Stiri 6 ianuarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 06.01.2021 1 EUR 4.8700

1 USD 3.9468

Vremea. Unde vin ninsorile. Anunț de ultimă oră de la ANM Andrei Arvinte 6 ianuarie 2021,

Meteorologii de la ANM anunță că vremea se încălzește în continuare în anumite zone și că precipitațiile sunt din ce în ce mai abundente.

Se pare că vremea se încălzește în continuare, în unele zone temperaturile depășind 10 grade Celsius, dar asta nu înseamna neapărat că vremea se îmbunătățește, întrucât precipitațiile vor fi din ce în ce mai abundente și prezente în mai multe regiuni din țară.

Unde ninge

„Pe parcursul săptămânii viitoare discutăm de ninsori la altitudini de peste 1.700 de metri și în restul țării de ploaie. La începutul săptămânii viitoare, în partea sudică a țării vor fi cantități semnificative de precipitații, iar la peste 1.700 de metri, unde vor fi ninsori, discutăm și de rafale ce vor putea depăși 80 – 90 km pe oră.

Fiecare săptămână începând din 4 ianuarie până la 1 februarie, cea de-a doua lună din această iarnă, păstrează la acest moment semnalul unor valori de temperaturi ridicate în toate regiunile.

Dacă astăzi, în bună parte din țară valorile de temperatură vor fi mai mari de 10 grade, este posibil ca miercuri, să discutăm de valori mai mari de 14 grade în partea de sud-est a țării”, a declarat Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie.

1

Cod Portocaliu de inundații

Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, până marţi la ora 24.00 a fost în vigoare un Cod portocaliu pe râurile din bazinele hidrografice Jiu, Motru (judeţele: Gorj şi Mehedinţi), Coşuştea (judeţul Mehedinţi), Lotru (judeţul Vâlcea), iar până miercuri, la ora 12.00 pe râurile din bazinul hidrografic Jiu (judeţele Gorj şi Dolj).

De asemenea, hidrologii au instituit Cod galben până miercuri, la ora 6.00, pe râurile din bazinele hidrografice: Ier (judeţul Satu Mare), Crişul Negru (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Bega, Timiş, Pogăniş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera (judeţele: Timiş şi Caraş Severin), Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Desnăţui (judeţele Mehedinţi şi Dolj), Olt, Olteţ (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Gorj şi Argeş), Argeş, Dâmboviţa (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa).

APIA si SUBVENTII

Fermierii pot depune la APIA cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor ianuarie 6, 2021 agrimanet

Fermierii pot depune la APIA cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna decembrie și trimestrul al IV-lea al anului 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data 29 ianuarie 2021 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2020.

Cererile se depun la sediile Centrelor Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc). Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:

2

a. memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b. lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c. facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d. copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

e. documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f. dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a. memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b. lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c. facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d. documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e. copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii

3

ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

f. documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA;

g. dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Totodată, reamintim că, pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/.

Documentele postate / transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Despăgubiri secetă 2021. Ce ajutoare de stat se plătesc pentru pierderile la culturile de primăvară agrointeligenta.ro - 6 ianuarie

Despăgubiri de secetă în 2021. Fermierii vor încasa ajutoare de stat care să compenseze pierderile pe care le-au suferit la culturile agricole înființate în primăvara anului trecut și care au fost calamitate de secetă. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat din nou, la începutul acestui an, că agricultorii vor primi despăgubiri pentru porumb, floarea-soarelui sau alte culturi de primăvară afectate de secetă.

”Anul trecut a fost o secetă cumplită unde am încercat să compensăm o parte din pierderile fermierilor. Acum la început de an vrem să prindem sume prin care să compensăm și pierderile celor care au înființat culturile în primăvară pentru că ar fi o inechitate ca pentru cei care le-au înființat în toamna lui 2019 să primească acel sprijin iar ceilalți nu. Am promis și vom face acest lucru. De aceea am prins suma și în buget (bugetul de stat pentru anul 2021 n.r). Speranța mea este să treacă bugetul așa cum l-am gândit noi la Ministerul Agriculturii astfel încât toate subvențiile și sumele de sprijin să continue”, a declarat miercuri, 6 ianuarie, ministrul Adrian Oros în cadrul unei intervenții la Digi 24.

Anul trecut, seceta a făcut ravagii în România, iar pe parcursul anului, fermierii cu suprafețe calamitate au primit compensații în baza unei Ordonanțe de Urgență care a instituit un regim de despăgubire pentru culturile de toamnă. Acestea s-au achitat de la bugetul de stat numai parțial până la finele anului trecut, în limita cunatumului total alocat, procentul de despăgubire urcând până la aproape 90%.

4

Referitor la cuantumul despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de secetă, în mai multe rânduri oficialii MADR au anunțat că acesta va fi similar cu cel aprobat la culturile de toamnă, al cărui nivel a fost următorul:

Grâu 925 lei/ha,

Secară 925 lei/ha,

Triticale 805 lei/ha,

Orz 912 lei/ha,

Orzoaică 951 lei/ha,

Ovăz 772 lei/ha

Rapiță 1002 lei/ha.

Conform informațiilor disponibile pe site-ul MADR, din datele întocmite de către comitetele județene pentru situații de urgență pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, s-a constatat că o suprafață de peste 1,2 milioane ha cu culturi înființate în primăvara anului 2020, au fost calamitate până la un procent de 100% pe areale agricole importante la nivel național, precum și faptul că la nivel teritorial s-au înregistrat județe situate în zonele de sud-vest, sud, sud-est și est ale țării, la care suprafețele cultivate au fost calamitate până la un procent de 100% și care depășesc semnificativ procentul de 50% din suprafața agricolă a județelor în cauză.

5

6

APIA: Rambursarea ajutorului de stat pentru motorină ianuarie 6, 2021 agrimanet

Fermierii depun la APIA Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină aferente trimestrului IV al anului 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 01 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie – 31 decembrie 2020 (trim. IV al anului 2020).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri)

7

pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,5258 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

a. documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;b. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări

mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;

c. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

d. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

e. adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

f. adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

a. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

b. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c. situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

d. copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;

8

e. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

a. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

b. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

c. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

d. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;

e. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;

f. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

g. dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”. Serviciul relaţii cu publicul şi comunicare apia

9

29 ianuarie – termen la APIA pentru crescătorii de animale!Angelica Lefter - 6 ianuarie 2021 Termen limită la APIA pentru sectorul zootehnic! Crescătorii de animale pot depune la Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile pentru ajutorul de stat pentru luna decembrie și trimestrul IV din 2020, până la 29 ianuarie 2021, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

10

Cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2020 se pot depune la sediile Centrelor Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc), arată informarea.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

11

e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA;

g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

MADR amintește că pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/.

12

Totodată, documentele postate/transmise vor purta sintagma ”conform cu originalul”, însușite prin semnătura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

ULTIMĂ ORĂ! Informare APIA pentru crescătorii de animale. Depuneți cererile pentru ajutorul de stat 6 ianuarie 2021

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data 29 ianuarie 2021 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2020.

Cererile se depun la sediile Centrelor Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată;în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

13

Potrivit APIA, Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu  originalul de către APIA;

g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Totodată, APIA reamintește că, pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/.

Documentele postate/transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Sprijin pentru crescătorii de bivoli în exercițiul financiar 2021-2027 5 ianuarie 2021 In vizita la ferma unui crescator de bivoli din judetul Salaj, europarlamentarul Daniel Buda reuseste sa creioneze pe pagina sa de

14

facebook, atat o imagine fascinanta a gospodariilor traditionale de odinioara, cat si o sinteza a situatiei actuale in care se afla efectivele autohtone de bivoli.

“Cei care au peste 45 de ani își mai aduc aminte cu siguranță, de ciurdele întâlnite în fiecare dimineață pe drumurile mai mult sau mai puțin circulate, mai ales în Transilvania. De pomină sunt și vacantele petrecute la bunici, unde ne întreceam unii cu alții, sorbind din laptele cu spumă abia muls în “șuștar” de mâinile îndemânatice a celor care au contribuit din plin la dezvoltarea agriculturii din acele vremuri.

Astăzi, în locul ciurdelor de altădată, te-ai fi așteptat să găsești ferme moderne și dotate cu noile tehnologii. Din nefericire însă, frumoasele cornute le mai găsim doar în pozele bunicilor sau ici colo pe la câte un fermier care se încăpâțânează să reușească în acest domeniu. O astfel de fermă am vizitat astăzi în județul Sălaj. Cele câteva zeci de capete se constituie, putem spune, într-o afacere de familie. Fondurile europene sunt prezente și aici, dovadă fiind adăpostul modern și condițiile de întreținere:“vacile mele beau apă de la rețea și mi-s dragi ca ochii din cap“, este relatarea fermierului.

Bivolul românesc este o rasă rustică și rezistentă. Trebuie găsite mecanisme de ameliorare a acestuia. Sunt la curent cu problemele de genul ce a fost prima dată „oul sau găina.“ Sau altfel spus, de unde începem să acordăm certificate de origine pentru masculii aparținând acestei specii. Laptele și carnea de bivol sunt recunoscute ca având calități benefice pentru sănătate. Din păcate, numărul de bivoli a scăzut foarte mult în România și asta deoarece întreținerea și creșterea acestora sunt mult mai mari decât prețul de vânzare, riscurile ca această specie să devină o raritate în România fiind mari.

15

În același timp, dificultățile și lipsa unei forțe de muncă calificată și stabilă, a unei piețe predictibile și capabilă să absoarbă întreaga cantitate de carne la prețuri care să le depășească pe cele de cost reprezintă neajunsuri suficiente pentru a nu permite o dezvoltare constantă a sectorului.

Plecând de la aceste realități incontestabile pentru oricine coboară în teren, am reușit să obținem în regulamentul privind PAC dezvoltarea unor mecanisme de sprijin pentru crescătorii de bivoli. Astfel, sprijinul cuplat va fi în continuare disponibil pentru exercițiul financiar 2021-2027. Legislația de la nivel național împreună cu politicile europene trebuie să înglobeze cele mai bune mecanisme pentru a putea susține în continuare crescătorii de bivoli!”

16

ALTELE

Premierul Florin Cîţu: Mediul de afaceri are din partea mea cea mai mare predictibilitate: nu se va umbla la Codul Fiscal, nu se va umbla la taxe, mergem înainte aşa cum suntem. Programul de guvernare este foarte clar: vrem să reducem deficitul bugetar sub 3% în 2024. Avem deja o ţintă fermă de care ne vom ţine Ştefan Stan 06.01.2021,

Premierul Florin Cîţu a cerut ca în ministerele unde există în subordine operatori economici să facă o analiză pe baza situaţiei financiare şi să prezinte până pe 4 februarie un memorandum care să conţină situaţia actuală, cauzele care au determinat pierderi şi un set de măsuri concrete, cuantificabile şi termene clare de realizare pentru eficientizarea operatorilor economici.

17

Acordarea unor sume de la buget pentru aceşti operatori o să fie condiţionată ferm de respectarea condiţiilor din acest memorandum, a spus premierul Florin Cîţu. 

”Am cerut şi situaţia proiectelor de investiţii care au fost incluse în execuţia de buget”. 

Întrebat de ce durează atât de mult proiectul de buget, Florin Cîţu a spus că ”le dăm şansa colegilor noştri să îşi cunoască ministerul. Noi vom face reformă, este nevoie de analiză transparentă. Vrem să eficientizăm proiectele de investiţii, să le bugetăm pe cele care pot fi făcute. Din estimările mele, în 2020 am reuşit un record cu investiţiile”. 

Mediul de afaceri are din partea mea cea mai mare predictibilitate: nu se va umbla la codul fiscal, nu se va umbla la taxe, mergem înainte aşa cum suntem. Programul de guvernare este foarte clar: vrem să reducem deficitul bugetar sub 3% în 2024. Avem deja o ţintă fermă de care ne vom ţine. 

Salariul minim este în avizare.

Săptămâna viitoare va fi aprobată OUG prin care cadrele medicale care vor ajuta la vaccinare vor fi plătite suplimentar. Sumele le vom vedea. A fost introdusă şi o schemă de motivare pentru medicii de familie. Primim inclusiv rezidenţi.   

Buget agricultură 2021. Subvențiile APIA vor fi votate în Parlament pe 4 februarie Ramona Dascălu - 6 ianuarie 2021 Buget pentru agricultură în 2021. Fermierii așteaptă adoptarea bugetului de stat pe anul în curs pentru ca Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) să deblocheze o serie de subvenții agricole precum Ajutorul Național Tranzitoriu sau acciza pentru motorină. De asemenea, în buget ar urma să fie incluse și despăgubirile pentru pierderile cauzate de secetă la culturile de primăvară.

Premierul Florin Cîțu a anunțat astăzi, 6 ianuarie, când va fi votat bugetul de stat pe acest an. La finalul ședinței de guvern, Cîțu a spus că bugetarea din acest an va dura puțin mai mult întrucât este una foarte riguroasă. Șeful guvernului a dezvăluit că data la care se va vota proiectul de buget pe acest an în Parlamentul României va fi 4 februarie.

”Săptămâna viitoare începem procedura pentru bugetul din 2021, cu pregătirea limitelor pentru fiecare minister în parte. Propunem ca bugetul să intre în Parlament în 4 februarie, să fie dezbătut atunci și aprobat”, a declarat

18

premierul Florin Cîțu, în briefingul de presă de la finalul ședinței de guvern care s-a desfășurat la Palatul Victoria.

Prim-ministrul a explicat și de ce durează atât de mult până va fi votat bugetul de stat pe 2021. ”Această bugetare în acest an este foarte riguroasă, de aceea dureză și puțin mai mult, dar o să vedeți că impactul o să fie unul pozitiv pentru economie”.

Cum planuieste Ministerul Agriculturii sa stimuleze asocierea fermierilor in cooperative. Masura, inclusa in viitorul Program National Strategic ianuarie 6, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca prin viitorul Program National Strategic, fermierii vor fi incurajati sa intre in cooperative, pentru a-si vinde mai usor produsele. „Asistam cu totii la un fenomen paradoxal. Desi fermierii din Romania stiu sa produca, si cantitativ si calitativ, foarte bine, au probleme mari in a-si vinde produsele. Singura modalitate realista de a rezolva aceasta problema, de a-si creste puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi ii stimulam si, in viitorul program national strategic, stimulam ca multi dintre fermieri, care nu reusesc sa-si vanda produsele, sa intre in aceste cooperative, unde pot sa isi vanda produsele la niste preturi competitive”, a afirmat, intr-o conferinta de presa, ministrul Agriculturii.

Adrian Oros: va fi sustinuta si partea de productie, respectiv cea de depozitare

„Chiar in anii in care precipitatiile au fost corespunzatoare si productiile au fost mari, am inregistrat ca tara un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru ca exportam productii primare, adica cereale boabe sau animale si importam mancare procesata cu valoare adaugata. Trebuie sa avem capacitate de depozitare si de procesare, de a adauga valoare la aceste produse”, a spus demnitarul.

Un alt obiectiv important ar fi, potrivit ministrului, consolidarea fermelor de familie. “Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenta sau

19

semisubzistenta. Aceste ferme trebuie sa le consolidam, sa devina niste ferme comerciale, care sa reziste pe piata”, a declarat Oros.

Cu cât se scumpesc legumele în 2021? Efectele secetei se resimt în buzunarele românilor 6 ianuarie 2021

Seceta din toamna anului 2019, prelungită și anul trecut, i-a afectat puternic pe fermierii din toate sectoarele. Nici producătorii de legume nu au fost feriți de efectele acesteia, peste care s-au mai suprapus și cele provocate de pandemie. În consecință, produsele acestora s-ar putea scumpi în acest an, avertizează Ion Păunel, membru fondator al Uniunii Salvăm Țăranul Român, într-un interviu acordat RFI România.

Potrivit acestuia, o mare parte din programele naționale nu o să mai continue, ele au fost închise chiar din toamna acestui an. ”Cred că vor fi anumite dezechilibre vizavi de culturile și cantitățile de legume pe care noi producătorii le vom scoate pe piață. Avem și acum o iarnă atipică, foarte călduroasă pentru această perioadă. Ea este benefică pentru culturile de legume, verdețuri, cu care o să ieșim prima dată, cu trufandalele cu care o să ieșim și în 2021, dar cu siguranță iarna nu și-a spus cuvântul și mai avem mult până în primăvară”, avertizează Păunel.

Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt mai precizează că prețurile legumelor vor fi ceva mai mari în 2021, pentru că mulți fermieri nu au reușit să se capitalizeze și nu au cu ce să înceapă noua producție, așa că apelează la credite.

20

21

ATENȚIE! ÎNCEP CONTROALELE ÎN FERME ȘI GOSPODĂRII! ACTELE OBLIGATORIU DE PREZENTAT! Agroinfo 05 ianuarie 2021

DOCUMENTELE CARE VĂ SCAPĂ DE SANCȚIUNI! Crescătorii de animale din România, ferme sau gospodării, trebuie să păstreze documentele de achiziție a materialului seminal, facturi sau documentul de transport pentru ca în cazul unui control să poată prezenta aceste documente. Lipsa documentelor înseamnă sancționarea crescătorului și excluderea de la plata despăgubirilor în cazul în care în fermă sau gospodărie se depistează pestă porcină africană, avertizează Vlad Alexandru, pe un grup Facebook cu profil agricultură.

Tinand cont ca incepe activititatea după trecerea sarbatorilor vor reîncepe și controalele în ferme și gospodarii , va recomand tuturor sa păstrați documentele de achiziție a materialului seminal, facturi sau în lipsa acestora păstrați documentul de transport și chitanta cu care ați achitat la curier în așa fel ca în cazul unui control sa știți exact de la cine ați achizitionat altfel veți fi sanctionati iar în cazul în care se depisteaza prezenta PPA în gospodărie nu veți fi despagubiti nici pentru porcii ucisi de autorități dacă nu dovediti ca ați introdus material seminal autorizat. În linkul următor puteți găsi lista centrelor și a PFA-urilor autorizate sa recolteze și sa comercializeze material seminal : http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/20200203%20Registrul%20centrelor%20de%20colectare,%20prelucrare,%20depozitare%20si%20comercializare%20a%20materialului%20seminal%20la%20suine.pdf?

22

fbclid=IwAR2WHCunuYKN5lkEfh_3lnYHQkCaIhzKeNurl0CHFbXc6Z2vqeFVCmt_Ug4

Va doresc un an nou plin de realizări și fără evenimente neplăcute! Îi avertizează crescătorul de porci Vlad Alexandru pe fermieri, pe grupul Asociația pentru protecția și informarea cumpărătorilor de porci, administrat de el.

Scutiri de impozit pentru proprietarii de gospodarii. Care sunt conditiile ianuarie 6, 2021

Odata cu debutul pandemiei de COVID-19, tot mai multe persoane au decis sa se mute la tara. Pentru a sustine dezvoltarea gospodariilor romanesti dar si pentru a incuraja asocierea in agricultura, a fost elaborata o noua lege, prin care gospodaria taraneasca ar putea fi scutita de impozit pe terenuri si cladiri.

Legea, promulgata deja de presedintele Klaus Iohannis prevede ca orice detinator al unei gospodarii care alege sa devina membru intr-o cooperativa agricola va fi scutit de la plata impozitului pe terenuri si cladiri. Aceasta facilitate urmeaza sa fie valabila pentru 5 ani de la intrarea in activitate a exploatatiilor, pentru cele nou infiintate, dar si pe cele care isi desfasoara deja activitatea dar au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 10 milioane de euro.

De la inceputul crizei pana acum, in Romania a crescut cererea pentru imobiliare in mediul rural. Sunt totusi cautate in special casele din localitatile aflate in apropierea marilor orase. Motivul? Tinerii nu-si mai doresc sa treaca printr-o noua eventuala izolare la bloc, in apartament. Acestia simt nevoia de aer curat si de un spatiu mai mare. Cele mai recente date oficiale arata ca, anual, in Romania peste 110.000 de oameni se muta de la oras la sat, in timp ce numarul celor care se muta de la sat la oras este de aproximativ 87.000. Peste 22.000 de tineri au cerut finantari sa se mute la tara. Aproximativ 87.000 de oameni se muta de la sat, la oras.

23

……………………….

LEGISLATIV

………………….

INTERNE

Seceta și pandemia lovesc în fermieri. Posibile scumpiri în 2021Cosmin Ruscior 04 Ianuarie 2021

Legumele s-ar putea scumpi în 2021, din cauza secetei și a pandemiei. Iată ce declară la RFI Ion Păunel, membru fondator al Uniunii Salvăm Țăranul Român, organizație care-i reprezintă pe fermierii mici și mijlocii.

Ion Păunel spune că ”o mare parte din programele naționale nu o să mai continue, ele au fost închise chiar din toamna acestui an și cred că vor fi anumite dezechilibre vizavi de culturile și cantitățile de legume pe care noi producătorii le vom scoate pe piață. Avem și acum o iarnă atipică, foarte călduroasă pentru această perioadă. Ea este benefică pentru culturile de legume, verdețuri, cu care o să ieșim prima dată, cu trufandalele cu care o să

24

ieșin și în 2021, dar cu siguranță iarna nu și-a spus cuvântul și mai avem mult până în primăvară”.

Reprezentantul Uniunii Salvăm Țăranul Român declară că legumele s-ar putea scumpi în 2021: ”În principiu, prețurile cred că în anul 2021 s-ar putea să fie puțin mai mari. Foarte mulți fermieri nu au reușit să se capitalizeze, nu au reușit să scoată nici măcar investiția sau dacă au scos investiția, nu au cu ce să înceapă noua producție și atunci apelează la credite, la prieteni, la rude, pentru a înființa noile culturi”.

Seceta a făcut ravagii în România. 05 ian, 2021 | ECONOMICA.net

Aproape am dispărut din lista celor mai mari producători de cereale după un minus de 50% Conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene, România a suferit anul trecut cea mai mare scădere din UE a producției de cereale, de peste 46%. Am pierdut poziția fruntașă în rândul producătorilor de porumb europeni, în favoarea Franței, iar exporturile s-au prăbușit și ele cu peste 50%. În schimb, ne menținem lideri la floarea-soarelui în ciuda producției mult mai mici și am rămas al cincilea cel mai mare producător european.

Înainte de seceta de anul trecut, România era cel mai mare poducător de porumb și floarea-soarelui din Europa și al cincilea cel mai important producător de cereale. Ultimele prognoze ale Comisiei Europene indică însă că am pierdut locul fruntaș la porumb, produsul vedetă la export pentru români și avem cea mai importantă scădere a producției dacă ne raportăm la întreaga cantitate de cereale. Conform sursei citate, în 2020 fermierii au reușit o producție de numai 16,3 milioane de tone de cereale. Am coborât un loc la producția de porumb Cu o producție estimată de numai 8,7 milioane de tone, cu peste 10% sub media ultimilor ani și cu 48,5% mai puțin decât în 2019 când s-au produs peste 16,9 milioane de tone de porimb, România a trecut pe locul doi în

25

clasamentul celor mai mari producători de porumb din UE. Poziția fruntașă aparține acum Franței, pentru care Comsia Europeană estimează o producție totală de 13,4 milioane de tone, față de 12,8 milioane de tone în 2019 ( conform Institutului Național de Statistică). La suprafață însă, rămânem pe primul loc, cu o suprafața ușor peste cea de anul trecut (2.639 de ha față de 2.599 de hectare).

Spre comparație, francezii au cultivat anul trecut doar 1.687 de hectare față de aproximativ 1.500 cu un an în urmă. Efecte la export. Au scăzut cu peste 58% Ca principalul exportator de porumb al UE, producția slabă din 2020 a România are efecte la nivel global, anul de marketing 2020-2021 ( care a început în iulie 2020) fiind unul profund afectat de această situație.Astfel, în primele luni ale acestui an ( perioada 1.07.2020-31.12.2020), România a trimis pe piețele terțe o cantitate de aproximativ 700.000 de tone de porumb, dintr-un total de aproximativ 1 milion de tone exxportate de UE, inclusiv UK. Cu un an în urmă, în aceeași perioadă, exporturile României totalizau peste 1,67 milioane de tone, adică cu 58,1% față de 2020. Rămânem însă cel mai mare exportator al UE (doar țări terțe), Franța fiind pe locul trei, cu peste 39.300 de tone, după Bulgaria care a trimis peste granițele comunității europene aproximativ 240.400 de tone. Rămânem lideri la floarea-soarelui România și-a păstrat însă poziția de lider la producția de floarea-soarelui, pe care a susținut-o anul trecut printr-o producție de 3,4 milioane de tone, potrivit datelor INS. Conform ultimor estimări ale Comisiei Europene, de la final de decembrie 2020, producția locală se cifrează la 1,81 de milioane de tone, cu 46,7% mai puțin decât în 2019 și cu 32,3% sub media ultimilor cinci ani. Principalii competitori sunt Ungaria, a cărui producție a crescut cu 2,4%, până la 1,75 de milioane de tone și Bulgaria (minus 14,3% până la 1,6 milioane de tone).

26

Cartofii de România ar putea ajunge o amintire ianuarie 6, 2021 , agrimanet

Cartofii de România ar putea ajunge o amintire

Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului, a atras atenția la Digi24 cu privire la declinul accentuat resimțit de agricultori.

„Cartoful, cunoscut ca pâinea săracului, își pierde din atractivitate, asistăm la o scădere accentuată a suprafețelor, este o cultură din ce în ce mai puțin rentabilă. Lăsat la voia întâmplării după 1990, dacă am plecat de la 275.000 de ha, am ajuns la 174.000, dar înregistrate doar 27.000 la APIA.

În 2007 am intrat în competiție directă cu marii producători de cartofi, cartoful considerat o cultura liberă în Europa nu primește nicio subvenție. Noi am adoptat aceeași politică și am ajuns să avem suprafețe care nu asigură necesarul de consum intern.

În comerțul din România, 60% din cantitatea de cartofi este din import.

În 2020 am avut ghinionul pandemiei care a afectat grav consumul. Nu ne-am dori ca să avem import de cartofi 100%. Dacă mai lăsăm lucrurile la voia întâmplării, o să fie foarte rău.

În mod sigur consumatorii vor plăti mai mult pentru cartofi. Nu este posibil ca un fermier care cheltuiește 70 de bani pe kg cu toate riscurile să îl vândă la 45 de bani și nici să nu poată pe piața românească din cauza competiției neloiale”, a spus Oprea.

Într-o intervenție la Digi24, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus că va fi continuat sprijinul acordat tuturor sectoarelor agricole, dar că este nevoie și de o educare a consumatorului în sensul de a căuta produse locale.

El a subliniat că trebuie încurajată piața locală și că legislația urmărește avantajarea produselor locale atunci când sunt achiziții publice pentru

27

instituții, dar și punerea micului producător român pe picior de egalitate cu marele comerciant care este în România, dar nu este român.

Fermierul român rămâne fără soluţii viabile de protecţia culturilor ianuarie 6, 2021 agrimanet

Protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană, atrage atenţia preşedintele Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Vasile Iosif.

Potrivit AIPROM, citat de AGERPRES, s-a analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind golurile de protecţie şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

„Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor politici, a reprezentanţilor MADR, ANF şi a asociaţiilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană. A interzice produsele de uz fitosanitar fără a pune absolut nimic în loc credem noi că nu este sănătos. Astăzi, mai avem aproximativ 30% – 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani”, a susţinut Vasile Iosif.

Fermierul român rămâne încet, dar sigur fără soluţii viabile de protecţia culturilor. România are organisme de dăunare specifice, extrem de agresive, care nu sunt prezente în alte state europene.

„Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Raţişoara Porumbului). În absenţa unei derogări pentru tratamentul la sămânţă, fermierul român nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător care pune în pericol cultura de porumb, o cultură extrem de importantă în România”, a explicat acesta.

Culturile de cereale păioase ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni: boli, buruieni şi dăunători.

„Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă în lupta integrată împotriva acestora, toate celelalte măsuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla

28

efectiv. Iniţiativa de reducere a consumului de pesticide în culturile agricole pune fermierii în situaţia de a nu mai putea face faţă presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni (gândac ghebos, viermi sârmă) şi totodată creează condiţii propice de dezvoltare pentru agenţii patogeni secundari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spicului). Controlul parţial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulări îngrijorătoare în timp foarte scurt, producând atacuri fără precedent în culturile de cereale (ex: atacul masiv de afide, muşte ale cerealelor şi cicade din toamna lui 2019)”, a arătat Adrian Cosor, membru AIPROM.

Astfel, pe termen mediu şi lung, fără posibilitatea de alternare a modurilor de acţiune ale soluţiilor chimice, iniţiativa de reducere a consumului de pesticide va atrage după sine apariţia mai rapidă a fenomenului de rezistenţă a patogenilor la acţiunea pesticidelor, lăsând astfel fermierii fără suficiente instrumente necesare în lupta împotriva dăunătorilor şi a bolilor.

Centrele de sacrificare pentru păsări de la nivelul fermelor ianuarie 6, 2021 agrimanet

Centrele de sacrificare pentru păsări și iepuri de la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar vor putea să își desfășoare activitatea și după data de 31 decembrie 2020

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizeză cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obţinută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de

29

cantităţi mici de carne de pasăre de către un producător, care are producţie anuală de maxim 10.000 de păsări.

Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce priveşte producerea şi comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

În acest sens, prin legislația națională elaborată de către ANSVSA, a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obţinută în ferma proprie, cu o producţie de până la 10.000 de capete pe an.

Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul.

La nivelul fermei sau exploataţiei, carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obţinută într-un centru de sacrificare păsări şi/sau iepuri – o unitate cu spaţii şi dotări corespunzătoare în care se desfăşoară activităţi pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.

Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea şi să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislația în vigoare.

Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară.

În prezent, în România funcționează 24 centre de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de iepure, obținute din sacrificarea acestora în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă.

În anul 2020, în cadrul întrunirilor Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală organizate de Comisia Europeană, Statele Membre, la inițiativa Franței, au

30

susținut prelungirea acestor măsuri tranzitorii după data de 31 decembrie 2020.

În situația în care măsurile de derogare nu ar fi fost prelungite după această dată,  ar fi fost pusă în pericol viabilitatea economică a numeroși  producători pentru care veniturile provin, în principal, din furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile de vânzare cu amănuntul.

Menținerea acestui tip de activitate se înscrie în strategia Comisiei  Europene „De la fermă la furculiță”.

De asemenea, trebuie luată în considerare situația economică generată în contextul pandemiei COVID -19.

ANSVSA a susținut propunerea serviciilor veterinare din Franța cu privire la menținerea derogării privind furnizarea directă de către producători a unor cantități mici de carne de pasăre în cadrul Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală, în cadrul întâlnirii Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) și în cadrul Consiliului AGRIFISH, 19 – 20 octombrie 2020.

Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns solicitărilor Statelor Membre, precizând faptul că derogarea privind furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă va rămâne aplicabilă și după data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, centrele de sacrificare păsări și iepuri de la nivelul fermelor vor continua să își desfășoare activitatea  și după data de 31 decembrie 2020. Comunicat al Serviciului Comunicare și Logistică Documentară ANSVSA

Avertismentul crescătorilor de albine români: „Mierea va fi tot mai puţină şi preţurile vor creşte” 6 ianuarie 2021, Iulian Bunila

Apicultura este pe cale de dispariţie, cred din ce în ce mai mulţi crescători de albine, sătui să contabilizeze numai pagube. Seceta a redus drastic resursele, păşunatul intensiv a terminat fânul înainte să înflorească, rapiţa s-a uscat prematur iar pesticidele aplicate lanurilor au omorât şi albinele.

Buzoianul Nicuşor Hagiu, din Calvini, creşte de câţiva ani o sută de familii de albine, într-un camion apicol, pe care le îngrijeşte cu multă atenţie mai

31

ales iarna, când insectele sunt vulnerabile. „Cu această maşină mă deplasez în pastoral astfel încât să prind toate culesurile importante. Mă refer la rapiţă, salcâm unu, salcâm doi, după care floarea soarelui şi un cules târziu, la fâneaţă”, spune apicultorul din Calvini. Apicultorul nostru a fost loviţi crunt de valul de probleme cu care s-au confruntat anul trecut toţi crescătorii de albine. La fel ca şi plantele, în acest an atipic din punct de vedere meteorologic, au avut de suferit şi albinele. „Anul trecut, neavând o iarnă adevărată, au fost multe ferestre, au ieşit la zbor ca şi cum a venit primăvara şi asta le-a obosit. Tot acum, în perioada asta, se ascultă şi dacă se aude un zgomot înfundat înseamnă că ele iernează bine. Dacă zgomotul este mai agitat, mai intermitent, înseamnă că în stupul respectiv sunt probleme”,

VIDEO Foto Iulian Bunilă

spune Nicuşor Hagiu.

Apicultorul din judeţul Buzău a încheiat cel mai slab an din ultimul deceniu. În primăvară, culesul la florile de salcâm a fost aproape inexistent. Ulterior, când a venit vremea pentru florile de tei sau pentru floarea soarelui, familiile de albine erau deja slăbite. Unele au murit, în plină vară, din lipsa hranei. Salcâm am avut foarte puţin

32

iar cel care a fost nu a fost unul de calitate. Toţi apicultorii aşteaptă salcâmul deoarece este o miere căutată, este o miere care are şi un preţ mai bun. Rapiţa a avut zone unde s-au făcut câteva culesuri iar de mană foarte puţin. Cam astea au fost culesurile. Fâneaţa, din cauza păşunatului intensiv, fânul nu mai ajunge la maturitate şi nu mai înfloreşte”, declară apicultorul din Calvini.

Producţia de miere realizată în acest an de apicultorii din Buzău a fost cea mai mică din ultimul deceniu. Apicultorii spun că schimbările climatice şi păşunatul excesiv sunt principalii factori care au condus spre acest dezastru. „Mierea va fi din ce în ce mai puţină şi preţurile vor creşte pentru ca apicultorii să-şi poată recupera cheltuielile, investiţiile. Nu văd un viitor prea strălucit al acestui domeniu, din păcate, pentru că observ că se răresc cei care cresc albine. Cu siguranţă, apicultorii adevăraţi vor fi din ce în ce mai puţini în perioada următoare”, este concluzia lui Nicu Hagiu.

https://adevarul.ro/locale/buzau/avertismentul-crescatorilor-albine-romani-mierea-mai-putina-preturile-vor-creste-video-1_5ff441ca5163ec42719af70c/index.html

Acesta mărturiseşte că ia foarte serios în calcul varianta de a vinde stupina, întrucât nu va mai avea resurse pentru întreţinerea familiilor de albine.

33

Aceeşi perspectivă o întrezăresc, din păcate, din ce în ce mai mulţi apicultori. ”E cheltuială foarte mare. De trei ori i-am mutat, câte 5 milioane costă fiecare mutare. Adu-i înapoi, alte 30 de milioane de lei, iar eu am făcut 45 de kilograme de miere. Nu am scos nici cheltuielile. Am vrut să vând şi eu. Anul trecut am dat la ziar, nu a venit niciunul să cumpere”, ne-a declarat Gheorghe Popa, apicultor din Buzău.

”Sunt cheltuieli mari, mai ales cu medicamentele, taraba în piaţă. Reuşim în mare parte să acoperim cheltuielile. Nici vânzările nu mai sunt ca acum zece ani. Norocul nostru este că nu este un produs perisabil”, declară Bogdan Ioniţă, crescător de albine. Apicultorii spun că este nevoie ca statul să-i sprijine, în aşa fel încât aceştia să-şi poată acoperi pagubele şi să-şi refacă familiile de albine. În 2020, a fost acordat un ajutor de minimis în valoare de 25 de lei pentru o familie de albine, însă el nu compensează pierderile decât într-o mică parte, susţin apicultorii din judeţul Buzău.

34

35

36

A renunţat la Italia pentru o afacere cu prepeliţe într-un sat din Vaslui: „A fost foarte greu la început!“ VIDEO 6 ianuarie 2021, 06:03 de Simona Voicu

Peste 3.000 de prepeliţe a rulat în primul an în crescătoria Luminiţei Cosma Sursa arhiva personală După ani de muncă printre străini, o femeie de 52 de ani din Vaslui a decis să se întoarcă acasă şi să investească banii adunaţi într-o mică afacere de familie. Deşi birocraţia românească şi izbucnirea

37

pandemiei au descurajat-o, în prezent vasluianca este bucuroasă că nu a renunţat.

Cum supravieţuieşte o fermă de prepeliţe în Mehedinţi

Luminiţa Cosma are 52 de ani, iar timp de 13 ani a muncit în Italia. Lucrase în Vaslui ca gestionară la un magazin, apoi la un restaurant, iar vremurile grele au determinat-o şi pe ea să ia drumul străinătăţii. În toamna anului 2019 a decis să se întoarcă pe melagurile natale. La recomandarea fiicelor, Luminiţa şi soţul ei au hotărât să să stabilească într-un sat din apropiere de Vaslui, la Deleni, din dorinţa de a-şi deschide o facere în domeniul creşterii animalelor. Erau convinşi că este un segment unde ar putea să se dezvolte uşor. Au cumpărat o casă bătrânească, iar apoi au început să caute pe internet idei de afaceri. Iniţial s-au gândit să crească animale de talie mare, însă stând şi analizând proiectul pe viitor au renunţat.

Soţul Luminiţei a venit cu ideea înfiinţării unei crescătorii de prepeliţe. ”Sincer să vă spun, eu nici nu ştiam cum arată prepeliţele, nu eram foarte încrezătoare în această idee, parcă îmi era şi frică să mă gândesc. Românul nostru este obişnuit cu carnea de pasăre, cu carnea de porc, nu multă lume ştie de gustul cărnii de prepeliţe. Soţul meu, fiind mai optimist din fire, a spus că merită să încercăm, pentru că este ceva nou”, povesteşte Luminiţa. Începutul nu a fost deloc uşor. Şi-au înfiinţat o societate comercială, însă toată birocraţia românească a fost la un pas să-i facă să se răzgândească şi să se întoarcă în Italia. Nu s-au dat însă bătuţi şi într-un final au reuşit să obţină toate avizele necesare.

https://adevarul.ro/locale/vaslui/a-renuntat-italia-afacere-prepelite-intr-un-sat-vaslui-nu-uit-plecat-video-1_5ff46dbd5163ec42719c4a94/index.html

Pentru că au vrut să vadă cum este evoluţia prepeliţelor, pentru început au decis să cumpere 150 de ouă pentru incubare. ”Nu am avut un randament de 100%, ci undeva la 75% . Am zis să le creştem să vedem cum este, apoi ne-am hotărât si facem un nou pas. Am mers la un cunoscut crescător de prepeliţe din judeţul Neamţ, de unde am cumpărat 100 de pui de prepeliţe.

38

Am zis să începem cu puţin, să nu dăm greş şi să pierdem bani. Totul a fost făcut de noi, soţul meu a realizat spaţiile pentru păsări, inclusiv furajele le facem acasă, totul să fie natural. Când am ajuns la 300 de prepeliţe, am decis să începem să vindem produsele. Primele luni a fost foarte, foarte greu cu vânzarea. În primele trei luni, soţul meu îmi cerea zilnic să fac o situaţie a intrărilor şi ieşirilor pe cheltuieli, dar îmi era groază pentru că cheltuiam foarte mult, iar vânzările mergeau prost”, îşi aminteşte vasluianca.

Sursa arhiva personală

Intrarea pe piaţa de desfacere în plină pandemie COVID-19 nu şi-ar fi imaginat-o vreodată. Sperau să vândă produse restaurantelor din Vaslui, însă cum acestea s-au închis, nu nici clienţi din acest sector nu au avut. Au luat la rând supermarketurile şi magazinele mai mici din Vaslui, însă fie au fost refuzaţi, fie nu li s-a răspuns nici până astăzi. Mutarea vânzărilor în mediul online a micilor producători locali a încurajat-o pe Luminiţa. A deschis o pagină de Facebook special pentru crescătoria de prepeliţe, iar uşor-uşor clienţii au început să apară. Acum se declară mulţumită şi nu regretă alegerea făcută, şi-a asigurat deja o clientelă care îi este fidelă, astfel că aproape în fiecare zi vine cu maşina în Vaslui pentru a onora livrările. Pe lângă carcasele de prepeliţă şi ouă, Luminiţa pregăteşte şi ouă marinate de prepeliţă.

Sursa arhiva personală

39

În prezent, ferma de prepeliţe de la Deleni numără 700 de păsări, vânzând peste 1.000 de ouă săptămânal, însă Luminiţa şi soţul ei au planuri mari. Îşi doresc să-şi dezvolte afacerea şi să acceseze fonduri nerambursabile în vederea construirii unei hale moderne şi să încerce distribuţia internaţională. ”Eu nu uit de unde am plecat şi de ce am plecat din România. Cu multă muncă, şi ceva economii poţi să reuşeşti şi în România. Este drept că sunt momente când toată birocraţia de care te loveşti te descurajează, dar dacă faci cu drag ceea ce faci, nu poţi să renunţi. Acum prepeliţele sunt parte din familie. Toate ziua sunt printre ele. Sunt păsări care nu suportă să fie stresate, le trebuie lumină, linişte şi multă curăţenie pentru a fi productive”, spune Luminiţa.

https://adevarul.ro/locale/vaslui/a-renuntat-italia-afacere-prepelite-intr-un-sat-vaslui-nu-uit-plecat-video-1_5ff46dbd5163ec42719c4a94/index.html

2020 vs. 2015. Cum a influenţat seceta din cei doi ani agricoli vânzările de terenuri mari: în 2020 s-au vândut circa 400 ha, pe când în 2015 s-au vândut cu 1.000 ha mai mult Florentina Niţu 05.01.2021,

Cea mai mare tranzacţie din 2020 este realizată de Gemuseland România, deţinută de Maria Doris Schlereth, cetăţean german, care a cumpărat 107 hectare de teren arabil de la o familie din localitatea Jebel, judeţul Timiş, cu 3,3 milioane de lei, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii.

♦ În anii dificili, precum aceştia, presaţi de lipsa cash-ului, oamenii şi-au scos terenurile la vânzare.

În 2020, an ce tocmai s-a încheiat, vânzările de terenuri agricole mari, de peste 30 de hectare, au însemnat 12 tranzacţii şi aproximativ 400 de hectare vândute, pentru că seceta severă a redus veniturile fermierilor, iar incertitudinea condiţiilor meteo şi incertitudinea viitorului i-a făcut pe fermieri să fie mai atenţi pe ce dau banii pe care-i scot din buzunar.

40

Totuşi, în 2015, an în care seceta pedologică din perioada aprilie – septembrie a dus la pierderi de cel puţin 30% pentru anumite culturi, din contră, vânzările de terenuri agricole mari au ajuns la aproape 1.400 de hectare, prin intermediul a 30 de tranzacţii, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii.

Moara Zuf Product, un mic producător de făină din Arad a luat 1 milion de lei de la UE să-şi modernizeze unitatea de producţie Florentina Niţu 06.01.2021,

„Credem că tehnologizarea este vitală“.

Moara Zuf Product, companie ce realizează făină, tărâţe şi alte produse de panificaţie, în localitatea Mândruloc din judeţul Arad, a accesat fonduri europene de aproape un milion de lei pentru a-şi moderniza unitatea de producţie, conform datelor de pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Am depus proiectul pentru finanţare în 2018, dar abia anul trecut am primit banii. Într-un an al incertitudinilor - 2020 - a  fost nevoie de curaj să facem această investiţie, dar am văzut oportunitatea. Cre-dem că tehnologizarea este vitală“, au spus reprezentanţii companiei, contactaţi de ZF.

Preşedintele unei cooperative agricole din Buzău dezvăluie secretul unei gospodării profitabile Ana Felea Miscellanea / 06 ianuarie

Gospodăria ţărănească, organizată inteligent, ar putea aduce venituri de câteva mii de lei pe lună. Adică respectivul gospodar ar putea avea un venit decent pentru el şi întreaga familie. Este concluzia la care a ajuns, din propria experienţă, un gospodar din Buzău. Dan Ivaşcu are propria fermă de păsări însă din 2019 a pus şi bazele primei cooperative agricole din judeţ, Buzăul numărându-se astfel printre puţinele din ţară unde funcţionează o astfel de organizaţie profitabilă.

41

Cooperativa agricolă condusă de Dan Ivaşcu, respectiv Unirea Gospodarilor Mihăileşti, a fost înfiinţată în 2019, are deja 20 de membri şi reuneşte un lanţ complex de la gospodării ţărăneşti, moară de cereale, centru de colectare ambalare ouă, abator de păsări, oi, porci, centru de prelucrare lapte, centru de prelucrare legume fructe, depozit frigorific la magazine proprii şi terţi unde se valorifică produse naturale.

Dan Ivaşcu declara în 2018, când prezenta în detaliu modelul după care s-a ghidat în organizarea cooperativei pe care o conduce: "La 1 ianuarie 2013, am renunţat la statutul de angajat şi am pornit o activitate din zona liberei iniţiative. Scopul: obţinerea profitului din activităţi agrozootehnice desfăşurate în gospodăriile ţărăneşti. După cinci ani, sunt în măsură să vă prezint un model de activitate integrată ce aduce profit garantat. Este vorba de asocierea producătorilor agricoli în cooperativă cu activitate integrată. Modelul prezentat este deja folosit la Buzău, cu rezultate foarte bune. Eu cred că un astfel de model de activitate promovat şi implementat la nivel naţional va scoate din faliment gospodăriile particulare şi implicit Satul Românesc".

În doi ani, Cooperativa Agricolă Unirea Gospodarilor Mihăileşti a ajuns să producă o gamă largă de produse pe care consujmatorii le pot găsi în magazinel proprii din mi multe oraşe.

Dan Ivaşcu scria pe reţelele sociale: "Cooperativa Agricolă Unirea Gospodarilor Mihăileşti vă oferă o gamă diversificată de produse agroalimentare naturale. Ne găsiţi în Bucureşti la distribuitorii noştri, dar şi pe strada Poteraşi, nr. 15, în magazin propriu şi pe platforma on line, ttp//unireagospodarilor.ro. În Buzău, ne găsiţi în trei magazine proprii. În oraşele Costanţa, Focşani, Bacău, Iaşi şi Braşov, în magazinele şi pe platformele on line ale distribuitorilor noştri. Şi desigur, cumpărând de la orice gospodar român autorizat".

Dan Ivaşcu este de părere că modelul folosit deja ar putea fi aplicat în toată ţara, iar fiecare gospodărie bine organizată ar putea produce un trai decent pentru fiecare familie din mediul rural.

42

Domnia sa mai precizează: "Gospodăria ţărănească organizată inteligent, aduce venituri de cîteva mii de lei pe lună, asigurându-i ţăranului gospodar suficiente resurse pentru un trai decent. În România sunt aproximativ cinci milioane de gospodării ţărăneşti. Dacă am avea cadrul legislativ necesar, am putea să le organizăm eficient şi asociate în cooperative agricole, după modelul prezentat în reportaj, prin fiscalizarea produselor vândute de cooperative, ar contribui cu peste 10% la P.I.B.-ul României. Dacă din aproximativ cinci milioane de gospodării ţărăneşti, ar începe să producă în format asociativ peste un milion, am asigura necesarul de alimente de care România are nevoie pentru a hrani poporul român. În prezent importăm peste 70%, din necesarul de produse alimentare".

Acesta mai spune că gospodăria ţărănească organizată eficient poate asigura nu numai hrana necesară poporului român ci şi a unei părţi însemnate a populaţiei europene. Dacă luăm măsuri de pe acum, nu numai că putem preveni criza alimentară, ci putem constitui un factor de stabilitate, din acest punct de vedere, la nivel european.

" Dacă locuiţi la sat, organizaţi-vă eficient gospodăria şi asociaţi-vă în cooperative agricole", îndeamnă preşedintele Cooperativei Agricole Unirea Mihăieşti.

Pe de altă parte, Dan Ivaşcu scrie pe pagina socială că o gospodărie ţărănească este un "element de siguranţă alimentară naţională".

Domnia sa a explicat: "În opinea mea, gospodăria ţărănească este un element de siguranţă alimentară naţională şi trebuie să i se acorde un statut special. Gospodăria ţărănească organizată şi condusă de ţăranul gospodar reprezintă soluţia la provocările pe care ni le aduce anul 2021. Nu mai este o nouate pentru nimeni că ne confruntăm cu o criză sanitară, una economică şi mai nou, îşi face simţită din ce în ce mai mult prezenţa, criza alimentară. Iată câteva argumente în susţinerea punctului de vedere de mai sus, privind rolul şi rostul gospodăriei ţărăneşti: munca în aer liber, într-un spatiu deschis, menţine o stare de sănătate foarte bună; mâncarea produsă în gospodăria ţărănească este de cea mai bună calitate şi în consecinţă aducătoare de sănătate. Orice medic de bună credinţă vă poate confirma că peste 75% din bolile actuale vin din tubul digestiv. Asta însemnă că trebuie să avem mare grijă de unde ne procurăm mâncarea cea de toate zilele; Un corp sănătos are imunitate puternică şi în consecinţă este mai rezistent la boli! Iată deci că putem rezolva mai uşor criza de sănătate, cu ajutorul gospodăriei ţărăneşti. Gospodăria ţărănească organizată eficient poate asigura nu numai hrana necesară poporului român ci şi a unei părţi însemnate a populaţiei europene. Dacă luăm măsuri de pe acum, nu numai că putem preveni criza alimentară,

43

ci putem constitui un factor de stabilitate, din acest punct de vedere, la nivel european".

La finalul mesajului postat pe Facebook, preşedintele Cooperativei Agricole îndeamnă românii gospodari să se împline în dezvoltarea satului.

"Dragi prieteni, dacă vi se pare oportună propunerea mea, vă invit să vă implicaţi în acest proces de dezvoltare a gospodăriei ţărăneşti, a satului românesc şi implicit a României!

Puteţi face acest lucru în mai multe moduri, în funcţie de poziţia pe care o aveţi în societatea românească: dacă sunteţi decident al naţiunii noastre, luaţi de îndată măsurile necesare autorizării gospodăriei ţărăneşti conform cu definirea ei la Art.3.3 din Legea 566, Legea Cooperaţiei Agricole. Pentru mai multe detalii vă stau la dispoziţie răspunzând la numărul de telefon 0749060002. Dacă locuiţi la sat, organizaţi-vă eficient gospodăria şi asociaţi-vă în cooperative agricole", a spus Ivaşcu.

... citeste si partea doua ...

44