Stiri, 9 august 2021, prima parte

Cursul de schimb 09.08.2021 1 EUR 4.9131

1 USD 4.1783

Agrometeo: vreme mai calda decat normalul perioadei si sanse de precipitatii. Care este starea de vegetatie la principalele plante de cultura? august 9, 2021

In urmatoarele zile, temperaturile vor fi mai ridicate decat normalul perioadei, iar ploi locale, cat si torentiale vor fi prognozate in majoritatea regiunilor tarii. Rezerva de umiditate in sol va fi una satisfacatoare, apropiata de optim, in majoritatea regiunilor tarii, iar starea de vegetatie a principalelor plante de cultura este una buna, se arata in prognoza agrometeo ANM, valabila in intervalul 10-16 august.

Caracteristici meteorologice

Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului in general mai ridicat decat in mod obisnuit si chiar deosebit de ridicat in zonele de campie.

Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre 18…31°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…6°C, pe aproape intreg teritoriul agricol.

Temperatura maxima a aerului se va situa intre 25…38°C, in toata tara.

Temperatura minima a aerului va fi cuprinsa intre 11…23°C, in majoritatea zonelor de cultura, valori mai scazute fiind posibile in depresiunile din estul Transilvaniei.

Sub aspect pluviometric, se prognozeaza ploi locale sub forma de aversa, dar si torentiale, insotite de descarcari electrice, caderi de grindina si intensificari ale vantului, izolat cu aspect de vijelie.

Caracteristici agrometeorologice

1

Rezerva de umiditate pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura de porumb neirigat, se va incadra in limite satisfacatoare si apropiate de optim, pe suprafete agricole extinse din Muntenia, Moldova si Transilvania, local in centrul si estul Dobrogei, izolat in estul Olteniei si vestul Crisanei. Continutul de apa din sol va prezenta valori scazute, seceta pedologica fiind moderata si puternica in Banat, Maramures, cea mai mare parte a Crisanei,  Olteniei  si  Dobrogei,  local  in sudul,    sud-vestul,    centrul,     estul si sud-estul Munteniei, sudul  si sud-vestul  Moldovei,  izolat   centrul, estul si sudul Transilvaniei.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Ritmurile de dezvoltare si maturare la speciile de prasitoare se vor desfasura mai intens, in special pe arealele cu aprovizionare satisfacatoare cu apa a solului. Totodata, temperaturile maxime ridicate din aer, situate peste pragurile biologice critice de rezistenta (30…32°C) ale plantelor vor determina in continuare rasucirea frunzelor in orele de amiaza, uscarea partiala/totala a aparatului foliar si fortari stadiale.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui isi va definitiva inflorirea (100%), culturile aflandu-se predominant la maturitate in ceara (10-100%) si maturitate deplina (10-60%), indeosebi in semanaturile efectuate in epoca optima. La porumb se vor inregistra  inflorirea paniculului si matasirea (30-100%), precum si maturitatea in lapte (20-100%) si maturitatea ceara (10-60%), in cea mai mare parte a tarii.

In toate bazinele de cultura, cartoful se va afla la cresterea tuberculilor, vestejirea vrejilor si maturitate tehnologica, in special la soiurile de vara.

Sfecla de zahar va parcurge fazele de alungire/ingrosare a axei hipocotile (50-100%) si acumulare a zaharurilor in radacina.

La pomii fructiferi (semintoase) vor predomina     cresterea/dezvoltarea fructelor si acumularea zaharului, iar la samburoase se va recolta in majoritatea plantatiilor.

Speciile viticole din aproape toate podgoriile isi vor continua cresterea boabelor, acumularea zaharului si coacerea in „parga”, indeosebi soiurile extratimpurii si timpurii de masa.

Pe ansamblu, lucrarile agricole in camp (recoltare, erbicidari, prasile manuale, tratamente fitosanitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, etc) se vor desfasura in conditii bune.

2

Cod galben de ploi și furtuni în 21 de județe. Caniculă, până miercuri, în aproape toată jumătatea de sud a țării , Mirela Dădăcuș, 09 08 2021

Administrația Națională de Meteorologie a transmis, luni, un cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabil de la ora 10.00 până la ora 23.00 în 21 de județe. De asemenea,  rămâne în vigoare codul galben care avertizează că aproape în aproape toată jumătatea de sud a țării va fi caniculă cel puțin până miercuri.

Administrația Națională de Meteorologie a transmis, luni, un cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabil de la ora 10.00 până la ora 23.00 în 21 de județe. În intervalul menționat, în Transilvania, cea mai mare parte a Moldovei și local în Maramureș, nordul Munteniei și în zonele de munte, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și grindină. 

3

Cantitățile de apă vor depăși pe alocuri 25...45 l/mp. Fenomene de instabilitate atmosferică se vor semnala pe arii restrânse și în restul teritoriului, notează meteorologii.

În același timp, rămâne în vigoare codul galben care avertizează că aproape în aproape toată jumătatea de sud a țării va fi caniculă cel puțin până miercuri. 

Astfel, în sud-vestul și sudul țării disconfortul termic va fi ridicat și local va fi caniculă. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități, iar temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 34 și 38 de grade. Pe alocuri temperaturile minime nu vor coborî sub 20 de grade.

 

APIA si SUBVENTII

4

continuarea articolului https://agrointel.ro/195615/subventii-apia-2021-controlul-in-ferma-anuntat-sau-inopinat/

APIA va face plăți în avans de un miliard de euro, în cadrul Campaniei 2021 , meatmilk , 9 august 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 18 octombrie 2021 va demara Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăților directe indicate

5

în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Deoarece în acest an data de 16 octombrie 2021 coincide cu o zi nelucrătoare, autorizarea plăților în avans va demara în data de 18 octombrie 2021.

Totodată, precizăm faptul că până la data de 15 octombrie 2021 vor fi finalizate controalele în teren, astfel încât APIA să poată efectua plata în avans pentru toţi fermierii eligibili la plată.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură îşi propune în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 – 30 noiembrie 2021, să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât şi pentru măsurile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Precizăm că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2021 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,8683 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/03. APIA mereu alături de fermieri! SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Comisia Europeană a adoptat măsuri menite să crească fluxul de numerar al fermierilor , meatmilk , 9 august 2021 Comisia Europeană a adoptat o măsură prin aplicarea căreia fermierii pot să primească plăți în avans mai mari în cadrul politicii agricole comune (PAC). Această măsură va sprijini și va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din întreaga UE.

Unele regiuni au fost grav afectate, de exemplu, de inundații. Măsura le va permite statelor membre să le plătească fermierilor sprijin pentru venit și să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv  85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

6

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor și începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe tot parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

Măsuri de implementare a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală de Guvern , meatmilk ,9 august 2021

Potrivit MADR, Guvernul a aprobat o Hotărâre ce modifică și completează Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat, pentru a răspunde cerințelor specifice perioadei de tranziție 2021-2022.

Adoptarea acestui act normativ face posibilă derularea demersurilor necesare lansării sesiunilor măsurilor din PNDR aferente perioadei de tranziție 2021-2022, măsuri a căror implementare este vizată de modificările din hotărârea adoptată.

Aprobarea prezentului act normativ permite derularea pașilor procedurali necesari lansării măsurilor, respectiv aprobarea ghidurilor solicitantului și procedurilor aferente.

Principalele modificări şi completări cuprinse în actul normativ vizează, printre altele, reglementarea depunerii proiectelor din cadrul apelurilor măsurilor aferente perioadei de tranziție precum și perioada maximă de

7

implementare în conformitate cu prevederile privind eligibilitatea cheltuielilor, respectiv decembrie 2025.

Suma investită de legumicultorii spanioli din Almeria pentru cultivarea unui hectar cu vinete în spațiu protejat; care este profitul? opacitate totală în ce privește sectorul legumicol din România , lantulalimentar , 2021-08-08

4,083 euro cheltuiește un legumicultor spaniol pentru un metru pătrat de cultură de vinete, nealtoite, în spațiu protejat. Suma totală investită pentru un hectar este de 40.830 euro.

Costurile se referă la cultivarea vinetelor de tip lung, într-un ciclu de dezvoltare care începe din august sau septembrie și ține până în mai, și includ cheltuieli cu forța de muncă, costurile legate de întreținerea serei, a instalațiilor, a mașinilor și echipamentelor. Costurile privind întreținerea serei cuprind cheltuieli pentru seră ca atare, pentru nisip și substrat, pentru folie, pentru instalația de irigare, pentru iazul de irigare, depozit, cabină de irigare, mașini și echipamente și alte cheltuieli secundare.

Producția medie este de 13,5 kg/mp, ceea ce înseamnă că un legumicultor spaniol investește 0,302 euro pentru obținerea unui kg. de vinete de tip lung, în spațiu protejat. Fermierii spanioli se confruntă cu o creștere anuală de aproximativ 2% a cheltuielilor pentru înființarea de noi culturi.

Prețul mediu pentru vinetele de tip lung, în sezonul 2020/2021, a fost de 0,59 EUR / kg. Acest preț, care mai poate comporta unele ajustări, se bazează pe informațiile furnizate de 30 de burse pentru legume și comercianți.

8

Conform datelor furnizate de observatori ai piețelor din Andaluzia, vinetele de tip lung cultivate în spațiu protejat aduc un venit brut de 79.650 de euro/ha. După deducerea cheltuielilor, profitul net este de 0,288 € / kg, ceea ce însemană că un fermier spaniol obține un profit net de 38.820 de euro pentru un hectar.

Ministerul Agriculturii și sectorul legumicol din România nu fac publice astfel de date. Nu este activ în județele legumicole din țară un organism dedicat monitorizării pieței și prețurilor. Nu știm cât cheltuiește un legumicultor din Olt sau din Galați pentru înființarea unei anumite culturi pe o anumită unitate de suprafață. Nu știm care este profitul real al activității sale. În spațiul public sunt emise de obicei mesaje potrivit cărora activitatea legumicolă în particular, dar și cea agricolă în general, neprofitabile și au neapărat nevoie de finanțare de la stat prin programe de minimis, deși există subvenții europene.

Este de datoria Ministerului Agriculturii să colecteze astfel de date, în mod corect și complet, și să le facă publice.

AFIR si FINANTARI

Ajutoare europene pe care fermierii, crescătorii de animale le pot cere în această lună! Agroinfo , 09 august 2021 -

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat calendarul estimativ lansări sesiuni de depunere proiecte pentru anul 2021. Potrivit acestui calendar, în a doua jumătate a lunii august, vor fi deschise sesiunile pentru obținerea ajutoarelor pentru ferme mici și tineri fermieri.

Submăsura 6.1 „Instalare tineri fermieri”, alocare 100 milioane EUR, va fi deschisă în cea de-a doua jumătate a lunii august. Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, alocare 87 milioane EUR, din care: 

• 60.900.000 NAȚIONAL• 26.100.000 MONTAN 

Submăsura 6.3 ferme mici va fi deschisă tot în cea de-a doua jumătate a lunii august. Ajutorul este în sumă forfetară, 15.000 euro/fermă.

9

Peste 3 miliarde euro, alocaţi investiţiilor din agricultură în următorii doi ani, George Marinescu , Ziarul BURSA ,/ 09 august

Peste 3 miliarde euro ar putea să finanţeze agricultura din ţara noastră în următorii doi ani, dacă fermierii vor depune proiecte viabile pentru măsurile şi submăsurile din acest domeniu de activitate, se arată într-o analiză întocmită de compania de consultanţă în domeniul fondurilor europene REI Finance Advisors.

Agricultura din ţara noastră ar urma să beneficieze în cadrul financiar multianual 2021-2027 de o alocare totală de aproximativ 20 miliarde euro, sumă ce va fi destinată fermierilor şi întreprinzătorilor din domeniul agricol, în vederea îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate, a deschiderii de noi proiecte sau investiţii în pensiuni agroturistice ori alinierii activităţilor agricole la standardele Uniunii Europene.

Însă, în intervalul de tranziţie 2021-2023 ţara noastră va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, sumă aferentă exerciţiului bugetar multianual 2014-2020, arată cei de la REI Finance Advisors.

"Cadrul financiar 2021-2027, aşa cum era în mod tradiţional prevăzut, va fi amânat, în sensul în care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranziţie în agricultură, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar următorul cadru financiar va începe în 2023 şi se va finaliza în 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finanţare, urmând sa publice ghidurile finale şi chiar să deschidă sesiunile în luna septembrie. Avem câteva sesiuni deja deschise, cum este cazul submăsurii 17.1 - «Prime de asigurare a culturilor, animalelor şi a plantelor», cu un plafon de 34,32 milioane euro şi pe care s-au depus deja proiecte, a căror valoare depăşeşte 1 milion euro. (...) Proiectele trebuie pregătite într-un ritm accelerat, întrucât va exista o cerere foarte ridicată, iar fondurile sunt limitate", susţine Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Una dintre cele mai accesate submăsuri este 4.1 - "Investiţii în exploataţii agricole", ramură care va beneficia de cea mai mare alocare, în valoare totală de 760 milioane euro. Prin aceste fonduri vor fi sprijinite creşterea competitivităţii exploataţilor agricole prin dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii şi asocieri de ferme mici şi medii) şi îmbunătăţirea calităţii activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numără construcţia, extinderea, modernizarea şi dotarea construcţiilor destinate condiţionării şi procesării din cadrul fermei, destinate activităţii productive, amenajarea şi dotarea spaţiilor de desfacere şi comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole

10

conditionate şi/ sau ambalate şi/ sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/sau ale membrilor cooperatori în cazul solicitanţilor cooperative agricole/grupuri de producători şi cheltuieli de marketing.

Amintim că la jumătatea lunii iulie au fost lansate primele sesiuni de depunere a cererilor pentru accesarea fondurilor europene alocate în perioada de tranziţie, pentru submăsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole", cu o alocare de 760 milioane euro, cu următoarele componente:

- zootehnie (producţie primară, condiţionare şi promovare) la nivel naţional - alocare 240 milioane euro

- achiziţii simple şi echipamente de irigaţii în fermă - alocare 125 milioane euro;

- legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (producţie primară, condiţionare şi promovare) - 100 milioane euro;

- tineri fermieri (achiziţie utilaje - vegetal şi zootehnic): 75 milioane euro;

- zootehnie (producţie primară, condiţionare şi promovare) la nivel montan: 60 milioane euro;

- vegetal (condiţionare, procesare în fermă şi promovare): 55 milioane euro;

- zootehnic (condiţionare, procesare în fermă şi promovare): 55 milioane euro;

- legume, cartofi (condiţionare, procesare şi promovare): 50 milioane euro.

Celelalte submăsuri şi măsuri vor fi finanţate în funcţie de aprobarea ghidurilor de către autorităţile competente şi de lansarea apelurilor de proiecte.

Anunț MADR astăzi: Cadastru GRATUIT! Agroinfo , 09 august 2021 -

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a inițiat o procedură de licitație deschisă pentru achiziționarea serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din 297 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din 37 de județe, anunță astăzi, 9 august 2021, Ministerul Agriculturii.

Lucrările de cadastru general sunt gratuite pentru cetățeni și se desfășoară în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară (PNCCF), iar

11

finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (POR).

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a inițiat o procedură de licitație deschisă pentru achiziționarea serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din 297 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din 37 de județe. Lucrările de cadastru general sunt gratuite pentru cetățeni și se desfășoară în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară (PNCCF). Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (POR).

ANCPI, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a publicat, în data de 3 august 2021, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), anunțul cu numărul CN1033469 – Servicii de înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a imobilelor din 297 UAT-uri, prin Programul Operațional Regional - Proiectul major privind „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”.

12

Procedura de achiziție publică se desfășoară pe loturi, fiecare comună reprezentând un lot. Suprafața totală estimată a comunelor aferente celor 297 de loturi este de 1.465.609 de hectare.

Procedura va fi finalizată cu încheierea unui  contract multianual/lot. Valoarea totală estimată este de 461.428.197,34 de lei (fără TVA), precizează Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Anunțul a fost publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Astfel, la această procedură pot depune oferte toți operatorii economici din țară sau din străinătate care îndeplinesc cerințele solicitate de ANCPI. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 13 septembrie 2021.

Lista celor 297 de UAT-uri pentru care au fost demarate procedurile de atribuire este disponibilă AICI!

Alte linii de finanțare pe care AFIR le deschide în august sunt: sM 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare cu o alocare de 40 de milioane EUR; sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”, alocare 10 milioane EUR.

Submăsurile deschise deja, pe 28 iulie și 29 iulie 2021, sunt:

13

sM 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, plantelor şi animalelor”, alocare 31,2 milioane euro, de la lansarea submăsurii în data de 28 iulie și până astăzi s-au depus proiecte de circa 1,3 milioane de euro.sM 9.1 ”Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, lansată pe 29 iulie, cu o alocare de 6.769.295 euro.

Lista celor 297 de UAT-uri pentru care au fost demarate procedurile de atribuire este disponibilă AICI!

ALTELE

Cine sunt cei mai mari proprietari de terenuri agricole din România!Agroinfo , 09 august 2021 ,

Analiză Ziarul Financiar. Arabi, americani, germani, olandezi, danezi, portughezi. Deci, întreaga lume a venit aici la terenul agricol din România, scrie zf.ro O discuție între Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar, și Bogdan Nicolae, Aleph News, despre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din România.

"România, un grânar al Europei în perioada interbelică cu ambiţii foarte mari în perioada comunistă de a concura de la producţia la hectar şi la cereale şi la alte culturi, cu ce era în Occident. Astăzi încearcă să prindă din urmă niveluri record ale producţiei şi ne batem cu Franţa, spre exemplu, la porumb. Avem un teren agricol cu un potenţial foarte mare. Nu tot terenul agricol este şi arabil, evident la noi, în România, când spunem arabil înseamnă că se dă la arabi. Totuşi arabii din Emiratele Arabe Unite deţin cea mai mare fermă din România", a declarat Bogdan Nicolae, Aleph News.

"Grupul se cheamă Al Dahra, este un grup cunoscut în lumea de agrobusiness la nivel mondial. Ei au venit aici în România, au preluat contractul de administrare a terenului din Insula Mare a Brăilei, undeva la 57.000 de hectare. Acolo au plătit în jur de 200 de milioane de euro pentru cel care avea contractul - Constantin Duluţă. Deci, ei de fapt administrează ceea ce este acolo. Interesant este că sunt jucători care sunt din energie, spre exemplu, pe locul doi este Augustin Oancea, care are de la Tinmar -traderul de energie este pe locul doi, are o suprafaţă rezonabilă, undeva la 25.000 de hectare şi după aia vin danezii. Interesant este că primii 20 de proprietari deţin aproape 250.000 de hectare care reprezintă numai 2,5% din suprafaţa arabilă totală a României", a completat Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar.

14

"Primii care deţin aceste suprafeţe mici generează cel mai mult produs la hectar, spre deosebire de fermele mici care deţin suprafeţe mai mici, sunt mai mulţi, dar generează prea puţin. Este o dorinţă de a impune, cel puţin în discuţiile de la Parlamentul European cu Comisia cu DG AGRI, acest model de fermă românească înţeleasă ca un antipod al fermelor vest-europene, deci la noi suprafeţele sunt mai mici pentru că aşa le-am moştenit cultural. Dar modificări la lege care s-au adus la începutul lui 2021, încurajarea unor investitori să se asocieze şi deschiderea categoriilor de cumpărători mai mare, o deschidere mai mare faţă de 2020, mi se par că sunt elemente care să ajute totuşi pe oricine interesat să investească în agricultura din România, să bage bani aici. Faţă de patru cumpărători care aveau întâietate în legislaţia de dinainte, astăzi avem şapte categorii şi tinerii fermieri şi unităţile de cercetare dezvoltare din agricultură şi ce vorbeam noi despre liceele agricole au acum acest drept de a fi consideraţi primii cumpărători înainte de înstrăinarea terenului către un alt investitor din afara Uniunii Europene sau din afara ţării", spune Bogdan Nicolae, Aleph News.

„Vând teren agricol“: 17 terenuri agricole de peste 30 de hectare fiecare au fost scoase la vânzare în 2021, dar numai două s-au vândut. „L-am scos la vânzare în martie, l-am dat în arendă, că nu am reuşit să-l vindem.“ Florentina Niţu , 09.08.2021,

Un număr de 17 oferte de vânzare de terenuri mai mari de 30 de hectare au fost listate pe site-ul Ministerului Agriculturii în acest an, până în prezent, dintre care numai două au primit aviz pozitiv şi tranzacţiile au fost realizate, iar patru au primit aviz negativ. Astfel, din aproape 800 de hectare de teren arabil, în principal din sud-estul ţării, scoase la vânzare, numai 72,4 de hectare au fost vândute efectiv.

„L-am scos la vânzare în martie, l-am dat în arendă, că nu am reuşit să-l vindem“, spune un fermier din Prahova, care a vrut să vândă aproape 40 de hectare de livadă cu un preţ total de 3,8 milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul ministerului Agriculturii.

Proprietarii de terenuri care îşi doresc să vândă susţin că modificările aduse anul trecut şi la începutul anului legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan sunt neclare chiar şi pentru notari, iar acest lucru a îngreunat procesul de realizare a tranzacţiilor.

15

Grafic ZF: Top 20 cei mai mari proprietari de terenuri agricole

16

Mugur Isărescu, BNR: Prognoza nu arată chiar frumos, dar după acset vârf, care este deja în prezent, inflaţia care va fi anunţată peste două zile va depăşi 5% sau va fi în jur de 5%. Efortul nostru este de a menţine inflaţia la 5% - 5,5%, până la finalul anului , Mircea Nica , 09.08.2021,

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus în cadrul unei conferinţe de presă privind raportul de inflaţie, că prognoza nu arată chiar frumos, dar efortul BNR este de a menţine inflaţia între 5% şi 5,5% până la sfârşitul anului.

“Prognoza nu arată chiar frumos, dar după acest vârf care este deja în prezent, inflaţia care va fi anunţată peste două zile va depăşi 5% sau va fi în jur de 5%. Vedem, cu acţiunea politicii monetare, o temperare a creşterilor de preţ. Efortul nostru este de a menţine inflaţia la 5- 5,5%, până la finalul anului, pentru că apoi, din ianuarie indicele preţului va coborî sub 4,5%, datorită efectului de bază. Creşterile din toamnă nu vor fi foarte mari”, a spus Mugur Isărescu.

50.000 de angajaţi români, adică 1% din total, au salarii mai mari de 3.000 de euro net pe lună. Datele statistice confirmă că România nu mai este o destinaţie pentru investiţii cu forţă de muncă ieftină: cresc şi numărul, dar şi ponderea în total a angajaţilor cu salarii mari , Adelina Mihai 09.08.2021,

Un număr de aproape 564.000 de angajaţi din România, adică 11,4% din totalul angajaţilor de pe plan local, au încasat salarii nete de peste 1.000 de euro net în luna martie a acestui an, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii.Dintre aceştia, un număr important – aproape 50.000 de persoane – au venituri de peste 3.000 de euro net pe lună, iar această categorie reprezintă 1% din totalul populaţiei salariate.

Faţă de luna martie a anului 2020, numărul de salariaţi cu venituri de peste 1.000 de euro net a crescut cu 18%, arată datele oficiale. În martie 2020, doar 477.284 de salariaţi câştigau mai mult de 1.000 de euro net pe lună, iar aceştia reprezentau 9,4% din totalul celor 5 milioane de salariaţi de la acea vreme.

17

Mugur Isărescu: Prognoza nu arată chiar frumos. Preţurile vor creşte foarte mult în toamnă 9 august 2021, 13:44 de Afrodita Cicovschi

Mugur Isărescu: Prognoza nu arată chiar frumos. Preţurile vor creşte foarte mult în toamnă Mugur Isărescu, guvernatorul BNR Preţurile vor creşte foarte mult în toamnă, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prognozând o creştere a inflaţiei la 5,6%, de la 4,1% cât estimase anterior.

Banca Naţională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflaţie la finalul acestui an şi de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Principalul motiv pentru această creştere este scumpirea preţurilor la gaze, energie electrică, carburanţi şi materie primă, spune guvernatorul Mugur Isărescu.

„Prognoza nu arată chiar frumos. După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%.

Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 - 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%.

Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor, datorită faptului că dispare şi efectul de bază din ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale, prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Faţă de prognoza anterioară, estimarea pentru finalul acestui an este în creştere cu 1,5 puncte procentuale, iar cea pentru finalul anului mai mare cu 0,4 puncte procentuale.……………………….

18

LEGISLATIV

Proiecte de acte normative, Luni, 09 August 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

HOTĂRÂRE privind modificarea datelor de identificare și actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri situate în municipiul Marghita și transmiterea acestora din domeniul public al statului și din administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Bihor în domeniul public al municipiului Marghita, județul Bihor Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Persoană de contact: Claudia COVACI – adresa de e-mail: patrimoniu@apia.org.ro, de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Direcţia Patrimoniu, Achiziţii Publice şi Administrativ

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Luni, 09 August 2021 10:58

ORDONANŢĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologiceCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro. Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, Guvernul României Modificat de HG 829/2021 la 09.08.2021

Ordinul nr. 483/2016 pentru aprobarea Manualului de procedură privind

19

efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 "Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 160/2021 la 09.08.2021

Hotărârea nr. 829/2021 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 769 din 09.08.2021. A intrat în vigoare la 09.08.2021

Ordinul nr. 160/2021 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2016 pentru aprobarea Procedurii operaţionale privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 "Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 769 din 09.08.2021. A intrat în vigoare la 09.08.2021

Hotărârea nr. 828/2021 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 767 din 06.08.2021. A intrat în vigoare la 06.08.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 717/2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/1012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind modelele de certificate zootehnice pentru animalele de reproducţie şi materialul germinativ provenit de la acestea (Text cu relevanţă pentru SEE) , Comisia Europeană Va fi modificat de

20

Regulament 761/2021 la 10.08.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 823/2021 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumiţi păstrăvi-curcubeu originari din Turcia în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Modificat de Regulament 1293/2021 la 05.08.2021

………………….

INTERNE

ZF Live Special. Agrobusiness sustenabil: România nu duce lipsă de idei inovative care să dezvolte un agrobusiness mai sustenabil; modalităţile învechite de a face agricultură vor fi uşor înlocuite , Iulia Apostoiu , 09.08.2021,

https://www.zf.ro/eveniment/zf-live-special-agrobusiness-sustenabil-romania-nu-duce-lipsa-de-20220748

♦ Ştefan Arsene a fondat Aeroponix Robotics, primul start-up din România bazat pe sistemul de aeroponie care are un impact favorabil asupra mediului  ♦ Alexandru Pavel este un tânăr IT-ist care a fondat start-up-ul VetFast, o aplicaţie care se bazează pe digitalizarea proceselor din domeniul veterinar  ♦ Adrian Chicireanu este cofondatorul Solarino, un sistem de automatizare smart pentru solarii şi sere agricole, fără intervenţie umană  ♦ Cosmina şi Şerban Dinu au creat o seră mobilă care nu are podea şi pe care o trag cu tractorul zilnic pe o suprafaţă nouă de păşune.

România are un potenţial uriaş de dezvoltare a unui agrobusiness mult mai sustenabil pe viitor, iar metodele clasice de agricultură din mediul rural sunt

21

înlocuite de proiecte inovative, a fost una dintre concluziile emisiunii ZF Live. Agrobusiness sustenabil.

Ştefan Arsene este fondator şi administrator al Aeroponix Robotics, primul start-up din România bazat pe sistemul de aeroponie care are un impact favorabil asupra mediului în sensul că reduce consumul de apă cu până la 90%. El a investit până acum 10.000 de euro şi a ajuns la al 15-lea model de sistem care are 2 m pe 40 de cm şi trei niveluri. Deocamdată în sistem se cultivă doar microplante, însă în Europa, cei cu acest sistem au ajuns să cultive şi legume. „Impactul este unul destul de mare fiindcă se reduce consumul de apă cu 85% faţă de hidroponic şi 95% mai puţină apă decât dacă ai cultiva în pământ, adică este o pierdere minimă de apă prin evaporare”, a spus Ştefan Arsene.

ZF Agropower. Dan Cârstea, cofondator, Moşia Chindia: Pe termen mediu şi lung vrem să mergem şi spre agroturism, să adăugăm şi locuri de cazare , 09.08.2021, Ramona Cornea ,

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-dan-carstea-cofondator-mosia-chindia-pe-termen-mediu-si-20221734

„Noi acum suntem lângă Târgovişte şi încercăm să ne apropiem mai mult de Bucureşti cu ideea de agroturism, încercăm să aducem ferma poate în Ilfov sau în zona a vestului Dâmboviţei. Suntem în discuţii cu câteva primării, am primit câteva idei interesante.“

Moşia Chindia, o fermă de animale crescute prin păşunare de lângă Târgovişte, vrea să se extindă şi intre pe segmentul de agrobusiness pe termen mediu şi lung, după cum spune Cârstea, co-fondator al businessului.

„Ideea agroturismului este foarte apetisantă. După ce stabilizăm ferma de animale, după ce lucrurile funcţionează aşa cum ne dorim, vrem să adăugăm un restaurant, activităţi specifice unei ferme de animale pentru turişti, atât vizuale, cât şi de joacă. Ne gândim să facem în aşa fel încât copiii să poată să pună mâna pe purcei, pe găini, pe bobocii de raţă. Vrem să adăugăm şi locuri de cazare, este un plan pe termen lung“, a declarat Dan Cârstea în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

22

Antreprenorul crede că agroturismul local are încă un potenţial mare de dezvoltare. „Cred că agroturismul din România este încă în stadiul de mare potenţial, este departe de a fi realizat acest potenţial. România are o infrastructură suficient de bună, românilor le place să facă vizite în ţară, străinilor le place să viziteze România, deci este un loc de creştere imens în agroturism“, crede el.

Ferma este situată acum lângă Târgovişte, iar cofondatorul Moşiei Chindia a spus că încearcă să se apropie mai mult de Bucureşti cu ideea de agroturism.

„Încercăm să aducem ferma poate în Ilfov sau în zona a vestului Dâmboviţei. Suntem în discuţii cu câteva primării, am primit câteva idei interesante, le studiem, dar deocamdată ne concentrăm pe creşterea prin păşunare, să putem comercializa produsele pe care le avem şi pe termen mediu să mergem şi spre agroturism“, a explicat Cârstea.

Moşia Chindia creşte acum porci, pui, curcani, raţe, iar în 10 ani vor să aducă şi ierbivore, adică vaci şi capre, poate şi oi.

„Noi acum avem această carne curată şi gustoasă, numai că suntem singuri. Ne dorim să atragem şi alţi fermieri în această modalitate de creştere prin păşunare, este foarte important să îi atragem. În România există rudimente pentru aşa ceva, dar nu este suficient. Dorim să aducem 100 de fermieri alături de noi şi suntem deschişi să le arătăm ce facem, cum facem. Pentru promovarea propriilor produse, ne vom dezvolta un site de e-commerce, suntem foarte deschişi să atragem şi alţi fermieri, să promovăm şi produsele lor. “

Businessul Moşia Chindia vrea să intre cu carnea pe care o produce şi în restaurante, mai întâi în Bucureşti şi în zona de proximitate a Bucureştiului, precum şi în câteva băcănii şi magazine bio. „La sfârşitul ciclului de fonduri europene 2021-2027, Moşia Chindia va avea un restaurant, o mică grădină zoologică şi câteva locuri de cazare. Mie mi se pare că noi trebuie să înţelegem că turismul înseamnă destinaţie. Degeaba facem o pensiune în un loc foarte frumos, dacă omul nu are ce să mai facă în afară de ce îi oferi tu acolo. De aceea trebuie să gândim turismul mai degrabă în termen de destinaţie decât de unităţi.“

  Dispar de pe rafturi cele mai consumate produse! Ce o să se aleagă de fermieri? 9 august 2021 , Diana Vasilescu Oamenii de afaceri din Iași care dețin ferme piscicole vor să renunțe la investițiile de milioane de euro. Lipsa forței de muncă, triplarea chiriei, creșterea prețului la furaje, furturile din ferme, dar și birocrația sunt

23

câțiva dintre factorii care îi determină pe fermierii din Iași să se orienteze spre alte domenii, informează bzi.ro

Oamenii de afaceri din Iași cu ferme piscicole pe mii de hectare vor să renunțe la afacerile cu tradiție. Fermieiri sunt nemulțumiți că, deși sunt corecți și aduc venituri la bugetul de stat, nu sunt ajutați de autorități, ci li se pun piedici. Unul dintre marii piscicultori din Iași, cu 120 de angajați, care vinde în pescăriile din aproape toată zona Moldovei, respectiv Iași, Bacău, Suceava, Botoșani și în rețelele de supermarketuri Carrefour, Selgros și Cora, susține că se gândește să renunțe la afacere.

„Încă nu am luat o hotărâre, dar mă gândesc serios să renunț. Nu vreau să ies din casă în patru scânduri, ca domnul Huian (n.r.- Gheorghe Huian, piscicultor din Iași), Dumnezeu să-l ierte!, care a muncit toată viața în piscicultură și la o vârstă destul de tânără a murit. Nu e corect. Am rămas un gust amar zilele astea, după ce am avut control de la ANAF. În 48 de ore să le dau toate documentele pentru ultimii 5 ani. Asta-i atitudine? Deja este suspect la momentul controlului.

Tu, ca antreprenor, trebuie să stai în poziția ghiocelului, în fața unor inspectori. Nu e normal așa. Nouă ni se pun mereu piedici. Suntem stresați mereu că expiră cursurile pentru protecția mediului, securitatea în muncă, în fiecare an avem de plătit pentru astea și e vorba de timp, nu neapărat de bani”, susține Diadem Atodiresei, piscicultor din Iași. pentru bzi.ro

Lovitură neașteptată pentru producătorii de cereale! Exporturile României puse în pericol tocmai într-un an cu producții record! Ciprian Voinea , 9 august 2021

Producătorii de cereale din România aveau toate motivele să fie bucuroși anul acesta. Recolta de grâu se apropie de 10 milioane de tone, iar în condițiile crizei mondiale provocate de secetă există mare cerere pentru grâul românesc în Orientul Mijlociu, în special în Egipt, așadar profiturile ar putea fi considerabile. Mai mult, primele cinci săptămâni ale anului comercial 2021-2022 au însemnat un început foarte bun pentru România, care a exportat peste granițele Uniunii Europene cea mai mare cantitate de cereale dintre statele membre, peste 1 milion de tone.

24

Cu toate acestea, producătorii de cereale primesc o lovitură neașteptată, exporturile fiind îngreunate din cauza transportului, în speță, cel fluvial.

Debitul apei Dunării la intrarea în ţară în secţiunea Baziaş în perioada 5-6 august 2021 a fost de 3.800 mc/s, în scădere cu 11,6% faţă de media multianuală a lunii august, arată datele de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). De altfel, în prima săptămână din august, debitul apei la intrarea în ţară a fost în scădere cu 10-15% în fiecare zi.

Astfel, dacă debitele vor scădea în continuare, transportul fluvial va fi mult îngreunat sau chiar blocat.

„Debitul Dunării a scăzut şi restricţionează transportul, pentru că sunt porturi care nu pot opera în acest moment sau nu pot încărca în toate danele. Dacă nu avem apă, nu putem face transport. Nu te poţi bate cu natura sub nicio formă. Am tot discutat că se schimbă clima, iată că se întâmplă“, a spus Cezar Gheorghe, expert analist pentru comerţul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Anual, prin Portul Constanţa, sunt tranzitate 25 de milioane de tone de cereale, marfă care provine din România, Serbia şi Ungaria, cea mai mare parte ajungând aici pe Dunăre. Din România pleacă aproximativ 10-12 milioane tone de cereale, iar principala piaţă este Egiptul.

„Degeaba ai marfă şi ai pieţe de desfacere, dacă nu ai logistică de transport“, a mai spus Cezar Gheorghe, citat de zf.ro.

Debitul Dunării a scăzut cu 10-15% în prima săptămână din august. „Traderii se vor bate pe barje de parcă ar fi ultimul bob de grâu. Degeaba ai marfă şi ai pieţe de desfacere, dacă nu ai logistică de transport. Dacă va scădea în continuare, va fi un scenariu apocaliptic pentru lumea tradingului de cereale.“ Florentina Niţu , 09.08.2021,

Nivelul Dunării a scăzut şi restricţionează transportul, pentru că sunt porturi care nu pot opera în acest moment sau nu pot încărca în toate danele

Debitul apei Dunării la intrarea în ţară în secţiunea Baziaş în perioada 5-6 august 2021 a fost de 3.800 mc/s, în scădere cu 11,6% faţă de media multianuală a lunii august, arată datele de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). De altfel, în prima săptămână din august, debitul apei la intrarea în ţară a fost în scădere în fiecare zi şi sub media multianuală de 4.300 mc/s. Mai mult, în aval de Porţile de Fier

25

debitele au fost în scădere. Oficialii INHGA estimează că şi în perioada 7-13 august debitele medii zilnice vor fi în scădere, exceptând cursurile inferioare ale râurilor mari, unde vor fi în creştere prin propagare, sau vor fi relativ staţionare. Ce se va întâmpla cu trasportul fluvial dacă debitele vor scădea în continuare?

„Se vor bloca transporturile de porumb pe apă, camioanele care transportă cereale au restricţii din cauza căldurii, CFR este într-o stare precară la Constanţa, este blocat, iar barjele nu vor avea apă, un scenariu apocaliptic pentru lumea tradingului de cereale. Se vor bate pe barje de parcă ar fi ultimul bob de grâu. De azi dimineaţă (vineri, 6 august – n.red.) am făcut câteva apeluri către autorităţi şi nu dau niciun ban pe asta“, spune Paul Ivanov, CEO al Trading Line Group, unul dintre cei mai mari transportatori fluviali din România.

Bălțata Românească își ia avânt printre crescătorii de vaci , 9 august 2021

Tot mai mulți crescători de vite au prins gustul pentru rasa Bălțata Românească, înființând noi ferme în toată țara, în colaborare cu Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțata Românească” tip Simmental (ACVBR-Sim).

Astfel, crescători de vite din Harghita, Cluj, Bihor, Arad și Bacău s-au organizat și, împreună cu ACVBR-Sim și asociațiile partenere, au pus la punct detaliile noilor ferme de Bălțata Românească, se arată într-un anunț postat pe pagina de Facebook a asociației.

26

Din septembrie, aceste ferme vor fi populate cu viței care, la sfârșitul perioadei de îngrășare, vor pleca spre abatorizare având 750-800 de

kilograme.

„Iată că proiectele ACVBR-Sim prind viață cu ajutorul fermierilor, pentru fermieri și pentru consumatorii din România!”, se scrie în postarea asociației.

De altfel, după cum se poate observa din comentariile la această postare, interesul crescătorilor de vite este din ce în ce mai mare pentru Bălțata Românescă, numeroase cereri de colaborare venind și din alte județe precum Buzău, Maramureș, Sibiu sau Timiș.

Produsele sub marca „Bălțata Românească – produse românești” vor fi prezente din această toamnă pe rafturile magazinelor din România.

România, pe primul loc la exportul de cereale în afara granițelor UE , 9 august 2021

Primele cinci săptămâni ale anului comercial 2021-2022 au însemnat un început foarte bun pentru România, care a exportat peste granițele Uniunii Europene cea mai mare cantitate de cereale dintre statele membre.

Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, România a exportat peste granițele UE, de la debutul anului comercial 2021-2022, la 1 iulie a.c., aproximativ 1 milion de tone de cereale, fiind astfel cel mai mare exportator la momentul de față, scrie economica.net.

Pe poziția a doua s-a clasat Franța, care a trimis peste granițe puțin peste 300.000 de tone.

27

Cel mai mult am exportat orz (537.700 de tone) și grâu (aproximativ 430.000 de tone), la care s-au adăugat peste 41.300 de tone de porumb.

Cele mai importante destinații pentru grâul european au fost Coreea, Marea Britanie, Algeria, Israel și Sri Lanka, în timp ce pentru orz destinațiile principale au fost Turcia, China și Iordania.

În privința evoluției prețurilor însă, debutul anului comercial a însemnat pentru România, ca și pentru celelalte state, intrarea pe un trend descendent, după o perioadă preponderent de creștere, în care prețul FOB din portul Constanța a ajuns chiar până la 244 de euro/tonă.

Cu toate acestea, putem vorbi despre o creștere cu peste 20% a prețurilor la cereale, comparativ cu anul 2020.

Astfel, în săptămâna de tranzacționare 29 iulie – 4 august, prețul a fost de 208 euro/tonă, comparabil cu cel din Ljublijana (207 euro/tonă) sau Burgos – Spania (211 euro/tonă). Cel mai mare preț mediu a fost raportat în portul Bologna din Italia: 226 de euro/tonă.

Cu un an în urmă, prețul mediu la grâul pentru panificație era de 170 de euro/tonă, ceea ce înseamnă că pentru anul acesta s-a ajuns la o creștere de circa 20%.

La grâul furajer, prețul mediu DEPSILO a fost de 176 euro/tonă în Oltenia.

Pentru porumb, prețul mediu din portul Constanța era de 256 de euro/tonă în săptămâna 22-28 iulie, iar în Oltenia (preț DEPSILO), în săptămîna începând cu 29 iulie – 4 august, de 175 de euro/tonă. Trendul este unul ascendent față de săptămânile anterioare, dar și față de perioada similară a anului trecut, când se vindea în portul Constanța cu 164 de euro/tonă.

La orzul pentru animale, prețul mediu în Muntenia era în săptămâna 29 iulie – 4 august de 175 de euro/tonă (DEPSILO), față de peste 200 de euro în Hamburg, Valladolid, Dublin sau Bolognia. Cu toate acestea, față de perioada similară a anului trecut, prețul este cu peste 17% mai mare.

În anul comercial 2020-2021, România a exportat peste granițele UE  aproximativ 6,2 milioane de tone de cereale, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de euro și rămâne pe poziția a doua între exportatori, după Franța, cu o cotă de piață de 15%. Este de menționat însă că, în raport cu anul trecut, traderii au marcat o scădere de aproximativ 40%.

28

Rezultatul controalelor ANSVSA asupra hranei animalelor din ferme , meatmilk , 9 august 2021

Conceptul Uniunii Europene “de la fermă la furculiță” aplicat și în țara noastră implică verificarea fiecărei verigi a lanțului alimentar, de la hrana animalelor până la produsul final, care ajunge pe masa consumatorului.

Furajele pentru animale sunt o verigă esențială a lanțului alimentar și influențează direct atât sănătatea și bunăstarea animalelor, cât și siguranța alimentelor.

De aceea, monitorizarea, supravegherea şi controalele din domeniul hranei pentru animale se realizează de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) în toate stadiile de producţie, procesare, depozitare, transport, distribuţie, comercializare şi utilizare a hranei pentru animale.

Contaminanții furajelor pot fi de natură biologică, chimică sau fizică. Dintre aceștia menționăm: microorganisme patogene, micotoxine, pesticide, metale grele, nitriți, impurități botanice, radioactivitate etc.

Depistarea prezenţei microorganismelor patogene este importantă, deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea animalelor sau, prin prezenţa lor în produsele de origine animală, pot afecta sănătatea oamenilor.

Pentru exemplificare, Salmonella, ca bacterie zoonotică în furaje, este responsabilă de cauzarea bolilor alimentare atât la animalele cât și la oameni, pentru că bacteriile se pot replica și în furaje. În schimb, virusurile pot exista în furaje, dar nu se pot reproduce decât într-o gazdă adecvată.

În contextul epidemiologic actual, al evoluției pestei porcine africane (PPA) în țara noastră, igiena furajelor si bunele practici au un rol deosebit în prevenirea răspândirii virusului.

Astfel, conform unui studiu efectuat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), utilizarea de fân, paie sau cereale produse local, recoltate din zone în care PPA este prezentă la populația de mistreți

29

sau hrănirea cu furaje proaspete pot constitui surse de infectare a porcilor domestici (depozitarea și uscarea materiilor furajere scad probabilitatea de supraviețuire a virusului) – studiu EFSA

Reamintim că, responsabilitatea principală pentru siguranța furajelor pe întreg lanțul alimentar, de la producția primară a hranei pentru animale până la hrănirea animalelor de la care se obțin produse alimentare revine operatorilor din sectorul hranei pentru animale.

Toți operatorii din sectorul hranei pentru animale sunt supuşi controlului oficial, atât prin planificarea şi realizarea de inspecţii la unităţi, cât şi prin prelevarea şi analizarea probelor de furaje.

În acest sens, în perioada ianuarie 2020-martie 2021, au fost realizate 2.304 de inspecţii, în urma cărora au fost aplicate 62 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 161.200 lei, au fost emise 154 de avertismente, 2 Ordonanţe de suspendare a activităţii, 22 Ordonanţe de interzicere a activităţii şi au fost dispuse 471 de termene de remediere a deficiențelor constate, după cum urmează:

-449 de inspecții la unități producătoare de furaje combinate, fiind aplicate 16 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 38.000 de lei, 46 de avertismente, o ordonanță de suspendare a activității și o ordonanță de interzicere a activității;

-181 de inspecții la depozite de furaje, fiind aplicate 3 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 14.200 de lei, 15 avertismente și 3 ordonanțe de interzicere a activității;

-924 de inspecții la unități care comercializează furaje, fiind aplicate 36 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 81.200 de lei, 64 de avertismente și 8 ordonanțe de interzicere a activității;

-371 de inspecții la transportatori și mijloace de transport, fiind aplicate 3 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 17.000 de lei, 15 avertismente și 7 ordonanțe de interzicere a activității;

-379 de inspecții la alte tipuri de unități, fiind aplicate 4 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 10.800 de lei, 14 avertismente, o ordonanță de suspendare a activității și 3 ordonanțe de interzicere a activității;

Cele mai multe neconformităţi identificate au fost reprezentate de lipsa dovezilor privind realizarea acţiunilor DDD (decontaminare, dezinfecţie și

30

dezinsecţie) şi a instruirii personalului, trasabilitate incompletă, lipsa sau nerevizuirea procedurilor și lipsa autorizării/înregistrării sanitare veterinare.

Anual, în cadrul Programului Cifric pentru Controlul Oficial al Furajelor inspectorii oficiali ai serviciilor veterinare prelevează probe de furaje combinate, materii prime furajere, aditivi și preamestecuri de aditivi furajeri, atât de la operatorii cu activitate în sectorul nutriției animale (unități producătoare de furaje combinate și depozite), cât și de la exploatațiile de animale.

În urma analizării în laboratoarele autorizate sanitar-veterinar a probelor prelevate în cadrul acestui program, procentul neconformităților a fost unul foarte mic (de exemplu în anul 2020, procentul probelor neconforme a fost de 0,1%). Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Agricultura ecologica, aproape inexistenta in Romania. Apar noi date despre acest tip de exploatatii august 9, 2021

Agricultura ecologica nu este, nici pe departe, una dintre preocuparile majore ale fermierilor romani. Mai exact, doar 2,4% din terenul agricol romanesc este ocupat cu culturi ecologice, a afirmat joi Mihaela Luca, manager programe in cadrul Directiei Generale Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Comisiei Europene.

„In ceea ce priveste suprafata ocupata de agricultura organica, din pacate la acest capitol Romania sta foarte prost, doar 2,4% din suprafata agricola este ocupata de agricultura organica, media este de 8% la nivelul UE si targetul de 25% impus prin Pactul Verde, de aceea am propus fonduri suplimentare pentru a trece la acest tip de agricultura”, a sustinut Luca.

Ea a adaugat ca Romania are vanzari mai mici de substante antimicrobiene si pesticide.

„Se inregistreaza diferente mari intre veniturile diferitelor tipuri de ferme, in functie de dimensiuni. Cele sub 20 de hectare au venituri mult mai mici, veniturile fiind dependente foarte mult de conditiile climatice. Romania este

31

un importator net de produse agricole, aducand in tara produse cu valoare adaugata mare, cum ar fi alimente procesate si bauturi si exporta materii prime sub forma de cereale, oleaginoase si animale vii. Fermierii sunt slab organizati si din cauza acestei slabe organizari relatiile dintre ei si comercianti sunt inegale, iar fermierii nu au oportunitati de a-si vinde produsele”, a mai spus reprezentanta Comisiei Europene.

Potrivit acesteia, Executivul de la Bruxelles a facut cateva recomandari Romaniei.

„In ceea ce priveste platile directe, comisia recomanda ca acestea sa se utilizeze in special pentru fermele mici si mijlocii, a doua este legata de cresterea rezilientei fermelor fata de factorii externi si aici propunem nu doar irigatii, spre exemplu, ci un complex de masuri luate pentru ca fermierii sa nu mai intampine problemele din prezent. Mai propunem sprijinirea diversificarii productiei agricole si cresterea valorii adaugate a productiilor agricole, cu accent pe culturile proteice si imbunatatirea organizarii fermierilor si sprijinirea crearii de organizatii si grupuri de producatori”, a precizat Luca.

Comisia Europeana a prezentat joi un Plan de actiune pentru dezvoltarea productiei ecologice, scopul sau general fiind de a stimula productia si consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologica pana in 2030, precum si de a dezvolta in mod semnificativ acvacultura ecologica, se arata intr-un comunicat al Executivului comunitar.

Planul UE pentru introducerea agriculturii ecologice in peisajul European: utilizarea pesticidelor poate fi restrictionata, august 8, 2021

Obiectivele UE privind protectia mediului se indreapta si catre agricultura, iar Comisia Europeana a precizat ca se doreste reducerea la jumatate a utilizarii

32

pesticidelor si incurajarea agriculturii ecologice, astfel incat, pana in anul 2050, sa se produca refacerea ecosistemului natural si emisii zero.

Comisia Europeana a anuntat ca vrea sa reduca la jumatate utilizarea pesticidelor in agricultura, cu scopul de a proteja mediul si sa incurajeze agricultura ecologica.

La nivel de UE, emisiile din agricultura reprezinta circa 10% din emisiile de gaze cu efect de sera, iar consecintele schimbarilor climatice sunt resimtite din plin de fermieri, care au de suferit de pe urma secetei si inundatiilor, informeaza Reuters.

Potrivit CE, printre obiective se regasesc refacerea ecosistemului natural si adoptarea de masuri care sa sprijine tinta UE de emisii 0 pana in anul 2050.

„Daca aceasta criza provocata de pandemia de coronavirus (COVID-19) ne-a invatat ceva, este ca va trebui sa recalibram relatia noastra cu mediul natural, va trebui sa devenim mai rezilienti”, a declarat Frans Timmermans, vicepresedintele Comisiei Europene, care raspunde de Pactul Ecologic European.

Planurile Comisiei Europene pentru agricultura

Comisia Europeana vrea sa reduca folosirea de pesticide chimice cu 50%, sa reduca folosirea ingrasamintelor cu 20% si vanzarile de antimicrobiene – o categorie de substante care include antibioticele – pentru animale si pestii din crescatorii cu 50% pana in 2030.

Procentul terenurilor unde se practica agricultura ecologica ar trebui sa ajunga la 25% in 2030, in timp ce 10% din terenul agricol trebuie transformat in “peisaje extrem de diversificate”, cum ar fi iazuri si arbusti.

Totusi, aceste obiective nu sunt inca obligatorii si urmeaza a fi realizata o evaluare a impactului, noteaza Comisia Europeana. De asemenea, Executivul comunitar vrea ca un procent minim din fondurile alocate pentru Politica Agricola Comuna (PAC) sa mearga spre “schemele ecologice” pentru a-i plati pe fermierii care practica agricultura ecologica sau sunt implicati in captarea dioxidului de carbon (CO2).

Legumicultura românească, în impas , De Viorela Pitulice , La aug. 9, 2021

2021 se dovedește un an foarte greu pentru legumicultura româmească. Legumicultorii se plâng  că n-au avut niciodată prețuri așa de mici, fiind nevoiți să-și arunce pe câmpuri recolta în lipsa cumpărătorilor. Fermierii

33

reproșează oficialilor de la Agricultură lipsa de sprijin,  întârzierea programelor și a plăților etc.

De cealaltă parte, ministerul anunță programe cu bani europeni și încearcă să-i pună la masă, în limita atribuțiilor sale, pe toți cei de care teoretic ar depinde bunul mers al lucrurilor în sector. Fără prea mare succes, însă, așa că să nu ne mirăm dacă cât de curând îi vom vedea în stradă pe fermieri.

“Vă așteptăm pe toți în număr cât mai mare. Agricultura Românească este în colaps. Țăranii și țărăncile din România, ferma de familie și gospodăria țărănească intră în faliment! Haideți cu toții să ne cerem drepturile! Uniți salvăm țăranul român!”, este îndemnul lui Ionel Păunel, reprezentantul Uniunii Salvați Țăranul Român, adresat fermierilor.

Doleanțele fermierilor

În data de 2 august, o delegație din partea Uniunii Salvați Țăranul Român s-a întâlnit la Ministerul Agriculturii cu mai mulți oficiali cu rang înalt, fiind puse în discuție o serie de revendicări.

O parte și-au găsit rezolvarea, altele parțial, iar unele chiar deloc, cum ar fi de exemplu acordarea de ajutoare de stat pentru legumicultura românească, ca să nu mai vorbim de cererea expresă a producătorilor cu privire la implicarea în verificarea importurilor masive de legume a tuturor instituțiilor cu atribuții de control. “MADR și instituțiile subordonate sunt depășite de situație (personal puțin și cam nepregătit)”, afirmă Ionel Păunel, reprezentatul Uniunii la discuții.

Recunoaște, însă, că una peste alta a fost totuși vorba de “o întâlnire binevenită și constructivă care a deschis calea unui dialog permanent între noi și autorități”.

Din păcate, ultimele vești primite de fermieri nu sunt deloc cele așteptate – banii pe care se conta la rectificare nu vor veni, așa că multe planuri anunțate vor cădea, iar în plus, seceta se va face tot mai mult simțită. La fel și importurile, cel mai probabil.

Premieră în PNDR: submăsură dedicată finanțării legumiculturii

 Ministerul Agriculturii nu se poate băga în relațiile de piață dintre producători și comercianți, guvernate de raportul cerere și oferta, fie ea și de import, după cum a atras atenția de mai multe ori ministrul Adrian Oros. Instituția nu poate interveni decât acolo unde are atribuții.

34

Acum, prioritatea pare să fie accesarea fondurilor europene. Marea noutate pentru cei doi ani de tranziție (2021-2022) este faptul că pentru prima dată în Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost introdusă o submăsură pentru legumicultura românească. Astfel, vor fi puse la dispoziția fermierilor 100 mil. euro pentru construirea de sere și solarii și 50 mil. euro pentru depozitare și procesare.

În același timp, cooperativele și membrii cooperatori vor avea intensitate de sprijin mai mare, pentru a stimula organizarea în asociații a legumicultorilor în conformitate cu cerințele pieței, pentru a le oferi posibilitatea de a avea o anumită cantitate, ritmicitate și standardizare care să le permită contractarea și comercializarea întregii producții, precum și un grad ridicat de sustenabilitate, după cum anunță reprezentanții ministerului.

35

36

37

Doliu în mediul universitar agricol din România. A murit cercetătorul și profesorul Marin Gheorghe , Angelica Lefter - 8 august 2021

Încă o pierdere pentru agricultura și mediul universitar agricol din România. A murit conferențiar doctor inginer Marin Gheorghe, fondatorul specializării ”Agricultură” din cadrul

38

Facultății de Inginerie și agronomie din Brăila, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați. Decesul a fost anunțat duminică, 8 august, pe pagina de Facebook a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Brăila.

Conf. dr. ing. Gheorghe Marin

”Cu profund regret şi tristeţe, anunţăm trecerea la cele veșnice a distinsului Cercetător ştiinţific Conf. dr. ing. Gheorghe Marin, fondatorul specializării Agricultură din cadrul Facultății de Inginerie și agronomie din Brăila, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați. Înmormântarea va avea loc luni, 9.08.2021 în jurul orei 11,00 la Cimitirul Sf. Constantin”, se arată în textul transmis.

Mesajul de pe pagina de socializare ”Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Brăila” continuă cu câteva repere despre cine a fost cercetătorul și profesorul Marin Gheorghe.

”Cu o personalitate puternică şi o tenacitate fără seamăn, doctorul Marin, aşa cum îi spuneau colegii de la staţiune, a muncit jumătate de secol ca să aducă agricultura acolo unde nimeni nu credea că poate creşte vreo plantă – pe solurile sărăturate. Şi-a dedicat mai bine de jumătate din activitatea de cercetare, efectuând diverse studii privind exploatarea terenurilor şi amenajările pentru irigaţii, valorificarea solurilor sărăturate, prevenirea degradării fertilităţii solurilor şi supravegherea şi protecţia ecosistemelor agricole. A absolvit facultatea în 1964, ca şef de promoţie, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, cu specialitatea Inginer în Agricultură. În 1967 a fost atestat ca cercetător ştiinţific stagiar, iar în 1975 a devenit cercetător ştiinţific principal gradul III, la Staţiunea Experimentală Agricolă Brăila, mai târziu denumită Staţiunea Centrală de Cercetare pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate (SCCASS).

În perioada 1981 – 1990 a fost responsabil executiv al Programului Naţional de Cercetare „Ameliorarea şi valorificarea intensivă a solurilor saline şi alcaline, prevenirea şi combaterea proceselor de sărăturare secundară”, coordonat de SCCASS Brăila. În 1995 a primit gradul I de Cercetător Ştiinţific Principal, perioadă în care era preşedinte al Consiliului Ştiinţific al SCCASS Brăila. În 2000 devine conferenţiar universitar la „Dunărea de Jos” Galaţi, unde, până în 2006, a predat mai multe cursuri de specialitate la Facultatea de Inginerie Brăila, la specialităţile agricultură şi ingineria mediului, la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative şi Centrul de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic. În 2003 scoate de sub tipar lucrarea „Cercetări pedologice şi hidrologice în cursul exploatării sistemului de irigaţii Terasa Brăilei Nord – Cazasu”, care reprezintă rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică aplicativă obţinute în Câmpia Brăilei, în

39

primii ani de exploatare, 1971-1979, cercetări efectuate în cadrul lucrărilor de doctorat, finalizate în 1980. Rezultatele activităţii profesionale au fost concretizate în circa 2500 de pagini, constând în rapoarte ştiinţifice, însoţite de circa 800 de tabele, 1200 grafice, zeci de planuri şi hărţi pedologice, hidrogeologice, hidrochimice, susţinerea în sesiuni publice a peste 200 de referate şi comunicări ştiinţifice”, se arată în mesajul transmis de reprezentanții Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Brăila.

Totodată, prezentarea continuă cu evocarea uni moment în care dr. Marin Gheorghe a răspuns întrebărilor unui reporter de la ziarul Adevărul și în care a menționat care este cel mai important lucru pe care l-a lăsat moștenire noilor generații.

”Întrebat de un reporter de la ziarul Adevărul: Care este cel mai important lucru lăsat în urmă?, Domnul Dr. Marin Gheorghe a răspuns: „În calitate de cercetător, am fost nominalizat şi am participat, în perioada 1965-2003, la activitatea de perfecţionare profesională a specialiştilor din agricultură din Brăila, Galaţi, Vrancea, Ialomiţa. De asemenea, în calitate de cadru tehnic din domeniul cercetării ştiinţifice agricole, am făcut parte din diferite colective de specialişti pentru rezolvarea unor probleme tehnice, de consultanţă, la nivel local, zonal şi nu numai”.

Însă, Domnul Dr. ing. Marin Gheorghe a fost şi un mare mentor pentru studenţii din cadrul specializării Agricultură, pe care a creat-o în cadrul Facultăţii de Inginerie Brăila – Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Primele promoţii care au susţinut examenul de licenţă la USAMV Iaşi au fost sub tutela dumnealui şi absolut toţi absolvenţii Facultăţii de Inginerie şi Agronomie Brăila – Specializarea Agricultură îi datorează din punct de vedere moral obţinerea diplomei de inginer agronom, deoarece fără abnegaţia dumnealui de a înfiinţa şi acredita această specializare, nu am fi avut atâtea promoţii de ingineri agronomi la Brăila”, se mai arată în prezentarea făcută ilustrului om de cercetare Marin Gheorghe.

Textul se încheie cu un mesaj de condoleanțe transmis familiei și celor care l-au cunoscut.

”Condoleanţe familiei şi tuturor celor care l-au cunoscut şi apreciat! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”

Echipa Agrointeligența – AGROINTEL.RO transmite condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut și au colaborat cu conf. dr. ing. Gheorghe Marin. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

40

Oieritul, încotro? agrointeligenta.ro - 8 august 2021 14:51

Ovine România (foto: Vasile Costea)

Acte normative menite să lovească sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor sunt redactate în birourile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și cele ale Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ). Reglementările care vor să pună la pământ oieritul românesc sunt desființate una după alta de instanțele la care aceste abuzuri sunt sesizate.

Lupta în sala de judecată cu autoritățile care ar trebui să le reprezinte drepturile a ajuns ultima soluție a oierilor, reiese dintr-o analiză a Grupului de lucru pentru Zootehnie din cadrul Asociației Forța Fermierilor. De unde am plecat și unde am ajuns, dar mai ales pericolul și interesele de distrugere a oieritului românesc, evidențiate clar în analiza pe care vă invităm să o citiți și să o distribuiți și altor persoane care vor să știe de ce România este la un pas să își pună pe butuci și ultima ramură care încă nu a falimentat în zootehnie:

Oieritul, încotro? Astăzi, în România, după 30 de ani de ”capitalism”, am reușit performanța de a distruge aproape în totalitate zootehnia. Aritmetica este o disciplină care nu minte. În 1989, în România, aveam aproximativ 20 de milioane de ovine, iar în 2021 mai avem cel mult 8 milioane. De ce? Este o întrebare la care răspund faptele politicienilor de astăzi și de ieri.

Este greu de realizat de ce toate măsurile referitoare la activitatea de zootehnie, dispuse de factorii politici și de comanditarii instituțiilor cu atribuții în domeniu, nu au avut nici o preocupare reală de a identifica și adopta măsuri de sprijin efectiv al crescătorilor de animale, de eficientizare a activității de producție și reproducție în zootehnie.

Dimpotrivă, activitatea politicienilor astăzi la putere este una concertată de împiedicare a dezvoltării sectorului, de agresare a crescătorilor și în niciun caz una de receptivitate și sprijin față de nevoile reale ale oieritului.

41

În anul 2020, ministrul Oros, în ”coordonare” cu ANZ, a produs un act normativ care, dacă ar fi fost aplicat, ar fi dus la distrugerea rapidă a crescătorilor de ovine de rasă pură din România. Este vorba de OMADR nr. 180/2020, prin care s-a impus oierilor să efectueze monta naturală începând cu anul 2020, doar după efectuarea unor analize de filiație (ce se poate face doar prin analize ADN) și de genotipare (pentru depistarea animalelor sensibile la a dobândi boala specifică numită ”scrapie”).

Două instanțe de judecată, Curtea De Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au constatat că unele dispoziții din O.M. 180/2020 sunt aberante, inaplicabile și nu au ca scop asistarea/reglementarea/sprijinul oieritului, ci sunt destinate să conducă, deliberat, la afectarea gravă a acestei activități.

Ambele instanțe au constatat că Statul român a încercat să impună oierilor obligații imposibile în realitate. Ca să faci analiza pentru filiație la un număr de 100.000 de berbeci este nevoie de laboratoare, kituri de prelevare sânge, recipiente de depozitare, congelatoare speciale pentru probele de sânge ce depășesc 12 ore de la prelevare, mijloace de transport dotate cu frig, medici veterinari agreați și, nu în ultimul rând, laboratoare autorizate.

Pentru această analiză de filiație la ovine impusă aberant de O.M. nr. 180/2020, RENAR a comunicat instanței de judecată că Statul român nu a cerut si nu a obținut acreditarea niciunui laborator anterior sau măcar ulterior adoptării O.M. nr. 180/2020, fapt pentru care cea mai înaltă instanță a României a confirmat decizia Curții de Apel București, de suspendare imediată a prevederilor acestui O.M. aberant.

Aceste instanțe de judecată au luat act și de contradicțiile dintre relațiile comunicate de diferite instituții ale statului român, constatând că Administrația Națională pentru Zootehnie a impus obligații nelegale în sarcina crescătorilor de animale (să se doteze cu lamele, seringi, vacumteinere, să asigure prelevarea de probe seminale/de sânge, să le stocheze la frig, transporte etc).

Dacă aceste demers de distrugere a oieritului a eșuat – politicienii actuali au demarat alt demers apt a distruge crescătorii de ovine de rasă.

La data de 9 aprilie 2021, ANZ a notificat toate cele 11 societăți de ameliorare ce derulează programe de ameliorare pentru oi și capre de rasă din România, să ”inactiveze” un număr de 39.923 de berbeci și țapi de reproducție de rasă pură. Cei 39.923 de masculi ar urma ca, în campania de montă din anul 2021 – să monteze un număr de 1.397.305 femele.

42

Prin această dispoziție abuzivă, nelegală și arbitrară (ce ar distruge activitatea de reproducție în zona creșterii de oi și capre de rasă), peste jumătate din efectivele de oi și capre de rasă pură ar fi urmat să rămână nemontate, neexistând posibilitatea înlocuirii masculilor ”inactivați”, unii dintre aceștia făcând parte din specii autohtone românești declarate în pericol de dispariție (în conservare).

Acest demers a fost unul pervers, autorii și comanditarii acestor decizii cunoscând faptul că nu există resursă de înlocuire a acestor reproducători, iar un alt act normativ (OMADR 45/2021) împiedică crescătorii de animale să utilizeze berbecii/țapii rămași pentru montă, limitând numărul de femele ce pot fi montate de un berbec/țap la 35!

Deci, un act ce ar fi produs distrugerea programelor de ameliorare, derulate anterior inclusiv cu bani europeni (minimis) și naționali (SCZ). Efectele urmărite?

Oieritul, încotro? Pierderea a peste jumătate din produșii montei 2021 (peste 1.397.000 produși!), pierderea valorică efectivă imediată în patrimoniul crescătorilor de animale de rasă pură de peste 100 milioane euro: prin ”inactivare” un berbec declasificat de la o valoare medie de 3.000 lei/cap berbec de reproducție fiind ”rezolvat” la o valoare de animal de carne, de aproximativ 500 lei/cap.

Evident că aceste pierderi nu ar fi putut fi suportate, cu greutate, decât de crescătorii mai mari de animale, crescătorii mici și medii (cei care asta fac oierit tradițional de mii de ani) – ar fi fost distruși economic și obligați să renunțe la activitate.

Cine răspunde de pierderile acestea grave provocate deliberat? Ce vom face cu persoanele disponibilizate ca urmare a reducerii activității cu peste 40% în situația aplicării acestor norme aberante?

Sunt întrebări la care 6 instanțe de judecată au dat un răspuns imediat și efectiv: Curtea de Apel București (în două cauze), Curtea de Apel Timișoara (în 2 cauze), Curtea de Apel Brașov și curtea de Apel Constanța au dispus suspendarea imediată a Notificărilor.

Una dintre instanțe a arătat că: ”… se constată în primul rând că obligația pozitivă stabilită în sarcina reclamantei, de a „inactiva animalele ce dețin certificate de origine sau zootehnice care nu sunt actualizate în conformitate cu Regulamentul nr. 1012/2016”, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, nu are, în aparență, un conținut determinat, … măsurile dispuse de pârâtă în cazul reclamantei par lipsite de suport legal cel puțin în privința

43

celor 15.089 de certificate de origine sau zootehnice, din totalul celor16.083 enumerate în anexa la Notificarea nr. 3890/09.04.2021, căci acestea vizează animale deja înscrise în registrul genealogic, cărora le fuseseră emise certificate înainte de adoptarea ori punerea în aplicare a Regulamentului nr. 1012/2016, a căror valabilitate și conformitate cu legislația națională în vigoare… Împrejurarea că Statul român nu a adoptat astfel de măsuri legislative, care să reglementeze situația programelor de ameliorare demarate anterior datei de punere în aplicare a Regulamentul nr. 1012/2016 nu poate conduce, aparent, la concluzia că, după data de 1 noiembrie 2018, certificatele de origine sau zootehnice emise în cadrul acestora și-ar pierde valabilitatea, date fiind normele din regulament deja evocate, dar și susținerile pârâtei, precum și alegațiile necombătute ale reclamantei, potrivit cărora certificatele emise în aplicarea legislației naționale anterioare datei de 1 noiembrie 2018 au fost verificate și confirmate de pârâtă, care a autorizat participarea la montă a reproducătorilor la care se referă, pentru aceste animale, pe baza acelor certificate, fiind chiar acordate forme de sprijin financiar din fonduri europene nerambursabile, în beneficiul crescătorilor. Derivă de aici concluzia că, cel puțin în aparență, prevederile Regulamentului nr. 1012/2016, citate de pârâtă în Notificare nu pot justifica măsurile impuse reclamantei, acestea apărând lipsite de temei legal. În egală măsură, se constată îndeplinită în cauză și condiția pagubei iminente, impusă de art. 14 alin. 1 pentru luarea unei astfel de măsuri…”inactivarea” unui număr atât de mare de animale este de natură să producă un prejudiciu material viitor previzibil atât reclamantei, cât și crescătorilor de animale. Riscul unor astfel de pagube ori a unei astfel de perturbări prevalează la acest moment față de interesul general al societății de a fi puse de îndată în executare actele administrative emise de autoritățile publice în regim de putere publică.”

Oieritul, încotro? Dincolo de toate aceste consecințe catastrofale ale punerii în aplicare ale unor dispoziții aberante dispuse de MADR și ANZ, se nasc 2 întrebări legitime:

1. Cine profită, de fapt, de aceste dispoziții aberante?

2.De ce nu transpunem în legislația națională norme de sprijin ale crescătorilor din Germania, Franța, Spania (concurența noastră directă la creșterea de porcine, ovine, caprine)?

Răspunsul la prima întrebare este, din păcate, evident: Galantarele din supermarketuri sunt pline de carne de import, fermierii români nu au avut voie nici măcar cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale să sacrifice animale spre vânzare la crescătorii/stâne. Crescătorii din Germania, Franța primesc

44

subvenții de până la 80/euro/an/ovină, la noi, prin Notificarea aberantă ar fi aruncați de la SCZ (87lei/cap) crescătorii pentru 1.340.000 de ovine … În Germania și Franța crescătorii de animale au credite cu dobânzi subvenționate pentru echipamente, mijloace fixe, în România, dobânzile pentru fermierii noștri poartă 2 cifre…

Aceste politici/măsuri care nu doar că nu sprijină fermierul român, dar îl atacă efectiv la buzunar și în activitatea propriu-zisă, nici măcar nu pot fi bănuite de prostie sau incompetență, căci perseverența lor a condus deja la diminuarea cu mult sub jumătate a sectorului de creștere de suine(porci), pasăre, vită, oaie…

Viitorul dorit de acești politicieni ce servesc interesele concurenței ori deliberat și ticălos, ori poate doar din prostie, este ca în galantare să găsim doar produse frumos ambalate venite de la crescătorii de animale ajutați (firesc) nu doar de statele lor, ci mai ales de politicienii noștri…

Dar, cu oamenii noștri, ciobanii noștri, ce vom face? Să nu uităm 1907, când tot PNL a primit vizita țăranilor…

ANSVSA: România are în prezent 333 de focare active de pestă porcină africană. Numărul lor, în creștere Angelica Lefter - 9 august 2021

Focarele active de Pestă Porcină Africană (PPA) din România sunt în continuă creștere. Dacă la ultima actualizare realizată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), din data de 29 iulie, erau active 236 de focare, la începutul lunii august, mai exact la data de 5 august, numărul acestora a crescut cu 97.

Astfel, în acest moment sunt active un număr de 333 de focare de pestă porcină africană (PPA), arată un comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

45

Potrivit ANSVSA, dintre acestea 3 focare se află în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 49.257 de porcine, animale afectate din focarele active.

Datele arată că în perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.245 de focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos: https://agrointel.ro/196179/ansvsa-romania-are-in-prezent-333-de-focare-active-de-pesta-porcina-africana-numarul-lor-in-crestere/

Generația Z, mai sceptică față de produsele bio, din cauza prețurilor. Cei mai interesați de produse sănătoase sunt milenialii , Redacția, aug. 9, 2021

Mai mult de jumătate dintre consumatorii la nivel global au devenit mai interesați de produsele ecologice în timpul pandemiei, iar milenialii sunt cei mai atenți la impactul pe care îl au deciziile lor de cumpărare asupra mediului, arată sondajul PwC Global Consumer Insights Pulse din luna iunie.

Este o schimbare de comportament de durată, produsă pe fondul pandemiei care le-a lăsat oamenilor mai mult timp la dispoziție pentru a-și analiza modul de viață și implicațiile pe care activitățile lor zilnice, inclusiv cumpărăturile, le au asupra mediului înconjurător. Această schimbare se observă dacă ne uităm comparativ la răspunsurile din ediția 2019 a aceluiași sondaj. Înainte de pandemie, doar 35% dintre respondenți alegeau produse sustenabile pentru a proteja mediul înconjurător, 37% căutau produse cu ambalaje prietenoase cu mediul (eco friendly) și 41% evitau folosirea plasticului pe cât posibil. Ediția din acest an arată o creștere între 10 și 20 de puncte procentuale a răspunsurilor afirmative la fiecare dintre aceste întrebări.

În timp ce preocuparea pentru mediu a crescut vizibil în rândul milenialilor cu vârste între 27 și 32 de ani (circa 60% fiind interesați de produse

46

ecologice și să cumpere de la companii care protejează mediul), cei din generația Z cu vârste între 23 și 26 de ani sunt cei mai sceptici atunci când vine vorba despre sustenabilitate la cumpărături. Diferența de comportament dintre aceste generații ar putea fi explicată de percepția celor mai tineri că este mai costisitor sau mai dificil să cumperi produse bio, sănătoase și cu un impact minim asupra mediului. Cei mai interesați de transparența trasabilității și a originii unui produs sunt milenialii „maturi”, cu vârste cuprinse între 33 și 36 de ani, aproape două treimi vrând să cunoască astfel de informații.

Deși eco consumerismul este în mod clar în creștere, sondajul relevă că unii consumatori sunt sceptici și nu cunosc sau nu cred în conceptul de cumpărături sustenabile invocând prețul mare, calitatea îndoielnică, disponibilitatea limitată sau lipsa timpului pentru a le căuta.

În concluzie, sondajul arată că producătorii și retailerii nu ar trebui să supraestimeze această tendință. Deși mai mulți consumatori spun că sunt interesați de sustenabilitate, datele indică faptul că generația Z, în special, ar putea avea mai degrabă opinii favorabile mediului care de multe ori nu se traduc în cheltuieli pentru produse eco sau bio. Pe măsură ce companiile vor continua însă să ofere opțiuni eco și bio mai accesibile și mai practice, este posibil ca aspirația consumatorilor să se transforme în acțiune.

Ioan Gociman, Asociația Aberdeen Angus România: În noua PAC ne dorim să fie susținută atât rasa curată, cât și metisul! agrointeligenta.ro - 9 august 2021

Trebuie promovate produsele românești, trebuie promovată carnea de vită din România, să nu mai susținem importuri din America de Sud. Este unul dintre mesajele transmise de către Ioan Gociman, Directorul executiv al Asociației Aberdeen Angus din România. Gociman a fost prezent la evenimentul Romanian Beef Master organizat recent în județul Sibiu, prilej cu care ne-a acordat un interviu despre perspectivele sectorului de creștere a vacii de carne în contextul noii Politici Agricole Comune.

47

”Trebuie promovate produsele românești, trebuie promovată carnea de vită din România, să nu mai susținem importuri din America de Sud. Asociația Aberdeen Angus România are un număr de 1.324 de fermieri în toate județele țării. Suntem singura asociație acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus.

Până la finele anului vom atinge un efectiv de 100.000 de capete din rasa Aberdeen Angus și un procent mai mic de metis cu rasa Aberdeen Angus. Cu bucurie vă spunem că de un an de zile, Asociația Aberdeen Angus România este asociația numărul 1 ca efectiv din Uniunea Europeană. Felicitări tuturor fermierilor, tuturor decidenților și foarte important echipei Asociației Aberdeen Angus România, atât echipa executivă cât și domnilor din Consiliul Director. Este o creștere semnificativă care se explică prin suprafețele mari de pășuni pe care le avem în România. Avem suprafețe foarte mari de pășuni pe care ar trebui să le valorificăm. Rumegătoarele, că vorbim de ovine, că vorbim de caprine, că vorbim de taurine, au acel tract gastr-intestinal cu totul special care poate să valorifice masa verde, în special celuloza, hemiceluloza și lignina și e păcat să nu valorificăm pășunile României”, a declarat Ioan Gociman într-un interviu acordat Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

În cadrul Asociației Aberdeen Angus, efectivul mediu al fermelor membre este de 70 de capete, potrivit lui Gociman, care a subliniat că ”tendința este ascendentă pentru că sunt mulți tineri care se întorc în țară și vor să investească în astfel de business”.

”Se mizează foarte mult, un pic exagerat din punctul nostru de vedere partea de ecoscheme ”

Directorul executiv al Aberdeen Angus România a arătat că perioada următoare este una plină de provocări, iar organizația este implicată pentru a susține interesele membrilor săi în cadrul noii Politici Agricole Comune. ”S-a încheiat președinția Portugaliei (președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene – n.r.), începe președinția Sloveniei. La începutul președinției Sloveniei după vacanța parlamentară, urmează să se finalizeze noul regulament pe noua Politică Agricolă Comună. Fiecare țară în parte e obligată să finalizeze un Plan Național Strategic până la finele anului acesta. Anumite procente care au fost fixate de către trialog, în trialog vorbim de Comisia Europeană, Consiliul cât și Parlamentul European. S-au stabilit niște procente, vorbim de 20-25% ecoscheme, pe înțelesul tuturor fermierilor, că e important să înțeleagă, mai ales membrii din cadrul Asociației Aberdeen Angus România. Vorbim de ecoscheme în care trebuie să îmbinăm armonios sistemul de creștere al taurinelor din rasa Aberdeen

48

Angus cu partea de Pactul Verde, cu partea de ecologic, de bio. Se mizează foarte mult, un pic exagerat din punctul nostru de vedere partea de ecoscheme pentru că e o schimbare bruscă de la 5 procente să crești la 25 de procente, din totalul bugetului pe Pilonul I”, apreciază Gociman.

Banii din noua PAC: 15% din Pilonul I vor merge către sprijinul cuplat

Acesta arată că o altă veste bună este decizia privind convergența agreată la un nivel de 85%. ”Pe înțelesul tuturor, toate țările membre din Uniunea Europenă din 2023 până în 2027 vor ajunge la un 85% subvenții relativ apropiate. Vești bune avem că România a primit aproximativ 13 miliarde de euro pe Pilonul I. Pilonul I reprezintă plăți directe, inclusiv sprijinul cuplat. Din acest pilon undeva la 15% va merge către sprijinul cuplat, că e vegetal, că este zootehnic, iar pe Pilonul II partea de fonduri europene, Pilonul I prin Apia, Pilonul II prin AFIR”, a explicat Gociman.

”Să fie subvenționată partea de reproducție și partea de producție, partea de îngrășare„

Oficialul Asociației Aberdeen Angus România a arătat că pentru perioada următoare de finanțare, organizația mizează pentru ca și zona de îngrășare, cu componenta de metisare, să fie sprijinită. „E important să înțeleagă și fermierii noștri că Asociația Aberdeen Angus România, lăsând la o parte activitatea de COP (Controlul Oficial al Performanțelor – n.r.), cât și activitatea de Registru (Registru Genealogic – n.r.), facem lobby puternic atât la decidenții de la București, cât și la decidenții de la Bruxelles, să ne atingem obiectivele pe noua Politică Agricolă Comună: să fie subvenționată partea de reproducție și partea de producție, partea de îngrășare. Ne dorim pe partea de reproducție să fie susținută rasa curată, genetica și performanța, iar pe partea de producție, de îngrășare, să fie susținută atât rasa curată cât și metisul”, a arătat Gociman.

”Din păcate în vechea, putem spune actuala – că sunt doi ani de tranzit, Politică Agricolă Comună, a fost o mare problemă din punctul nostru de vedere, că s-a susținut doar partea de reproducție, nu s-a susținut și partea de îngrășare. Tineretul a stat până la vârsta de 8 luni în țară, la 10 luni au fost animalele, nu toate, dar o parte din ele urcate pe vapoare și exportate în Orientul Mijlociu”, explică oficialul Aberdeen Angus România.

Aberdeen Angus – Regina taurinelor specializate pentru producția de carne

Ioan Gociman a arătat că în continuare rasa Aberdeen Angus este una profitabilă pentru fermierii români. ”Cum este și numită la nivel mondial, este Regina taurinelor specializate pentru producția de carne, este o rasă cu

49

totul specială care a fost omologată acum trei secole. Această rasă, la nivel de ADN, are un caracter special care dezvoltă acea marmorare, acea frăgezime la nivelul țesutului muscular, acea grăsime. Este o rasă specială pentru că poate crește atât iarna cât și vara pe pășune, sub cerul liber, în sistem extensiv. Valorifică foarte bine toate tipurile de pășune și nu necesită un efort atât de mare – fără a supăra colegii din sectorul de creștere a taurinelor de lapte – ca la vaca de lapte, unde ai nevoie de anumite tratamente și mulsul dimineața, mulsul seara, pododermatite, dermatite, mamite, mastite și alte probleme (…) Trăiește, cum ziceam, foarte bine în sistem extensiv pe pășune, că în România avem suprafețe mari de pășuni care nu sunt valorificate și de aceea merită să investești într-un astfel de business. Avem în cadrul Asociației mulți fermieri care lucrează, au alte joburi și când au timp, pe weekend sau când au timp, atunci se ocupă și de animale”, a exemplificat Gociman avantajele creșterii vacilor Angus în România.

Ghiță Ciobanul: Oierii păcăliți să-și cumpere alți berbeci pentru subvenția APIA de 18 euro/ovină! Agroinfo , 09 august 2021

Oierii puși pe jar de zvonul că berbecii care au trecut de vârsta de 6 ani nu mai pot fi folosiți în raportul un berbec cu origine pentru 35 femele ovine, pentru a lua subvenția APIA mare la ovine, sprijinul cuplat. Oierii sunt induși în eroare, probabil, cu scopul de a cumpăra din nou, berbeci și nu la prețuri mici, a declarat Gheorghe Dănulețiu, Ghiță Ciobanul, Asociația Profesională a Ciobanilor. Directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie dezminte acest zvon.

Sprijinul cuplat zootehnic, subvenția APIA mare, cu un cuantum de 17,90 euro/ovină, la nivelul anului 2020, este încasată de crescătorii de oi care dețin berbeci înscriși în registrele genealogice ale raselor, secțiunea principală, sau care dețin un berbec cu certificat de origine la 35 de ovine femele înscrise sau neînscrise în registrele genealogice. Pentru ca oierii să încaseze de la APIA sprijinul cuplat pentru berbeci, aceștia trebuie să aibă vârsta maximă de 6 ani. Însă, în raportul un berbec la 35 femele ovine, berbecul poate fi folosit chiar dacă a depășit vârsta de 6 ani. În acest caz, oierii vor încasa de la APIA sprijinul cuplat doar pentru cele 35 de ovine femele, nu și pentru berbec. Zvonul care i-a pus pe jar pe oieri este că berbecii care au depășit vârsta de 6 ani nu mai pot fi folosiți pentru a respecta raportul un berbec la 35 ovine femele și pentru a încasa banii de la APIA.

"M-au căutat mai mulți crescători de oi din țară care mi-au spus că i-ar fi anunțat de la oficiile județene de zootehnie că nu mai sunt buni pentru

50

raportul un berbec la 35 femele ovine, pentru sprijinul cuplat, berbecii care au trecut de vârsta de 6 ani. L-am contactat imediat pe domnul director al Agenției Naționale pentru Zootehnie, inginer Vaida Bela, iar domnul director mi-a spus că berbecii care sunt trecuți de vârsta de 6 ani nu mai beneficiază de sprijin cuplat însă pot fi folosiți în raportul un berbec la 35 ovine femele, iar oierul va încasa SCZ pentru cele 35 de ovine femele, dar nu și pentru berbecul folosit.

Dacă berbecul are vârsta sub 6 ani sau maxim 6 ani este eligibil pentru plata SCZ, oierii încasează banii de la APIA pentru cele 35 de ovine, dar și pentru berbec. Dacă berbecul are vârsta de peste 6 ani, oierii încasează banii de la APIA numai pentru cele 35 de ovine femele.

Deci, respectarea raportului un berbec cu origine la 35 de femele ovine este valabil și dacă berbecul are vârsta de peste 6 ani, mi-a spus șeful ANZ. Oierii care m-au căutat erau supărați că trebuie să-și cumpere alți berbeci. Cineva vrea să-i inducă în eroare pe oieri ca să se vândă iarăși berbeci mulți și cu prețuri mari.

Domnul director ANZ mi-a spus că nu se mai ia sprijin cuplat pentru berbecul care a trecut de 6 ani, dar dacă faci dovada, un berbec la 35 de femele ovine, chiar dacă berbecul a trecut de 6 ani, iei subvenția APIA pentru cele 35 de ovine femele", a declarat Ghiță Ciobanul, pentru Agroinfo.

Șeful ANZ, ing. Vaida Bela, vocea autorizată, competentă pentru a informa corect crescătorii de animale, a declarat, pentru Agroinfo, că berbecii care au depășit vârsta de 6 ani pot fi folosiți, fără probleme și fără riscul de a pierde banii de la APIA,  în raportul un berbec cu origine, autorizat pentru montă, la 35 de ovine femele.

"Un berbec care a trecut de vârsta de 6 ani nu beneficiază, el, ca animal, de sprijin cuplat. Dar pentru raportul un berbec la 35 de ovine femele, e în regulă și dacă a trecut de vârsta de 6 ani. Pot să vă spun în calitate de director general al ANZ-ului că acea vârstă de 6 ani nu este vârsta maximă de capacitate reproductivă. Deci, acel berbec, așa cum femelele ovine pot beneficia de sprijin cuplat până la vârsta de 8 ani, tot așa și berbecii cu certificat de origine, înscriși în secțiunea principală a registrelor genealogice, până la vârsta de 6 ani pot beneficia de sprijin cuplat zootehnic, ei, ca animale. Și acum, să exemplific, un berbec cu vârsta de 7 ani care are autorizație de folosire la montă naturală sau artificială, dată de către oficiile noastre, poate fi folosit la reproducție. Nu este niciun impediment. Cu condiția ca acel berbec să fie autorizat potrivit Ordinului 180", a declarat șeful ANZ, pentru Agroinfo.

51

Ing. Vaida Bela ne-a întrebat de unde a pornit acest zvon. La răspunsul nostru că zvonul s-ar fi iscat chiar de la unele dintre oficiile județene de zootehnie, șeful ANZ ne-a spus: "Eu nu cred că ar fi spus vreun coleg de-al nostru de la un oficiu județean că un berbec cu vârsta de peste 6 ani nu poate fi folosit la reproducție. Nu cred să fi zis așa ceva. E o neînțelegere. Deci, berbecul care are peste 6 ani nu primește sprijin cuplat, el, ca animal, dar dacă este autorizat, este un reproducător în toate puterile, ca să zic așa, el poate fi folosit la reproducție. Dacă aveți vreo informație că vreun oficiu județean de zootehnie a zis că nu eliberează adeverință (necesară la APIA pentru  încasarea sprijinului cuplat ovine n.r.) pentru un berbec, privind raportul un berbec la 35 ovine femele, dacă berbecul este trecut de vârsta de 6 ani, vă rog, să-mi comunicați."

Vă reamintim că sprijinul cuplat ovine se acordă pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepția celor din UAT-urile din zona montană pentru care se solicită SCZ-O pentru un efectiv cuprins între 60 și 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:- animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ-O, ovine femele şi/sau berbeci, au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;- femelele ovine pentru care se solicită SCZ-O trebuie să aibă vârsta de maxim 8 ani la data limită de depunere fără penalizării- berbecii pentru care se solicită SCZ-O trebuie să aibă vârsta maximă de 6 ani la data limită de depunere a cererii fără penalizări.

AIPROM a organizat o întâlnire de lucru cu fermierii şi reprezentanţii fitofarmaciilor din Dâmboviţa, S.B. , Miscellanea / 09 august

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România - AIPROM a organizat în localitatea Băleni-Sârbi (Dâmboviţa) o întâlnire de lucru cu fermierii şi reprezentanţii fitofarmaciilor din zonă, pentru a discuta despre importanţa utilizării echipamentului individual de protecţie în cadrul

52

activităţilor şi practicilor agricole, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Evenimentul Fii eroul solarului tău! a fost organizat la Hanul Mare din Băleni-Romani şi a reunit 109 legumicultori şi reprezentanţi ai fitofarmaciilor din zonă.

Proiectul de promovare a purtării echipamentului individual de protecţie a debutat în regiunea Băleni-Sârbi la începutul anului 2020, când a fost efectuat un studiu la care au participat fermierii din zonă şi care viza purtarea echipamentului individual de protecţie (EIP). De asemenea, în aceeaşi perioadă a fost derulată şi o campanie de promovare a purtării EIP prin dotarea fitofarmaciilor partenere cu manechine îmbrăcate în echipamente de protecţie şi panouri cu leduri luminoase unde au rulat mesaje prin care fermierii erau îndemnaţi să se protejeze şi să poarte echipamentul de protecţie.

În cadrul proiectului, la nivel de comunitate, au fost identificaţi, cu implicarea fitofarmaciilor partenere, 14 legumicultori cunoscuţi în comunitatea lor şi care ar putea reprezenta un model în implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea echipamentului individual de protecţie. În cadrul evenimentului 5 dintre aceştia s-au adresat direct comunităţii din care fac parte şi au vorbit despre experienţa lor în ceea ce priveşte utilizarea echipamentului de protecţie, motivele pentru care s-au implicat în proiect, precum şi dacă aleg să se protejeze în continuare.

Peste 10.000 kg/ha la orz în vestul ţării , Ferma , 09 august 2021

De la un an la altul, în ferma lui Călin Tomescu din localitatea Dudeştii Noi, judeţul Timiş, lucrurile merg din ce în ce mai bine. Evident, tehnologiile inovative au meritul lor. Anul acesta, orzul i-a întrecut aşteptările.

"Dacă anul trecut am făcut 8.000 de kilograme la hectar, anul ăsta a fost mult mai bine. Am recoltat peste 10 tone la hectar (10.160 n.r.) şi nu mă laud, chiar dacă unii ar putea crede asta", ne-a declarat Călin Tomescu.

 

53

O tehnologie... prototip

Pentru a obţine acest randament, tânărul fermier şi-a asumat riscul unei tehnologii complet inovative, dar care deocamdată ne rămâne necunoscută. "Faţă de anul trecut, tehnologia a fost schimbată aproape sută la sută, este în testare, un prototip aş putea spune. De altfel, anul ăsta a fost unul perfect din punct de vedere climatic pentru păioase, iar în astfel de ani nu se vede diferenţa între o tehnologie bună şi una mediocră. Diferenţa de tehnologie se vede în anii secetoşi. Totuşi, voi spune că am aplicat 4 tratamente la orz", a adăugat agronomul timişean.

 Preţuri duble la inputuri

În ceea ce priveşte valorificarea recoltelor, Călin nu se declară mulţumit de preţurile cerealelor, luând în calcul şi diferenţele de preţuri de la inputuri. "Preţurile nu sunt rele, dar în comparaţie cu ce scumpiri sunt şi o să mai vină, mă refer la complexe şi la inpurturi, nu pot să zic că sunt nişte preţuri foarte bune la recolte. Media este undeva la 80 de bani pe kilogram la grâu, iar orzul undeva la 75 de bani kilogramul. Era normal să crească preţurile şi la inputuri, dar nici chiar aşa. Plus că, cel puţin acum, foarte greu găseşti complexele şi la preţuri duble, dacă nu chiar mai mult", susţine acesta.

 

Stocare sau vânzare la recoltare?

Fermierul are în ferma sa o capacitate de stocare de 1.000 de tone, dar cu toate acestea doreşte să vândă o mare parte din producţie. "Anul acesta nu aş stoca nimic. Preţurile sunt destul de mari şi, în plus, stocarea implică un cost. Dacă preţul grâului nu creşte considerabil de mult, nu merită stocat, cel puţin anul acesta. Eu cam un sfert o să ţin, restul... vând direct din câmp", argumentează Călin Tomescu.

 Lucrări prioritare după recoltare, anti-secetă

Tânărul agronom a decis să schimbe în totalitate tehnologia de cultură, iar primii paşi vor fi făcuţi imediat după recoltarea păioaselor. "Încep pregătirile pentru campania de semănat din primăvara lui 2022. Vreau să intru direct la

54

semănat, nu mai fac nicio lucrare. Toate lucrările pentru pregătire, respectiv scarificat şi pregătit terenul, vor fi făcute imediat după recoltare. Anul trecut intram cu semănătoarea, semănam cultura verde, lăsam să se vestejească şi să putrezescă şi în toamnă dădeam cu discul, scarificam, lăsam peste iarnă scarificatura şi atunci în primăvară intram cu un disc de pregătire şi semănam", a povestit Călin Tomescu.

 Cum va proceda anul acesta?

"De data aceasta recoltez, dau complexele direct pe mirişte, scarific, las până la jumătatea lui august, atunci vin cu un disc și pregătesc perfect ce am scarificat, iar la sfârşitul lunii august - 1 septembrie vin cu semănătoarea şi semăn cultură verde. Cultura verde o voi lăsa pur şi simplu acolo, nu îi mai fac absolut nimic şi în primăvară intru direct la semănat. Toată pregătirea o să fie făcută până în toamnă. În felul acesta nu mai tasezi, nu mai scoţi apa. Anul aceasta a fost bine că a plouat, dar poate următorul o să fie un an secetos, cum a fost anul trecut, şi atunci cu orice trecere pe care o faci scoţi apa ori tasezi. Complexele pentru anul viitor le dau acum. Noi scarificăm undeva la 40-45 cm, iar ele intră undeva la 15-20 cm. În plus, cultura verde mai trage la suprafaţă azot pentru cultura următoare", ne-a explicat tânărul fermier.

Anul acesta, tânărul a obţinut o producţie medie la grâu de peste 8.000 kg/ha! Click AICI şi vezi cum a decurs recoltarea din ferma lui Călin Tomescu în 2020 şi ce detaliu a făcut diferenţa între producţia de orz şi cea de grâu!

  Daniela Radiş (stânga), Călin Tomescu (mijloc), Denise Nimigean (dreapta)

55

 

PLUSUL DE RECOLTĂ DIN CULTURA VERDE!

Pentru anul acesta, Călin Tomescu a pregătit mai multe mixuri de culturi verzi. "Testez mai multe culturi verzi. Am măzăriche, Phacelia, muştar şi ridiche. Cultura verde face diferenţa. Dacă pregăteşti perfect în toamnă şi laşi peste iarnă, se face crustă. Atunci clar trebuie să vii în primăvară cu combinatorul să spargi crusta. Dar dacă laşi cultura verde să filtreze apa, acoperă pământul, în felul acesta stropii de apă nu tasează pământul şi acesta rămâne ca făina. Cu scarificarea sau un minimum tillage porneşte mai greu răsărirea decât în arătură şi dacă e pregătit perfect. Dar pe căldurile astea şi chiar mai târziu, probabil, o să se vadă diferenţa, dacă o să aibă resurse de apă de jos sau nu", explică agronomul lucrările care îi aduc recolte bogate.

 un articol de PAULA CIUPAG , DANIELA RADIŞ

INDUSTRIE ALIMENTARA

Sorin Minea, Angst: Pandemia nu a fost o perioadă propice dezvoltării retailului propriu. Abia acum începem , Cristina Roşca , 09.08.2021,

Sorin Minea, directorul general şi proprietarul Angst

56

Grupul Angst, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pe piaţa locală, are deschise în prezent trei magazine mici, specializate, sub brand propriu şi vrea să continue dezvoltarea.

Sorin Minea, directorul general şi proprietarul companiei, spune că vrea ca în perioada următoare să deschidă alte două unităţi proprii unde să vândă în principal produse Angst.

„Pandemia nu a fost o perioadă propice dezvoltării. Abia acum începem“, adaugă el.

Antreprenori locali. Sorin Minea, Angst: Pandemia nu a fost o perioadă propice dezvoltării retailului propriu. Abia acum începem , Cristina Roşca , 09.08.2021,

Sorin Minea, directorul general şi proprietarul companiei, spune că vrea ca în perioada următoare să deschidă alte două unităţi proprii unde să vândă în principal produse Angst.

Grupul Angst, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pe piaţa lo-cală, are deschise în prezent trei magazine mici, specializate, sub brand pro-priu şi vrea să continue dezvoltarea.

Sorin Minea, directorul general şi proprietarul companiei, spune că vrea ca în perioada următoare să deschidă alte două unităţi proprii unde să vândă în principal produse Angst.

„Pandemia nu a fost o perioadă propice dezvoltării. Abia acum începem“, adaugă el.

57

Pentru Angst, acesta este al doilea pariu în comerţul propriu după ce în 2014 compania locală a vândut o reţea de 20 de unităţi către Mega Image.

Sorin Minea spune că brandul Angst rămâne în continuare în anumite ma-gazine Mega Image, cele unde brandul poate ieşi în câştig. El adaugă că uni-tăţile Shop & Go, fiind operate de manageri francizaţi, au alt statut.

Familia Minea deţine 100% compania Angst Ro, cu afaceri de 81 mil. lei anul trecut, minus 20%.

O altă firmă din grup este Angst Bistro, cu afaceri de 9,6 mil. lei, minus 20%. Ea a fost lansată în urmă cu aproape un deceniu şi administrează activitatea de pe piaţa de ready-meal, cunoscută sub brandul Merinde Urbane. Există şi firma Angst Retail, cu afaceri de 5 mil. lei, plus 7%.

Château Vartely se desparte de oenologul Arcadie Foșnea care se va dedica propriei crame, SuperVinuri.ro , 9 august 2021

Producătorul de vin Château Vartely din Republica Moldova a anunțat că se desparte de oenologul Arcadie Foșnea care urmează să se dedice propriei afaceri cu vin – Crama Mircești.

”Vinăria Château Vartely dorește să transmită un mesaj de mulțumire și apreciere pentru oenologul Arcadie Foșnea care ne-a onorat de-a lungul anilor cu experiența și pasiunea sa pentru vin. Ne exprimăm recunoștința pentru cei aproape 18 ani de muncă în beneficiul companiei noastre pentru care ați fost o parte integrantă încă de la început. Cu toții am avut de beneficiat din experiența și profesionalismul dumneavoastră și datorită eforturilor comune am putut să ne dezvoltăm și să creștem până unde suntem astăzi. Vă mulțumim pentru acest lucru și suntem bucuroși că am avut ocazia de a colabora atât de fructuos. Suntem convinși că vă așteaptă multiple oportunități și provocări interesante, iar pentru aceasta vă dorim mult succes!”, au anunțat oficialii producătorului de vin din Republica Moldova, prezent și pe piața din România.

58

”Vinăria Château Vartely râmâne în continuare fidelă principiilor calității înalte și va continua să producă vinuri păstrând aceleași valori care a consacrat-o de-a lungul timpului”, se mai arată în mesajul celor de la Château Vartely.

Arcadie Foșnea pleacă de la Château Vartely din poziția de director executiv și urmează să se dedice propriei investiții în sectorul vitivinicol. Oenologul a declarat pentru Agromedia.md că se va întoarce la Mircești, satul său de baștină din raionul Ungheni, acolo unde a pus bazele Cramei Mircești.

„Plec pentru că propriul proiect îmi ia deja mai mult timp și nu reușesc să mă concentrez doar pe el. Am petrecut 18 ani în această echipă, e o familie pe care trebuie să o părăsești, e dureros, dar pe de altă parte suntem profesioniști și rămânem colegi, prieteni”, a declarat Foșnea.

Crama Mircești este situată în localitatea cu același nume, între Cornești și Ungheni, la o oră distanță cu mașina de Chișinău (Moldova) și cam tot atât de la Iași (România). Este o investiție a enologului Arcadie Foșnea și a omului de afaceri Viorel Godea. Panglica roșie a fost tăiată în octombrie 2020, în prezența ministrului Agriculturii și a autorităților locale din Republica Moldova.

Podgoria din Mircești se întinde pe 15 ha, unde cultivă mai multe soiuri de struguri: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Saperavi, Cabernet Sauvignon etc.

Via are forma unui amfiteatru, iar vinăria se află pe locul unui fost conac, reconstruit conform proiectului de odinioară. Beciul, notează site-ul Finewine.md, este „sufletul” acestui conac, acolo unde se respiră cu istorie și arome de vinuri bune. Se odihnește Rara, Feteasca Neagră, Saperavi și

59

Cabernetul, într-un anturaj de basm. Deaspra beciului se finalizează sălile de degustare, dar și cinci camere de hotel.

Tendințe globale în piața băuturilor non-alcoolice: Brandurile mari se revigorează, susținând produsele-star , La zi ,   Maria Vaschi , Luni, 09 August 2021

Potrivit raportului Kantar Global BrandZ™ 2021, pandemia a încurcat firele a tot ceea ce știam despre ocaziile de consum, și în timp ce vânzările de băuturi take-home au crescut, an de an, formatele destinate consumului on-the-go și cele destinate petrecerilor nu și-au mai găsit utilitatea, cel puțin pentru o perioadă. În acest context cu multe transformări, nu este o realizare măruntă faptul că multe dintre brandurile mari de băuturi au crescut în valoare.

Dacă în anii precedenți, una dintre tendințele din industrie era creșterea brandurilor mici, locale, cu producție restrânsă și un model de distribuție directă catre consumatori, pandemia a readus un nou suflu brandurilor mari. În momentul în care cumpărăturile uzuale au devenit frustrante, pentru că nu se știa ce este în stoc sau când va reapărea, brandurile mari au rămas opțiunile pe care se putea conta – atât pentru că beneficiau de încrederea consumatorilor, cât și pentru că au profitat de avantajele economiilor de scală pentru a-și păstra disponibilitatea fizică și prezența în mintea oamenilor. Îndreptându-se din nou către aceste branduri atunci când aveau nevoie de produsele lor, consumatorii au avut și ocazia să își reamintească motivele pentru care le preferă.

 Acest lucru nu înseamnă că mărcile mari au înregistrat vânzări fără a depune eforturi, se precizează în raportul Kantar Global BrandZ™ 2021. Ele au realizat investiții foarte mari în lanțurile de aprovizionare și în managementul stocurilor și și-au pus forțele în mișcare pentru a păstra produsele pe rafturi. Mai mult de atât, mărcile de băuturi și-au redus proactiv gama de produse pentru a ceda spațiu la raft dezinfectanților și produselor de curățenie.

 De exemplu, Coca-Cola a anunțat, în octombrie 2020, eliminarea a peste jumătate din mărcile sale de băuturi (în jur de 200). Acest demers a avut ca scop concentrarea pe varietățile mai populare, dar și eliberarea de spațiu pentru câteva lansări bine targetate. Ca aspect de luat în seamă, lansările de Coca-Cola cu cafea sau Coca-Cola Energy și-au gasit locul sub umbrela brandului Coca-Cola, nefiind lansate ca mărci noi. Mai mult ca oricând, mărcile de băuturi ne-alcoolice mizează pe acele proprietăți considerate relevante și diferite de către consumatori.

60

Andra Constantinescu, Account Director, Kantar Romania (foto): „Perioadele de turbulență obligă companiile să își examineze mai atent cheltuielile și investițiile și cu siguranță și acest aspect și-a pus amprenta asupra deciziilor de curățare a portofoliilor. În acest demers, ceea ce poate ajuta o companie să ia decizii bune este să înțeleagă care branduri sau sub-branduri au cea mai mare relevanță și diferențiere sau cel mai mare potențial să crească pe aceste aspecte. Acelea sunt mărcile care merită păstrate și în care ar trebui să se investească.”

 Apa – o sursă importantă de inovație

La nivel global, pe măsură ce consumatorii caută mai multe opțiuni de a rămâne sănătoși și hidratați pe parcursul zilei, apa cu diverse proprietăți devine un mod natural pentru companiile de băuturi răcoritoare de a-și păstra relevanța și prezența în mintea consumatorilor în multe ocazii de consum. Odată cu declinul băuturilor răcoritoare carbonatate, apa acidulată câștigă o fundație pe care să construiască. Așa au procedat Coca-Cola și PepsiCo cu AHA și Bubly Bounce.

Coca-Cola a lansat cu succes AHA la începutul pandemiei, o linie de ape acidulate cu arome, dintre care unele conțin cofeină.

 Bubly – unul dintre brandurile relativ nou-intrate în portofoliul PepsiCo (din 2018) în spațiul apei acidulate - a lansat Bubly Bounce la începutul lui 2021, un produs care oferă hidratare și cofeină. De asemenea, la finalul lui 2020, PepsiCo a introdus Driftwell – un produs pe bază de apă, care conține L-theanină, poziționat ca având beneficii de relaxare și atacând o ocazie mai degrabă potrivită pentru consumul de alcool.

 Continuă orientarea către wellness

 Nu doar apele acidulate, ci și varietățile de băuturi răcoritoare tip „zero” își continuă avântul. Între timp, sucurile de fructe sunt într-un moment de tranziție – preocupările privind conținutul lor de zahăr făcând ca ele să fie din ce în ce mai mult pentru gust și mai puțin pentru că ar fi considerate sănătoase.

61

 Multe dintre inovații răspund la aceste tendințe către wellness; de la brandul de apă acidulată Bubly, la băuturile Starbucks și Lipton cu cofeină, la extensiile de brand Gatorade Zero și Mountain Dew Zero Sugar, accentul este pus pe oferirea de alternative prin care consumatorii să își controleze aportul de zahăr și calorii. Pe termen mediu și scurt, marile branduri de băuturi (ca și cele de produse alimentare) nu vor lega beneficiul de wellness de substanțe cum ar fi CBD (uleiul de canabis) sau adaptogeni (plante non-toxice care ajută organismul sa reziste la diverși factori de stres). Acest teritoriu va fi lăsat la dispoziția brandurilor independente sau acelor care vând direct către consumatori. Pentru brandurile mari, acest moment este mai degrabă unul al întoarcerii la lucrurile de bază – un moment al produselor cu beneficii demonstrate, cum ar fi conținutul redus de zahăr, fortificare prin intermediul adaosului de vitamina C sau conținut ridicat de proteine.

 Categoria băuturilor energizante rămâne un business sănătos

 Ele sunt populare în special în rândul tinerilor, dar continuă să însoțească și generația Y la serviciu și în etapa în care aceștia devin părinți. Deși categoria este dominată de mult timp de către Red Bull, Monster se dovedește a fi un competitor din ce în ce mai puternic. În Statele Unite, percepția sa de diferențiere a ajuns la nivelul celei a lui Red Bull, un aspect la care a contribuit si introducerea de noi arome cum ar fi cele de guava sau de ghimbir.

 „Marile companii de băuturi non-alcoolice au oferit o lecție foarte bună de traversare a perioadelor dificile, strângând robinetul la o serie de produse care nu livrau și investind, în schimb, în oportunități mai promițătoare, fără a pierde timpul. Inovarea cere un mare curaj. Ținând cont de cât de puține inovații au succes pe piață, este important de înțeles care au cu adevărat un potențial ridicat de a crește business-ul și de a le departaja de acelea care, deși atractive, l-ar canibaliza. La Kantar, avem abordările potrivite pentru a răspunde cu agilitate acestor întrebări, prin intermediul soluției Concept eValuate de pe platforma Kantar Marketplace”, afirmă Andra Constantinescu.

Alexandrion Group anunță o campanie cu premii inedite, dedicată celor care iubesc Hendrick’s Gin , PressHUB , 9 august 2021

Evadează din convențional și poți câștiga premii neașteptate și experiențe memorabile – trei mari premii constând în zboruri cu balonul deasupra Parcului Herăstrău, pentru 2 persoane. La finalul campaniei vor fi acordate trei mari premii care le vor oferi câștigătorilor oportunitatea de a face o călătorie inedită. Vor admira panorama Parcului

62

Herăstrau de la înălțime, vor experimenta senzații unice și vor petrece momente speciale alături de o persoană dragă, într-o călătorie cu balonul.

Cum te poti înscrie în campanie?

În perioada 31 iulie – 1 septembrie 2021 urmează acești pași:

1. Intră pe site-ul campaniei www.hendricksunusual.ro sau scanează codul QR de pe materialele de comunicare (neckhanger, wobbler, totem);

2. Creează-ți propriul cocktail “unusual” folosind ingredientele indicate pe site-ul campaniei;

3. Află la finalul campaniei dacă ești unul dintre câștigători.

Pentru a-ți maximiza șansele de câștig, dă share pe Instagram sau pe Facebook la cocktail-ul pregătit de tine, cu Hendrick’s Gin, folosind #hendricksunusual.

Află mai multe detalii despre mecanism și premii accesând site-ul campaniei www.hendricksunusual.ro sau www.alexandriongroup.com și prin vizionarea video-ului dedicat: https://www.youtube.com/watch?v=PZAxfUzgElU

Povestea și atributele Hendrick’s Gin

Povestea Hendrick’s Gin a început în 1999 în Scoţia, acolo unde se află distileria producătorului. Aromele unice, neobișnuite ale ginului Hendrick’s, cu note de trandafiri și castravete, sunt potențate de procesul de producție în care precizia și răbdare au roluri esențiale. Distilat în două distilatoare diferite, extrem de rare, create în 1860 și 1948, Hendrick’s este un gin atipic,

63

creat prin mixarea minuțioasă a 11 plante, din cele 4 colțuri ale lumii. Combinația armonioasă dintre cele două distilatoare creează o băutură extrem de fină, cu arome de durată. Valoarea sa este dată și de producția în cantitate limitată – doar 500 de litri într-o singură tranșă – care permite un control mai bun al calității.

William Grant & Sons Holding Ltd. este o afacere de familie, o distilerie independentă cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii, fondată de către William Grant în 1887. Astăzi, compania este deținută de a cincea generație și produce unele dintre cele mai cunoscute branduri de whisky, printre care Glenfiddich sau The Balvenie, precum și alte branduri iconice de băuturi spirtoase precum Hendrick’s Gin, Sailor Jerry, Tullamore D.E.W. Irish Whiskey, Monkey Shoulder si Drambuie.

Alexandrion Group este lider în producția și distribuția de vinuri și băuturi spirtoase din România și singurul producător de single malt din țară. Grupul are o istorie de peste 200 de ani în industria de băuturi spirtoase locale, producând unele dintre cele mai puternice mărci din România, la DISTILERIILE ALEXANDRION SABER 1789, recunoscute atât la nivel național, cât și internațional pentru calitatea și rafinamentul lor. Portofoliul de produse include băuturi tradiționale românești și produse internaționale. Alexandrion 5* și 7*, celebrul vinars Brâncoveanu XO, VS și VSOP, lichiorul de fructe SABER Elyzia, distilatul de fructe Zolmyr, Vodka Kreskova precum și alte produse au asigurat Grupului poziția de lider al pieței de băuturi spirtoase și tradiționale din România. Începând cu anul 2018, Grupul și-a extins activitatea, completându-și portofoliul cu vinuri, liniștite și spumante, produse de Crama The Iconic Estate.

Valentin Budeș, CFO Sphera: Ne dorim să colaborăm cât mai mult cu producătorii locali. 70% din alimentele și ingredientele KFC, Taco Bell și Pizza Hut provin din România , Anca Olteanu , 09 Aug 2021 - Grupul Sphera a deschis anul acesta, în România, două restaurante KFC și unul Taco Bell și vrea să inaugureze șase noi unități KFC, trei spații Pizza Hut Delivery și trei locații Taco Bell până la finalul lui 2021. Circa

64

70% din alimentele și ingredientele celor trei mari lanțuri provin din România, iar compania vrea să colaboreze cu cât mai mulți producători locali. Despre evoluția vânzărilor și estimările financiare pentru acest an a vorbit, într-un interviu pentru Retail.ro, Valentin Budeș, CFO Sphera Franchise Group.

Vânzările obținute din livrări prin intermediul platformelor de comenzi online sau prin propriile canale - aplicația de mobile Pizza Hut Delivery și site-urile Pizza Hut și KFC Delivery - au rămas la același nivel ca în ultimele trei luni din 2020, 30% din totalul comenzilor pe toate cele trei piețe de activitate fiind livrate de către platforme sau folosind capacitatea de livrare proprie a grupului.

„Acest lucru este o consecință firească a transformărilor obiceiurilor de consum: anul trecut, pe fondul pandemiei, ca urmare a activităților care s-au desfășurat preponderent în proximitatea locuințelor, am asistat la o schimbare majoră în ceea ce privește obiceiurile de consum ale clienților noștri: unele dintre ele s-au diminuat semnificativ, altele au crescut și vor rămâne pe un trend ascendent - take-away/ click & collect, delivery - inclusiv până la finalul acestui an”, a explicat Valentin Budeș, CFO Sphera Franchise Group, într-un interviu pentru Retail.ro.

Vânzările prin livrări, realizate fie prin colaborarea cu platformele de livrare, fie prin canalele proprii de livrare ale KFC și Pizza Hut Delivery, au recuperat din vânzările pierdute ca urmare a închiderii restaurantelor.

Livrările au compensat închiderile de magazine

Parteneriatele cu platformele de comenzi online, activitățile de marketing și redeschiderea temporară a restaurantelor din zonele de food court ale centrelor comerciale, precum și „dezghețarea” generală a economiei au contribuit ulterior la o îmbunătățire a brandurilor deținute de Sphera în România, care s-a observat la nivel de vânzări offline.

În primul trimestru din 2020, cele trei companii înregistrau 11% din vânzări pe zona de livrare și 89% în restaurante, iar în perioada aprilie-iunie, 53%

65

din vânzări veneau din livrare și 47% din restaurante. În al treilea trimestru din 2020, 24% din totalul comenzilor au fost livrări, în timp ce 76% au fost vânzări în restaurant.

„În 2021 observăm o stabilitate pe zona de livrare, dar, așa cum se poate vedea și în cifre, spre finalul lui 2020, balanța s-a înclinat din nou pentru vânzările în restaurante. Este clar că s-au creat obiceiuri de consum prin serviciul de livrare, însă procentul va fi clar determinat de evoluția contextului socio-sanitar și a posibilelor restricții”, a explicat reprezentantul Sphera.

În primul trimestru din acest an, grupul Sphera, ale cărui branduri activau deja în zona de delivery încă dinainte de anul 2020, a înregistrat 31% vânzări din livrare și 69% din restaurante.

KFC, Taco Bell și Pizza Hut vor venituri mai mari cu 63%

Anul acesta, Sphera a deschis două restaurante KFC, unul la Sfântu Gheorghe în luna martie și unul la Brăila, în luna mai și un restaurant Taco Bell, la Iași, în aprilie. Până la finalul anului sunt planificate încă șase deschideri de restaurante KFC, trei noi unități Pizza Hut Delivery și trei restaurante Taco Bell.

Noile restaurante vor fi deschise atât în orașe unde brandurile sunt deja prezente, cât și în altele noi, fiind pe listă: București, Constanța, Târgu Mureș, Bacău și Timișoara. Cele mai multe vor fi deschise în ultimul trimestru al anului.

„În anul 2021, ne-am propus o creștere a veniturilor cu 62,8% față de anul precedent, ajungând la aproximativ 1,15 miliarde de lei, precum și o creștere a profitabilității în termeni de EBITDA cu 51 de milioane de lei, atât din îmbunătățirea activității restaurantelor deja existente, cât și din deschiderea unor noi restaurante”, a declarat Budeș.

70% din alimentele și ingredientele KFC, Taco Bell și Pizza Hut provin din România

Cele trei lanțuri de fast-food lucrează cu mai mulți furnizori pentru carnea de pui, dar băuturile nealcoolice sunt furnizate aproape exclusiv de un singur furnizor, deoarece piața este dominată de doi mari jucători.

„Peste 70% din alimentele și ingredientele Grupului provin de pe piața din România, inclusiv categorii importante precum carne, brânză și legume. Unele produse, din care câteva sunt critice pentru identitatea produselor

66

brandului (precum condimente, pasta de tomate, făina pentru pizza) sunt obținute prin intermediul contractelor de aprovizionare ale Yum! Brands Inc. Ca linii generale, ne dorim să colaborăm cât mai mult cu producătorii locali, în măsura în care aceștia respectă standardele și cerințele de audit impuse de francizorul nostru Yum!”, a explicat Budeș.

Sphera Franchise Group, care deține brandurile KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, a încheiat primul trimestru din 2021 cu vânzări în restaurante de 211,4 milioane de lei, în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar comenzile înregistrate din livrare s-au menținut la nivelul ultimelor trei luni din 2020.

... citeste si partea a doua ...

67