneavoastră o să trebuiască să aveți documente și o să vi se depună un proiect atunci când proiectul îndeplinește punctajul necesar din luna respectivă. Dacă o să aveți 70 de puncte, nu vi se poate depune proiectul decât în luna când se depun proiecte cu 70 de puncte. Adică dacă în iunie se deschide sesiunea, nu înseamnă că toți beneficiarii depun proiecte în luna respectivă”, a explicat consultantul Florin Istrate pentru AGRO TV.

Le reamintim fermierilor interesați de fonduri europene că, deocamdată, nu se știu datele exacte când vor fi lansate submăsurile în anul 2021. Totuși, potrivit informațiilor pe care le avem în acest moment de la negocierile din grupurile de lucru de la Ministerul Agriculturii, se pare că oficialii ar dori să lanseze submăsurile 6.1, 6.2, 6.3 și 6.4 undeva la mijlocul lunii mai, urmând ca restul submăsurilor să fie deschise în a doua jumătate a anului. Le reamintim fermierilor că măsurile pe fonduri europene care vor fi deschise în perioada de tranziție 2021-2022 sunt următoarele:

M10 ”Agromediu și climă” M11 ”Agricultură ecologică” M13 ”Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” sM4.1 ”Investiții în exploatații agricole” sM4.1a ”Investiții în exploatații pomicole” sM4.2 ”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole” sM4.2a ”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” M19 ”Dezvoltarea locală a LEADER” M14 ”Bunăstarea animalelor” sM17.1 ”Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor” M20 ”Asistență tehnică” sM16.4 ”Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” sM6.1 ”Instalare tineri fermieri” sM6.2 ”Sprijin pentru înființarea de activități neagricole” sM6.4 ”Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” sM6.3 ”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – național și montan

35

https://agro-tv.ro/ce-fonduri-europene-mai-pot-accesa-tinerii-fermieri/

ALTELE

Masura „impozit zero pe salariul minim” ar putea fi implementata in agricultura, pentru prima data. Mesajul ministrului Economiei martie 10, 2021

Initiativa Ministerului Economiei, de eliminare a impozitului pe venit in cazul salariului minim pe economie, cu scopul de combatere a saraciei, poate fi implementata, pentru prima data, in agricultura, chiar de anul viitor, considerand ca salariile din acest sector sunt unele foarte mici.

„Impozitul zero pe salariul minim este cea mai buna masura pe care o putem face sa combatem cea mai mare problema a Romaniei, si anume saracia. E o masura absolut realizabila daca avem dorinta politica sa o facem. In programul de guvernare incepem sa facem asta din 2022 intr-un domeniu anume. Nu va ascund ca sper si cred ca acesta va fi agricultura, pentru ca in agricultura sunt si salarii mici si evaziune fiscala foarte mare. O masura “zero taxe” elimina aceasta evaziune pentru ca o face nerentabila. De ce sa te mai ascunzi, sa nu platesti totul prin banca daca oricum nu mai exista povara fiscala mare. Povara fiscala este cea care incurajeaza, de fapt, evaziunea fiscala”, sustine ministrul Economiei, Claudiu Nasui.

La sfarsitul lunii noiembrie 2020, Claudiu Nasui declara ca masura “zero taxe pe salariul minim”, inclusa in programul USR PLUS de guvernare, ar urma sa fie implementata gradual, pe parcursul a cinci ani, si va viza in primul rand clasele sociale in care sunt cele mai mici salarii.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 31/2021 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desfăşoară activităţi şi servicii în domeniul însămânţărilor artificiale la animale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 243 din 10.03.2021. A intrat în vigoare la 10.03.2021

Ordinul nr. 37/2021 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 205/2007 privind aprobarea laboratoarelor naţionale de referinţă şi a atribuţiilor acestora, Autoritatea Naţională Sanitară

36

https://www.stiriagricole.ro/date/2021/03/10


http://lege5.ro/App/Document/guzdenzwheza/ordinul-nr-37-2021-pentru-modificarea-si-completarea-ordinului-presedintelui-autoritatii-nationale-sanitare-veterinare-si-pentru-siguranta-alimentelor-nr-205-2007-privind-aprobarea-laboratoarelor-nati?newsletter=1


http://lege5.ro/MonitorOficial/mongq3danzygiyq/monitorul-oficial-partea-i-nr-243-10-03-2021?numar=243&d=10-03-2021&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/guzdiojtg42q/ordinul-nr-31-2021-pentru-aprobarea-procedurilor-de-autorizare-a-operatorilor-economici-care-desfasoara-activitati-si-servicii-in-domeniul-insamantarilor-artificiale-la-animale?newsletter=1



Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 241 din 10.03.2021. A intrat în vigoare la 10.03.2021

Ordinul nr. 31/2021 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desfăşoară activităţi şi servicii în domeniul însămânţărilor artificiale la animale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 243 din 10.03.2021. A intrat în vigoare la 10.03.2021

Ordinul nr. 6587/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Clinceni, cu satele aparţinătoare Clinceni, Olteni şi Ordoreanu, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 239 din 09.03.2021. A intrat în vigoare la 09.03.2021

Ordinul nr. 6594/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Biia, comuna Şona, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 241 din 10.03.2021. A intrat în vigoare la 10.03.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 420/2021 de rectificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1097 privind autorizarea extractului bogat în luteină şi a extractului de luteină/zeaxantină din Tagetes erecta ca aditivi pentru hrana păsărilor de curte (cu excepţia curcanilor) pentru îngrăşare şi ouat şi a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrăşare şi ouat (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 83 din 10.03.2021. A intrat în vigoare la 10.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 421/2021 privind autorizarea tincturii derivate din Artemisia vulgaris L. (tinctură de pelinariţă) ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 83 din 10.03.2021. Va intra în vigoare la 30.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 422/2021 privind autorizarea unui preparat de Enterococcus faecium DSM 7134 ca aditiv pentru hrana găinilor ouătoare (titularul autorizaţiei: Lactosan GmbH & Co KG) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 83 din

37

http://lege5.ro/JurnalOficial/jurgq2dcmjsgeya/jurnalul-oficial-al-uniunii-europene-nr-83-10-03-2021?numar=83&d=10-03-2021&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/guytgmbsgiya/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-422-2021-privind-autorizarea-unui-preparat-de-enterococcus-faecium-dsm-7134-ca-aditiv-pentru-hrana-gainilor-ouatoare-titularul-autorizatiei-lactosan-gmbh-co-kg-te?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/guyteobvgm4q/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-421-2021-privind-autorizarea-tincturii-derivate-din-artemisia-vulgaris-l-tinctura-de-pelinarita-ca-aditiv-pentru-hrana-tuturor-speciilor-de-animale-text-cu-releva?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/guytenjrha4q/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-420-2021-de-rectificare-a-regulamentului-de-punere-in-aplicare-ue-2020-1097-privind-autorizarea-extractului-bogat-in-luteina-si-a-extractului-de-luteina-zeaxantin?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/guzdeobxhe2q/ordinul-nr-6594-2021-privind-instituirea-carantinei-zonale-pentru-localitatea-biia-comuna-sona-judetul-alba?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/guytamjrge4q/ordinul-nr-6587-2021-privind-instituirea-carantinei-zonale-pentru-comuna-clinceni-cu-satele-apartinatoare-clinceni-olteni-si-ordoreanu-judetul-ilfov?newsletter=1










10.03.2021. Va intra în vigoare la 30.03.2021

Regulamentul nr. 418/2021 de modificare a Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte clorura de ribozid-nicotinamidă şi malatul citrat de magneziu utilizate la fabricarea suplimentelor alimentare şi în ceea ce priveşte unităţile de măsură utilizate pentru cupru (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 83 din 10.03.2021. Va intra în vigoare la 30.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 419/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 în ceea ce priveşte anumite plante aparţinând speciei Jasminum polyanthum Franchet destinate plantării, originare din Israel, de adaptare a codurilor din Nomenclatura combinată pentru Ullucus tuberosus şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1213 în ceea ce priveşte măsurile fitosanitare pentru introducerea acestor plante destinate plantării pe teritoriul Uniunii, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 83 din 10.03.2021. Va intra în vigoare la 13.03.2021

………………….

INTERNE

România - primul IMPORT de floarea soarelui din Argentina, Gheorghe GHIŞE, 10 martie 2021

După un an agricol dificil, România - unul dintre principalii producători de seminţe de floarea soarelui din Europa, urmează să importe, pentru prima dată, floarea soarelui din Argentina. Nava Ephiphania, încărcată cu 35.000 de tone de semințe de floarea soarelui este programată să plece către România din portul argentinian Necochea în 14 martie.

Conform datelor din registrul de export al Argentinei, încă 60.000 de tone de floarea soarelui din Argentina au mai fost deja alocate livrării către România, ceea ce va ridica volumul total al exporturilor de floarea soarelui argentiniană în acest an de comercializare până la 95.000 de tone. Exportator este Amaggi (Grupo André Maggi), o companie braziliană deosebit de activă în producția, prelucrarea și comercializarea produselor agricole. Amaggi are o prezență importantă în Brazilia, Argentina și Paraguay, dar și

38




http://lege5.ro/App/Document/guytemzwgq4q/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-419-2021-de-modificare-a-regulamentului-de-punere-in-aplicare-ue-2018-2019-in-ceea-ce-priveste-anumite-plante-apartinand-speciei-jasminum-polyanthum-franchet-dest?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/guytcmbxgi3q/regulamentul-nr-418-2021-de-modificare-a-directivei-2002-46-ce-a-parlamentului-european-si-a-consiliului-in-ceea-ce-priveste-clorura-de-ribozid-nicotinamida-si-malatul-citrat-de-magneziu-utilizate-la-?newsletter=1



în Olanda, Norvegia și Polonia. Compania are trei unităţi pentru prelucrarea de soia cu o capacitate anuală de producție de peste 2 milioane de tone.

Producţie mică - preţ mare Anul trecut s-a înregistrat o scădere de 28% a producţiei de floarea soarelui, până la 2,24 milioane de tone, arată datele USDA, reducând exporturile României cu 37% în acest an de comercializare. Seceta de anul trecut a afectat puternic şi recolta de floarea soarelui a celorlalţi mari producători europeni, Franţa şi Ucraina.

Cu o recoltă de 3,4 milioane tone în 2019, România s-a plasat pe primul loc în Uniunea Europeană atât în ceea ce priveşte producţia de floarea soarelui, cât şi suprafaţa cultivată.

Scăderea producţiei ţării noastre de floarea soarelui a făcut ca preţul pentru livrările de floarea soarelui din porturile Constanța, Varna sau Burgas să ajungă până la 728 USD/tonă FOB, comparativ cu 400 USD/tonă FOB cât era în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, floarea soarelui din Argentina este tranzacționată la cca 660 USD/tonă FOB în porturile argentiniene.

Un transport de 51.600 tone de soia din Brazilia este programat să plece către Ucraina în 20 martie.

Claudiu Necşulescu, proprietarul podgoriei Jidvei: „Îmi doream să am un service auto“ , 10.03.2021,

„La 22 de ani eram student la Facultatea de Autovehicule Rutiere din cadrul Universităţii din Braşov, dar aveam şi preocupări legate de modul în care îmi puteam asigura independenţa financiară pentru îndeplinirea dorinţelor şi aspiraţiilor. Pot spune că, încă de atunci, eram interesat de activităţile de comerţ şi producţie. La acel moment îmi doream să am un service auto sau o secţie de reparaţii unde să pot pune în practică tot ce ceea învăţasem în cadrul facultăţii, o facultate cu prestigiu în domeniul auto.

Am ajuns unde mi-am dorit, cu repartiţie. Apoi, alături de tatăl meu am pornit businessul privat, încă din anii '90, iar în urmă cu 22 de ani am început să (re)scriem împreună povestea vinurilor Jidvei. Astăzi, Jidvei este

39

nu doar cel mai mare producător român de vinuri, dar mai ales o mare familie care reuneşte o echipă stabilă de profesionişti dedicaţi, parteneri şi colaboratori de tradiţie şi, desigur, pe toţi cei care iubesc vinurile Jidvei. O afacere de familie în cel mai pur sens al cuvântului întrucât, la momentul actual, trei generaţii ale familiei noastre sunt implicate în conducerea companiei.

Sper să le pot sprijin cât mai mult timp pe fetele mele, care cu siguranţă vor duce mai departe moştenirea mea şi a tatălui meu.“

A murit Liviu Necşulescu, fondatorul Jidvei SRL, cea mai mare companie din România de pe piaţa vinurilor A murit Liviu Necşulescu, fondatorul Jidvei SRL, cea mai mare companie din România de pe piaţa vinurilor Liviu Necşulescu a decedat la vârsta de 91 de ani Fondatorul companiei Jidvei şi sufletul acesteia, Liviu Octavian Necşulescu, s-a stins din viaţă, marţi după amiază, la vârsta de 91 de ani. 10 martie 2021, 09:58 de Dorin Ţimonea

Omul de afaceri Liviu Necşulescu împreună cu fiul acestuia, Claudiu, au format un imperiu cunoscut la nivel naţional şi internaţional. Crama se întinde pe dealurile din jurul localităţilor Jidvei, Blaj, Cetatea de Baltă şi Sânmiclăuş, iar renumitele sortimente de vin se produc din strugurii culeşi pe nu mai puţin de 2.500 de hectare de viţă de vie. După 20 de ani de investiţii, retehnologizare şi modernizare, Jidvei înseamnă o podgorie unică în Europa, fiind pe harta mondială a vinurilor.

În prezent, Claudiu Necşulescu şi fiicele acestuia administrează tot ce înseamnă Jidvei, localitatea aflată într-o zonă cu o altitudine de circa 500 de metri fiind mediul prielnic pentru cultivarea viţei de vie. Reprezentanţii companiei , cea mai mare din România în domeniul producţiei de vin din România, a transmis un mesaj în amintirea celui care a fost Liviu Necşulescu: Omul sfiţeşte locul Îl poate face mai bun, mai frumos, mai luminos după cum îi sunt gândurile, după cum îi sunt faptele, după cum îi

40

este sufletul. Îl face mai bun, în primul rând, pentru ceilalţi, împărţind cu ei o bucată de lume, un timp mai blând din timpul care ne este dat să îl petrecem împreună aici, pe pământ. Oamenii care sfinţesc locul nu pleacă niciodată, ei rămân mereu tineri în amintirea vie a acelora care au avut privilegiul de a-i întâlni şi de a le fi marcat trecerea prin această viaţă prin gesturi simple, fireşti, pline de generozitate şi frumuseţe.

Şi atunci cum ne luăm rămas-bun de la un astfel de om?

Cum răsplătim ceea ce e imposibil de răsplătit, pentru că bunătatea, omenia, cumsecădenia, generozitatea, nobleţea sufletului sunt o răsplată în sine... Domnul Liviu Necşulescu, neostenitul „domn Liviu” cum îl ştim toţi cei care am avut bucuria de a-l cunoaşte sau de a-l întâlni, a plecat dintre noi spre zări mai senine, într-o zi cu soare blând de primăvară. Un om drept, neobosit, cu o incredibilă poftă de viaţă şi o energie rar întâlnită şi, mai ales, cu un suflet cald şi blând, un om bun „ca pâinea lui Dumnezeu”, aşa cum se spune în Ardeal, printre oamenii locurilor care i-au devenit atât de dragi şi care i-au fost „acasă” în ultimii douăzeci de ani. Locuri pe care, îndrăznim să spunem, le-a sfinţit prin faptele sale pline de bunătate, prin onestitate şi mărinimie, prin muncă asiduă, prin determinare şi viziune, dar mai ales prin strădania nesfârşită de a face din fiecare azi un mâine mai bun pentru oamenii în mijlocul cărora s-a simţit mereu atât de bine şi de iubirea şi recunoştinţa cărora s-a bucurat mereu. Dincolo de tot şi de toate, pentru domnul Liviu Necşulescu cea mai importantă a fost familia căreia i-a insuflat acea nobleţe a sufletului şi a faptelor şi valori solide – corectitudine, loialitate, respect, generozitate – toate dublate de grijă, de iubire şi de credinţă în Dumnezeu. A ştiut să aducă oamenii împreună, să îi ţină aproape, să le dea motive să privească mereu cu încredere şi speranţă spre ziua de mâine. Privind la tot ce a ceea ce a clădit, la oamenii pe care îi întâmpina cu ochii plini de lumină şi bucurie, cu braţele şi sufletul larg deschise, ştim că nu greşim când spunem: Oamenii care sfinţesc locul nu pleacă niciodată, ei ne rămân cu toată frumuseţea sufletului lor bun, care va continua să rodească în timp şi peste timp.Gramma Wines, producător de vinuri din Iaşi fondat de Marian Olteanu, vrea să investească în 2021 peste un milion de euro pentru a construi opt căsuţe de închiriat în mijlocul viei, şi pentru două noi săli de degustare şi prezentare a vinurilor, Roxana Rosu , 10.03.2021,

Gramma Wines, producător de vinuri din Iaşi, vrea să investească peste un milion de euro pentru a intra în acest an pe piaţa

41

https://www.zf.ro/autor/roxana-rosu

turismului viticol, prin inaugurarea unor spaţii concept de locuire, şi pentru a deschide două noi săli de degustare şi prezentare a vinurilor.

În plus, crama fondată de Marian Olteanu se va extinde în acest an cu 3,5 hectare de vie tânără.

„Sunt recunoscător că, deşi anul 2020 a fost unul greu pentru mulţi dintre noi, am reuşit să ne continuăm activitatea într-un ritm bun. Suntem flexibili şi ne-am adaptat cu rapiditate situaţiei, mai ales că scopul nostru prioritar este să venim cu soluţii concrete pentru clienţii noştri. Ne-am orientat puternic către online şi aşa am ajuns mai uşor pe mesele românilor, chiar şi în pandemie. Continuând trendul ascendent pe care ne aflăm, în 2021 avem în vedere extinderea pe piaţa de turism viticol, o intrare pe care o planificăm de multă vreme. Venim cu un concept premium, prin care să aducem vizitatorilor noştri din cramă o experienţă extraordinară, o întâlnire cu natura într-un mod special”, a declarat Marian Olteanu, General Manager GRAMMA Wines.

Gramma Wines şi-a adoptat anul trecut sistemul de distribuţie, în contextul pandemiei, mare parte a vânzărilor trecând în online, chiar dacă anterior crama vindea în proporţie de 80% prin HoReCa.

42

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2021/03/notification_draft_2021_144_RO_RO_watermark.pdf

44

Afaceri de la zero. Ramona Drăghici şi familia ei au investit 25.000 de euro în Murami, brand pornit de la două hectare cultivate cu fructe de pădure în judeţul Neamţ 10.03.2021, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-ramona-draghici-si-familia-ei-au-investit-25-000-19950458

♦ Portofoliul Murami cuprinde 25 de produse din fructele de pădure (mure, zmeură, coacăze roşii, coacăze negre şi agrişe) cultivate în judeţul Neamţ.

Ramona Drăghici deţine împreună cu familia sa un business în judeţul Neamţ prin care cultivă fructe de pădure, care ulterior sunt transformate în diverse produse. În judeţul Neamţ, familia Drăghici deţine o suprafaţă de două hectare cultivate cu fructe de pădure, iar anul acesta îşi doresc să cumpere încă două hectare în judeţul Buzău.

„Noi vrem să ne extindem şi în judeţul Buzău pentru a putea duce şi în Bucureşti fructe proaspete, noi în perioada de vară-toamnă avem un singur transport pe săptămână de fructe proaspete în Bucureşti, dacă ne vom extinde în zona Buzăului, ne va fi mai uşor să ducem în Bucureşti. Pentru început, vrem să luăm două hectare în Buzău, vrem ca producţia din Buzău să fie pentru comercializarea fructelor proaspete, iar în Neamţ pentru pro-dusele finale“, spune Ramona Drăghici.

Businessul a fost deschis la jumătatea anului trecut, iar investiţia a ajuns la 25.000 euro, bani care au mers către achiziţionarea de plante, metode de udat şi echipamente. În prezent, suprafaţa cultivată este de două hectare, dintre care unu se află în rod, iar celălalt urmează să aibă rod abia anul viitor.

„Povestea Murami a început dintr-o pasiune a tatălui meu şi a unchiului meu pentru agricultură. Aceştia au început să lucreze pe plantaţie, recolta a fost foarte mare şi au început să facă tot felul de produse care au ajuns cadouri pentru cunoscuţi, prieteni şi rude, ei s-au întors la noi cu un feedback pozitiv şi ne-au întrebat de ce nu facem o afacere din asta. În 2019, ne-am luat certificatul de producător local, iar în 2020 am înfiinţat compania“, povesteşte Ramona Drăghici.

46

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-ramona-draghici-si-familia-ei-au-investit-25-000-19950458%20

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-ramona-draghici-si-familia-ei-au-investit-25-000-19950458%20

https://www.zf.ro/autor/miruna-diaconu/

Jumătate din suprafaţa cultivată este cu mure, iar restul cu zmeură, coacăze roşii, coacăze negre şi agrişe. În prezent, în portofoliul Murami există 25 de produse, adică vin din mure, dulceţuri, siropuri şi lichior. Anul acesta, Ramona Drăghici spune că au de gând să mai lanseze încă şapte produse, printre care şi mierea din flori de mur.

„Sunt mai mulţi apicultori în zona în care avem noi plantaţia, unul dintre ei a venit cu un borcan de miere cadou, avea un gust diferit şi ne-a spus că este din florile de pe plantaţia noastră şi aşa ne-a venit ideea să facem mierea“.

Ramona Drăghici s-a alăturat businessului de familie anul trecut, ajutând cu brandingul şi promovarea pe reţelele de socializare, iar din acel moment veniturile au început să crească, având în perioada decembrie-ianuarie încasări de 15.000 lei.

În perioada următoare, ea spune că vor deschide şi un magazin online de unde oamenii pot cumpăra produsele Murami.

„Dorim să colaborăm cu afaceri mici, băcănii, gelaterii, brutării, atât pe produsul final, cât şi pe produsele proaspete, chiar dacă o gelaterie îşi doreşte un sos special pentru îngheţată, noi putem face ceva special pentru ei.“

„Un hectar produce cam 15 tone, la două hectare sunt 30 de tone, dintr-un hectar reuşim să facem circa 750 de litri de vin de mure, 1.000 de borcane de dulceaţă şi restul rămâne pentru lichioruri şi siropuri“.

Ramona Drăghici spune că nu se gândeşte să intre cu produsele în marile reţele de retail pentru că producţia nu este destul de mare, dar odată cu extinderea va lua în calcul să meargă cu produsele Murami în supermarketuri. Preţul unui borcan de dulceaţă ajunge la 15 lei, pe când o sticlă de vin din mure este 35 lei.

„Clienţii au fost mai mult tineri, probabil datorită modului în care ne promovăm, dar şi pentru interesul cât mai mare acordat producătorilor locali. Pandemia a avut un impact pozitiv asupra noastră, am avut timp să ne gândim la idei noi, să aducem produse noi“.

Pentru viitor, antreprenoarea spune că vrea să deschidă o pensiune agroturistică în zona în care se află plantaţia din judeţul Neamţ şi să organizeze diverse evenimente.

47

ENTRU ANUL TRECUT Grupul Agroland - profit de 10,3 milioane lei, de patru ori mai mare decât cel din 2019 , A.I. Piaţa de Capital / 10 martie

• Compania intenţionează să propună alocarea a trei acţiuni gratuite la una deţinută • Creştere de 3,9% pentru acţiunile AG, după prima jumătate de oră de tranzacţionare

Grupul Agroland a raportat un profit net consolidat de 10,31 milioane de lei, de aproape patru ori mai mare decât cel din 2019, în timp ce cifra de afaceri s-a ridicat la 187,55 milioane de lei, cu 33% peste cea obţinută în anul anterior, se arată în raportul operatorului de magazine agricole publicat astăzi pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Agroland Business System (AG), compania listată la BVB la începutul acestei luni, a raportat pentru anul trecut un profit net de aproape 8,46 milioane de lei, de peste trei ori mai mare decât cel din 2019.

Conducerea emitentului intenţionează să propună alocarea a trei acţiuni gratuite la una deţinută, se menţionează în raport, adăugându-se că se are în vedere şi derularea unei majorări de capital cu aport în numerar, dimensiunea operaţiunii urmând să fie anunţată în convocatorul adunării de bilanţ.

În acest context, după prima jumătate de oră de tranzacţionare, acţiunile AG aveau o creştere de 3,88%, până la 21,4 lei, pe fondul unui rulaj de 2,05 milioane de lei, cel mai mare din piaţa AeRO şi al doilea de la BVB.

"Creşterea consistentă a profitului şi cifrei de afaceri s-a realizat într-o manieră sănătoasă, gradul de îndatorare reducându-se semnificativ la finalul anului 2020, de la nivelul de 89% la nivelul de 69%", se mai arată în raport, subliniindu-se că 2020 a fost cel mai bun an din viaţa companiilor grupului.

48

https://www.bursa.ro/piata-de-capital

Veniturile din vânzarea mărfurilor la nivel consolidat s-au ridicat la 193,93 milioane de lei, în creştere cu 31% faţă de cele din 2019, în timp ce cheltuielile privind mărfurile au fost de aproape 140,2 milioane de lei, cu 23% mai mari decât cele din anul anterior.

Profitul operaţional a fost de 13,06 milioane de lei, de peste trei ori mai mare decât cel din 2019, rezultat ce a fost erodat de o pierdere financiară de 1,06 milioane de lei.

În luna octombrie 2020, Agroland a preluat activitatea platformei Avicola Mihăileşti, producător de ouă de consum şi pui de o zi, care include şase ferme funcţionale, aflate pe o suprafaţa de 30 hectare, în judeţul Giurgiu. În cadrul platformei sunt crescute peste 200.000 de păsări, majoritatea fiind păsări tinere, găini ouătoare şi păsări de reproducţie, se arată în raport.

Grupul Agroland este format din Agroland Business System SA, Agroland Agribusiness SRL, Agroland Professional Farm SRL, Agroland Megastore SRL şi Magazinul Micului Fermier SRL.

Grupul Agroland, controlat de antreprenorul Horia Cardoş, a încheiat 2020 cu afaceri de 187 mil.lei, în creştere cu 33%, şi un profit net de 10,3 mil.lei, de patru ori mai mare decât în 2019, Roxana Rosu , 10.03.2021,

Grupul Agroland, controlat de antreprenorul Horia Cardoş, a încheiat 2020 cu o cifră de afaceri de 187 milioane lei (38 mil.euro), în creştere cu 33% faţă de 2019, în timp ce profitul net s-a majorat de patru ori, la 10,3 milioane lei (2,1 mil.euro), arată datele publicate de companie la BVB.

În 2019, Agroland raportase un profit net de 2,59 milioane de lei (531.424 de euro).

De asemenea, compania a avut anul trecut un rezultat EBITDA de 14,21 milioane lei (2,90 milioane de euro) în creştere de 2,7 ori faţă de cel al anului 2019.

Marja EBITDA a urcat şi ea în 2020, la 8%, faţă de 4% în anul precedent.

”Anunţăm intenţia de a oferi trei acţiuni gratuite pentru fiecare acţiune deţinută la data de inregistrare care va fi stabilită cu ocazia Adunării

49

https://www.zf.ro/autor/roxana-rosu

Generale a Acţionarilor, care va fi convocată pentru aprobarea bilanţului pentru anul 2020. De asemenea, avem in vedere si derularea unei majorari de capital cu aport in numerar, dimensiunea acesteia urmand a fi propusa in Convocatorul Adunarii Generale a Actionarilor”, a declarat Horia Dan Cardoş, Director General Agroland Business System.

Grupul Agroland este format din Agroland Business System SA, Agroland Agribusiness SRL, Agroland Professional Farm SRL, Agroland Megastore SRL si Magazinul Micului Fermier SRL. Grupul nu este inregistrat la ONRC.

Planurile pentru 2021 includ şi extinderea reţelei de magazine, cu cel puţin opt unităţi Agroland Mega, dintre care cinci au fost deja deschise sau vor fi inaugurate până pe 18 martie.

Acest format înseamnă magazine cu suprafeţe între 400 şi 600 metri pătraţi, care expun 2.500-3.000 de produse pentru grădină, animale de companie sau fermă.

Compania vrea să deschidă 30-35 magazine în următorii trei ani, iar peste 50% din vânzari sa fie realizate din accest segment.

50

În paralel, va dezvolta vânzările online, care în 2020 au fost de aproape patru ori mai ridicate decât în 2019.

”Pentru 2021, ne propunem o creştere de 50%, iar în acest fel dorim sa ne poziţionăm drept cel mai mare jucător online pe segmentul hobby farming şi să ne situăm în top 5 la fiecare dintre categoriile: pet care, gardening şi protectia plantelor. Nu în ultimul rând, vom folosi magazinul online pentru a ieşi pentru prima dată pe pieţele ţărilor din jur: Ungaria, Bulgaria şi Serbia”, a mai spus Horia Dan Cardoş.

Agroland a derulat în noiembrie 2020 un plasament privat prin care a atras 7,9 milioane lei de la investitori. În cadrul plasamentului privat au fost scoase spre vânzare 1,7 milioane de acţiuni, iar investitorii au plasat ordine de subscriere pentru 8,5 milioane de acţiuni, în valoare cumulată de 38,5 milioane lei, ceea ce a depăşit de aproape cinci ori oferta, potrivit BVB.

Anterior plasamentului Horia Cardoş avea 90% din Agroland, pentru ca ulterior, pe fondul majorării de capital, deţinerea acestuia să fie de 76,5%.

”În curând, vom veni la BVB cu o altă companie din grupul nostru, Agroland Agribusiness, prin listarea de acţiuni şi o emisiune de obligaţiuni. Această companie are ca activitate comerţul cu inputuri organice şi convenţionale pentru agricultură, respectiv seminţe, îngrăşăminte şi produse pentru protecţia plantelor, precum şi cu tradingul de cereale”, a mai spus Horia Dan Cardoş.

CONFERINȚA POMICON 2021 – Noutăți pentru sectorul pomicol, 10 martie 2021, Autor: Florentin Iuga În premieră pentru industria agribusiness din România, Agricover transformă conferințele tradiționale în emisiuni de televiziune!

Marți, 9 martie 2021, în premieră pentru mediul online, într-un format dedicat de emisune TV, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție POMICON, Conferința Națională a Pomiculturii, organizată de AGRICOVER cu sprijinul Asociației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (PRODCOM), Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni (ICDP) și cu participarea celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global – SUMMIT AGRO, INTERMAG, FMC.

“Suntem optimiști, 2021 a început bine, mai ales că rezerva de precipitații din sol s-a refăcut. Prin întreg portofoliul de produse și servicii, prin condițiile comerciale și termenele de plată corelate cu momentul recoltării și expertiza specializată oferită de echipele din teren, Agricover continuă să

51

https://agricover.ro/evenimente/?utm_source=comunicatposteventPomicon&utm_medium=presa&utm_campaign=evenimenteculturi

https://agro-tv.ro/author/florentin/

facă mai ușoară viața fermierilor români. Aș vrea să prezint Campania Early Sales, una dintre campaniile de succes ale Agricover, peste 50% dintre fermierii parteneri fiind deja beneficiarii acesteia. Prin intermediul acestei campanii, fermierii au posibilitatea să achiziționeze în pre-sezon, înainte de primăvara 2022, inputurile de care au nevoie pentru noul an agricol. În fiecare an există o tendință evidentă de creștere a prețurilor inputurilor, iar discounturile au ajuns la un nivel la care foarte greu mai pot să crească. Astfel, prin această campanie reușim să înghețăm prețurile de achiziție pentru fermieri, respectiv prețurile din 2021 rămân aceleași și pentru 2022. Pe lângă securizarea prețului, campania oferă și alte beneficii, inclusiv depozitarea gratuită a mărfii în condiții optime de păstrare și livrarea la momentul necesar, a declarat Ghiță PINCA, Director General, Agricover SA.

În deschiderea conferinței, Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a transmis un mesaj pentru pomicultori.

“Anul acesta definitivăm Planul Național Strategic pentru 2021–2027 și încercăm să finalizăm programul de tranziție pentru 2021–2022, unde alocări importante au fost destinate și pomiculturii. Din statisticile pe care le avem, suprafața patrimoniului pomicol este de 147.000 de hectare, reprezentând 1,1% din suprafața agricolă a țării, iar 50% din această suprafață are un potențial producător redus. Din analiza nevoilor pe care am realizat-o, am observat că deficitul balanței comerciale este semnificativ, pomicultura situându-se pe locul al treilea după carnea de porc și legumicultură. O cauză principală este și deficitul de stocare și procesare al fructelor. Am alocat 120 de milioane de euro, atât pentru investiții în ferme pomicole, cât și în facilități de depozitare și procesare a fructelor. În paralel, vom continua și celelalte proiecte: spijinul cuplat pentru fructele destinate industrializării, programul de fructe în școli, ajutorul de stat pentru motorina utilizată și vom oferi sprijin financiar pentru înființarea grupurilor de producători prin PNADR,” a declarat Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

52

Soluția pentru pomicultură – finanțare și investiții

Agricover Credit IFN este prima instituție financiară specializată pentru sectorul agricol și a oferit finanțare prin produse mixte agrifinance & agribusiness în valoare de peste 530 de milioane de lei pentru peste 4,000 de fermieri care lucrează 1,62 milioane de hectare de teren arabil la nivel național. Peste 1,75 miliarde de lei sunt acum în piață de la Agricover Credit IFN.

“Pentru noi, pomicultura este un sector important. Avem clienți care au achiziționat teren cu ajutorul nostru, iar acum se gândesc să investească în unități de procesare. Am reușit să înțelegem nevoile clienților și am propus întotdeauna soluții de finanțare performante, adaptate nevoilor lor. Suntem lider de piață, susținem permanent creșterea și eficientizarea afacerilor fermierilor români și avem resurse să plasăm peste două miliarde de lei anul acesta,” a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit IFN.

Speciile perene, viticultura și pomicultura, înseamnă investiții. Din 2014, Programul de Dezvoltare Rurală a beneficiat de o submăsură specială care a cheltuit aproximativ 500 – 600 milioane de euro, fiind înființate plantații pe aproximativ 9,000 de hectare.

“Avem o veste bună pentru pomicultori, programul de investiții va continua și în perioada de tranziție, respectiv până în 2023, iar apoi în Planul Național Strategic, de asemenea, strategia este de a finanța investițiile din pomicultură. Ne așteptăm ca în următorii zece ani, România să poată produce aproape 2 milioane de tone de fructe și să planteze 50.000 de hectare cu livezi, acoperind cele 20 de specii care se consumă preponderent. Din fericire, Programul Pomicol nu a avut fonduri necheltuite, ba mai mult, a existat o supracontractare de peste 3%. Acest lucru a determinat autoritățile să continue investițiile în pomicultură și pentru perioada de tranziție, ulterior până în 2027. 112 milioane de euro vor fi folosite pentru finanțarea publică, la care se adaugă cofinanțare pentru următorii doi ani. Sperăm ca din acești bani să putem să mai platăm încă 5,000 de hectare,” a declarat Dr. Ing. Mihail COMAN, Director, (ICDP) Pitești-Mărăcineni

53

Inovație – Produsul pomicol este folositor și pentru industria farmaceutică

Pomicultura nu înseamnă doar consum de fructe proaspete și procesare. Mai nou, la ICDP Pitești-Mărăcineni se experimentează folosirea produsului pomicol și pentru industria farmaceutică. În acest moment vorbim despre arbuști fructiferi – aronia, cătina, lonicera – cu reale beneficii pentru sănătate.

“Cercetăm tot ce înseamnă cultura acestor specii, deoarece există probleme generate de schimbările climatice (boli, dăunători, polenizatori). Institutul pomicol are acest bagaj genetic, deocamdată testăm în diferite centre din România. Sper ca acest segment nou să crească, pentru că în țările dezvoltate din Europa și Statele Unite se folosesc intensiv acești arbuști fructiferi pentru producția de produse farmaceutice,” a declarat Dr. Ing. Mihail COMAN, Director, (ICDP) Pitești-Mărăcineni.

Consumatorul român vrea fructe și legume românești!

Din păcate, România importă fructe și legume care se produc și la nivel local, iar pentru acestă situație, trebuie găsită o soluție. Aurel TĂNASE, Președintele PRODCOM a vorbit despre o posibilă soluție, cea a depozitării, menționând faptul că “există în plan construcția a opt depozite regionale, care să aibă în jurul lor centre de achiziție, de preluare, care să pună la dispoziția producătorilor pe lângă know-how și materialele necesare, mă refer la ambalaje. Astfel, produsele pot fi depozitate în atmosferă controlată, potențialul României fiind uriaș, 80 % din consum putând fi acoperit din resurse proprii.”

54

În ultimii șapte ani, în România, s-au plantat 495 hectare de cireș, plantații intensive, foarte valoroase, productive, cu o prezentare foarte bună. România este al treilea stat în UE raportat la suprafața de producție pentru cireș, care înseamnă 8.000 de hectare.

“PRODCOM participă în prezent la opt târguri internaționale, în Asia, Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat, căutăm să ducem ce este mai bun. Am exportat cireșe la costul de 7 euro/kilogram, livrate în ambalaje speciale. Le-am transport cu avionul în Dubai, Arabia Saudită, iar acum avem cereri pentru Malaezia, Coreea de Nord și Singapore,” a declarat Aurel TĂNASE, Președinte, PRODCOM.

Moderată de Andreas Petrescu, emisiunea propune o discuție obiectivă despre nevoile sectorului pomicol pentru a deveni cu adevărat performant și sustenbil, în compania reprezentanților celor mai mari companii producătoare de tehnologii agricole, experți și cercetători, pomicultori recunoscuți.

Aici puteți vedea înregistrarea emisiunii:

Website: https://agricover.ro/evenimente/acces-pomicon-2021/

YT: https://www.youtube.com/watch?v=Wu4pTKZlUQE FB: https://www.facebook.com/watch/?v=932839300836194

***

Despre Grupul Agricover

Grupul Agricover este unul dintre cei mai importanți jucători din agribusiness-ul românesc, cu o activitate de peste 20 de ani. Cu un model de business puternic integrat și original, Grupul Agricover susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover Holding SA este acționar majoritar și investitor în activitățile de Agri-Business, Agri-Finance, Agri-Food și Agri-Technology derulate prin subsidiarele sale, Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Abatorul Periș SA și Agricover

55

https://www.facebook.com/watch/?v=932839300836194

https://www.youtube.com/watch?v=Wu4pTKZlUQE

https://agricover.ro/evenimente/acces-pomicon-2021/

Technology SRL. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding SA își desfășoară activitatea peste 1.050 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.500 de clienți fermieri, care exploatează peste 2,5 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover SA, înființată în anul 2000, este entitatea exclusiv dedicată activității de distribuție a tehnologiilor agricole (produse pentru nutriția plantelor, produse pentru protecția plantelor, semințe certificate) și combustibil (motorină). Numărul de clienți activi la data de 30 iunie 2020 a depășit 6.000 de fermierii. În octombrie 2019, Agricover Holding SA a finalizat o tranzacție în urma căreia ADAMA, membră a Grupului Syngenta, unul dintre liderii globali în soluții integrate pentru protecția plantelor, a devenit acționar minoritar în cadrul subsidiarei, cu o participație de 10%.

Agricover Credit IFN SA, înființată în anul 2007, este prima instituție financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. Numărul de clienți activi ai Agricover Credit IFN SA a depășit pragul de 4.000 la data de 30 iunie 2020, marea majoritate fiind fermieri de culturi principale vegetale mari. Pentru mai multe referințe accesați www.agricover.ro

Alexandru Baciu: ”S-au aruncat fonduri europene pe proiecte fără utilitate”, 10 martie 2021,: Ionuț Fîntînă

Banii europeni reprezintă un punct de mare interes pentru fermierii din România, care de multe ori caută să-și dezvolte afacerile prin accesarea măsurilor disponibile. De altfel, AGRO TV vine în sprijinul celor care vor să acceseze fonduri europene, prin emisiunea ”Agricultura la Raport”, acolo unde în fiecare seară de marți, Ovidiu Ghinea aduce în fața publicului nostru consultanți care oferă sfaturi gratuite pentru toți cei interesați.

Deși aceste fonduri europene ar trebui să ajute la dezvoltarea sectorului agricol românesc, nu întotdeauna aceste sume sunt investite în proiecte durabile, care să aibă o utilitate reală în economia românească. Despre acest subiect a vorbit fermierul Alexandru Baciu în cadrul emisiunii ”Agricultura, o șansă pentru România”.

56

https://youtu.be/-eHnHQ_PAaA

https://youtu.be/-eHnHQ_PAaA

https://agro-tv.ro/consilier-certat-pe-fermierii-participanti-la-ant-scz/

https://agro-tv.ro/author/ionut/

http://www.agricover.ro/

”S-au aruncat bani pe proiectele pe fonduri europene în anii trecuți, s-au aruncat fonduri europene pe proiecte care de multe ori nu-și au utilitate. Nu contează că sunt bani europeni sau de la buget, sunt banii noștri până la urmă. România este contributoare la bugetul UE, iar banii aceia care se întorc sunt tot ai noștri, chiar dacă nu toți”, a precizat vicepreședintele LAPAR pentru AGRO TV.

Fermierul este neîncrezător și în viitoarele alocări financiare, deoarece, spune el, greșelile se vor repeta, iar birocrația excesivă îi va sufoca pe unii fermieri care chiar ar putea să facă proiecte utile.

”Dacă s-au făcut greșeli în trecut, se vor face și pe noua proiecție bugetară. Sunt măsuri vechi cu bani noi. Dacă spunem măsuri vechi, trebuie să ne gândim în ce condiții au fost accesați banii respectivi, cu o birocrație excesivă. De exemplu, un fermier care își lua un tractor sau o combină, îi trebuia negație la negație. Se merge pe același tipic”, a explicat Alexandru Baciu.

În opinia fermierului din Călărași, atâta vreme cât funcționarii din instituțiile abilitate nu sunt responsabili în niciun fel dacă aceste fonduri europene nu sunt accesate, situația va rămâne la fel ca până acum.

”Am participat la discuții la Ministerul Agriculturii, cu Autoritatea de Management, și am ridicat următoarea problemă: vor fi doi ani de zile pentru accesare, cu cheltuirea banilor până în 2025. Dacă nu vom cheltui acești bani până în 2025, îi vom pierde, și nu din cauza fermierilor, ci din cauza faptului că eligibilitatea nu va fi relaxată. Dacă funcționarul nu are nicio responsabilitate când banii nu sunt absorbiți, el ca să aibă siguranța scaunului, cere nu știu câte hârtii, pe care fermierul nu are timp să le obțină”, a mai spus Alexandru Baciu.

Fermele verticale de interior, o solutie economica si productiva de a obtine recolte de success , martie 10, 2021

In conditiile in care pandemia si seceta au afectat principalele lanturi de distributie pentru industria alimentara, specialistii si-au orientat atentia catre alte metode de a produce hrana. Astfel, a fost dezvoltat conceptul de ferma verticala de interior, o idee posibila in prezent, multumita tehnologiilor existente.

Potrivit expertilor, fermele verticale de interior ofera multiple avantaje, printre care spatiul restrans necesar pentru infiintarea unei astfel de exploatatii dar si un control absolut asupra factorilor care influenteaza dezvoltarea plantelor, precum lumina si apa.

57


„Exista doua forme de a creste plante. Un mod este vertical, celalalt orizontal. Nimeni nu o numeste agricultura orizontala, dar se incadreaza. In esenta este vorba despre mai multe nivele de crestere intr-o zona condensata. Nu ne bazam pe lumina soarelui, pentru ca avem mai multe rafturi unul peste altul. Folosim lumina artificiala pentru fiecare”, a declarat Amin Jadavji, un investitor in acest concept.

Acest tip de ferma a atras atentia a numerosi investitori, care considera ca sistemul de ferma verticala poate raspunde provocarilor viitorului, legate de deficitul de hrana.

„Noi credem ca toate fructele si legumele, la scara globala, vor fi pana la urma produse in interior, in medii controlate. Este al treilea val al unei infrastructuri sustenabile. In urma cu 20 de ani am vazut prima data energia regenerabila si s-a dezvoltat foarte mult. In urma cu zece ani, a fost la fel cu masinile electrice, iar acum le vezi pe strada. Iar acum, tehnologia atinge si transforma si fermele, pentru a cultiva in medii controlate. Rezultatul este un produs mai bun si prietenos cu mediul”, a precizat Jonathan Webb, un alt investitor, simpatizant al acestui sistem.

Compania nu foloseste nici un pesticid. Plantele sunt udate cu un sistem automat, care foloseste doar 2% din cantitatea care ar fi fost folosita afara, pentru ca sistemul ofera plantelor apa, dar si colecteaza umezeala de la plante.

Pana in prezent, au fost investite aproape 400 de milioane de dolari in dezvoltarea de ferme verticale interioare, iar productia de legume si verdeturi cultivate in acest sistem s-a situat la 360.000 de tone in 2019.

Furnizorul de servicii de telemedicină veterinară PawSquad, fondat de Diwaker Singh și românul Radu Georgescu, este achiziționat de IVC Evidensia, cea mai mare companie din domeniul veterinar din Europa Farma Profit.ro scris ieri, Furnizorul de servicii de telemedicină veterinară PawSquad, fondat de

58

Diwaker Singh și românul Radu Georgescu, este achiziționat de IVC Evidensia, cea mai mare companie din domeniul veterinar din Europa

Furnizorul de servicii de telemedicină veterinară, PawSquad, s-a alăturat grupului veterinar european IVC Evidensia. PawSquad a fost fondată în 2015 de antreprenorii în serie Diwaker Singh și românul Radu Georgescu, Radu Georgescu, fondator al fondului de investiții Gecad Ventures. IVC Evidensia este cel mai important furnizor de servicii medicale veterinare din Europa, cu operațiuni în 12 țări. În urma tranzacției, PawSquad va continua să funcționeze ca o entitate autonomă în cadrul grupului IVC.

“Prin rețeaua noastră de medici veterinari cu experiență am ajutat mii de animale de companie din Marea Britanie, oferind sfaturi medicale, triaj de urgență și planuri preventive pentru îngrijirea sănătății. Ca parte a grupului IVC vom avea posibilitatea să ajutăm și mai multe animale de companie, lucrând în continuare cu profesioniști din domeniu, dar și să ne extindem la nivel geografic”, a declarat Dr Mark Boddy, CEO al PawSquad.

Accesibilitatea serviciului PawSquad îi încurajează pe proprietarii de animale de companie să solicite sfaturi profesionale mai devreme și cu o frecvență mai mare.

“Ne plac animalele și am lansat PawSquad cu obiectivul de a ne asigura că proprietarii au acces imediat, 24/7, la servicii veterinare de acasă. Am avut o dezvoltare permanentă confirmând astfel că este o nevoie clară pentru acest gen de servicii. Rețeaua extinsă de care se bucură IVC Evidensia ne va ajuta să întărim poziția PawSquad și să dezvoltăm și mai mult acest serviciu, asumându-ne obiective îndrăznețe”, a spus Diwaker Singh, președinte și fondator al PawSquad.

Compania lucrează în principal prin parteneriate B2B cu o gamă largă de companii din industria animalelor de companie, inclusiv asigurători, organizații caritabile veterinare, producători de alimente și suplimente pentru animale de companie și retaileri online. Astfel, proprietarii de animale au acces la serviciile PawSquad în mod gratuit, de cele mai multe ori, dar pot achiziționa și abonamente lunare.

59

Inovarea, cheia pentru o agricultură mai durabilă, subiect de dezbatere,Ferma , 10 martie 2021

Corteva Agriscience a participat la un eveniment privind Acordul Verde al UE. Bruxelles, Belgia – 4 martie, 2021 – Stiința și tehnologia pot ajuta fermierii să producă alimente sănătoase și accesibile, fară să epuizeze resursele naturale sau să producă un impact negativ asupra mediului, s-a discutat la o conferință europeană care a reunit decidenți politici și fermieri.

Evenimentul online gazduit de site-ul europen de știri Euractiv și sponsorizat de Corteva Agriscience a adus împreună oficiali UE, eurodeputați, organizații de mediu și alte părți interesate pentru a discuta despre strategiile UE Biodiversitatea și De la fermă la consumator.

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a dezbătut impactul Acordului Verde al UE asupra dezvoltării de noi soluții pentru fermierii europeni.

Acordul Verde european stabilește o foaie de parcurs la capătul căreia Europa ar trebui să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon în 2050, cu niște ținte intermediare în 2030, termen până la care ar trebui scăzut și consumul de substanțe de protecție a plantelor și a îngrășămintelor.

“Vreau să subliniez faptul că Acordul Verde nu a fost o surpriză pentru noi” a afirmat dl. Huber. “De fapt, companii precum Corteva și-au reproiectat linia de produse și programele R&D cu ceva timp în urmă.”

60

https://www.revista-ferma.ro/autori/ferma

Dl. Huber a descris Strategia de sustenabilitate a Corteva Agriscience, care include 14 obiective măsurabile ce urmează să fie îndeplinite în următorii 10 ani. “Aceste angajamente vin împreună cu valori clare, cum ar fi creșterea randamentelor recoltelor la nivel mondial cu 20%, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, îmbunătățind sănătatea solului pe 30 milioane de hectare, ridicând veniturile și îmbunătățind practicile sustenabile pentru 500 de milioane de mici fermieri la nivel global, precum și cu multe altele. Multe dintre țintele noastre de sustenabilitate sunt în concordanță cu obiectivele Acordului Verde și ghidează, în mod evident, prioritățile noastre în R&D.”

De asemenea, el a subliniat mai multe inovații ale Corteva Agriscience aliniate la obiectivele Acordului Verde, care țintesc minimizarea amprentei de mediu a agriculturii, între care:

stabilizarea azotului în sol folosind tehnologia Optinyte™[1]; agricultură de precizie folosind tehnologii digitale, senzori și sateliți

care vizează aplicarea produselor de protecție a culturilor[2]; un soi de rapiță lansat recent, dezvoltat de-a lungul mai multor ani

prin metode tradiționale de ameliorare, mai rezistent la bolile fungice și care va fi utilizat și la studierea bolilor-cheie ale altor culturi agricole;

o line de produse insecticide și fungicide biologice aflată în prezent în stadiu avansat de dezvoltare, compania devenind un partener important al producătorilor europeni care practică agricultura organică.

“La Corteva privim în permanență modul în care inovația poate imbunătății sustenabilitatea sistemelor alimentare,” a declarat la eveniment Dl. Huber. Vedem o accelerare semnificativă a inovării, care abordează probleme precum schimbările climatice, biodiversitatea, sănătatea solului și alte domenii.”

61

https://www.corteva.ro/sustainability.html

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

[1]Optinyte™ încetinește activitatea microorganismelor care transformă azotul în nitrat și reduce levigarea la apele subterane. În plus minimizează denitrificarea și formarea de N2O care este un gaz de seră important.

[2] Asigurând că sunt aplicate doar când și unde este necesar în teren, acest fapt duce la o reducere semnificativă a cantității de produse de protecție a culturilor. Instrumentele digitale ajută deasemenea la optimizarea timpului și a densității de plantare și reduc consumul de apă prin calularea mai exactă a cerințelor de irigare.

Conferința CARTOFUL 2021 prezintă noutățile tehnologice pentru cultura cartofului, Ferma, 10 martie 2021 În premieră pentru industria agribusiness din România, Agricover transformă conferințele tradiționale în emisiuni de televiziune! Mâine, joi, 11 martie, ora 11:00, vă invităm să urmăriți pe canalele online și social media Agricover, cea de-a șaptea ediție a Conferinței Cartoful. Organizată de AGRICOVER cu sprijinul Federației Naționale Cartoful (FNCR) și al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), conferința se bucură de prezența celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, CORTEVA și BAYER. Moderată de Bogdan MIU, conferința reunește cultivatori performați de cartof din România, experți și specialiști din domeniul culturii cartofului și producători de tehnologii agricole, în încercarea de a analiza obiectiv piața cartofului la nivel național și european, unde suntem și încotro ne îndreptăm.

62

https://www.facebook.com/bayercropscience.ro

https://www.revista-ferma.ro/autori/ferma

http://www.corteva.ro/

https://agricover.ro/evenimente/?utm_source=comunicatpreeventCartof&utm_medium=presa&utm_campaign=evenimenteculturi

https://agricover.ro/evenimente/?utm_source=comunicatpreeventCartof&utm_medium=presa&utm_campaign=evenimenteculturi

Federația Cartoful face auzită vocea cultivatorilor de cartofi în România și se implică susținut tocmai pentru a nu lăsa cartoful românesc să dispară. Prezenți la conferință, Ion MOROIANU, Directorul Executiv al Federației Cartoful, împreună cu Cleonic SUCACIU, liderul grupului de producători de cartof “Țara Făgărașului” și Vicepreședinte FNCR, prezintă situația producție pentru anul 2020, care la nivel național rămâne sub 40% din nevoia reală și propun politici viabile pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă în anii următori.

Conform datelor APIA, în România, în ultimii ani, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 28.000 de hectare în 2020.

Pe lângă inovațiile tehnologice pentru sectorul pomicol, conferința îi prezintă prin intermediul reportajelor realizate pe specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), cât și pe Dl. József Szőcs, administrator al societății SC BIOPLANT SRL.

Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este prezent în emisiune și transmite un mesaj pentru toți cei care activează în industria cartofului.

Cele mai importante companii producătoare de tehnologii din agribusiness, SummitAgro, Intermag, Corteva și Bayer prezintă soluții tehnologice eficiente pentru scăderea costurilor de producție și vorbesc despre cele mai noi și performante tratamente pentru culturile de cartof.

În contextul pandemiei pe care o traversam și care ne limitează interacțiunile, Grupul Agricover își propune să susțină afacerile cultivatorilor de cartofi din România, pentru un an agricol profitabil!

63

Urmăriți mâine, 11 martie, de la ora 11:00, cea de-a șaptea ediție a CONFERINȚEI CARTOFUL - pe canalele Agricover (Facebook, YouTube și website)

Facebook https://www.facebook.com/events/850608502450999 YouTube https://www.youtube.com/watch?v=biRK0E85jFY Website www.agricover.ro/evenimente

https://youtu.be/O6WpAVeWBdc

Vouchere de 500 de lei se culeg lunar din „Grădina Danei” TVR.RO | Miercuri, 10 Martie 2021

P rietenii emisiunii câștigă vouchere cu care își pot achiziţiona obiecte de la GOLDEN FISH – MICUL FERMIER. Primul câștigător îl aflăm pe 21 martie, la ora 10.00, în emisiunea realizată de Dana Constantinescu la TVR 1.

Documente disponibile pentru descarcare:

Regulament concurs „Micul fermier” la „În grădina Danei”

Ești pasionat de grădinărit, zootehnie sau bricolaj? Ți-ai pus în gând să-ți uimești vecinii cu recoltele tale? Ți-ai construit cea mai tare seră de pe stradă, iar acum plantezi, irigi și altoiești? Atunci, ești exact la locul potrivit! Mai exact, „În grădina Danei”, la TVR 1, în fiecare duminică, de la ora

64

http://media.tvrinfo.ro/media-tvr/other/202103/regulament-concurs-micul-fermier-la-in-gradina-danei_36444200.pdf

http://www.tvr.ro/

https://youtu.be/O6WpAVeWBdc%20

http://www.agricover.ro/evenimente

https://www.youtube.com/watch?v=biRK0E85jFY

https://www.facebook.com/events/850608502450999


10.00. Unde sponsorul emisiunii, GOLDEN FISH – MICUL FERMIER, abia așteaptă să îi premieze pe cei mai fideli telespectatori!

Pentru a câştiga unul dintre premiile puse în concurs – câte un voucher în valoare de 500 lei, lunar, timp de zece luni, cu care poți cumpăra obiecte de pe https://www.micul-fermier.ro/ sau din magazinele partenere - nu trebuie decât să urmăreşti emisiunea duminicală de la TVR 1, să răspunzi corect la întrebarea adresată în timpul emisiunii de Dana sau invitații ei și să trimiţi răspunsul prin e-mail, la adresa [email protected]. Iar în următoarea săptămână, vezi extragerea premiilor, tot „În grădina Danei”.

Simplu, nu-i așa? Regulamentul concursului îl poți consulta aici.

Dana Constantinescu și echipa ei te așteaptă în fiecare duminică, de la ora 10.00, la TVR 1, cu multe informații care îți vor face viața mai ușoară și grădinăritul mai plăcut!

Nina Gheorghiţă investeşte prudent în ferma sa , Marian MUŞAT , cat: 10 martie 2021

După două sezoane agricole dificile, Nina Gheorghiţă consideră că în ferma pe care o administrează împreună cu soţul ei inovaţia înseamnă a aplica un foarte bun management al costurilor.

Nina Gheorghiţă a îmbrăţişat meseria de pedagog, apoi a activat ca director de marketing şi de dezvoltare la o multinaţională, iar acum este fermier în Bărăganul brăilean.

„În sufletul meu, rămân pedagog!”

Teleormăneancă la origine, Nina Gheorghiţă a urmat cursurile unui liceu cu profil agricol. În urma examenului de treaptă, prin redistribuire, a ajuns la Liceul Agricol din Turnu Măgurele.

După cum ne spune, “diriginta Ducar Mariana, un cadru didactic cum rar întâlneşti în viaţă, m-a

65

https://www.revista-ferma.ro/autori/marian-musat


https://www.micul-fermier.ro/


convins să rămân la profilul agricol şi după treapta a doua de liceu”. Au urmat, firesc, facultatea, masteratul, doctoratul şi activitatea universitară la Catedra de Pedologie, Agrotehnică şi Agrochimie din cadul USAMV Bucureşti. „Când sistemul meu de valori nu mai era în concordanţă cu ce însemna managementul facultăţii unde aveam norma didactică şi se instalase o stare de frustrare, am hotărât să plec ca director de marketing şi dezvoltare la o multinaţională. Am părăsit catedra, am iubit învăţământul. În sufletul meu, eu rămân pedagog!”, rememorează Nina Gheorghiţă parcursul său profesional.

Am plecat la liceu, din satul în care m-am născut, la vârsta de 14 ani. N-am ales eu Facultatea de Agricultură, ci ea m-a ales pe mine! Nici ferma n-am ales-o eu, destinul m-a dus într-o zonă la distanţă de câteva sute de kilometri faţă de locul natal - NINA GHEORGHIŢĂ, Fermier din Bărăganul brăilean

O ruină risipită în imensitatea Bărăganului

În 2010, soţul ei, Ştefan Gheorghiţă, un reputat agronom, aflase că sediul unei ferme din Brăila va fi executat silit. Atunci au hotărât să participe la licitaţie pentru a o cumpăra. Era o ruină risipită, undeva, în imensitatea Bărăganului. “Nu deţinem chiar toată curtea, dar avem o suprafaţă destul de mare - 4,7 ha. Prima investiţie a fost gardul, apoi utilajele, grajdurile, animalele, celula de siloz, fânarul... Banii erau din fonduri proprii, credite bancare, leasinguri şi profitul reinvestit”, susţine Nina Gheorghiţă.

“Am renunţat la animale şi la loturile semincere”

„Ne-am fi dorit să avem o fermă pentru producerea de sămânţă, după care să integrăm şi partea de zootehnie, mergând pe ideea că produsul vegetal trecut prin tubul digestiv al animalului creează plusvaloarea! Numai că sectorul animalier, aşa cum l-am proiectat noi, nici industrial, nici tradiţional, nu a funcţionat cum trebuie. Aveam 600 de oi (Cărăbaşă - rasa

66

Cap Negru de Teleorman - n.r.) şi 30 de vaci din rasa Bălţată Românească. Cum costurile au fost mari, am renunţat la zootehnie în mai 2016”, precizează Nina Gheorghiţă.Apoi, a trebuit să renunţe şi la loturile de multiplicare la floarea-soarelui şi la porumb şi să rămână pe cultură comercială şi multiplicare la grâu pentru nevoile fermei. Motivele renunţării? Se găseau din ce în ce mai greu oameni pentru lucrările manuale specifice loturilor semincere. Apoi investiţia pe hectar este foarte mare, iar terenul nefiind la irigat, riscul de a irosi banii era unul real!

Costuri sub control „Aplicăm o tehnologie medie. Sunt întotdeauna pe ideea că nu-ţi trebuie cele mai scumpe utilaje şi maşini agricole, ci ai nevoie de ingrediente (inputuri) de bună calitate! După care..., pricepere, ştiinţă, rigoare tehnologică! Investiţia per hectarul cultivat este de 4.500 lei, din care 1.000 lei este numai amortismentul utilajelor, 5-600 lei salariile, 950 lei arenda şi o căruţă de bani dobânzile bancare. Inovaţia în ferma noastră este un foarte bun management al costurilor!”, susţine Nina Gheorghiţă. Fiind o fermă la neirigat, au urmărit ca producţiile să nu coboare sub 8 tone/ha de porumb/ha, 6 t/ha la grâu şi 3,5 t/ha de floarea-soarelui.

Dezvoltare în impas „Anul acesta am renunţat la azotatul de amoniu şi am trecut pe nitrocalcar, corectând astfel tendinţa de scădere a reacţiei solului. De asemenea, am înlocuit arătura cu scarificarea o dată la patru ani. Ne gândim să aplicăm sistemul de lucrări minime ale solului, dar problema e că trebuie schimbată gama de utilaje. Or, noi nu am reuşit să achităm parcul de mecanizare; o nouă investiţie ar creşte gradul de îndatorare financiară. Apoi, e foarte greu să convingem proprietarii să ne arendeze terenurile pe o perioadă mai lungă de 5 ani. Schimbând tehnologia, nu am putea plăti viitoarele investiţii în 5 ani, mai ales că venim după două sezoane de producţie grele. În 2 ani trebuie să recuperăm pierderile şi să achităm creditele amânate”, consideră Nina Gheorghiţă.

67

Prudenţi la vânzarea recoltei

An de an, fermiera a comercializat producţia prin contracte futures, prinzând „un preţ de vânzare bun, pentru că la recoltă erau proaste preţurile”, spune aceasta. Sesizând din 2019 problema acută a apei, i-a fost teamă să mai încheie contracte în avans. Astfel se face că în ianuarie a.c. a livrat circa 500 tone de cereale: grâul cu 1 leu/kg şi porumbul cu 0,95 lei/kg. Recolta de floare (100 tone) a fost vândută în vară cu circa 1,8 lei/kg. A fost o alegere bună! Acum, grâul de toamnă, semănat pe 127 ha, este înfrăţit, iar mazărea de pe un lot de testare arată bine, semn că mecanizatorii: Jenică Bordei, Petrică Grecu şi Relu Bordei, cei care duc greul campaniilor agricole, au lucrat mai mult decât bine.

AGRICULTURA, ÎN STARE DE PROVIZORAT Pentru Nina Gheorghiţă în agricultură e o stare de provizorat; nu poţi face un plan de dezvoltare a fermei pe termen mediu şi lung... Cauzele sunt multiple. „Problemele agriculturii sunt enorm de multe. În primul rând, e starea de provizorat, pentru că arendarea terenurilor se face pe doar 5 ani, nu poţi face un plan de dezvoltare a fermei pe termen mediu şi lung. Dacă treci de la tehnologia convenţională la sistemul cu lucrări minime, ai nevoie de 2-3 ani până când solul îşi reechilibrează circuitele biochimice, perioadă în care trebuie să suporţi pierderi de producţie. Apoi, trebuie o finanţare corectă, la dobânzi stimulative. De asemenea, e nevoie de o legislaţie suplă, să dea curaj fermierilor în dezvoltarea unui business”, concluzionează fermiera.

un articol de MARIAN MUŞAT

INDUSTRIE ALIMENTARA

Monalisa Ungureanu, Origin: „Îmi amintesc că mereu mă întrebam dacă atunci când voi ajunge să practic profesia de manager teoria se va suprapune cu practica sau la ce îmi vor folosi notele din facultate.“ZF 22 de ani. 09.03.2021,

Monalisa Ungureanu, CEO al grupului irlandez din agricultură Origin

„Pentru mine, 22 de ani a fost perioada aceea a tinereţii cu multe planuri, speranţe şi mai ales cu bucurii simple.

68

Privind în trecut, îmi pare că timpul a trecut într-o clipă. Nu aveam frământări prea multe, sau poate nu îmi amintesc, pentru că nu erau aşa serioase. Mă ţinea ocupată educaţia, eram studentă la ASE la management, în anul final, şi mă asiguram că nu o să mor de supărare dacă nu luam 10 la examene. Doream să ajung să profesez cât mai curând şi, mai ales, să fiu un profesionist de excepţie. Îmi amintesc că mereu mă întrebam dacă atunci când voi ajunge să practic profesia de manager teoria se va suprapune cu practica sau la ce îmi vor folosi notele din facultate. Dacă mă va evalua cineva după potenţial sau după trecutul studios. Şi căutam să evit cât se poate să ajung să fac contabilitate după finalizarea facultăţii, deşi eram foarte bună în contabilitate şi analiză economico-financiară.

Evident că am început în departamentul de contabilitate şi să fiu omul bun la toate într-o firmă mică din Bucureşti, care activa în domeniul tipografic şi al importului de hârtie tipografică. Am învăţat multe despre import-export, procedurile de angajare a oamenilor, despre trezorerie şi eram fascinată cum nu înţelegea patronul relaţia profit - cash. Am ajuns să înţeleg şi să apreciez totuşi spiritul antreprenorial şi determinarea cu care încerca la acel moment să aprofundeze lecţiile de capitalism sălbatic, specifice acelor ani.

Din punctul de vedere al managementului, nu avea nici cea mai mică legătură cu ceea ce ştiam, teoretic, să fac sau cu ce visam să fac. Am înţeles rapid că este începutul unei călătorii şi al unei maturizări profesionale care s-a produs în anii care au urmat, în special în echipa Cris-Tim, unde pot afirma cu tărie că am învăţat să fiu manager şi, mai ales, om.

În prezent CEO pentru o companie cu acţionariat străin, am ajuns să fiu manager de top, dar am realizat în timp că nu pregătirea teoretică este cheia succesului, ci înţelegerea legată de identificarea potenţialului pe care fiecare om din echipă îl are şi cum ajungi să scoţi maximul din acest potenţial.“

Investiţi în România! Paul Ioan, Fabrica de Fum: Investim un milion de euro într-o nouă fabrică 10.03.2021, Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-paul-ioan-fabrica-de-fum-investim-un-milion-de-19946770

69

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-paul-ioan-fabrica-de-fum-investim-un-milion-de-19946770%20

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-paul-ioan-fabrica-de-fum-investim-un-milion-de-19946770%20

https://www.zf.ro/autor/bogdan-alecu/

♦ Fabrica de Fum este un producător artizanal de produse tradiţionale din carne care a intrat pe piaţă în 2017.

Fabrica de Fum, un producător artizanal de produse pe bază de carne din Iaşi deţinut de Gabriel Paul Ioan, estimează o creştere de 50% a cifrei de afaceri în 2021, îndreptându-se spre 1,5 milioane de lei. Anul 2020 a fost încheiat cu un business de circa 1 milion de lei, iar compania are în plan investiţii de 1 mil. euro pentru a extinde capacitatea de producţie.

„Anul trecut am avut o cifră de afaceri de circa un milion de lei. Producem în Iaşi, într-o fostă fabrică care se ocupa tot de afumare. Carnea provine tot de pe piaţa românească, carne certificată. Noi avem şi trei produse atestate tradiţional, iar rigorile sunt mari aici. Folosim carne de porc, găină, curcan şi raţă. Avem în plan o nouă investiţie, vrem să construim o hală proprie. Noi am realizat un calcul, iar investiţia ar fi de circa 1 mil. euro alături de 15 noi locuri de muncă“, a declarat Paul Gabriel Ioan, fondator Fabrica de Fum, în cadrul emisiuni ZF Investiţi în România! realizată de ZF alături de CEC Bank.

În 2020 producătorul a mizat pe comerţul online, în contextul în care vânzările către restaurante şi hoteluri au scăzut pe fondul pandemiei şi perioadei de lockdown. „Anul 2020 a fost unul al provocărilor pentru noi. A trebuit să mărim pierderile din HoReCa şi am trecut mai mult în online. Am semnat contracte cu mai multe siteuri care fac livrări online şi am compensat cu brio. Am fost la rezultate similare cu anul anterior. HoReCa a reprezentat 30-40% din totalul vânzărilor în 2019“, a spus Paul Gabriel Ioan.

În acest an, compania a făcut investiţii în utilaje de producţie şi astfel am diversificat producţia prin introducerea de produse noi cum ar fi: cârnaţi de porc, cârnaţi de porc şi vită, cârnăciori cu secărică, cârnaţi mioritici, şuncă presată din carne de porc şi şuncă presată din carne de curcan. „Există curier de frig cu care noi lucrăm şi livrăm în Bucureşti, dar şi în Galaţi, Constanţa, Cluj. A trebuit să ne descurcăm cu transportul. Pentru un producător mic este greu să reziste doar pe piaţa locală. Noi facem produse artizanale, conservantul e natural, doar cu sare şi fum. Anul 2021 a început sub auspicii bune, vânzările sunt în creştere şi încercăm să dezvoltăm noi pieţe. Ne gândim la export, dar pentru asta trebuie să modificăm linia de producţie, ceea ce nu cred că se va întâmpla anul acesta.“

„În 2021 vrem să intrăm în cele mai mari oraşe din ţară, să extindem colaborarea cu Bucureştiul, dorim să mergem în Timişoara, Galaţi unde să diversificăm oferta, Clujul este la început. Întâi mergem în oraşele mari, după care ne vom extinde şi în cele mai mici“, a spus producătorul.

70

Fabrica de Fum este un producător artizanal de produse tradiţionale din carne, care a intrat pe piaţă în 2017 şi produce diverse sortimente, precum ceafă de porc afumată, cotlet de porc afumat, muşchi afumat şi cârnaţi afumaţi. Produsele comercializate sunt în categoria „Produs Tradiţional“ şi necesită un ciclu de fabricaţie mai lung, de aproximativ 10-15 zile, pentru că sunt afumate natural. Pentru 2021, compania are pregăteşte produse noi.

Compania are ca principală piaţă de desfacere oraşul Iaşi, unde produsele, în special cele din carne de porc, sunt listate în magazine de cartier. În egală măsură, produsele Fabrica de Fum se găsesc şi pe rafturile băcăniilor, care comercializează produse variate, cum sunt cele din carne de curcan, raţă, oaie sau pasăre. Fabrica de Fum colaborează cu mai multe băcănii din ţară, din oraşele Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, dar şi cu platforme online precum Real Food, All Farm, Băcănia Bolloga, Băcănia Tei, Foodicious, Roade şi Merinde, Nord Hub.

„În oraşele mari produsele se regăsesc în băcănii specializate în produse tradiţionale. Am încercat să intrăm în magazinele normale, dar asta facem numai în Iaşi, însă în celelalte oraşe doar în băcănii. Am avu o colaborare cu cei de la Carrefour dar condiţiile erau nefavorabile nouă. Cu Kaufland suntem în discuţii. Este o oportunitate pe raionul de produse tradiţionale. Comunicarea cu marile reţele este mai greioaie, se face numai pe e-mail şi durează. Noi suntem obişnuiţi să comunicăm faţă în faţă“, a explicat fondatorul.

INS: productia de carne de porc din Romania a scazut de aproape trei ori, intr-o singura luna martie 10, 2021

Productia de carne de porc inregistrata in tara noastra a scazut de aproape trei ori in ianuarie 2021, de la 86.046 tone in decembrie 2020, la 27.617 tone. Totusi, comparativ cu luna ianuarie a anului 2020, productia este este cu 1,8% mai mare, se arata intr-o analiza INS.

Concret, in prima luna din acest an au fost sacrificati 305.000 de porci, de trei ori mai putini decat in decembrie 2020 (893.000 de capete), o luna in care consumul de carne de porc, conform traditiei, creste considerabil. Fata de luna ianuarie a anului trecut, sacrificarile de porcine au crescut cu doua procente.

Potrivit datelor INS, productia de carne de bovine a totalizat 7.437 tone, in luna ianuarie 2021, fiind in scadere cu 27% fata de decembrie 2020, cand a fost inregistrata o productie de 10.187 tone, dar in crestere cu 15,1% fata de ianuarie 2020 (6.641 tone). Numarul bovinelor sacrificate a ajuns la 44.000 de capete, mai putin fata de luna anterioara (61.000 de capete in decembrie

71


2020), dar in crestere cu 12,8% comparativ cu luna similara a anului trecut (39.000 capete).

Crestere la productia de carne de ovine si caprine

In ceea ce priveste productia de carne de ovine si caprine obtinuta in luna ianuarie a acestui an, statistica oficiala arata o crestere fata de ianuarie 2020, de la 1.607 tone, la 1.751 tone, respectiv o majorare cu 9%. In comparatie cu decembrie 2020 s-a inregistrat o diminuare a productiei cu 68%, in acea luna fiind consemnata o productie de 5.466 tone carcasa ovine si caprine. Animalele sacrificate pe aceste specii au ajuns la 110.000 capete in prima luna din acest an, in crestere fata de luna ianuarie 2020 (106.000 capete), dar in scadere fata de decembrie 2020 (379.000 de capete).

Scaderi la productia de carne de pasare

De asemenea, productia de carne de pasare s-a diminuat cu 7,9%, in ianuarie 2021, la 37.821 tone carcasa, de la 41.080 tone in luna precedenta si cu 10,7% fata de ianuarie 2020, cand a fost consemnata o cantitate de 42.338 tone, releva datele INS publicate marti.

In ianuarie a.c., au fost sacrificate 21,97 milioane de pasari, mai putine fata de luna decembrie 2020 (23,35 milioane de capete), dar si fata de aceeasi perioada din 2019, respectiv 24,03 milioane de exemplare.

Productia interna de carne de porc, insuficienta pentru a acoperi necesarul

Carnea de porc este cea mai consumata din Romania, inaintea carnii de pasare si de vita, insa din productia interna este acoperit doar 30% din consum, restul provenind din importuri, in special din schimburile intra-comunitare.

Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Romania a adus in primele noua luni din 2020 aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE si din tari terte, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

Victime colaterale în pandemie: costuri de producție în creștere! Carol Popa Miercuri, 10 Martie

Anul 2021 a debutat cu o avalanșă de scumpiri, de la materii prime la utilități, de la logistică și transport la costuri operaționale. Pe întreg

72

https://www.revista-piata.ro/business/special/itemlist/user/1817-carolpopa

lanțul de producție, fiecare cost înregistrează un „+”, de la câteva zecimi de procent până la creșteri double digit.

Contextul global în primele două luni ale anului 2021 au marcat o performanță nemaiîntâlnită din 1948: o scumpire generalizată a materiilor prime. Prin comparație cu anul 1948, când scumpirea materiilor prime a avut la bază declanșarea războiului rece și industrializarea excesivă pentru pregătirea unui nou război bazat pe tehnica militară, scumpirea materiilor prime din acest an are ca punct de pornire temerile privind producțiile, dar și fluxurile de aprovizionare, în contextul pandemiei globale. „Am analizat evoluțiile din ultimii 50 de ani, niciodată atât de multe materii prime nu s-au scumpit simultan”, se arată în ultimul raport al Organizației Mondiale a Comerțului, publicat la finalul lunii februarie și citat de Reuters.

„Grav este că asta înseamnă că producătorii de materii prime prosperă pe cheltuiala consumatorilor, cei care ar trebui de fapt să scoată economiile din criză”, titrează jurnaliștii agenției. Pe burse, cotaţiile materiilor prime, de la minereu de fier şi oţel la cupru şi soia, sunt în ascensiune din martie 2020, ajungând la maximele ultimilor şase ani. Petrolul a revenit la preţurile de dinainte de pandemie, ajutat de cererea în creştere din China. Preţurile materiilor prime urcă în tandem, iar investitorii se aşteaptă ca tendinţa, nemaivăzută de decenii, să persiste.

Analiştii atrag atenţia că scumpirile, alimentate prin cheltuieli guvernamentale cu care autoritățile speră să salveze economiile de la o nouă criză și să obțină o revenire a cererii, vor pune presiune pe lanţurile de aprovizionare. „Ce credem că este important este că această revenire a preţurilor materiilor

73

prime va fi începutul unui marş structural mai lung“, spun analiştii de la Goldman Sachs.

Materiile prime au crescut puternic în ultimele luni ajutate de cererea solidă din China, cel mai mare cumpărător de resurse naturale. Preţurile boabelor de soia au crescut cu 50% în ultimul an, iar cotaţiile cuprului au urcat cu 40%, prețul cafelei a crescut considerabil iar petrolul a ajuns la maximele de dinainte de pandemie, atingând deja 60 de dolari pe baril. Goldman Sachs apreciază că tranziţia energetică este unul dintre factorii care stau la baza acestor scumpiri, deoarece are potenţialul de a crea investiţii în infrastructură de 1.000-2.000 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu pe măsură ce lumea îşi reduce dependenţa de carbon. Acest lucru ar trebui să însemne cerere mai mare pentru o varietate de materii prime de care va fi nevoie la panourile solare şi maşinile electrice ale noii economii. Iar ceilalți furnizori de materii prime, inclusiv cele agricole, acționează în tandem, deoarece costurile lor sunt strict legate de prețul petrolului, al utilajelor sau al energiei electrice.

Analiştii spun că impactul scumpirilor se va simţi cel mai dureros în economiile emergente, dar pe de altă parte băncile centrale ale economiilor dezvoltate par mulțumite să vadă în sfârşit inflaţia cum sare în sus, asigurând astfel dobânzi pozitive.

Cum se vede presiunea costurilor din românia

Potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, directorii financiari sunt mai optimiști decât în urmă cu șase luni cu privire la evoluția companiilor pe care le conduc, dar reducerea costurilor continuă să fie prioritară.

Categoriile de costuri care vor crește cel mai mult, conform rezultatelor studiului, sunt cele cu provizioane pentru creanțele incerte, urmate de costurile de finanțare și de capital. La polul opus, costurile care vor scădea cel mai mult sunt cele legate de bunurile imobiliare.

Scăderea cererii rămâne principala îngrijorare pentru companii și în 2021, deși, în cazul cererii interne, ponderea celor care se așteaptă la o diminuare s-a redus la 44%, de la peste 70%, la începutul pandemiei.

În următoarea perioadă, companiile se vor concentra pe menținerea sănătății și siguranței angajaților la locul de muncă (38%) și pe transformarea digitală (tot 38%), astfel încât să poată asigura funcționarea organizației chiar și în condiții de blocaj, izolare sau distanțare socială, mai arată studiul. La polul

74

opus se află explorarea de piețe noi, doar 1% dintre companii considerând că aceasta va fi o prioritate în viitorul apropiat.

Presiunea costurilor se resimte în industrie, dar nu la raft

Presiunea costurilor se resimte din plin și în industria locală a bunurilor de larg consum. Deși, conform analizei realizată pentru revista Piața de RetailZoom, această presiune nu a avut încă efect asupra prețurilor produselor la raft în luna ianuarie, departamentele de achiziții ale marilor retaileri se confruntă cu un fenomen fără precedent: generalizarea solicitărilor de creștere a prețurilor pentru contractele de achiziții. Iar dacă în anii anteriori solicitările de creșteri erau pentru „retușuri la marje”, acum se discută despre creșteri de prețuri mai mari de cinci procente pentru mai mult de 40% dintre sku-uri.

Pentru retail, problema prețurilor de achiziție de pe piața locală are în prezent două componente strategice. O primă componentă este legată de lanțul de aprovizionare. Pandemia a demonstrat pe parcursul anului trecut că lanțurile scurte de aprovizionare pot fi mai eficiente în condițiile în care o anumită zonă, regiune, localitate sau companie intră în carantină. Dar tot pandemia a demonstrat și că pentru fiecare tip de produs este necesară o variantă de aprovizionare de backup, dacă principalul furnizor întâmpină probleme pe lanțul lui de aprovizionare cu materii prime. De aceea, se poate spune că instabilitatea lanțurilor de aprovizionare, fenomen ce persistă încă din cauza pandemiei, generează costuri suplimentare atât pentru retaileri, cât și pentru furnizori.

Cealaltă componentă este legată de prețul optim de vânzare a unui produs, astfel încât el să genereze anumite volume de vânzări. Cu cât acest preț crește, scad proporțional volumele de vânzări, la încasări aproximativ egale. Din această perspectivă, unii dintre retaileri consideră că ar putea să apară în acest an fenomenul de shrinkflation, o reducere a cantității produsului, astfel încât prețul la raft să nu se schimbe. Fenomenul nu este o noutate pe piața locală, responsabilii cu achizițiile din retail spun că la astfel de metode s-a apelat destul de des în perioada 2012-2014, într-o perioadă de revenire a consumului după criza financiară din 2009-2010, perioadă care s-a suprapus cu o creștere a costurilor pentru producătorii de bunuri de larg consum.

Din discuțiile cu furnizorii iese în evidență faptul că anul 2020 a pus o presiune mare pe toate categoriile de costuri din fluxul de producție, iar acum scumpirea în exces a materiilor prime îi determină să forțeze o majorare a prețurilor cu care își vând mărfurile.

75

https://www.revista-piata.ro/business/special/item/16179-bogdana-gheorghe-managing-director-retailzoom-romania-influenta-promovarilor-sustinute-crescute-si-frecvente-se-reflecta-si-asupra-preturilor-nonpromo

https://www.revista-piata.ro/business/special/item/16179-bogdana-gheorghe-managing-director-retailzoom-romania-influenta-promovarilor-sustinute-crescute-si-frecvente-se-reflecta-si-asupra-preturilor-nonpromo

Pentru crescătorii de păsări, creșterea prețului pentru șroturile de soia vine după o scumpire prealabilă a furajelor alternative și nutrețuri combinate realizate pe plan intern. Pentru procesatorii de carne, deși prețurile pentru carcase nu au mai înregistrat creșterile spectaculoase din anii anteriori, costurile de aprovizionare par să fie punctul critic în acest an, precum și siguranța aprovizionării ritmice. Producătorii de dulciuri au o reală provocare în 2021, deoarece și prețul pentru cacao, și cel pentru zahăr au înregistrat creșteri semnificative care dau peste cap bugetele planificate.

În perioadele inflaționiste, consumatorii vânează promoțiile

BREXIT-ul a pus umărul la această olimpiadă a scumpirilor și a determinat o creștere a tarifelor pentru importurile din Marea Britanie, creștere pe care atât importatorii cât și retailerii sunt reținuți în a o transfera către consumator.

Pe de altă parte, o serie de furnizori au înregistrat vânzări atipice pe parcursul anului 2020, după un val de cereri peste așteptări a urmat o perioadă în care volumele de mărfuri vândute au scăzut dramatic. Stocurile realizate în perioada verii cu produse ce ar fi trebuit să ajungă pe mesele consumatorilor din HORECA sunt acum cu termenele de valabilitate aproape de termenele de expirare. O parte dintre aceste produse intră acum pe piață cu prețuri foarte mici, în promoții, dar țin pe loc producția la zi a acelor furnizori, deoarece consumatorii au devenit mai atenți cu cheltuielile și vânează promoțiile de orice fel. Pentru producătorii de băuturi alcoolice și băuturi nealcoolice, stocurile din depozite vor continua să fie o problemă și în acest an, în condițiile în care multe orașe și stațiuni turistice au în continuare restaurantele închise. Pentru o parte dintre furnizori, pierderile contabilizate prin vânzările nerealizate către HORECA nu pot fi recuperate decât prin creşterea prețurilor de livrare pentru producția curentă, ceea ce face ca diferența între prețurile cu care vând stocurile rămase și prețurile cu care vând producția din 2021 să fie și mai mare.

Ce categorii de costuri au crescut la furnizorii locali

76

Pandemia a determinat creșterea costurilor operaționale pentru toate companiile, dar în cazul procesatorilor de alimente costurile în 2020 au fost, de la un caz la altul, între 3% și 11% mai mari. Procedurile stricte pentru siguranța alimentară au determinat modificări structurale și organizatorice, iar în anumite cazuri chiar o creștere a numărului de angajați pentru a asi-gura realizarea unui volum echivalent de mărfuri, dar în mai multe schimburi de producție. Este cazul liniilor de panificație, dar și a celor pentru preparatele din carne, legume congelate, etc.

Costurile de aprovizionare au crescut ca urmare a redimensionării fluxurilor de producție, dar și ca urmare a unor întreruperi pe lanțul de aprovizionare determinate de carantina instituită în anumite puncte de pe acest lanț.

Costurile de logistică, transport și distribuție au oscilat în 2020. Dacă în prima jumătate a anului costurile mai mari au fost atenuate de comenzile mai mari primite pe zona de transport și distribuție, iar prețul combustibilului s-a prăbușit pentru câteva luni, în a doua jumătate a anului costurile au intrat pe o pantă ascendentă din toate perspectivele. Funcționarea centrelor logistice este mai greoaie, ca urmare a măsurilor de protecție, ceea ce înseamnă o productivitate în scădere și costuri mai mari. Prețul petrolului a revenit și a adus prețul combustibililor utilizați în transport la nivelul anterior pandemiei. Dezvoltarea retailului online ca o compensație a scăderilor vânzărilor din magazine reprezintă o presiune în plus pentru distribuitorii de mărfuri, deoarece o bună parte din personal a migrat către serviciile de livrare la domiciliu.

Costurile de personal au înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru protecția și siguranța sanitară a acestora la locul de muncă. Procesatorii asigură echipamentele de protecție necesare menținerii siguranței alimentare în situație de pandemie, măști și dezinfectat pentru fiecare angajat. Tot în categoria costuri de personal intră și situația în care unul sau mai mulți angajați sunt contacți ai unei persoane infectate și trebuie să stea izolați la domiciliu, moment în care persoana respectivă trebuie înlocuită pentru menținerea fluxului tehnologic.

Costurile cu materii prime ale căror prețuri sunt în continuă creștere, așa cum am arătat anterior.

Costurile cu utilitățile au înregistrat o creștere medie de 1,4% în 2020 și, prin creșterea prețului petrolului, estimările pentru anul 2021 sunt pentru o creștere de 2,5%.

77

Costurile cu ambalajele produselor sunt în continuă creștere, deoarece peste 65% din ambalajele industriei bunurilor de larg consum au ca sursă de producție China, indiferent dacă produsul este realizat pe plan local, în țări membre ale Uniunii Europene sau în țări de pe alte continente. Iar dacă relațiile comerciale s-au stabilizat după lockdown, ritmul de transport al containerelor și întoarcerea acestor containere în porturi nu a revenit încă la nivelul anterior pandemiei, funcționarea lanțurilor de aprovizionare fiind încă mult afectată de carantine locale, blocaje în porturi sau logistica întreruptă.

România continuă exportul de materii prime ieftine și importă produse finite scumpe

Economiile emergente, în care prețurile oscilează rapid, scumpirile acestui început de an sunt contracarate în funcție de politica fiecărui stat. După o creștere de 60% a prețului pentru fasole boabe, Brazilia a decis în februarie realizarea unor stocuri guvernamentale și reluarea exporturilor doar după ce depozitele vor fi pline. În Rusia, Vladimir Putin a solicitat restricţii la exportul de cereale şi plafoane de preț impuse retailerilor.

În democrațiile dezvoltate, guvernele se concentrează mai mult pe susținerea producției locale de materii prime decât pe controlul preţurilor. Franţa intenţionează să majoreze producţia de plante bogate în proteine, pentru diminuarea dependenţei de importurile de soia.

78

Un studiu finanțat de Rewe România și realizat anual de Academia de Studii Economice arată că România continuă să exporte materii prime ieftine, respectiv cereale și animale vii, iar importurile sunt structurate pe produse finite realizate din materii prime scumpe, fructe și legume. Excepție face carnea de porc, unde importurile sunt realizate preponderent pentru procesarea internă. De asemenea, pentru categoria „Lapte, ouă, miere” importurile sunt structurate preponderent pe lapte pentru procesare, în timp ce importurile de miere reprezintă mai puțin de 9% din valoarea totală consemnată.

URSUS Breweries a semnat angajamentul LEAD Network de a susține egalitatea de gen și incluziunea La zi Miercuri, 10 Martie 2021

Dragoș Constantinescu, Președintele URSUS Breweries, a semnat angajamentul organizației LEAD Network (Leading Executives Advancing Diversity), care confirmă promisiunea pentru construirea unui mediu de lucru și a unei culturi organizaționale incluzive, bazate pe diversitate și egalitate de gen, ce vor conduce la o creștere semnificativă a reprezentativității femeilor în funcții executive și decizionale. Astfel, Ursus Breweries este primul producător de bere din România care semnează acest angajament.

LEAD Network (Leading Executives Advancing Diversity) este o organizație non-profit a cărei misiune este de a facilita atragerea, menținerea și promovarea femeilor în industria de retail și de bunuri de larg consum, prin intermediul educației, al leadership-ului și al dezvoltării profesionale. Scopul LEAD Network este de a conecta, a inspira și a facilita crearea unui viitor bazat pe incluziune și egalitate la toate nivelurile industriei de retail și bunuri de larg consum din Europa.

„Semnarea angajamentului LEAD Network confirmă acțiunile susținute ale Ursus Breweries pentru dezvoltarea unei culturi incluzive, lipsită de prejudecăți, bazată pe diversitate și egalitate de gen, în care toată lumea se poate manifesta și poate avansa. Știm că diversitatea contribuie la pluralismul de opinii si la experiențe inovatoare. Toate acestea vor aduce beneficii consumatorilor și ne vor ajuta să atragem candidați dintr-o plajă de

79

https://www.revista-piata.ro/lazi/la-zi

talente mai diversificată, sprijinind obiectivele noastre de a oferi oportunități de dezvoltare și de a crește reprezentativitatea femeilor la nivelul funcțiilor manageriale și de leadership”, a declarat Dragoș Constantinescu, Președintele URSUS Breweries.

Aderarea la LEAD Network reprezintă încă un pas important către realizarea obiectivelor strategiei de sustenabilitate și responsabilitate socială corporativă ale Ursus Breweries, stabilite până în 2030. Acest pas, realizat chiar în luna în care sărbătorim femeile, reiterează faptul că promovarea și susținerea lor trebuie sa fie o activitate care să se regăsească în mod constant în preocupările oricărei organizații.

ecomTEAM Stories| Obor 21, povestea platformei care aduce carnea ”de țară” în farfuria orășeanului printr-un singur click Armand Iliescu 10 Martie 2021, eCommerce Ultima ora Exclusiv ecomTEAM

Obor21 este o cooperativă tărănească digitală care și-a propus să aducă în farfuriile orășenilor gustul bucatelor pe care mulți dintre noi le descriem ca fiind ”de țară”, bucate luate direct din gospodăriile sătenilor pe baza conceptului denumit meatbooking - rezervare înainte de sacrificare. Florin Mateiță, cofondatorul Obor21, a povestit în cadrul proiectului ecomTEAM Stories, realizat de WALL-STREET.RO, cum funcționează business-ul și cum a reușit să îl pună pe picioare având în vedere că operațiunile au fost lansate chiar înainte cu câteva zile de declanșarea pandemiei.

Decizia de a lansa cooperativa țărănească digitală Obor21 nu a venit ca urmare a unei experiențe acumulate în zona alimentară sau în e-commerce, din contră, lipsa acesteia consideră Florin Mateiță că l-a făcut să recunoască potențialul conceptului și să pornească business-ul alături de Iunia Mateiță cu o investiție inițială de 80.000 de euro.

80

https://www.wall-street.ro/special/ecomteam.html

https://www.wall-street.ro/exclusiv/index.html

https://www.wall-street.ro/articol/Ultima-Ora/index.html

https://obor21.ro/

https://obor21.ro/

https://www.wall-street.ro/articol/ecommerce/index.html

http://arhiva.wall-street.ro/informatii/2021/Martie/eCommerce

https://www.wall-street.ro/autori/armand-iliescu

Interviul acesta face parte din proiectul ecomTEAM Stories, menit să spună povestea micilor antreprenori din e-commerce-ul românesc. Pentru a fi sigur că nu ratezi niciuna dintre poveștile pe care ne-am propus să le publicăm în fiecare zi de miercuri, apreciază pagina ecomTEAM AICI. Dacă vrei să fii la curent cu ultimele trenduri care te pot ajuta să îți crești afacerea online, inscrie-te gratuit la ecomTEAM 2021 AICI și fii alături de noi la unul dintre cele mai mari evenimente de profil.

”Sunt a patra generație de român crescut la oraș și întotdeauna am apreciat carnea bună, de la țară. Am făcut mereu diferența dintre puiul de țară și puiul luat din supermarket. Am ajuns la concluzia că oamenii caută produse de țară și că este o comoară pe care o avem aici în România”, precizează Florin Mateiță.

Când spune ”comoară”, Mateiță se referă la faptul că o mare parte dintre țările din Vest pun accent pe partea industrială când vine vorba de creșterea animalelor, activitatea aceasta având loc preponderent în ferme specializate.

”Altfel abordezi relația ta cu viitoarea hrană când ești angajatul unei ferme și știi că la final trebuie să obții un profit, față de modalitatea în care țăranul, cu o cultură de sute și mii de ani în spate, relaționează cu animalele. Alta e blândețea și felul în care își fac acești oameni treaba față de prietenii lor din curte”, consideră Mateiță.

Magazinul online, locomotiva business-ului

Identificând aceste aspecte, fondatorii Obor 21 au pus pe foaie și partea de infrastructură necesară pentru a crea un lanț coerent care să ducă carnea proaspătă de la țară în farfuriile orășenilor. În tot acest proces de funcționare, Mateiță consideră că platforma online este locomotiva, iar sătenii, abatorul și transportul frigorific sunt vagoanele.

81

https://www.ecomteam.ro/

https://www.facebook.com/ecomTEAM

”Vorbim despre un circuit sanitar veterinar integral, un lanț frigorific și un abator care îți oferă posibilitatea de a avea o experiență diferită de cumpărare față de ceea în care mergi la supermarket. Ai o imagine virtuală a ceea ce se poate obține dintr-un animal și poți rezerva înainte exact cum o faci când îți cumperi bilete la teatru, reușind astfel să consumi doar cât îți trebuie si să fie sacrificate animalele doar când este cazul”, adaugă Mateiță

Cu ajutorul recomandărilor venite de la medicii veterinari și cu diverși achizitori, inclusiv cei de la abatorul cu care lucrează, business-ul reușește să aducă în platforma online carnea obținută de la animalele gospodarilor. În prezent, carnea rezervată pe Obor21.ro provine în cea mai mare parte din gospodăriile țărănești din județele Botoșani și Suceava și poate fi comandată doar în București și în județul Ilfov.

”Vorbim de acei gospodari care au o tradiție în a crește animale în propria curte. Deocamdată nu am avut probleme în a identifica animalele corect. Este un fel de telefonul fără fir, se știe că noi căutăm animale îngrijite, cu documente. Dacă se îndeplinesc aceste condiții sunt preluate și livrate către abator unde se face automat controlul sanitar veterinar”, explică Mateiță.

Pentru a se asigura că se distribuie un procent de peste 98% din carne după sacrificare animalului, au decis să dezvolte parteneriate cu alte business-uri.

”Noi punem pe platformă animal cu animal, carcasă cu carcasă, pe măsură ce se atinge un procent optim de achiziție, pe care l-am văzut în jurul a 80%, punem următorul animal. Excedentul de produse ajunge la băcănii și restaurante. Avem un client care, după ce a schimbat carnea din ciorba de văcuță cu carne de țară, s-a trezit că a devenit cel mai vândut produs, în condițiile în care înainte nu era nici în top 10. Oamenii au sesizat diferența”, povestește Mateiță.

Sectorul comerțului electronic a fost unul dintre vedetele anului trecut, an în care restricțiile

82

impuse din cauza pandemiei au împins oamenii să apeleze mai mult la cumpărături online. Cu toate acestea, lansarea unei afaceri în domeniu, chiar cu câteva zile înainte de declararea oficială a pandemiei, poate părea o decizie nebunească dacă este să o privim acum, la aproape un an de la momentul respectiv.

”A fost ca un duș rece pentru noi. Pregătisem totul fără să știm ce urmează, am finalizat conceptul în august 2019 și apoi ne-am apucat să lucrăm pe partea de IT pentru dezvoltarea platformei. În planul nostru era un anumit mod de comunicare, ce presupunea crearea unor evenimente în anumite restaurante, cu degustare”, își amintește cofondatorul Obor21.

Mielul de Paști a reprezentat pentru Obor21 poate primul examen care i-a făcut să realizeze marea responsabilitatea pe care un antreprenor o are într-un domeniu ca acesta.

”Oamenii ne-au întrebat dacă avem miel de Paști. Era extrem de apăsător ca responsabilitate pentru că dacă ratezi un pachet cu orice altă carne, omul poate nu mănâncă tipul acela de carne o săptămână sau își ia din altă parte. Dar să ratezi livrarea mielului de Paști? Vă dați ce ar fi însemnat pentru omul acela, ce ar fi fost la gura lui. În concluzie, a fost foarte interesant și dificil în același timp, dar înainte de Paști toate pachetele au fost livrate”, povestește cofondatorul Obor21.

După primele 10 luni de activitate, Obor21 a înregistrat venituri de 100.000 de euro, iar Mateiță și-a propus o triplare a acestora în 2021 pe zona București-Ilfov, derularea mai multor parteneriate cu HoReCa și pregătirea terenului pentru extinderea în alte regiuni ale țării.

Se scumpește pâinea! Cât vor plăti românii pe o franzelă / Producătorii dau vina pe scumpirea materiei prime Marius Olaru 2021.03.10

/ Sursa FOTO: captura Antena 3

Se scumpește pâinea! Sub pretextul că s-a scumpit materia primă, adică făina, producătorii anunță că ridică prețul la pâine. Totul pornește de la

83

https://www.gandul.ro/autor/marius-olaru

proasta recoltă de grâu înregistrată în 2020, spun firmele din panificație. Astfel, o franzelă ar ajunge să coste și 1,5 lei în magazine!

Se scumpește pâinea! Franzela pleacă din fabrică la prețul de 0,95 lei

Franzela de 300 de grame, cea mai vândută pâine în România, costă în prezent undeva între 1,2 și 1,3 lei. O dată cu noile scumpiri, ea va ajunge să coste între 1,4 și 1,5 lei, spun producătorii din panificație. Scumpirea, rezultată în urma majorărilor de preț la materia primă, făina.

„În acest moment, prețul fabricii angro este între 0,95 și 1 leu, franzela fresh, de 300 de grame, neambalată. Ca și estimare, va ajunge undeva la 1,10 lei-1,20 lei prețul angro al fabricii de pâine. Astfel, pe raft va fi 1,40-1,50 lei. Acest lucru se va întâmpla foarte rapid, că deja materiile prime sunt în creștere. Ca să ne asigurăm o rentabilitate minimă, va trebui să umblăm puțin la preț în sens crescător. În bugetul unei familii nu cred ca e atat de mult. Este o sumă, dar cred că se poate depăși momentul”, afirmă Bogdan Iosif, administrator la o fabrică de pâine din Prahova.

Mai mult, producătorii spun că și celelalte materii prime au înregistrat creșteri substanțiale de prețuri: drojdia a urcat cu 20%, iar uleiul de palmier, cu 50%. În plus, în 2021, au fost scumpiri și la energia electrică, gazele naturale și combustibili (motorină, benzină).

... cititi si partea a doua ....

84

https://www.gandul.ro/actualitate/scumpiri-in-lant-la-inceput-de-an-romanii-vor-plati-mai-mult-pentru-alimente-energie-carburanti-si-tigari-19563648

https://www.gandul.ro/social/scandalul-painii-neambalate-ia-amploare-atac-direct-la-anpc-si-ansvsa-sunt-acuzatii-grave-lansate-de-asociatia-pretuieste-calitatea-19567408

https://www.gandul.ro/social/scandalul-painii-neambalate-ia-amploare-atac-direct-la-anpc-si-ansvsa-sunt-acuzatii-grave-lansate-de-asociatia-pretuieste-calitatea-19567408

https://www.gandul.ro/sanatate/cele-trei-prafuri-pe-care-le-consumam-zilnic-si-care-ne-scurteaza-viata-cu-ce-le-putem-inlocui-19597819

apar-romania.ro · web view2021/03/10 · "un interes crescut pentru schema reglementată de...

Documents