Stiri 23 decembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 23.12.2020 1 EUR 4.8705

1 USD 3.9971

Agrometeo: temperaturi mai mari decat media perioadei si aprovizionare buna cu apa la culturile de toamna, in aproape toata tara decembrie 22, 2020

In urmatoarele zile, temperaturile inregistrate la nivelul aerului vor fi mai ridicate decat normalul acestei perioade, iar rezerva de umiditate in majoritatea culturilor de toamna se va incadra in limite normale, apropiate de optim, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 22-28 decembrie.

Caracteristici meteorologice

In acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decat in mod obisnuit, in majoritatea zonelor de cultura. Temperatura medie diurna a aerului va fi cuprinsa intre -2…11°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C, in aproape toata tara.

Temperatura maxima a aerului va oscila intre 0…15°C, in cea mai mare parte a teritoriului agricol. Temperatura minima a aerului se va situa intre -3…8°C, in majoritatea regiunilor. Se intrevad ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de intensificari de scurta durata ale vantului. In zonele joase si de lunca se va semnala ceata, asociata cu burnita, iar izolat vor fi conditii de producere a poleiului.

Caracteristici agrometeorologice

1

Rezerva de umiditate in cultura graului de toamna, pe adancimea de sol 0-100 cm, se va incadra in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, pe aproape intreg teritoriul agricol al tarii. Local in estul, sud-estul si centrul Dobrogei, continutul de apa din sol va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata si puternica.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Conditiile agrometeorologice vor fi in general favorabile parcurgerii in bune conditii a proceselor vegetative la culturile de camp, in majoritatea regiunilor. Totodata, in zonele depresionare, ritmurile de crestere si dezvoltare ale plantelor vor evolua in continuare mai lent.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamna (orz si grau) se vor afla la rasarire, aparitia frunzei a treia si infratire (30-100%), pe aproape intreg teritoriul, cu o stare de vegetatie a culturilor in general medie si buna, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele agricole cu deficite de umiditate in sol.

La rapita se va semnala dezvoltarea aparatului foliar, plantele avand in medie 9-13 frunze, in cea mai mare parte a tarii. Speciile pomicole si viticole isi vor continua stadiul de repaus vegetativ, in majoritatea plantatiilor.

Lucrarile agricole specifice (eliberarea terenurilor de resturile vegetale ,araturi, fertilizari, etc.) se vor putea efectua doar in zilele fara precipitatii.

ANM: Condiții agrometeorologice favorabile culturilor de toamnă 23 decembrie 2020

Potrivit ANM, conţinutul de apă din sol va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, local în estul, sud-estul şi centrul Dobrogei, unde seceta pedologică va fi moderată şi puternică.

În ceea ce priveşte starea de vegetaţie a culturilor agricole, condiţiile agrometeorologice vor fi, în general, favorabile parcurgerii în bune condiţii a proceselor vegetative la culturile de câmp, în majoritatea regiunilor. Totodată, în zonele depresionare, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor evolua în continuare mai lent.

Sub aspect fenologic, culturile de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (30-100%), pe aproape întreg teritoriul, cu o stare de vegetaţie a culturilor în general medie şi bună, respectiv medie şi

2

slabă în semănăturile tardive şi pe suprafeţele agricole cu deficite de umiditate în sol. La rapiţă se va semnala dezvoltarea aparatului foliar, plantele având în medie 9-13 frunze, în cea mai mare parte a ţării. Speciile pomicole şi viticole îşi vor continua stadiul de repaus vegetativ în majoritatea plantaţiilor.

În cea mai mare parte a zonelor de cultură, lucrările agricole în câmp (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături în vii şi livezi etc.) se vor putea efectua doar în zilele fără precipitaţii.

Sub aspect termic, condițiile agrometeorologice, în acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -3 şi 12 grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 – 9 grade Celsius, în aproape toată ţara.

Temperatura maximă a aerului va oscila între 1 şi 15 grade Celsius, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, iar cea minimă se va situa între -6 şi 9 grade Celsius în majoritatea regiunilor.

În perioada menţionată se întrevăd ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate. În zonele joase şi de luncă se va semnala ceaţă, asociată cu burniţă, iar izolat vor fi condiţii de producere a poleiului, se menţionează în prognoza agrometeorologică emisă de ANM, pentru agerpress.ro

APIA si SUBVENTII

TERMENE PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN IANUARIE 2021! Agroinfo 23 decembrie 2020

SUBVENȚII APIA 2020 CU TERMENE LIMITĂ ÎN 2021! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a stabilit termenele limită pentru ianuarie 2021 pentru plata subvențiilor aferente acestui an.

DEPUNEȚI DOCUMENTUL PÂNĂ LA 31 IANUARIE 2021!

Fermierii care au depus anul acesta cererea unică de plată în calitate de persoană fizică şi ulterior au optat pentru înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) ca PFA/ ÎI/ ÎF sau PJ care desfășoară activitate agricolă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA certificatul de înregistrare și/sau certificatul constatator

3

eliberat/e de ONRC sau actul de înființare/actul constitutiv/statutul la depunerea notificării privind schimbarea formei de organizare, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere. Fermierii care sunteți în această situație, în cazul în care nu ați depus până acum la APIA aceste acte, o puteți face până la data de 31 ianuarie 2021.

Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ:- prin înregistrare la ONRC ca PFA/ ÎI/ ÎF sau PJ care desfășoară activitate agricolă sau- prin furnizarea de documente de la Finanțele Publice din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art.6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015:

a) cuantumul anual total al plăților directe reprezintă cel puțin 5% din veniturile sale totale obținute din activități neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile;

b) veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activități agricole reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale obținute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.

Dovezile verificabile pentru îndeplinirea calităţii de fermier activ trebuie să fie prezentate la APIA nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.

Persoanele fizice care nu au optat pentru înscrierea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau ca persoane juridice, persoanele care nu au obligația să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară conform art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991 a contabilității – Republicată, prezintă adeverința eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi și, după caz, veniturile din activități agricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

Adeverința se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.

4

Fermierii persoane juridice, pentru a respecta condiţia de fermier activ conform art. 22, alin. (4) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificarile şi completările ulterioare, trebuie să prezinte la APIA, dar nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere, dovezile verificabile pentru îndeplinirea calităţii de fermier activ.

TERMEN PENTRU PLATA SPRIJINULUI CUPLAT PENTRU CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR PENTRU ANUL 2020!

Pentru a încasa sprijinul cuplat la sfecla de zahăr, aferent anului 2020, fermierii care au solicitat această plată de la APIA fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice. Actele se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului urmator anului de cerere curent.

Pentru cultura de sfeclă de zahăr înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent.

Cuantumul pe hectar al sprijinului cuplat pentru sfecla de zahăr, pentru anul de cerere 2019, a fost de 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/ha. Pentru anul de cerere 2020, cuantumul va fi stabilit de APIA după ianuarie 2021, când expiră termenul de depunere a documentelor.

APIA, sprijin pentru fermierii afectati de criza COVID. Care este valoarea finantarii decembrie 23, 2020

APIA informeaza ca pe data de 22 decembrie 2020 a dat startul platilor pentru cererile depuse de fermieri in cadrul Masurii 21 din Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2014-2020 – Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID.

5

Sprijinul este destinat urmatoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine si caprine), vegetal (legume-fructe si cartofi), in conformitate cu Nota Autoritatii de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la  182,5 milioane de euro.

In cadrul masurii un numar de 122.986 de fermieri au depus cereri de plata.

Astazi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un numar de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe si cartofi , 24.826 pentru sectorul bovine si 21.616 de fermieri pentru sectorul  ovine/caprine.

Reamintim totodata ca, incepand cu 14 octombrie 2020 si pana in prezent, APIA a platit alte 5 scheme noi de sprijin destinate sustinerii fermierilor in contextul pandemiei de COVID-19, avand ca sursa de finantare atat bugetul national, cat si fondurile europene.

Buget national:

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru aceasta schema s-au depus 299 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 88.969.456 lei.

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru aceasta schema s-au depus 315 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 106.378.773 lei.

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru aceasta schema s-au depus 544 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 35.695.350 lei.

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii producatorilor din sectorul vitivinicol in contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

6

Pentru aceasta schema s-au depus 913 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA):

Sprijinul financiar aferent masurii de distilare a vinului in situatii de criza Pentru aceasta masura s-au depus 24 cereri de plata iar suma platita este  in valoare de 103.212 euro.

7

8

Subvenție garantată pentru micii fermieri care arendează sau vând terenuri! Roxana Dobre - 23 decembrie 2020

Subvenție garantată pentru micii fermieri care arendează sau vând terenurile, o măsură pentru agricultură în Programul de guvernare 2021-2024 al Guvernului Florin Cîțu. Conform documentului care a fost depus miercuri, 23 decembrie la Parlament, împreună cu lista de miniștri desemnați, producătorii agricoli vor beneficia de o nouă subvenție.

”Schemă de subvenție europeană care să încurajeze retragerea agricultorilor în vârstă care dețin suprafețe mici de teren (să poată încasa subvenția chiar dacă vând sau arendează terenul, pe perioada exercițiului financiar european în curs). Această schemă va fi inclusă în Planul Național Strategic” precizează sursa citată.

De specificat că o astfel de plată nu este o premieră, întrucât prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-a derulat plata rentei viagere care se acordă anual persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009, dar la acest moment nu se mai primesc cereri noi pentru persoane care ulterior acestei date ar fi îndeplinit condițiile legale.

9

Despre acest subiect citiți pe larg aici: Mai pot cere fermierii subvenția de 100 euro/ha plătită pe viață? Răspunsul unui șef APIA!

În același document se trage un semnal de alarmă în privința sectorului agricol care ”se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire în rândul proprietarilor și managerilor de ferme, demonstrat prin tendința de scădere a populației tinere de până în 40 de ani concomitent cu creșterea populației active cu vârstă mai mare de 40 de ani”. ”Tinerii din mediul rural sunt slab reprezentați numeric, conform datelor statistice de la nivelul anului 2019, reprezentând puțin peste 29% din totalul populației rurale, aspect ce implică nevoia întineririi generațiilor din spațiul rural românesc. Totodată, raportul dintre numărul managerilor de ferme de sub 40 ani ce revin la un manager mai mare de 55 ani reflectă gradul de îmbătrânire al forței de muncă din sectorul agricol (11,2 manageri sub 40 ani la 100 manageri peste 55 de ani)”, se mai specifică în text.

Ce măsuri sunt pregătite pentru schimbul de generații în agricultură

Potrivit Programului de guvernare 2020-2024, România are nevoie de un număr mare de tineri fermieri care să preia managementul fermelor, inclusiv al celor deja existente, să îmbunătățească productivitatea și să crească accesul pe piață al acestora.

”Accesul la terenurile agricole reprezintă o oportunitate și totodată o provocare pentru a fi sprijinită în continuare instalarea de noi manageri de exploatații agricole. Fenomenul de fărâmițare a terenurilor, precum și gestionarea afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanță mare față de exploatație afectează capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat”, se mai arată în document.

AJUTORUL DE 300.000 DE EURO/FERMIER PRELUNGIT PÂNĂ LA 31 MARTIE 2021! Agroinfo 23 decembrie 2020

COMUNICAT! Ministerul Agriculturii a anunțat astăzi că a prelungit termenul pentru depunerea cererilor pentru ajutorul de 300.000 de euro pentru construirea de abatoare de capacitate mică în zona montană.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanţare din cadrul Măsurii 4 - Investiţii în active fizice, sub-măsura 4.2 Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole - componenta investiţii în abatoare de capacitate mică în zona montană  până la data de 31 martie 2021, ora 16.00, anunță MADR într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

10

Din păcate, condițiile pentru accesarea acestui ajutor nu sunt bine gândite, niciun fermier, crescător de animale, nu este atras de acest ajutor care nu e nerambursabil 100%. Concret, cel care-l accesează trebuie să vină cu bani. Un eșec și această submăsură, la fel ca submăsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta pentru tinerii fermieri din diaspora.

CONDIȚII MINIME DE ACCESARE A AJUTORULUI PENTRU ABATOARE:

Solicitantul trebuie să:- demonstreze încadrarea în categoria beneficiarilor eligibili în baza documentelor de înființare sau a verificărilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa 1 la Tratatul pentru Funcționarea UE în scopul obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I;- demonstreze capacitatea de cofinanțare a investiției;- demonstreze viabilitatea economică a investiției în baza documentelor tehnico-economice;- nu fie în dificultate financiară în conformitate cu legislația în vigoare;- demonstreze că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat.

Finanțare nerambursabilă 50% pentru IMM-uri și 40% pentru alte întreprinderi. Valoarea ajutorului este de până la 300.000 de euro pentru abatoare de capacitate mică în zona montană.

Linia de finanțare abatoare de capacitate mică în zona montană a fost lansată pe 13 iulie 2020 și până la această oră s-au depus, conform Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, două proiecte. Atât! Fondurile disponibile sunt în sumă de 18.795.555 euro.

ANUL DE REFERINȚĂ PENTRU ANT BOVINE SĂ FIE FIECARE AN ÎN CARE SE FAC PLĂȚILE! Agroinfo 23 decembrie 2020

RECONFIRMAT MINISTRU AL AGRICULTURII! Adrian Oros, propus pentru funcția de ministru al agriculturii, a primit astăzi, 23 decembrie 2020, aviz pozitiv în Comisiile reunite pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Parlamentul României. Adrian Oros a declarat, la audieri, că data de referință la bovine înseamnă să plătești ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru animale inexistente.

Ministrul  Adrian Oros a menţionat în cadrul audierilor că în ceea ce priveşte schimbarea datei de referinţă pentru plata ajutorului național tranzitoriu de

11

care beneficiază crescătorii de bovine, ANT, s-a reuşit în Parlamentul European modificarea datei de la anul 2013 la anul 2018. Ministrul Oros a spus că a motivat la Bruxelles că ar trebui să fie an de referinţă pentru ANT bovine fiecare an în care se fac plăţile APIA pentru crescătorii de bovine.

"Negocierile principale ale noastre au fost cele care interesau direct fermierul: să menţinem sprijinul cuplat voluntar, pentru că majoritatea ţărilor nu au acest sprijin care se dă din bani europeni şi nu erau de acord să continuăm, menţinerea Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) care trebuia să se închidă în 2020, schimbarea datei de referinţă şi relaxarea condiţiilor pentru eco-scheme. Erau foarte multe priorităţi, iar când faci negocieri, dacă ai zece şi obţii opt, nu este rău", a spus Oros.

"Anul de referinţă înseamnă să plăteşti acest ANT pe animale inexistente. Au fost cazuri în care omul avea 500 de animale în 2013 şi acum nu mai avea niciunul şi după regulamente eram obligaţi să plătim sumele respective, iar alţii care au avut 20 de animale în 2013 şi acum aveau 100 primeau plata pentru 20. Toate aceste lucruri s-au obţinut.

De asemenea, mai era un subiect important - plafonarea subvenţiilor. Şi acum ţările nord-vestice ale Europei doresc această plafonare. În urma negocierilor s-a obţinut cel puţin această flexibilitate: dacă nu se face plafonarea, ea să fie voluntară, dar să se facă o plată redistributivă.

Poziţia noastră oficială după ce ne-am consultat cu asociaţiile şi am făcut simulări la ministere este că vom face o plafonare voluntară şi o plată redistributivă consistentă ca să reuşim să sprijinim ferma de familie, fermele mici care trebuie să devină ferme comerciale", a explicat Oros la audieri.

Bugetul alocat din FEADR pentru susţinerea agriculturii ecologice se ridică la 550 de milioane de euro A.B. Miscellanea / 23 decembrie

Bugetul alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru susţinerea agriculturii ecologice se ridică la 550 de milioane de euro până în 2027, an în care se estimează că 20% din suprafaţa agricolă a României va fi cultivată în sistem ecologic, potrivit Programului de guvernare 2020- 2024, transmite Agerpres.

"Susţinerea agriculturii ecologice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, studiile demonstrând o reducere a amprentei de carbon/tonă de alimente produsă din agricultura ecologică faţă de agricultura convenţională datorită renunţării la îngrăşăminte chimice şi pesticide. În timp ce agricultura ecologică contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent şi alimente cu o valoare mai mare din perspectiva

12

asigurării sănătăţii consumatorilor. În contextul Pactului Ecologic European, agricultura ecologică reprezintă o importantă componentă a implementării prevederilor Strategiei "De la fermă la consumator", se precizează în program.

Astfel, principalele măsuri vizează acordarea de sprijin financiar pentru suprafeţele cultivate în sistem ecologic care vizează o ţintă de 20% din suprafaţa agricolă a României în anul 2027, prin conversia pajiştilor preponderent din zonele montane şi colinare la sistemul ecologic, a suprafeţelor din zonele de agromediu şi din zonele cu constrângeri specifice şi naturale dar şi susţinerea investiţiilor în fermele ecologice care integrează funcţia de procesare, funcţia agropedagogică, funcţia agroturistică, precum şi alte scheme de calitate.

De asemenea, se are în vedere dezvoltarea unei eco-scheme pentru a preveni pierderile financiare în cazul împăduririi naturale a pajiştilor care nu sunt necesare comunităţii. Bugetul alocat este de 550 milioane de euro (FEADR).

În anul 2019, în România, doar 2,43% (395.500 ha) din suprafaţa agricolă utilizată a fost cultivată în sistem ecologic, comparativ cu aproximativ 7% în UE 28. Din suprafaţa totală cultivată, ponderea cea mai mare o deţin cerealele, respectiv 32,07% urmate de culturile permanente păşuni şi fâneţe (24,33%) şi culturi industriale.

Potrivit sursei citate, numărul redus al unităţilor de procesare în sistem ecologic (191 în anul 2019), în condiţiile unei cereri în creştere a consumatorilor pentru produse care să corespundă orientării lor către o dietă cu un aport adecvat de elemente nutritive, "necesită stimularea investiţiilor în vederea obţinerii de produse calitative care să permită un stil de viaţă sănătos".

AFIR si FINANTARI

AJUTOR 50.000 EURO! NICI MĂCAR UN SINGUR TÂNĂR FERMIER ROMÂN NU SE ÎNTOARCE ACASĂ CA SĂ-ȘI FACĂ FERMĂ!Agroinfo 23 decembrie 2020

EȘEC TOTAL! Zece tineri fermieri români din diaspora au cerut, anul acesta, ajutorul de maxim 50.000 de euro de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Toți cei zece au fost respinși. Niciunul nu ia ajutorul de maxim 50.000 de euro. Un eșec total!

Pentru prima oară, anul acesta, bugetul alocat pentru submăsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, PNDR 2020, a fost împărțit în două, 20 de milioane

13

de euro fiind destinate tinerilor fermieri din diaspora cu scopul ca aceștia să vină acasă să-și facă ferme. Zece tineri fermieri au depus proiecte și toți zece au fost respinși.

Marius a muncit în Germania şi s-a întors acasă în primăvară. S-a gândit să profite de programul guvernamental de 20 de milioane de euro adresat lui, dar n-a avut noroc.

Marius Lucaciu – aplicant: „Zic, e o şansă în plus pentru mine şi să rămân aproape de familie. Am întâmpinat foarte multe probleme, extraordinar de multe probleme. Deci, birocraţia în România te omoară.”

Pentru a putea obţine finanţare, cei care locuiesc în diaspora ar fi trebuit să aibă sub 41 de ani, studii agricole sau să fi lucrat cel puţin 3 luni în agricultură, în ultimul an, într-un stat din Uniunea Europeană. Doar zece persoane au aplicat şi toate proiectele au fost respinse pentru că nu au îndeplinit criteriile.

Marian Costea - consultant fonduri europene: „Nu toţi românii din străinătate lucrează în agricultură, drept urmare marea majoritate care au vrut să depună aceste proiecte nu au fost eligibili, iar cei cei care erau eligibili nu s-au încadrat în timp pentru că ghidul a apărut extrem, extrem de târziu. Şi atunci nu reuşeai să îţi depui toate actele”

Iulian Bucătaru - director general adjunct AFIR: „Eu cred că într-o măsură, cei din diaspora au fost surprinşi de această opţiune. Trebuie să avem răbdare, să avem soluţiile care să rămână în parametrii regulamentelor europene, dar să simplifice cumva abordarea acestor români.”

Programul a avut în schimb succes pentru tinerii români DEJA fermieri. Aici s-au înscris 778 de persoane, iar bugetul de 23 de milioane de euro a ajuns pentru 493 de persoane.

Ana-Maria Pepu are 28 de vaci în Timiş. A depus un proiect şi tocmai a aflat că a primit o finanţare de 40.000 de euro. Vrea să cumpere un tractor şi să investească în dozatoare de lapte.

Ana-Maria Pepu – beneficiar: „Acum şi cu acest virus, vânzările au scăzut destul de mult şi este destul de greu să aduni o sumă de bani să achiziţionezi un utilaj sau să modernizezi ferma”

Şi Doruța Iancu din Bihor şi-a încercat norocul şi a obţinut finanţare din program.

14

Doruța Iancu – fermier: „Am aşa: o cultură de 30 de ari de căpşuni, mai am legume, un hectar de dovlecel şi 50 de arii de ceapă. Şi porumb. Am fost nevoită să îmi fac o baltă de irigare, să am de unde să-i ud.”

Beneficiarii programului Tânărul Fermier primesc între 40 şi 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea fermei. 75% din bani la început, iar restul la finalul implementării proiectului propus. decembrie 23, 2020 Sursa: Știrile PRO TV

50 ha de teren agricol in concesiune pentru fiecare tanar fermier. Ce conditii trebuie indeplinite Guvernul a adoptat hotararea, pentru privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului.

Adoptarea acestui act normativ creeaza cadrul legislativ necesar completarii Programului de instalare a tinerilor fermieri, prin acordarea unor facilitatii, respectiv concesionarea/arendarea unor terenuri agricole cu o suprafata de pana la 50 ha, in vederea instalarii in mediul rural si desfasurarii activitatilor in domeniul agricol.

Prezentul act normativ vizeaza modificarea, completarea precum si reglementarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, care prevad posibilitatea ca ADS sa concesioneze/arendeze terenurile cu destinatie agricola, libere de contract in suprafata maxima de 50 ha, apartinand domeniului public sau privat al statului, prin atribuire directa, tinerilor de pana la 40 de ani, absolventi ai invatamantului de profil, in vederea infiintarii de ferme.

Aceasta hotarare are in vedere urmatoarele:

–  modificarea dispozitiilor referitoare la compensarea debitelor reprezentand redeventa datorata si neachitata la termen de concesionarii terenurilor;

–   stabilirea categoriilor de beneficiari, a conditiilor de eligibilitate si a documentelor prin care se face dovada indeplinirii acestora, precum si a obligatiei de a se constitui intr-o forma de organizare potrivit legislatiei aplicabile;

–   instituirea obligatiei pentru solicitanti de a infiinta o ferma, potrivit definitiei din Legea nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor si exploatatiilor agricole, cu modificarile ulterioare, in termen de 1 an de la

15

data semnarii contractului, in cadrul careia va avea calitatea de sef de exploatatie;

–   reglementarea procedurii de incheiere a contractelor de concesiune si de arendare, prin atribuire directa sau prin procedura concurentiala;

–   modalitatea de verificare a indeplinirii conditiilor de a infiinta o ferma si de a se constitui intr-o forma de organizare, precum si stabilirea sanctiunii pentru neindeplinirea acestor conditii, respectiv rezilierea de drept a contractelor de concesiune sau de arendare.

16

Anunt MADR: INFORMARE privind lansarea sesiunii de depunere proiecte din cadrul Măsurii 6 - dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor, sub-măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora Miercuri, 23 Decembrie 2020 16:24

17

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea sesiunii de depunere proiecte din cadrul Măsurii 6 - Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor, sub-măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – diaspora, care se va desfășura în perioada 04 ianuarie 2021, ora 9.00 - 04 mai 2021, ora 16.00.   

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte pentru tinerii fermieri din diaspora este de 20.000.000,00 euro.

Noutatea acestei sesiuni constă în eliminarea unor condiții care trebuiau îndeplinite pentru accesarea submăsurii, ceea ce conduce la facilitarea accesului tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole.

Mai multe informații privind condițiile de participare generală, detalii cu privire la depunerea proiectelor, pragul minim privind scorul unui proiect și pragurile de calitate lunare vor putea  fi găsite  accesând www.afir.info.

INFORMARE privind lansarea sesiunii de depunere proiecte din cadrul Măsurii 6 - dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor, sub-măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora Miercuri, 23 Decembrie 2020 16:24

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea sesiunii de depunere proiecte din cadrul Măsurii 6 - Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor, sub-măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – diaspora, care se va desfășura în perioada 04 ianuarie 2021, ora 9.00 - 04 mai 2021, ora 16.00.   

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte pentru tinerii fermieri din diaspora este de 20.000.000,00 euro.

Noutatea acestei sesiuni constă în eliminarea unor condiții care trebuiau îndeplinite pentru accesarea submăsurii, ceea ce conduce la facilitarea accesului tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole.

Mai multe informații privind condițiile de participare generală, detalii cu privire la depunerea proiectelor, pragul minim privind scorul unui proiect și pragurile de calitate lunare vor putea  fi găsite  accesând www.afir.info.

ANUNȚ ASTĂZI! SPRIJIN INSTALARE TINERI FERMIERI, O NOUĂ SESIUNE DE CERERI! Agroinfo 23 decembrie 2020

18

ANUNȚ OFICIAL ASTĂZI, 23 DECEMBRIE. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță astăzi, 23 decembrie 2020, lansarea sesiunii de depunere proiecte din cadrul Măsurii 6 - Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor, sub-măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – diaspora, care se va desfășura în perioada 04 ianuarie 2021, ora 9.00 - 04 mai 2021, ora 16.00, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte pentru tinerii fermieri din diaspora este de 20.000.000,00 euro.

Noutatea acestei sesiuni constă în eliminarea unor condiții care trebuiau îndeplinite pentru accesarea submăsurii, ceea ce conduce la facilitarea accesului tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole.

Mai multe informații privind condițiile de participare generală, detalii cu privire la depunerea proiectelor, pragul minim privind scorul unui proiect și pragurile de calitate lunare vor putea  fi găsite  accesând www.afir.info.

OROS: PLATĂ CONSISTENTĂ PENTRU FERMELE MICI ȘI FERMELE DE FAMILIE! Agroinfo 23 decembrie 2020

AJUTOR MICI FERMIERI. Adrian Oros, ministrul agriculturii, a declarat astăzi, la audierile din Parlamentul României, că fermele mici și de familie vor beneficia de o plată redistributivă consistentă. Astfel, fermele mici vor fi ajutate să devină ferme comerciale, spune Oros.

De asemenea, mai era un subiect important - plafonarea subvenţiilor. Şi acum ţările nord-vestice ale Europei doresc această plafonare. În urma negocierilor s-a obţinut cel puţin această flexibilitate: dacă nu se face plafonarea, ea să fie voluntară, dar să se facă o plată redistributivă.

Poziţia noastră oficială după ce ne-am consultat cu asociaţiile şi am făcut simulări la ministere este că vom face o plafonare voluntară şi o plată redistributivă consistentă ca să reuşim să sprijinim ferma de familie, fermele mici care trebuie să devină ferme comerciale, a spus miercuri, 23 decembrie 2020, Adrian Oros, în cadrul audierilor din Parlamentul României.

Guvernul condus de premierul desemnat Florin Cîţu a fost învestit, miercuri, de Parlament. Au votat "pentru" lista de miniştri şi programul de guvernare 260 de deputaţi şi senatori, iar 186 s-au exprimat împotrivă.

19

Miniştrii Cabinetului Cîţu vor depune jurământul miercuri seara, la Palatul Cotroceni.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a membrilor Guvernului va avea loc la ora 20,00.

APIA, sprijin pentru fermierii afectati de criza COVID. Care este valoarea finantarii decembrie 23, 2020

APIA informeaza ca pe data de 22 decembrie 2020 a dat startul platilor pentru cererile depuse de fermieri in cadrul Masurii 21 din Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2014-2020 – Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID.

Sprijinul este destinat urmatoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine si caprine), vegetal (legume-fructe si cartofi), in conformitate cu Nota Autoritatii de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la  182,5 milioane de euro.

In cadrul masurii un numar de 122.986 de fermieri au depus cereri de plata.

Astazi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un numar de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe si cartofi , 24.826 pentru sectorul bovine si 21.616 de fermieri pentru sectorul  ovine/caprine.

Reamintim totodata ca, incepand cu 14 octombrie 2020 si pana in prezent, APIA a platit alte 5 scheme noi de sprijin destinate sustinerii fermierilor in contextul pandemiei de COVID-19, avand ca sursa de finantare atat bugetul national, cat si fondurile europene.

Buget national:

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru aceasta schema s-au depus 299 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 88.969.456 lei.

20

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru aceasta schema s-au depus 315 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 106.378.773 lei.

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru aceasta schema s-au depus 544 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 35.695.350 lei.

Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii producatorilor din sectorul vitivinicol in contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Pentru aceasta schema s-au depus 913 cereri de plata iar suma platita este in valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA):

Sprijinul financiar aferent masurii de distilare a vinului in situatii de criza Pentru aceasta masura s-au depus 24 cereri de plata iar suma platita este  in valoare de 103.212 euro.

ALTELE

ADRIAN OROS, PROPUS MINISTRUL AGRICULTURII ÎN CABINETUL CÎȚU! Agroinfo 23 decembrie 2020 -

VIITORUL GUVERN. Lista Cabinetului Florin Cîţu şi programul de guvernare sunt depuse la Parlament la 23 decembrie 2020. Adrian Oros a fost propus pentru funcţia ministru al Agriculturii în viitorul Guvern.

Nechita-Adrian Oros s-a născut la 9 iulie 1965, la Gherla, judeţul Cluj, potrivit www.cdep.ro. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină Veterinară (1984-1989). Doctor în ştiinţe medicale - domeniul medicină veterinară (1996-2003).

Medic veterinar la Circumscripţia Sanitar - Veterinară Vad, judeţul Cluj (1989-1992); coordonator Secţia de Toxicologie şi Micologie a

21

Laboratorului Sanitar - Veterinar Judeţean Cluj (1992-1993); asistent universitar - Disciplina de Patologie şi Clinică Medicală, Facultatea de Medicină Veterinară Cluj (1993-1999); şef de lucrări - Disciplina de Toxicologie şi Toxicoze (1999-2000); director Direcţia Sanitar - Veterinară Cluj (2000-2001); consilier medic veterinar IA Serviciul Antiepizootic, Direcţia Sanitar - Veterinară Cluj (2001-2002); şef de lucrări - Disciplina de Toxicologie şi Toxicoze (2002-2005); conferenţiar universitar, titular - Disciplina de Toxicologie şi Toxicoze, Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca (2005-2017); director executiv Direcţia Sanitar - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj (2008-2009); prodecan Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca (2008-2012); prorector Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (2012-2017); profesor universitar, titular - Disciplina de Toxicologie şi Toxicoze (2017-2019), potrivit https://gov.ro.

A ocupat funcţiile de secretar PNŢCD Cluj (2003-2007); secretar general adjunct PNŢCD (2003-2005); membru în Biroul Naţional de Conducere al PNŢCD (2005-2007); vicepreşedinte PNL Cluj (2008-2010); preşedinte PNL Cluj-Napoca (2009-2012).

A fost deputat PNL de Cluj în perioada 2012-2016, reales în decembrie 2016.

A fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din 4 noiembrie 2019, în Cabinetul Ludovic Orban.

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, a fost ales senator pe listele Partidului Naţional Liberal.Preşedinte al Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari Cluj (2002-2007); preşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari Cluj (din 2007); vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România (din 2010).

A desfăşurat activitate publicistică, ştiinţifică, fiind şi membru al Colegiului de redacţie al Revistei Române de Medicină Veterinară.

A publicat numeroase lucrări ştiinţifice.

A obţinut distincţii, decoraţii, precum Diploma de Excelenţă - Gala Premiilor Media de Excelenţă - 2009; Diploma "Gheorghe Ionescu-Brăila" a AGMVR - 2011, potrivit www.cdep.ro.

Adrian Oros la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului AGERPRES decembrie 23, 2020 agrimanet

22

Adrian Oros, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, a declarat:

APIA și AFIR – o singură agenție

“Ştiţi că am făcut anul trecut o intervenţie comună la Comisie, un material comun al AFIR şi APIA, ca să se menţină cele două agenţii de plăţi. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu este una dintre priorităţile mele de negociere acolo, dar dacă este posibil cu siguranţă vom menţine. Dacă este posibil, atâta vreme cât nu sunt afectaţi fermierii şi beneficiarii muncii celor două agenţii, nu numărul de angajaţi în agenţii şi menţinerea unor joburi acolo, ci cum funcţionează aceste agenţii. Dacă presiunile vor fi cum face toată Europa şi vom găsi o modalitate de funcţionare într-o singură instituţie a celor două agenţii, în aşa fel încât să nu fie afectată plata către fermier şi activitatea AFIR, o să găsim acea soluţie. Dar cred că, cel mai important lucru, indiferent că vor rămâne două, indiferent că va fi una, dacă decizia de la Bruxelles va fi aceea ca să fim ca şi ceilalţi, important este ca activitatea instituţiilor respective să nu afecteze finanţarea agriculturii”, a răspuns Adrian Oros.

In legatura cu negocierile făcute la Bruxelles prin care România ar fi pierdut din alocarea FEADR a exerciţiului financiar următor, Adrian Oros a dat urmatorul raspuns:

„Negocierile principale ale noastre au fost cele care interesau direct fermierul: să menţinem sprijinul cuplat voluntar, pentru că majoritatea ţărilor nu au acest sprijin care se dă din bani europeni şi nu erau de acord să continuăm, menţinerea Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) care trebuia să se închidă în 2020, schimbarea datei de referinţă şi relaxarea condiţiilor pentru eco-scheme. Erau foarte multe priorităţi, iar când faci negocieri, dacă ai zece şi obţii opt, nu este rău”.

Schimbarea datei de referinţă pentru plata ANT

„Anul de referinţă înseamnă să plăteşti acest ANT pe animale inexistente. Au fost cazuri în care omul avea 500 de animale în 2013 şi acum nu mai avea niciunul şi după regulamente eram obligaţi să plătim sumele respective, iar alţii care au avut 20 de animale în 2013 şi acum aveau 100 primeau plata

23

pentru 20. Toate aceste lucruri s-au obţinut. De asemenea, mai era un subiect important – plafonarea subvenţiilor. Şi acum ţările nord-vestice ale Europei doresc această plafonare. În urma negocierilor s-a obţinut cel puţin această flexibilitate: dacă nu se face plafonarea, ea să fie voluntară, dar să se facă o plată redistributivă. Poziţia noastră oficială după ce ne-am consultat cu asociaţiile şi am făcut simulări la ministere este că vom face o plafonare voluntară şi o plată redistributivă consistentă ca să reuşim să sprijinim ferma de familie, fermele mici care trebuie să devină ferme comerciale”, a explicat el.

O proprietate polarizată, un grad de asociere foarte slab, cu îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, dar şi cu o balanţă comercială deficitară

„40% din teren este lucrat în ferme foarte mici, ferme de subzistenţă, unde sunt aproape 800.000 de proprietari. Încă 40% din teren este lucrat în ferme mari, noi avem şi cele mai mari ferme din Europa. Acesta este lucrat de 0,56% dintre fermieri şi abia 20% din teren este lucrat în ferme medii, între 5 şi 30 de hectare. Avem un grad de asociere foarte slab, avem îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, dar şi a fermierilor. Avem un abandon crescut al zonelor cu constrângeri naturale, mă refer nu numai la zona montană, ci şi la Deltă, avem o agricultura meteo-dependentă şi balanţă comercială deficitară, care anul trecut a ajuns la 1,24 miliarde de euro. Şi aici va trebui să facem ceva să oprim acest deficit”, a mai spus Adrian Oros.

Ce aşteptări au fermierii de la viitorul ministru al agriculturii: să facă irigaţii, să dea subvenţii în funcţie de performanţă şi să găsească o cale ca produsele româneşti să ajungă pe raft. „Pe o piaţă comună trebuie să alergăm toţi în aceiaşi papuci, fie că sunt opinci, fie că e încălţăminte de brand.“ Florentina Niţu 22.12.2020, 18:00 240

Reabilitarea infrastructurii de irigaţii, acordarea subvenţiilor în funcţie de performanţa la hectar sau per cap de animal, crearea unor depozite pentru cereale, viabile, la nivel naţional şi punerea produselor româneşti pe rafturile marilor magazine moderne ar trebui să fie priorităţile viitorului ministru al agriculturii, consideră fermierii.

„Datorită schimbărilor climatice şi în România începe deşertificarea. Aşadar, viitorul ministru al Agriculturii ar trebui să fac un proiect a la longue pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii, pentru că fără apă nu putem produce. Pe de o parte, să pună în funcţiune sistemele vechi de irigaţii, iar pe de altă parte, să găsească soluţii prin care să acumuleze iarna apa în bazine, pentru a o putea folosi la nevoie. De asemenea, să subven-ţioneze înfiinţarea perdelelor forestiere“, spune Gavrilă Tuchiluş, acţionar al

24

Agrimat Matca, companie ce cultivă cereale pe 4.500 de hectare şi are 1.000 de capete de bovine. România are o suprafaţă irigabilă de circa 1 milion de hectare, dar în sezon se irigă mult mai puţin. Totodată, la nivel naţional, în 2019 erau circa 30 de kilometri de perdea forestieră.

Politică și agricultură: liberalul Oros din nou la minister, iar Comisia pentru Agricultură condusă din nou de un membru al PSD; pentru prima oară USRPLUS are un vicepreședinte By lantulalimentar 2020-12-23

Rezultatele alegerilor parlamentare din 6 decembrie au produs anumite schimbări în instituțiile politice care decid pentru sectorul agricol din România, dar PNL și-a păstrat portofoliul Agriculturii, iar acesta i-a fost atribuit tot lui Adrian Oros. Totodată, PSD și-a păstrat conducerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, dar președinte este acum Adrian Chesnoiu, fost șef al AFIR.

În schimb, la Senat, șefia Comisiei pentru Agricultură nu mai este deținută de PSD, ca în legislatura precedentă, ci a revenit acum PNL, președinte fiind George Scarlat, fost secretar de stat la MADR, în guvernul Orban. Un alt fost secretar de stat în MADR, Emil Dumitru, ales pe listele PNL, este în prezent membru în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților.

Așadar, cu Oros din nou ministru al MADR și cu un membru al PSD din nou la conducerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților putem spune că alegerile din 6 decembrie nu au produs nicio ruptură în sistem. Cam aceleași degete se află deasupra butoanelor.

Cu toate acestea, în această continuitate evidentă, există și germenii unor posibile viitoare conflicte. E bine știut faptul că între Adrian Oros și Alexandru Stănescu, fostul președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a existat o anumită colaborare transpartinică. Înainte să fie numit ministru, pentru prima oară, în noiembrie 2019, Oros a fost vicepreședinte în comisia respectivă. Adică, coleg cu Stănescu, un deputat neangajat în lupte politice deschise, recunoscut mai degrabă pentru relații non-conflictuale cu colegii din celelalte partide. Stănescu nu a mai candidat pentur un nou mandat.

Adrian Oros, ajuns deja ministru, și-a văzut votate în plenul C.D. două legi care vizau avantaje pentru medicii veterinari, ministrul fiind de profesie chiar medic veterinar. Prima lege, care acordă medicilor veterinari concesionari o indemnizație de 10.000 lunar, își produce deja efectele, un medic veterinar având dreptul să încaseze chiar 20.000 de lei lunar dacă a

25

încheiat două contracte cu DSVSA. Imediat după votul din CD, Alexandru Stănescu a salutat public rezultatul votului. Cea de-a doua lege, care permitea medicilor veterinari să comercializeze medicamente, a fost votată de deputați, dar a picat recent la CCR.

Noul șef de comisie provine tot din județul Olt, ca predecesoul său. Are același prenume ca al ministrului. O fi de bine? Poate, dacă între timp Chesnoiu o fi uitat că a părăsit șefia AFIR la scurt timp după ce liberalii au venit la guvernare, mai exact în decembrie 2019. Atunci, prin ordin de ministru, Chesnoiu a fost trimis șef la Buzău.

Sorții i-au fost favorabili politicianului din Caracal: a candidat în 6 decembrie pe listele PSD Olt, a câștigat și acum este șef al Comisiei pentru Agricultură în C.D. Deține șefia, dar nu are majoritate în comisie. Sunt numai 7 membri de la PSD, în timp ce noua coaliție politică are 13 membri ( 7 PNL, 4 USRPLUS, 2 UDMR ). Un deputat este de la Minorități. Totodată, cei trei vicepreședinți sunt ai coaliției: Gheba Daniel-Sorin USR PLUS, Giugea Nicolae PNL, Magyar Loránd-Bálint UDMR.

Rămâne de văzut cum vor fi relațiile lui Adrian Oros cu noua Comisie pentru Agricultură din C.D., ce inițiative legislative vor fi promovate de membrii comisiei și ce succes vor avea în plen. Uniunea Europeană se pregătește deja de transformări majore ale sectorului agro-alimentar și va fi interesant de văzut cum vor răspunde și cum vor acționa instituțiile românești, cu decidenții vechi și noi.

George Scarlat este noul președinte al Comisiei de Agricultură din Senat 23 decembrie 2020

George Scarlat este noul președinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senatul României. Acesta a fost ales senator de Galați la alegerile din 6 decembrie. Scarlat a ocupat, în fostul Guvern, funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În urma negocierilor din noul legislativ, s-a decis ca șefia Comisiei de agricultură din Senat să revină PNL, în timp ce Comisia de agricultură din Camera Deputaților va fi condusă de PSD. Acolo, funcția de președinte va fi

26

preluată de Adrian Chesnoiu, fost director AFIR. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senatul României va avea următoarea componență:

preşedinte: George Scarlat (PNL) vicepreşedinte: Lucian Trufin (PSD) secretar: Sebastian Cernic (USR PLUS)

Agricultura românească și-a stabilit conducerea decembrie 23, 2020 agrimanet

Adrian Oros, reconfirmat în fruntea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Lista miniștrilor propuși în Guvernul Cîțu a fost

27

validata. Printre numele propuse se află și cel al lui Adrian Oros. Astfel, actualul ministru al agriculturii a fost reconfirmat în fruntea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

În urma negocierilor din noul legislativ, s-a decis ca șefia Comisiei de agricultură din Senat să revină PNL, în timp ce Comisia de agricultură din Camera Deputaților va fi condusă de PSD.

Conducerea Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților este formată în noua legislatură din președinte, trei vicepreședinți și doi secretari:

Președinte: Adrian Ionuț Chesnoiu (PSD) Vicepreședinte: Nicolae Giugea (PNL) Vicepreședinte: Daniel-Sorin Gheba (USRPLUS) Vicepreședinte: Magyar Loránd-Bálint (UDMR) Secretar: Corneliu Olar (PNL) Secretar: Constantin Bîrcă (PSD)

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senatul României va avea următoarea componență:

Preşedinte: George Scarlat (PNL) Vicepreşedinte: Lucian Trufin (PSD) Secretar: Sebastian Cernic (USR PLUS)

Singura șansă a lui Oros de a-și salva ministeriatul în fața fermierilor Vlad Macovei Vlad Macovei - 23 decembrie 2020

Domnule ministru Oros,

În acest an, apelez la stilul epistolar pentru ultima oară în ceea ce vă privește, vă promit. Știu că v-a cam stat în gât dar asta e, sunteți politician, nu vă așteptați să vă plâng de milă.

28

Nu am nimic personal cu dumneavoastră, chiar și în momentele când vă critic intens mă gândesc doar la interesul publicului meu, compus în foarte mare parte din fermierii României. Mari sau mici, de la munte, deal sau câmpie, din vegetal sau din zootehnie. Moldoveni, ardeleni, munteni, olteni, bănățeni, dobrogeni sau bucovineni, pe oamenii aceștia deosibiți îi iubesc și îi respect. Sunt publicul meu, așa cum vă spuneam, și as face orice pentru ei. Nu e vorba de sentimentalisme, nu faceți greșeala asta, sunt un om extrem de pragmatic, dacă publicul meu are succes și pot să le apăr drepturile eficient, atunci și eu am succes. Și pentru mine a avea succes, a fi împlinit în această vocație profesională reprezintă totul în cariera mea publică.

L-am susținut pe Adrian Pintea pentru că am considerat și consider, încă, că este mai potrivit decât dumneavoastră să finalizeze Planul Național Strategic. Am făcut asta asumat, public, transparent și cu argumente. Ați fost dumneavoastră pe acea listă, asta e, aveați cele mai mari șanse, am și scris asta. Cu atât demersul meu a fost mai dezinteresat cu cât Adrian Pintea avea mai puține șanse decât dumneavoastră, prin urmare nu am încercat să suflu în pânze câștigătorului. Dimpotrivă.

Prezint scuze public directorului APIA pentru că l-am băgat în gura lupului, viața merge înainte, poate la următoarea nominalizare vă va urma în funcție. Decizia este tot a conducerii partidului din care faceți parte. Așa e și normal, nu presa numește miniștri, nici nu ar fi bine. Dar avem dreptul, obligația chiar, să spunem ceea ce credem că e bine pentru fermieri. Cu orice risc. Sper din toată inima că nu vă veți răzbuna pe directorul Pintea, ați da dovadă de o meschinărie pe care chiar nu v-o suspectez, sincer.

Cel mai important este că un număr mare de fermieri, de toate tipurile, și-au manifestat public susținerea pentru această nominalizare. Cred că este un mare câștig, paradoxal, chiar pentru dumneavoastră. Pentru că la consultările, reale, care sper că vor urma, cu privire la ce vor fermierii legat de noua Politică Agricolă Comună 2021-2027, veți avea ocazia, unică, să vedeți niște fermieri mult mai amorsați în a-și spune punctul de vedere, în susține clar și răspicat că este bine pentru ei și familiile lor.

Veți descoperi niște fermieri care nu vor mai accepta blaturile, nu vor mai accepta discuțiile de complezență, nu vor mai permite să fie intimidați, certați, să le fie pus pumnul în gură. Sunt convins că știți, chiar dacă nu veți recunoaște public niciodată, că aceste lucruri, reprobabile, s-au întâmplat, din păcate, în timpul mandatului dumneavoastră de ministru din 2020. Poate nu ați fost direct vinovat de fiecare dată, dar cu siguranță ați știut!

Aveți șansa unică de a repara asta și de a face niște consultări pe bune. Cred că ar fi foarte nimerit să preluați direct problema Pactului Național Strategic,

29

să nu mai lăsați un secretar de stat. E adevărat că aveți deja critici din partea Comisiei Europene că analiza SWOT e o bălmăjeală?

Am înțeles că azi v-ați vărsat un pic nervii pe mine, deși cam laș așa, indirect, fără să mă nominalizați. Ați spus că „un site cu o anumită culoare politică” a făcut și a dres. Insinuați că PSD s-ar afla în spatele criticilor mele. Vânturați, astfel, o minciună atroce, pe care unii dintre colaboratorii dumneavoastră din minister au folosit-o în acest an. Pentru știința dumneavoastră, ceea ce spuneți este un plagiat. Această retorică a fost folosită, pentru prima dată, de Petre Daea (îi urez sănătate, la fel cum v-am urat și dumneavoastră când am aflat că aveți COVID-19) care susținea că în spatele meu este PNL și că atacurile mele sunt motivate politic. Sincer, amândoi ați dezinformat la fel de mult, sunteți la fel.

Site-ul despre care vorbiți, Agrointeligența, lider în informarea și susținerea fermierilor, a plătit taxe și impozite statului român mai mult decât ați făcut-o și o veți face dumneavoastră, până veți ieși la pensie. Mai mult, din aceste contribuții s-a plătit o parte din salariul dumneavoastră de parlamentar și de ministru. Și foarte probabil, va trebui să vă plătim și pensia nesimțită de parlamentar, după ce vă veți retrage din viața politică. Și asta mă enervează foarte tare, aici nu mă refer la dumneavoastră personal ci la clasa politică. Că eu, și alături de mine alți antreprenori privați, adică fermierii, suntem nevoiți să facem asta, să dăm bani pentru pensii nesimțite, în loc să vedem școli, spitale și autostrăzi. Și sprijin mai mare pentru agricultură.

Când mă jigniți pe mine, îi jigniți, de fapt, pe cititorii mei, adică pe fermierii României, și asta e cu adevărat jalnic. Sunteți un politician care e pe muchie, am înțeles că nici propria filială din partid nu v-a susținut pentru acest mandat de ministru. De ce nu vreți să vă întrebuințați de minimele reflexe democratice pe care sunt convins că le aveți și să acceptați că un ministru, un demnitar al statului, un politician, nu are voie să fie nesimțit când e vorba de critici. Se poate supăra, se poate revolta, e uman, nimănui nu îi place să fie criticat. Dar nu v-a obligat nimeni să fiți ministru, cred. Nu intră în fișa postului de ministru să aruncați cu noroi în liderul presei agricole din România și în publicul său. Vă face să păreți slab, țâfnos și nepopular. Nimeni, în lumea civilizată, nu a câștigat vreodată un război cu presa.

Mă apropii de finalul scrisorii și, iată, dacă veți fi ajuns cu lectura până aici, deși probabil plin de spume, înjurându-mă, veți fi știind în sinea dumneavoastră exact ce ați greșit și, mai important, ce aveți de făcut pentru a vă salva imaginea ministeriatului dumneavoastră în fața adevăraților „șefi” ai dumneavoastră, care ar trebui să fie fermierii României. Am speranțe

30

rezonabile că veți reuși. Dacă nu, veți fi al n-lea politician penibil care dă greș în face ceva bun pentru țara lui.

Doamne ajută și un Crăciun liniștit!

31

32

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 823/2017 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, judeţul Iaşi, prin fuziune prin absorbţie cu Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Fălticeni, judeţul Suceava, şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, Guvernul României Modificat de HG 1082/2020 la 22.12.2020

Hotărârea nr. 1082/2020 pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 823/2017 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, judeţul Iaşi, prin fuziune prin absorbţie cu Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Fălticeni, judeţul Suceava, şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din

33

domeniul public al statului, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1276 din 22.12.2020. A intrat în vigoare la 22.12.2020

Ordinul nr. 877/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin acordat întreprinderilor pentru investiţii necesare dezvoltării, modernizării sau adaptării infrastructurii silvice", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 349/2020 la 22.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1825/2020 de modificare a articolelor 7 şi 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 în ceea ce priveşte măsurile temporare pentru introducerea sau circulaţia pe teritoriul Uniunii a anumitor plante, produse vegetale sau a altor obiecte, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul nr. 1819/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea coloranţilor în înlocuitori de somon (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană

Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1820/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a algei Euglena gracilis desicate ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană

Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1821/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a unui extract de Panax notoginseng şi Astragalus membranaceus ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană

Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1822/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a biomasei de drojdie (Yarrowia lipolytica) cu conţinut de crom ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE)

34

2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1823/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 234/2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1824/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2468 de stabilire a cerinţelor administrative şi ştiinţifice aplicabile alimentelor tradiţionale provenite din ţări terţe în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului privind alimentele noi (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1825/2020 de modificare a articolelor 7 şi 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 în ceea ce priveşte măsurile temporare pentru introducerea sau circulaţia pe teritoriul Uniunii a anumitor plante, produse vegetale sau a altor obiecte, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2196/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 434 din 23.12.2020. Va intra în vigoare la 30.12.2020

Directiva nr. 2184/2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) (Text cu relevanţă pentru SEE), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 435 din 23.12.2020. Va intra în vigoare la 12.01.2021

Regulamentul delegat nr. 2191/2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 în ceea ce priveşte termenele de depunere a declaraţiilor sumare de intrare şi a declaraţiilor prealabile la ieşire în cazul transportului pe cale maritimă din şi către Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Insulele Anglo-Normande şi Insula Man, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 434 din 23.12.2020. Va intra în vigoare la 24.12.2020

35

Regulamentul delegat nr. 2192/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte marca de identificare care trebuie utilizată pentru anumite produse de origine animală în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 434 din 23.12.2020. Va intra în vigoare la 26.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2196/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 434 din 23.12.2020. Va intra în vigoare la 30.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2198/2020 de rectificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1628 privind introducerea unei supravegheri retrospective la nivelul Uniunii a importurilor de etanol obţinut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 434 din 23.12.2020. Va intra în vigoare la 24.12.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 2189/2020 de autorizare a Ţărilor de Jos să introducă o măsură specială de derogare de la articolele 168 şi 168a din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 434 din 23.12.2020. A intrat în vigoare la 23.12.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 21812020 de determinare a limitelor cantitative şi de alocare a cotelor, aferente perioadei 1 ianuarie-31 decembrie 2021, pentru substanţele reglementate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind substanţele care diminuează stratul de ozon [notificată cu numărul C(2020) 8996] (Numai textele în limbile bulgară, cehă, croată, engleză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză şi spaniolă sunt autentice), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 433 din 22.12.2020. A intrat în vigoare la 22.12.2020

………………….

36

INTERNE

Neonicotinoidele, autorizate pentru campania de primăvară 2021, la porumb și sfeclă de zahăr Mihaela Prevenda, 23 Decembrie 2020

Ministerul Agriculturii a emis o autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a insecticidelor pe bază de neonicotioide Nuprid, Cruiser și Poncho pentru tratamentul seminței de porumb, respectiv Nuprid și Cruiser pentru sămânța de sfeclă de zahăr.

Autorizarea temporară de urgență pentru neonicotinoide s-a aprobat la solicitarea organizațiilor membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCVS).

Autorizarea este valabilă în perioada 25 ianuarie 2021- 24 mai 2021. Tratamentul seminței se face numai de către prestatorii de servicii autorizați.

Pentru reducerea riscurilor asociate utilizării insecticidelor pe bază de neonicotioide:

Semințele tratate se utilizează doar în regiunile afectate de dăunătorii de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp.;

Fermierii trebuie să semnalizeze câmpurile însămânțate cu sămânța tratată cu plăcuțe de avertizare;

Semințele se etichetează corespunzător;

Stocurile de sămânță tratată, dacă există, nu mai pot fi folosite după data de 24 mai 2021 și trebuie distruse.

37

SUPRAFAȚA AGRICOLĂ REALĂ IRIGATĂ ÎN ROMÂNIA! Agroinfo 23 decembrie 2020

DATE. Anul acesta suprafaţa reală irigată, nu cumulată, a fost de 508.000 hectare, deşi am fi vrut să avem măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă protejate prin irigaţii, dar atât s-a putut, a declarat, miercuri, ministrul agriculturii Adrian Oros, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

"Noi am declarat de fiecare dată doar suprafaţa reală udată, nu suprafaţa cumulată. Pentru anul trecut s-au declarat 780.000 hectare, când cu toţii ştiam şi mai ales specialiştii de la ANIF ştiau că au fost 278.000 de hectare raportate de trei ori. Anul acesta suprafaţa reală, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare, atât s-a putut, insuficient. Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigaţii. Atât s-a putut, totuşi mult mai mult decât

38

până cum, pentru că s-au terminat unele investiţii făcute şi noi le-am continuat", a spus Oros.

El a menţionat că irigaţiile reprezintă un subiect foarte important, iar anul acesta mai mult ca în alţi ani s-a tot amintit de el, din cauza secetei care a distrus mai mult de două milioane de hectare de culturi agricole.

"Noi am continuat toate investiţiile începute prin acel Program Naţional de Reabilitare. Media celor trei ani a fost de 170 de milioane de lei, atâţia bani s-au alocat. Anul acesta am alocat vreo 256 de milioane de lei, dar am mai suplimentat pentru că s-au făcut lucrări mai multe. A continuat şi programul "apă gratis" şi va continua", a menţionat Adrian Oros.

Acesta a arătat că prin prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) vor fi alocate 6,5 miliarde de euro în infrastructura de gestionare a apei, care va cuprinde nu doar infrastructura de irigaţii ci şi infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor.

"Pentru că nu am vrut să ne atingem de banii din Programul Naţional Strategic (PNS) care sunt pentru plăţi directe şi pentru măsuri, vrem şi am atras într-un proiect de investiţii în infrastructura de gestionare a apei, pentru că aici nu discutăm doar de irigaţii, discutăm despre infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, care şi acestea sunt foarte importante şi nu au mai fost finanţate, pentru că nu au fost sume, lucrări de prevenire a deşertificării, extinderea sistemului naţional antigrindină. Toată această strategie am prins-o în Planul Naţional de Rezilienţă cu 6,5 miliarde de euro, tocmai pentru că nu am vrut şi nici nu cred că era posibil să luăm bani mulţi din Programul Naţional Strategic pentru această infrastructură", a subliniat Adrian Oros.

Potrivit programului de guvernare, rezultatele preconizate a fi obţinute după implementarea măsurilor din strategia de gestionare a apei în agricultură vizează creşterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80% şi reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28%.

De asemenea, se doreşte reducerea tarifului/1.000 metri cubi de apă pompată şi eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice aferente canalelor de irigaţii, facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigaţii, creşterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigaţii, creşterea suprafeţei irigate deservită de infrastructura de irigaţii.Creşterea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, cu prioritate în zone afectate

39

de secetă, precum şi creşterea eficienţei utilizării apei în activitatea de irigaţii vor fi realizate prin implementarea Programului Naţional de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI) şi prin asigurarea apei până la staţia de punere sub presiune preluate de către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe. Finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie şi proiectare şi prioritizarea investiţiilor în funcţie de zonele vulnerabile, cu risc de aridizare şi deşertificare sunt alte măsuri care vor fi luate în acest domeniu.

"România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură", se arată în document.

Din datele prezentate pe ultimii cinci ani privind suprafaţa afectată de fenomene meteorologice adverse reiese că 1,75 milioane hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei, în 2016 - 1,185 milioane ha, iar peste 1,04 hectare din cauza secetei, iar ulterior suprafeţele s-au redus în ultimii trei ani de la 411.383 ha în 2017 la 171.720 în 2019, însă anul aceste seceta a distrus peste 2,3 milioane de hectare. Sursa: Agerpres

SUPRAFAȚA AGRICOLĂ REALĂ IRIGATĂ ÎN ROMÂNIA! Agroinfo 23 decembrie 2020

DATE. Anul acesta suprafaţa reală irigată, nu cumulată, a fost de 508.000 hectare, deşi am fi vrut să avem măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă protejate prin irigaţii, dar atât s-a putut, a declarat, miercuri, ministrul agriculturii Adrian Oros, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

"Noi am declarat de fiecare dată doar suprafaţa reală udată, nu suprafaţa cumulată. Pentru anul trecut s-au declarat 780.000 hectare, când cu toţii ştiam şi mai ales specialiştii de la ANIF ştiau că au fost 278.000 de hectare raportate de trei ori. Anul acesta suprafaţa reală, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare, atât s-a putut, insuficient. Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigaţii. Atât s-a putut, totuşi mult mai mult decât

40

până cum, pentru că s-au terminat unele investiţii făcute şi noi le-am continuat", a spus Oros.

El a menţionat că irigaţiile reprezintă un subiect foarte important, iar anul acesta mai mult ca în alţi ani s-a tot amintit de el, din cauza secetei care a distrus mai mult de două milioane de hectare de culturi agricole.

"Noi am continuat toate investiţiile începute prin acel Program Naţional de Reabilitare. Media celor trei ani a fost de 170 de milioane de lei, atâţia bani s-au alocat. Anul acesta am alocat vreo 256 de milioane de lei, dar am mai suplimentat pentru că s-au făcut lucrări mai multe. A continuat şi programul "apă gratis" şi va continua", a menţionat Adrian Oros.

Acesta a arătat că prin prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) vor fi alocate 6,5 miliarde de euro în infrastructura de gestionare a apei, care va cuprinde nu doar infrastructura de irigaţii ci şi infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor.

"Pentru că nu am vrut să ne atingem de banii din Programul Naţional Strategic (PNS) care sunt pentru plăţi directe şi pentru măsuri, vrem şi am atras într-un proiect de investiţii în infrastructura de gestionare a apei, pentru că aici nu discutăm doar de irigaţii, discutăm despre infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, care şi acestea sunt foarte importante şi nu au mai fost finanţate, pentru că nu au fost sume, lucrări de prevenire a deşertificării, extinderea sistemului naţional antigrindină. Toată această strategie am prins-o în Planul Naţional de Rezilienţă cu 6,5 miliarde de euro, tocmai pentru că nu am vrut şi nici nu cred că era posibil să luăm bani mulţi din Programul Naţional Strategic pentru această infrastructură", a subliniat Adrian Oros.

Potrivit programului de guvernare, rezultatele preconizate a fi obţinute după implementarea măsurilor din strategia de gestionare a apei în agricultură vizează creşterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80% şi reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28%.

De asemenea, se doreşte reducerea tarifului/1.000 metri cubi de apă pompată şi eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice aferente canalelor de irigaţii, facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigaţii, creşterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigaţii, creşterea suprafeţei irigate deservită de infrastructura de irigaţii.Creşterea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, cu prioritate în zone afectate

41

de secetă, precum şi creşterea eficienţei utilizării apei în activitatea de irigaţii vor fi realizate prin implementarea Programului Naţional de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI) şi prin asigurarea apei până la staţia de punere sub presiune preluate de către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe. Finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie şi proiectare şi prioritizarea investiţiilor în funcţie de zonele vulnerabile, cu risc de aridizare şi deşertificare sunt alte măsuri care vor fi luate în acest domeniu.

"România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură", se arată în document.

Din datele prezentate pe ultimii cinci ani privind suprafaţa afectată de fenomene meteorologice adverse reiese că 1,75 milioane hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei, în 2016 - 1,185 milioane ha, iar peste 1,04 hectare din cauza secetei, iar ulterior suprafeţele s-au redus în ultimii trei ani de la 411.383 ha în 2017 la 171.720 în 2019, însă anul aceste seceta a distrus peste 2,3 milioane de hectare. Sursa: Agerpres

Bilanț și provocare: “armele” fermierilor în 2021 Ferma23 decembrie 2020

I-am “provocat” pe partenerii și colaboratorii noștri, dar și ai dumneavoastră, fermierii, să ne împărtășescă previziunile lor asupra agriculturii în 2021, precum și câteva recomandări cu care fermierii să se “înarmeze” la începutul unui an nou aflat în continuare sub spectrul acelorași anomalii: clima în schimbare și pandemia de CoVid-19. Iată ce ne-au răspuns!

DORIANA NIȚU Country Manager KWS Semințe

42

Anul 2020 a fost unul cu „de toate” pentru agricultura românească, începând de la această pandemie urâtă și până la ceea ce fermierii au numit tabloul de fundal al anului: seceta extremă. Cu toate acestea, partenerii noștri au dovedit că știu să depășească orice obstacol, cu pricepere, implicare 120% și colaborări bine alese. Au dat un nou sens modelului „oameni în linia întâi”. De aceea, noi, KWS, ca partener de încredere al lor, vrem să le transmitem că suntem foarte mândri de ei și că le aplaudăm curajul.

Fermierii noștri știu cel mai bine ce riscuri presupune această meserie sub cerul liber, care depinde de mulți factori impredictibili, ce influențează bunul mers al culturilor. Noi le promitem că le vom aduce mereu semințe de cea mai bună calitate, cu genetică performantă. Abia așteptăm să ne reîntâlnim din nou față în față și să ne strângem mâna. Până atunci, le dorim tuturor fermierilor, distribuitorilor și colaboratorilor noștri un 2021 plin de împliniri și multă sănătate.

  ANDREI MĂRUȚESCU

Director comunicare și relații publice, SYNGENTA Romania

Într-adevăr, anul 2020 a fost unul al provocărilor, începând cu pandemia şi terminând cu seceta, care a afectat o mare parte din ţară și activitatea multor ferme din România. Trăim întotdeauna cu speranţă şi continuăm să credem că Noul An care bate la uşă va veni cu o rezolvare la această criză sanitară - vaccinul mult aşteptat şi cu o revenire treptată la “noul normal”. Cu toate că din punct de vedere al vremii, nici un an nu mai seamănă cu altul, lucru pe care îl resimţim cu toţii, nu pot decât să sper că ţara noastră va avea parte de un regim pluviometric mai bogat şi normal în 2021. Trebuie să rămânem încrezători şi să continuăm să avem speranţă.

Le recomand fermierilor să aibă în continuare încredere în rezultatele ştiinţei, în progres şi inovaţie. Provocarea majoră în agricultură va rămâne reziliența faţă de schimbările climatice, iar cheia viitorului în această direcţie rămâne ştiinţa.

Închei prin a le mulţumi tuturor fermierilor şi partenerilor noştri pentru încrederea acordată produselor şi serviciilor oferite de Syngenta şi echipei noastre. Le doresc tuturor Sărbători liniştite şi în siguranţă!

43

  MARIA CÎRJĂ

Marketing Manager CORTEVA Agriscience România și Moldova

Alimentele reprezintă cea mai elementară nevoie umană și motorul dezvoltării economice. Ca orice altă industrie, agricultura trebuie să găsească modalități mai inteligente pentru a susține progresul societății.

Agricultura este un domeniu cu riscuri foarte mari în fiecare an dar şi satisfacţii pe măsură.

În România, din păcate, suntem foarte mult influențați de condiţiile meteorologice şi mai ales de precipitaţii. După un astfel de sezon dificil, fermierii din partea de sud a ţării, cei mai afectaţi de secetă, au o singură soluţie: continuarea activităţii cu optimism şi curaj. Fermierii trebuie să se capitalizeze ca să facă faţă acestor provocări neaşteptate.

Aşa cum se prefigurează, noul an are semne bune şi le dorim tuturor partenerilor şi colaboratorilor noştri să fie sănătoşi şi să aibă încredere în noi şi în produsele pe care le oferim. Producţiile mari se obţin cu inputuri de calitate şi performante.

 ALINA PETREA

Director marketing SAATEN UNION Romania și RAPOOL RING Romania

Având în vedere anul atipic cu care ne-am confruntat, atât din cauza pandemiei provocate de coronavirus, cât şi din cauza secetei severe care a afectat agricultura românească, ne dorim ca noul an să aducă în primul rând sănătate, cât şi recolte bogate fermierilor.

Agricultura este şi va fi în continuare unul dintre cele mai dinamice şi importante sectoare ale României, iar pentru a face faţă provocărilor, dar mai ales schimbărilor climatice, fermierii trebuie să aleagă soiuri, respectiv hibrizi adaptaţi condiţiilor pedoclimatice din zona lor, cu toleranță genetică

44

la secetă şi la arşiţă (conceptul DT pentru hibrizii Saaten Union). De asemenea, în lupta cu seceta, practicarea unei agriculturi durabile cu pregătirea terenului încă din toamnă, înfiinţarea unui covor vegetal Viterra şi semănatul direct în primăvară, pentru a conserva apa în sol, poate fi o alegere câştigătoare. Sfătuim fermierii să nu facă rabat de la aplicarea unei tehnologii performante, însă rentabile, rentabilitatea fiind cheia unei afaceri de succes!

 GABOR RAVICZKI

Director Marketing BAYER, Divizia Crop Science - România, Bulgaria și Republica Moldova

Cred că acea veche zicală - ”speră în mai bine dar pregătește-te pentru orice” - definește foarte bine atitudinea noastră ca echipă, mai ales după experiența anului 2020 care ne-a testat atât capabilitățile, cât și slăbiciunile. Dificultățile prin care am trecut în acest an (seceta din prima parte a anului, seceta din perioada semănatului culturilor de toamnă, Covid 19 etc.) ne-au testat în primul capacitatea de a onora responsabilitățile față de partenerii noștri, distribuitori și fermieri.

Și pot să spun cu încredere că, în ciuda provocărilor și schimbărilor inevitabile prin care am trecut, noi, echipa Bayer România, Bulgaria și Moldova, am onorat cu brio promisiunile făcute partenerilor noștri și astăzi suntem mai pregătiți ca oricând să gestionăm provocările anului viitor, un an care cu siguranță nu va fi ușor. Condițiile de semănat din toamnă nu au fost ideale, nici pentru culturile de rapiță și nici pentru cele de cereale.

Cel puțin în prima parte a anului viitor vom opera în condițiile restrictive impuse de Covid 19. Însă acum suntem mai bine pregătiți să facem față cu brio oricărei situații referitoare la nevoile partenerilor noștri, ca o echipă solidă și experimentată. Cu siguranță, multe dintre erorile anului care a trecut vor fi evitate în 2021 de către noi toți, cei ce activăm în agricultura românească și acest lucru ne oferă o perspectivă pozitivă. Trebuie să ținem aproape, mai ales în anul 2021, să ne susținem reciproc și să fim optimiști, ca oameni ce asigurăm hrana acestei țări, că vom trece cu bine și peste dificultățile inevitabile ale anului viitor. Doar nu există oameni mai dârji decât fermierii!

45

 MARINELA DURA

Country Manager KWIZDA AGRO Romania

În 2020, Kwizda Agro Romania a împlinit 10 ani alături de fermierii români. Un an cu situații incerte și deseori dificile, în care echipa noastră a fost foarte atentă la nevoile partenerilor și a încercat să vină în sprijinul lor cu soluții tehnologice adaptate fiecărei cerințe specifice conjuncturii, dar și cu recomandări utile.

Dorim, pe această cale, să le garantăm partenerilor noștri că se pot baza pe noi și în viitor. Ei știu ce așteptări au de la pământul lor, iar noi îi susținem cu toată expertiza noastră, indiferent de segmentul de cultură, de zonă sau de dimensiunea investiției. Pornim de la un adevăr simplu - și noi, ca și ei, suntem oameni. Avem aceleași obiective: siguranța viitorului, parteneriatele bazate pe încredere și răsplata muncii depuse.

Cu această ocazie, le mulțumim tuturor profesioniștilor din agricultura românească pentru oportunitatea de a evolua împreună și le dorim un an nou cu rezultate peste așteptări. La mulți ani!

 MIHAELA RADU

Director de Marketing NATUREVO

Dorim să le mulțumim tuturor fermierilor care au ales colaborarea cu NATUREVO! 2020 a fost un an similar cu un carusel, în sensul că seceta a lovit foarte puternic partea de sud-est a României și a fost mai puțin agresivă cu partea de sud-vest a țării. Suntem conștienți că schimbările climatice au început să își manifeste efectele și este extrem de important să stabilim soluțiile adecvate pentru adaptarea plantelor la aceste schimbări. Este necesară o trezire în toate sensurile şi o acţiune imediată a celor care practică agricultură şi îşi doresc un viitor mai bun.

46

Ne aşteptăm ca 2021 să fie un an la fel de atipic ca până acum, să întâlnim fenomene mai puţin cunoscute şi agesive în felul lor, însă avem încredere că ştiinţa pe care NATUREVO a acumulat-o până acum să ne ajute să mai punem o cărămidă la fundaţia unei agriculturi durabile, profitabile şi mai prietenoase cu mediul înconjurător.

2020 a fost un an al trezirii sub toate formele, dar împreună putem să trecem prin 2021 mai bine pregătiţi!

Pentru a face faţă provocărilor generate de schimbările climatice, vă recomandăm să aveţi o colaborare strânsă cu cei care au studiat acest subiect de foarte mult timp şi au “armele” pregătite. Abia acum, când majoritatea fermierilor sunt conştienţi de aceste schimbări, pregătirea companiei NATUREVO începe să îşi manifeste efectele. Se pare că cei peste 20 ani de pregătire ne-au ajutat să oferim ACUM programe integrate bine gândite, care să susțină o agricultură profitabilă și prietenoasă cu mediul înconjurător.

Este momentul să facem o schimbare pentru generaţiile viitoare!

 VASILE IOSIF

Director General FMC Agro Operational România

Fiecare an agricol aduce provocări diverse, iar anul 2020 nu a făcut nicio excepție de la această regulă. Meseria de fermier este cu siguranță una dintre cele mai nobile îndeletniciri, fermierul fiind un optimist incurabil, iar de rezultatul muncii acestuia avem nevoie, noi toți consumatorii, de cel puțin trei ori pe zi.

Suntem încredințați că și anul 2021 va aduce noi provocări pentru fermierii români, dar totodată și noi oportunități și rămânem optimiști și implicați alături de fermierii din întreaga țară în asigurarea sănătății și nutriției plantelor.

FMC este o companie de cercetare și inovare specializată în domeniul produselor de protecție și nutriție a plantelor. La ora actuală, pe lângă produsele sintetice, pesticide, FMC este pregătit să aducă în piața europeană

47

și produse biologice, care pot fi aplicate respectând cerințele combaterii integrate.

Astăzi, piața te penalizează dacă nu furnizezi produse agricole de calitate și la prețuri competitive. Toți fermierii care se încăpățânează să creadă că, neinvestind în culturi sau ținând cheltuielile la un nivel minim, fac performanță, se înșeală amarnic. Le adresez tuturor fermierilor sceptici îndemnul de a se gândi de ce omologii lor, fermierii din vestul Europei, cheltuiesc atât de mulți bani pentru a achiziționa sămânță de calitate, tratamente fitosanitare, inputuri și tehnică agricolă? Răspunsul este extrem de simplu, pentru că numai investiția în agricultură face fermierul profitabil.

În încheiere, le doresc tuturor mult succes în 2021, producții mari și de calitate, sănătate și... tradiționalul “La Mulți Ani!”

ARE 21 DE ANI, A TERMINAT JURNALISM, DAR S-A FĂCUT OIER! ARE FERMA LUI DE OVINE! Agroinfo 23 decembrie 2020

LECȚIE DE VIAȚĂ. Tânărul oier Cristian Băietrău din Orhei, Republica Moldova, în vârstă de 21 de ani, a obținut diploma de studii în jurnalism, dar a preferat să se ocupe de altceva, de oierit. Deși foarte tânăr și-a construit singur propria fermă de ovine.

Părinții săi cresc animale de mai mulți ani, inclusiv oi, și plănuiau să le vândă. Atunci i-a venit tânărului ideea de a încerca să dezvolte o afacere.

„În cei circa 3 ani am schimbat o sumedenie de joburi, pentru că nu mă regăseam în ceea ce făceam. În 2019, mama mi-a spus că va vinde toate animalele, nu mai reușea fizic să le îngrijească. În acel moment, am decis să abandonez jobul și să mă întorc acasă. Am decis să merg la Universitatea Agrară pentru a urma studiile în zootehnie”, a povestit tânărul oier, pentru Agrobiznes.MD

A pornit cu 20 de oi, dar a împrumutat bani, a cumpărat animale și propria lui fermă a prins contur.

„La oraș, salariul îmi ajungea să mă întrețin, respectiv nu am avut ceva rezerve pentru afacere și am fost nevoit să împrumut bani. Chiar a doua zi după ce m-am întors acasă am cumpărat 10 oi. La sfârșit de sezon, aveam deja 70 de capete”.

48

Oile erau crescute la o stână veche din sat, unde condițiile erau rele, astfel a decis să găsească bani pentru a construi o fermă.

„Anul trecut mi-am zis, vom lucra oriunde doar nu în acest adăpost. Iarna am hotărâm să creăm condițiile necesare animalelor. Ne-am propus să construim un adăpost al nostru. O bună parte din reușite le datorez mamei, care mereu m-a susținut. La început, a fost o încercare, după care, când am văzut că avem rezultate, am început a primi o satisfacție enormă de la tot ceea ce făceam”.

A depus dosarul pentru a obține un credit și spune că mare i-a fost mirarea când a aflat că acesta a fost aprobat.

„Când am mers la primărie pentru a lua certificatele necesare și solicita creditul, dar și atunci când am spus prietenilor ce planific să fac, au zis că nu am șanse. Mulți considerau că este o nebunie, nu și noi. Când am mers la bancă se uitau cumva nedumeriți: un copil de 21 de ani care cere 200 de mii de lei pentru a construi ferma. De aceea, atunci când banca a aprobat creditul eram foarte fericiți. În același loc am construit o fermă mai mare, cu mai mult spațiu, iar începând cu luna martie oile sunt întreținute acolo. Încă lucrăm pentru a o face mai comodă pentru animăluțe, dar ne bucurăm mult pentru ceea ce am reușit. Dacă era să merg peste hotare să lucrez câțiva ani pentru a face acești bani, ar fi însemnat să pierd foarte mult timp, eu mi-am dorit să rămân aici, să-mi petrec tinerețea acasă”.

„Noi comercializam doar produse obținute din lapte de oi, însă văzând că este cerere și pentru lactate de vaci, am mai cumpărat o vacă, pe lângă cea pe care o aveam. În acest mod, am obținut o gamă mai vastă de produse. Un suport imens informațional și psihologic ne-a oferit centrul de suport în afaceri Orhei și mentorii care ne-au îndrumat,” povestește tânărul oier.

Pentru următorul an și-a trasat câteva obiective pe care speră să le atingă.

49

„Până acum, produsele erau făcute acasă, de mama, însă dorim să cumpărăm o încăpere pentru a o dota și lansa producerea acolo. Negociem atât cu banca, în speranța de a accesa încă un credit, cât și proprietarul clădirii. Dorim o afacere corectă, curând vom înregistra și o gospodărie țărănească”.

„Comparativ cu ceea ce făceam până acum, această muncă e mai productivă, mai obositoare, dar și mult mai interesantă. La oraș nu-mi găseam locul, iar aici primesc o satisfacție foarte mare. Nu știu dacă pandemia, seceta sau alte probleme ne vor opri. Primăvara am mai cumpărat 30 de oi, în această vară s-au îmbolnăvit aproximativ 40, le-am pierdut, însă cred că vom reuși să restabilim șeptelul. Au fost oameni care ne-au ajutat să construim adăpostul, cei care au păscut animalele, fiecare a contribuit cumva la dezvoltarea ideii noastre”.

„Când m-am implicat în agricultură, am zis că trebuie să facem totul calitativ, nu să avem o stână de oi, ci o fermă cu toate condițiile. Îmi doresc să avem propriul nostru magazin, un loc unde să comercializăm. Atunci când s-au închis piețele, nu știam cum vom face. Într-o bună zi m-am trezit de dimineață, am pus mai multe produse în mașină și am mers în oraș pentru a vinde, când am văzut că la sfârșitul zilei am vândut totul, eram foarte fericit. Totuși, sper să avem locul nostru propriu, înregistrat”, spune Cristian.

Fermier nemulțumit de utilajele cumpărate: ”Tractorul primit este uzat! Îmi vreau banii înapoi!” Angelica Lefter - 23 decembrie 2020 12:47

Fermier nemulțumit de utilajele pe care le-a primit, o companie furnizoare de echipamente care vine cu explicații pentru starea în care au fost livrate tractorul și echipamentele. Un caz în care ambele părți își prezintă punctul de vedere, iar deznodământul este unul incert.

Florin Balaș este un fermier din comuna Berceni, județul Ilfov, care crește 61 de capre. Pentru a-și spori afacerea și pentru a-și ușura munca în fermă, s-a gândit să investească în tehnologizare banii obținuți prin IMM Invest, în urma depunerii unui proiect care i-a fost aprobat.

50

Din cei 70.000 de lei, bărbatul a investit peste 41.000 de lei în achiziționarea unor utilaje noi, printre care și un tractor, de la o firmă din județul Botoșani.

Nu mică i-a fost mirarea când, după ce a trimis banii către firma de la care a achiziționat utilajele, s-a trezit în curte cu un tractor folosit. Remorca, spune acesta, a și returnat-o, însă pentru tractorul care nu seamănă cu cel comandat, ci mai degrabă cu unul second-hand, își vrea banii înapoi.

”Eu am făcut un împrumut pe firmă, pe IF-ul (întreprinderea familială) pe care o am, prin IMM Invest, proiectul a fost depus în ianuarie 2020, mi s-au aprobat 70.000 de lei. 41.732 de lei au mers către firma de la care am luat utilajele, S.C. Faby Concept SRL. Patronul firmei mi-a trimis câteva poze în care mi-a prezentat utilajele noi, cu ofertă, factură, garanție 1 an pentru persoane juridice, absolut tot. În schimb, când au venit utilajele ieri, marți – 22 decembrie, am constatat multe defecțiuni la tractor. Am comandat un tractor de 25 de cai putere Konig, o greblă de strâns fânul, cositoare cu tambur și o remorcă. Tractorul îl am în curte, au zis cei de la firmă că mi-l schimbă, acum nu mai vor, că, spun ei, utilajul ar fi nou. Eu le-am transferat prin bancă toți banii, că au zis că aduc utilaje nou-nouțe”, a declarat Florin Balaș, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Supărat că utilajele nu sunt conforme și simțindu-se înșelat, fermierul ilfovean a spus că va merge în justiție pentru a-și face dreptate.

”Eu lucrurile nu o să le las așa pentru că acești bani trebuie să-i dau la bancă înapoi. Banii respectivi trebuie să-i justifici, în cazul meu dacă produsele nu sunt noi, voi anunța organele competente. Nu mi-au adus un contract de vânzare cumpărare, doar factura. Eu am adus mecanici care au experiență cu utilaje, au văzut și ei că sunt produse folosite. Tractorul a fost expus, nu au voie utilajele expuse să fie vândute, mi-au spus angajați firmei că au fost expuse în cadrul unor expoziții. Vreau ca banii să îmi fie trimiși înapoi, să vină să-și ia utilajul care este zgâriat, îndoit. N-au venit cu certificat de garanție, cu certificat de conformitate, contract de vânzare-cumpărare conform normelor în vigoare. Am discutat cu ei prin telefon, au spus inițial că îmi dau certificat de garanție. Mi-au promis utilaje noi, cum mi-au arătat în poză. Eu țin informațiile și le voi arăta instanței. Remorca nici nu am oprit-o, am returnat-o pentru că nu era aceeași pe care am comandat-o. Tractorul se vede că este resudat. Mie când mi-a trimis pozele utilajelor erau noi, cu funie pe ele. Am nevoie de bani pentru că trebuie să-i dau înapoi”, spune crescătorul de animale.

Florin Balaș mai spune că în discuțiile sale cu patronul firmei de la care a cumpărat utilajele, nu a recurs la jigniri, cum, susține acesta, din contră, i-a

51

explicat că tractorul, în special, nu seamănă deloc cu cel prezentat, prezintă zgârieturi și se vede că a fost utilizat de mai multe ori.

”Când au sosit utilajele am vorbit cu patronul la telefon, care susține că a fost jignit de către oamenii care erau cu mine, dar nu este adevărat, nimeni nu a vorbit urât. Când au ajuns utilajele, i-am spus că acela nu este tractor nou, e vechi, era ud în interior. Este clar că este un utilaj second-hand, este zgâriat, ruginit, scaunul ud, vechi.”, a conchis Florin Balaș.

În căutarea adevărului, jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO l-au contactat pe patronul și administratorul firmei din Botoșani, S.C. Faby Concept SRL, Adrian Frunză. Acesta spune că remorca refuzată nu era veche, cum nu sunt nici celelalte utilaje, iar tractorul are mici imperfecțiuni de la faptul că a fost ținut în curtea firmei.

”Da, i-am făcut factură storno pe remorca refuzată. Nu era veche, dar dumnealui nu înțelege utilajele agricole, nu a mai lucrat cu așa ceva. El vrea niște utilaje care să nu aibă suduri, să fie făcute prin laser, niște aberații, sunt chestii care pe mine mă depășesc. Acestea sunt utilajele pe care le-a comandat, i le-am trimis, după ce a adunat jumătate de sat de verișori care m-au înjurat la telefon că i-am adus utilaje second hand. Toate utilajele stau afară, în curte la noi. Utilajul (nr. tractorul) a fost adus pe o platformă, i-a deranjat faptul că scaunul tractorului era umed, că era ud tractorul. Niște aberații…le-au luat, au semnat factura, după o oră au început, m-au sunat, ba unul, ba altul, ei mă înjurau la telefon. O să ajung și eu mai departe să văd cine sunt domnii și ce vor”, a menționat Adrian Frunză, patronul firmei de utilaje.

Acesta mai spune și că fermierul ilfovean a primit factură, că nu avea de ce să întocmească un act de vânzare-cumpărare între două firme și că Florin Balaș a semnat pentru primirea utilajelor, iar apropiații l-ar fi convins ulterior că utilajele nu sunt noi.

”Vor banii înapoi toți, noi utilajele le-am livrat, a semnat de primire factura, după aceea au început să spună că sunt scumpe, că mai bine cumpărau John Deere, pai cu 6.000 de euro să cumpere un tractor, cu 25 de cai, nou, cu service-ul făcut tot, garanție. Factura ține loc de contract de vânzare-cumpărare, nu e persoană fizică ca să cumpere cu contract, am făcut factură pe firmă, între mine și firma dumnealui. Contract vânzare-cumpărare facem numai când sunt clauze, se plătește un avans, se trimite utilajul, sunt alte plăți, alte condiții de plată, după 30-100 de zile depinde de fiecare în parte”, a explicat patronul firmei de utilaje din Botoșani.

52

Adrian Frunză spune că tractorul este același cu cel prezentat în vară, iar dacă utilajul prezintă zgârieturi s-a oferit să-i deconteze o eventuală vopsire.

”Tractorul, când i-am făcut poză, era afară în curte, era vara, că el are proiectul și discuția cu mine o are din august. Acum dumnealui nu îl mai vrea că e ud. Faptul că noi i l-am dus fără contravaloare, fără nimic, am zis că a luat mai multe utilaje, fac eu în așa fel încât să trimit cu mașina mea. Totul a fost în regulă până au venit toate rudele să-și dea cu părerea, mecanici de U650. Eu lucrez cu oameni, nu mi-a dat nimeni tractoarele înapoi, eu i-am explicat cum funcționează, nu, el vrea banii înapoi! Să apeleze la avocat, eu ce pot să fac, pe banii mei să merg să iau utilajele! Am zeci de clienți, la început nu știu să lucreze cu utilajele, dacă le-ar da toți înapoi. Tractorul este zgâriat de la încărcat și descărcat. I-am spus că-i fac reducere de 4.000-5.000 de lei, să meargă să îl vopsească la orice reprezentanță. Nu vrea nici alt tractor, el vrea banii înapoi! Eu nu am făcut nicio evaziune, dacă vindeam fără factură, nu îi duceam utilajele!”, a mai spus S.C. Faby Concept SRL, Adrian Frunză, care a menționat că are studii juridice și că nu se simte amenințat dacă va fi dat în judecată deoarece știe că a procedat legal în întregul proces de vânzare a utilajelor.

53

IFN-ul controlat de Vitas Group, instituţie de micro-finanţare din vestul României, ia 2 mil. euro de la EFSE pentru finanţarea IMM-urilor Cristina Bellu 23.12.2020, 12:36 52

Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) a împrumutat Vitas cu 2 mil. euro pentru a-şi extinde capacitatea de finanţare a microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici care se confruntă cu dificultăţi în a contracta credite în contextul mediului economic nefavorabil generat de criza sanitară.

Vitas IFN, membră a Vitas Group, activează în vestul Românei ca instituţie de micro-finanţare specializată în furnizarea de servicii financiare IMM-urilor şi antreprenorilor individuali, inclusiv fermierilor şi producătorilor agricoli.

IFN-ul se află la cea de-a doua colaborare cu EFSE după ce în aprilie 2019, Vitas a mai contractat un împrumut de 2 mil. euro de la Fondul European pentru Europa de Sud-Est în vederea susţinerii finanţării antreprenorilor din vestul ţării.

“Suntem încântaţi să continuăm parteneriatul cu Vitas. Accesul la finanţare rămâne o prioritate cheie în timpul şi după criza COVID-19, iar Vitas joacă un rol important în sprijinirea antreprenorilor din România”, spune Klaus Müller, Preşedintele Consiliului EFSE.

54

Cristian Jurma, CEO al Vitas, menţionează că acestă continuare a parteneriatului cu EFSE permite instituţiei să sprijine clienţii în timpul celui de-al doilea val al pandemiei, care a adus noi restricţii şi noi provocării pentru economia românească în general şi pentru IMM-uri în special.

Agrobusiness. Terracult Arad, producător de cereale, a luat fonduri europene de 10 mil. lei ca să facă o fabrică de ulei. „Capacitatea maximă anuală a fabricii va fi de 4.000 tone de ulei de soia şi de rapiţă procesat la rece.“Florentina Niţu 23.12.2020, Terracult, deţinută de firma Agroeast GmbH din Austria şi adiministrată de Arnold Georg Fleischhaker şi Cristina Pădureţu, ce lucrează aproape 6.000 de hectare cu cereale şi are şase silozuri pentru depozitarea acestora în comuna Vladimirescu (Arad), a accesat fonduri europene de 9,8 milioane de lei ca să construiască o fabrică de ulei de soia şi de rapiţă procesat la rece şi să extindă capacitatea de depozitare a cerealelor, se arată pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).„Compania Terracult este unul dintre cei mai mari producători şi depozitari de cereale din comuna Vladimirescu. Lucrează peste 5.700 de hectare, aproximativ jumătate în luate în arendă, iar acum construieşte o fabrică de ulei de la zero, trecând la procesare“, a explicat pentru ZF Mihai Mag, primarul comunei Vladimirescu din judeţul Arad.

Producători dezamăgiți de vânzările în cădere liberă Daria Diaconiuc 23 decembrie 2020

Produsele tradiționale din carne de porc sunt nelipsite de pe mesele de Crăciun din județul Iași. Producătorii acestora au lucrat la foc continuu în ultima săptămână. Totuși, vânzările sunt mai mici decât anul trecut cu peste 30 la sută. Se cumpără în cantități mai mici iar producătorii simt cel mai bine asta, acum, la final de an.

În Tomești, Petru Baciu, lucrează în mica fabrică de procesare a produselor din carne de porc de peste 20 de ani și niciodată nu a fost un an mai slab. Nu

55

a mărit prețurile deloc, folosește doar carne de la ferme din zona Moldovei sau din alte județe din țară.

Produsele specifice perioadei de iarnă au fost cele mai căutate o spune ieșeanul care spera la un nou an, mult mai bun. Producătorii au preparat bucăți alese, au folosit ingrediente calitative și au sperat la vânzări bune.

“În această perioadă de Crăciun avem chișcă, avem toba, celelalte produse din porc- cotlet afumat, ceafă, kaizer, pieptul de porc, pastramă de porc, toate produsele noastre sunt din carcasă românească afumate la lemn de fag sau cireș cu maturare de 10 zile. ”

Producătorul mai spune că ”a fost un an tipic, au fost perioade când a mers mai bine datorită faptului că s-au îndreptat clienții către magazinele specializate, au evitat magazinele mari, au evitat aglomerația și au fost perioade bune, perioade mai puțin bune, s-au pierdut unele vânzări către Horeca s-au câștigat pe partea ailaltă plus minus suntem acolo.

”Produsele pot fi găsite în magazinele noastre, în magazinele la Băcănie și în piețele care sunt în Piața Păcurari, acolo unde sunt produse tradiționale și pe Ștefan cel Mare. Pot fi luate și direct de la fabrică. Nu xistă un produs care s-a vândut mai bine în ultima perioadă. Toate au cam aceeași constanță, nu pot spune că a fost un produs care a mers mult mai bine decât celelalte, toate au constanța lor, au stilul lor de vânzare.”

Carcasa de porc, lucrând numai cu carcasă românească a fost un preț constant anul acesta, în pofida pestei porcine”

S-a lucrat mult, au fost respectați toți pașii pentru ca fiecare rețetă să iasă foarte bine. Au fost folosite condiment obișnuite precum usturoi, boia dulce, boabe de piper, foi de dafin și toate au stat la macerat.

 Investiții de 12,3 milioane RON finanțate de către MMAP. Cine sunt beneficiarii?22 decembrie 2020

7 noi contracte au fost semnate, săptămâna trecută, pentru lucrările de construcție a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd și o primă stație de compostare, ca urmare a licitației demarate în septembrie de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN). Aceste investiții se alătură celor 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și celor 27 aflate în construcție.

56

Cele 12 localități beneficiare sunt: Parva – județul Bistrița Năsăud, Unguraș – județul Cluj, Colibași – județul Giurgiu, Șotânga – județul Dâmbovița, Valea Mărului – județul Galați, Vetrișoaia – județul Vaslui, Saraiu – județul Constanța, Tîrgușor – județul Constanța, Dobrosloveni – județul Olt, Vadu Pașii – județul Buzău, Gogoșari – județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani – județul Iași, pentru stația de compostare.

Valoarea totală a investiției suportate de MMAP, prin CIPN, este de peste 12,3 milioane lei, la care se adaugă contribuția locală de aprox 5% pentru fiecare investiție. După finalizare, de gestionarea platformelor se vor ocupa UAT-urile localităților beneficiare, urmând să fie monitorizate de către MMAP. Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și fermele mici.

Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Țara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistență, care nu au posibilitățile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor. Pe lângă beneficiile de mediu, fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma comunală și fac dovada predării gunoiului de grajd sunt considerați, de către APIA și AFIR, conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare. Fapt care îi scutește pe aceștia de investiții proprii în platforme individuale.

Investițiile care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd sunt finanțate de Guvernul României, dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială. Bugetul de investiții alocat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane Euro. 

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au

57

capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice.

Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. Afecțiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se agravează. Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.

Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale.

Te bucuri la preț, dar pierzi la calitate 23 decembrie 2020 Vrem sa mancam mult si ieftin dar acest lucru poate dauna sanatatii pe termen lung. Nici in al doisprezecelea ceas, romanii nu au inteles ca nu tot ce se vinde extrem de ieftin, la preț redus, are si proprietati nutritive.

Suntem intr-o permanenta lupta cu falsurile din industria procesatoare care ne vinde soia, apa si aditivi la pret de carne. Iar cei care vor sa lucreze corect, nu fac fata preturilor practicate de cei care detin monopolul.

https://youtu.be/2zJTR1lxnbw

INDUSTRIE ALIMENTARA

58

Carmangeria Moldovan, un business de 20 mil. euro din Cluj: În 2020, am făcut o linie de produse semipreparate şi merge foarte bine. O vom dezvolta. Un business integrat este mai greu de gestionat, dar e mai sănătos într-o perioadă de criză Florentina Niţu 23.12.2020,

Cosmin Moldovan, director general al companiei Cosm Fan

Cosmin Moldovan, director general al companiei Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară, din judeţul Cluj, spune că s-a adaptat rapid la situaţia adusă de pandemia de COVID-19, care a afectat vânzările din HoReCa ale businessului, şi a făcut o linie de produse semipreparate, dar a şi mers către clienţi prin serviciul propriu de livrări la domiciliu.

„Ne-am adaptat foarte bine la pandemie. Am inovat, am fost mai atenţi la finanţe, la risipa de alimente, la eficientizare. Am pierdut pe partea de HoReCa, dar am recuperat prin livrări la domiciliu. Am făcut o linie de produse semipreparate şi merge foarte bine. Are o creştere mare şi avem un departament care se ocupă cu dezvoltarea sa“, a spus Cosmin Moldovan în cadrul emisiunii speciale ZF Live dedicată lansării suplimentului „Industria Alimentară“.

Grupul Alexandrion: Terminăm anul cu o creştere de 15% şi ne bugetăm un avans

59

Grupul Alexandrion, cel mai mare producător local de băuturi spirtoase, estimează pentru 2020 o cifră de afaceri brută de 100 mil. euro în România.

Grupul Alexandrion, activ pe piaţa de băuturi spirtoase şi vinuri, şi-a bugetat pentru 2021 o creştere moderată a businessului în contextul în care prima parte a anului viitor va fi dificilă, urmând a se resimţi încă efectele pandemiei de Covid-19. În a doua jumătate însă, cu ajutorul vaccinului, piaţa ar trebui să înceapă să îşi revină, crede Stelios Savva, CEO al grupului Alexandrion.

„Ne bugetăm o creştere moderată a businessului nostru în 2021, o parte a acestei dezvoltări fiind generată prin creşterea organică a produselor noastre existente, iar cealaltă de noi lansări de produse pe care le planificăm pentru anul viitor.“ Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni, adaugă el.

Alexandrion Group este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri. Grupul are şi operaţiuni de import pe această piaţă şi are totodată producţie de vin sub umbrela Iconic Estate.

Grupul Alexandrion va reuşi să încheie anul cu o creştere de 15% a cifrei de afaceri brute din România, aceasta urmând să ajungă la pragul de 100 de milioane de euro, potrivit lui Stelios Savva.

„Chiar dacă preferinţele consumatorilor pentru produse s-au modificat, per total, afacerile companiei au crescut anul acesta.“

Afaceri de la zero. Valentin Ghiţă a pornit un business în producţia de îngheţată handmade cu 600 de lei împrumutaţi şi în 2019 cifra de afaceri a Thaice Cream a fost de peste 1 milion de lei 23.12.2020, 00:07 Florentina Niţu

60

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-valentin-ghita-a-pornit-un-business-in-productia-19811091

„Ne dorim să exportăm acest concept, să vindem la nivel internaţional. Am avut discuţii pentru a deschide în Europa şi sper ca în primăvara lui 2021 să fie lansat pachetul de francizare.“

Valentin Ghiţă a descoperit în urmă cu patru ani tehnica thailandeză de producţie a îngheţatei handmade - îngheţată făcută pe loc din ingrediente naturale, aflate în stare proaspătă - şi astfel a creat brandul Thaice Cream, cu 600 de lei împrumutaţi. Astăzi, businessul său înseamnă două locaţii fizice în mallul Afi Cotroceni şi o rulotă mobilă cu care merge prin ţară, iar planurile antreprenorului sunt ca în 2021 să francizeze conceptul şi să-l facă cunoscut internaţional.

„Ideea de a face îngheţată handmade mi-a venit în 2016. Thaice Cream este un business inspirat 100% din social media. Era prin februarie şi am văzut pe Facebook un filmuleţ de prezentare, cum să faci îngheţată artizanală. Apoi am căutat echipamente să încerc şi eu, care mi-au venit în vara anului 2016. Am învăţat şi am mers la un târg, unde am scris mare „îngheţată handmade“ şi toată lumea venea să vadă cum se face îngheţata în tehnica de producţie thailandeză“, povesteşte Valentin Ghiţă, fondatorul Thaice Cream.

El afirmă că de mic a fost pasionat de domeniul antreprenorial, motiv pentru care a urmat un liceu cu profil economic, apoi am studiat la Facultatea de management din cadrul ASE şi după aceea a condus o firmă timp de opt ani, care a ajuns numărul 3 pe piaţă. Ulterior a deschis o simigerie, primul său business eşuând.

Iniţial a testat potenţialul businessului Thaice Cream la un târg şi îşi aminteşte că clienţii îl întrebau unde îi găsesc într-o locaţie fizică. Astfel, în octombrie 2016 a deschis prima locaţie în Veranda Mall, pentru a putea funcţiona şi iarna. Investiţia în aceasta a fost în jur de 15.000 de euro şi a provenit din reinvestirea profitului. „Ne-am mutat apoi locaţia în Afi

61

Cotroceni.“

„Antreprenoriatul înseamnă muncă, devotare şi încredere în ce faci. Noi nu am început de la zero, ci am început businessul cu 600 de lei împrumutaţi. Am reinvestit ce am câştigat şi nu am adus bani de acasă. Acum, sursă de inspiraţie să faci pasul următor găseşti oriunde, dar trebuie să ai ambiţie şi perseverenţă“, susţine Valentin Ghiţă.

Thaice Cream are trei ramuri de business: cele două locaţii fizice din Afi Cotroceni, care îi asigură cash-flow în fiecare zi din an; închirierea echipei pentru a face îngheţată la evenimente private; street food - o rulotă cu care au fost în peste 20 de oraşe în toată ţara. „Anul trecut am deschis o locaţie la Londra, dar din cauza pandemiei am închis-o.“

Îngheţata Thaice Cream este făcută pe loc şi compania are în portofoliu 16 tipuri de îngheţată handmade, dar ea poate fi realizată şi după cerinţele clientului.

 Antreprenorul menţionează că studiază piaţa din afară şi încearcă să aducă mereu produse noi în portofoliu, care să îi diferenţieze de concurenţă.

„Am dezvoltat cu ajutorul unor tehnologi două baze de îngheţată lichidă naturală, una din lapte şi frişcă naturală şi una vegană din fructe şi stevie, iar ele se amestecă cu ce îşi doreşte clientul. Avem partea de creme, de cicolată albă, ciocolată neagră, camael sărat, fistic, miere, nucă, partea de fructe - căpşuni, banane, kiwi, zmeură, mure - şi partea de crocant - biscuiţi, alune, nuci, fulgi de cocos. Ele sunt puse pe un blat rece la -20°C şi cu două spatule se mixează, iar după ce s-au omogenizat, se întind pe blat şi se rulează“, explică Valentin Ghiţă.

Fondatorul Thaice Cream menţionează că 80% din materia primă utilizată este produsă în România, inclusiv ambalejele şi linguriţele. „Ne dorim să ajungem la un procent de 100% materie primă produsă în România. Să susţii

62

mediul antreprenorial românesc înseamnă să ai 100% furnizori români.“

În anii precedenţi, cele mai mari vânzări ale companiei erau în lunile de iarnă, pentru că atunci era un trafic mai mare în mall. De altfel, principalii clienţi ai companiei sunt copiii şi corporatiştii, care acum stau în majoritatea timpului acasă. „În plus, la evenimentele de tip street food vindeam într-o zi cât într-o lună în mall.“

Anul trecut cifra de afaceri a Thaice Cream a fost de 250.000 de euro (peste 1 milion de lei), dar anul acesta s-a dus în jos. Totuşi, antreprenorul spune că au mai recuperat din pierderi, pentru că au deschis în vară o locaţie la mare, lucru ce-l va replic şi anul viitor. „Avantajul nostru este că avem o marjă de profit foarte bună, undeva la 30%“.

„Sper ca 2021 să fie un an mai bun ca acesta. Avem idei să dezvoltăm businessul. Oameni ne-au întrebat cum pot face şi ei îngheţată acasă şi am găsit un device în care poţi să-ţi faci tu îngheţată handmade acasă şi noi îţi oferim ce ai nevoie şi încercăm să mai găsim un device semi-profesionsit, să închiriem echipamente să faci îngheţată la evenimente private. Sper ca până la fin martie cele două produse dezvoltate. De altfel, ne dorim să exportăm acest concept, să vindem la nivel internaţional. Am avut discuţii pentru a deschide în Europa şi sper ca în primăvara lui 2021 să fie lansat pachetul de francizare“, a mai spus Valentin Ghiţă.

Caragiale inspiră apariția unei noi beri artizanale 23 Decembrie 2020 16:35, Companii Ultima ora

În cinstea ilustrului dramaturg și a pasiunii sale pentru bere, World of Beer Distribution lansează pe piață o nouă bere inspirată de Caragiale și piesa «D’ale Carnavalului». După mai bine de 8 ani de la apariția berii Nenea Iancu, apreciată în plan național pentru păstrarea calității, berea «Carnaval» continuă misiunea de a promova principiile fermentației naturale în rândul consumatorilor oferind două sortimente în plan european.

63

Cu referire la tradiția Carnavalului, în care surpriza, misterul și gustul pentru petrecere erau ingredientele principale, tot astfel berea Carnaval invită la optimism și bună-dispoziție prin cele două stiluri abordate: IPA (India Pale Ale) și Wheat IPA. Ambele sunt rezultatul iscusinței maeștrilor berari germani care au folosit tradiția consolidată de secole adăugând gustul spectaculos al mixurilor de hamei care face furori pe piața berii occidentale.

Ambele sortimente sunt disponibile atât pe site-ul worldofbeer.ro, în pachete cu discount special și livrare gratuită în București și Ilfov, cât și pe rafturile hypermarket-urilor în zilele următoare.

Situațiile spumoase din Caragiale meritau o continuare, pe lângă berea Nenea Iancu, mai ales că nevoile consumatorilor de astăzi converg spre noutate, calitate și cât mai multă culoare în gustul produselor alese. Costin Ghindea, Manager General World of Beer Distribution

Pasionații berilor nefiltrate vor găsi în sortimentul Carnaval Wheat IPA gustul clasic urmat de o surprinzătoare răsturnare de situație specifică textelor lui Caragiale, prin gustul abundent tăiat de o replică inteligentă dată de combinația de hamei. Iar Carnaval IPA este un American-style fructat, cu un caracter învăluitor și vertical, care întâlnește precizia germană, rezultatul fiind neașteptat și pentru cei mai pretențioși degustători.

World of Beer Distribution este o companie cu capital 100% românesc a cărei misiune începută în urmă cu peste 10 ani este aceea de a contribui la dezvoltarea gustului românilor pentru berea artizanală, premium și super-premium. Portofoliul său cuprinde în acest moment o selecție de beri de tip Lager, Dark Lager, Weissbier, Stout, Black Lager, Pale Ale, India Pale Ale, Double Stout şi alte tipuri create de producători de vârf de pe toate continentele.

64

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

RetailZoom: Ce au cumpărat românii în această toamnă și unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri de preț, 23 Dec 2020 - Interviuri și Analize, Andra Imbrea Consumul din această toamnă a fost caracterizat de o orientare generală către produse proaspete și bunuri de bază, precum carne, lactate, ouă, fructe, iar alimentele conservate sau produsele semipreparate pierd poziții față de performanța lor la nivelul întregului an 2020 vs 2019. Creșterile sunt în continuare peste 10%, însă tendința de domolire a creșterii este evidentă la multe categorii din top, arată datele unui studiu

Ratele de creștere din lunile de toamnă depășesc în medie 10%, atingând aproape 20% în mijlocul lunii septembrie. Categoriile de bază precum carne, cafea, brânză, ulei, zahăr, contribuie mult la creșterea observată comparativ cu 2019, dar și băuturile alcoolice ce beneficiază în continuare de stimulent vânzări în retail (coroborat totodată cu lipsa cererii în HoReCa). Dintre categoriile nealimentare, produsele de curățenie aduc un plus comparativ cu anul anterior, ca de altfel și categoriile de protecție/igienă (mănuși și măști).

Dinamica vânzărilor pe formate de magazine este mult mai apropiată pe măsură ce anul se încheie, cu o reluare a creșterii și din partea magazinelor de format mare, ce sunt în continuare preferate pentru achiziții de stocare sau pentru bunuri nealimentare (îndeosebi pentru cele de îngrijire personală).

65

Cu cât a crescut consumul: top vânzări

În lunile de toamnă piața FMCG a crescut cu 12,5%, astfel: produsele alimentare cu 12%, produsele de îngrijire personală cu 11,3%, iar produsele pentru casă cu 15,4%. Comparativ cu perioada verii, în lunile de toamnă analizate, mai puține categorii alimentare înregistrează scăderi (15% vs 20% pe timpul verii). 

Produsele de îngrijire personală câștigă în această perioadă și datorită includerii în raportare a categoriilor de măști și mănuși protecție, ce aduc un sfert din creșterea sectorului din aceste 3 luni. Singurele categorii ce nu corespund unui profil de igienizare sau dezinfectare, ci unor nevoi de răsfăț și îngrijire , dar se află în top creșteri, sunt tratamentele pentru păr, produsele pentru epilare și produsele de îngrijre orală. 

Produsele pentru casă par să fie motorul de creștere pentru anul viitor, grija față de ambientul personal devenită în 2020 și birou pentru mulți români fiind evidențiată nu doar de creșterile produselor de curățenie (51% pentru

66

detergenți pentru mașina de spălat vase), ci și de produsele de îngrijire țesături (balsam, înălbitori, dezinfectanți).

Analiza prețurilor

Creșterea prețurilor a înregistrat un nivel mediu de 6,1% față de aceeași perioadă a anului anterior, cu o creștere mai mare pentru alimente - de 7,2%. Creșterile de preț pentru 2020 (săptămânile 1-48) la nivel de produs sunt în medie mai mari la alimente și la produsele de îngrijire a casei: alimente (+7,2%), îngrijire personală (-0,6%) și casă (+5,7%). 

Majoritatea categoriilor înregistrează până la 10% creștere în preț, iar una din 6 categorii depășește pragul de 10% creștere preț comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cu o contribuție în vânzări de 8% din bunurile alimentare si nealimentare achiziționate în perioada Sep-Nov 2020.

Studiul se referă la evoluția vânzărilor valorice (lei) în perioada 31.08-29.11.2020 (săptămânile 36-48) versus aceeași perioadă a anului 2019 (02.09-1.12) și ia în calcul 193 de categorii de produse din 3.200 de magazine din retailul modern.

MADR: comertul cu produse agroalimentare, deficit de aproape un miliard de euro. Ce produse preferam sa cumparam de la straini decembrie 23, 2020

In primul semestru al acestui an, Romania a inregistrat un deficit de 968,2 milioane de euro in ceea ce priveste comertul cu produse agroalimentare, cu 11% mai mic fata de aceeasi perioada a anului 2019, cand deficitul valora 1,087 miliarde de euro, arata datele furnizate de Ministerul Agriculturii.

In ceea ce priveste relatia cu UE, Romania a avut un deficit de 1,74 miliarde de euro in primele sase luni ale acestui an, insa comertul cu tarile din afara spatiului comunitar a inregistrat un excedent de 781,4 milioane de euro.

67

in perioada ianuarie-iunie, exporturile s-au majorat cu 12,4%, pana la 3,42 de miliarde de euro, in timp ce importurile au crescut cu 6,2%, insumand 4,391 miliarde de euro.

In primul semestru al acestui an au fost exportate 8,35 milioane de tone de produse agroalimentare, importurile totalizand 5,28 de milioane de tone.

In topul produselor agroalimentare exportate in tarile UE si terte, cele mai multe incasari au fost consemnate la porumb, circa 665,4 milioane de euro pentru 3,377 milioane de tone, urmat de grau si meslin, cu 507,63 milioane de euro (2,55 milioane tone).

In schimb, la importuri, carnea de porc proaspata, refrigerata sau congelata continua sa ocupe prima pozitie, cu o valoare de 292,2 milioane de euro pentru 122.961 tone. De asemenea, in primele sase luni din acest an, s-au mai importat 858.020 tone de porumb (201,03 milioane de euro) si 76.749 tone de produse de brutarie, patiseri si biscuiti, in valoare de 166,31 milioane de euro.

Romania a inregistrat in 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu peste 8% fata de 2018, cand soldul negativ s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro

Taxa de alimentaţie publică, redusă cu 50% pentru firmele din domeniul HoReCa din municipiul Botoşani Primarii 23/12/2020

Taxa de alimentaţie publică pe care o plătesc proprietarii de hoteluri, restaurante şi cafenele din municipiul Botoşani va fi redusă cu 50% în 2021, în baza unei hotărâri adoptate de Consiliul Local.

68

Consilierii locali au decis să reducă cu 50% taxa de alimentaţie publică pentru firmele care activează în domeniul HoReCa pe fondul pierderilor însemnate înregistrate de acestea din cauza pandemiei de COVID-19.

“Am propus o diminuare pentru taxa de alimentaţie publică cu 50%, care se va aplica domeniului HoReCa, pentru toate hotelurile, restaurantele şi cafenelele, acolo unde trebuiau să plătească taxe de alimentaţie publică pentru a veni în sprijinul lor şi a trece mai bine peste perioada aceasta grea de pandemie. Taxa a fost aprobată cu această diminuare. Dorim să venim în sprijinul agenţilor economici care desfăşoară activitatea în acest domeniu, pentru că au fost închişi o mare perioadă a anului şi în acest moment sunt închişi cei cu restaurante, care trebuie să funcţioneze la interior”, a declarat primarul Botoşaniului, Cosmin Andrei.

Taxa privind rezervarea unui loc de parcare a crescut de la 138 lei/ an la 172 lei/ an, în timp ce taxa de salubrizare a fost majorată de la 13,40 lei/ lună/ persoană la 14,60 lei/lună/persoană. Taxele şi impozitele pe clădiri şi autoturisme au fost menţinute la acelaşi nivel ca în 202. AGERPRES

Grafic ZF: Evoluţia salariului mediu din comerţ în ultimii zece ani (lei)

69

Dana Sîntejudean a fost promovată director regional al emitentului de tichete valorice Edenred Central Europe. „Din noul rol, voi putea continua transformarea digitală a industriei de beneficii la o scară mai mare, într-o piaţă europeană a muncii tot mai tehnologizată şi aflată în plină schimbare.“ Ramona Cornea 23.12.2020,

„Din noul rol, voi putea continua transformarea digitală a industriei de beneficii la o scară mai mare, într-o piaţă europeană a muncii tot mai tehnologizată şi aflată în plină schimbare.“

Dana Sîntejudean îl înlocuieşte pe Vianney du Parc, care va prelua funcţia de managing director la Edenred Franţa.

Dana Sîntejudean a fost numită director regional al emitentului de tichete valorice Edenred Central Europe, poziţie pe care o va ocupa începând din 4 ianuarie 2021. Sîntejudean îl înlocuieşte pe Vianney du Parc, care va prelua funcţia de managing director la Edenred Franţa.

„Din noul rol, voi putea continua transformarea digitală a industriei de beneficii la o scară mai mare, într-o piaţă europeană a muncii tot mai tehnologizată şi aflată în plină schimbare. Împreună cu echipele Edenred din Europa Centrală, vom accelera dezvoltarea de soluţii inovative cu impact rapid asupra calităţii serviciilor pe care le oferim în beneficiul clienţilor noştri, în noua normalitate, bazându-ne pe o platformă tehnologică puternică şi cu o arhitectură deschisă“, spune noul director regional al Edenred Central Europe.

Retailerul Auchan lansează serviciul Drive în 31 de hipermarketuri din ţară Cristina Bellu 23.12.2020,

Retailerul francez Auchan, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local, anunţă implementarea serviciului Auchan Drive prin intermediul căruia clienţii îşi pot ridica din parcarea celui mai apropiat hipermarket Auchan comenzile plasate şi achitate online prin intermediul aplicaţiei ori a magazinului online.

70

„Serviciul Auchan Drive reprezintă o opţiune simplă şi rapidă pentru cumpărături: se comandă online, noi pregătim comanda, iar clientul ridică din parcarea magazinului în 2 ore sau în orice altă zi, în intervalul orar care îi convine cel mai bine”, explică Laurenţiu Furtună, Director E-commerce şi digital Auchan Retail România.

Lansat iniţial sub forma unui proiect pilot în cadrul hipermarketului Auchan Ploieşti, serviciul Auchan Drive este în prezent implementat în 31 de hipermarketuri din 18 oraşe.

Potrivit unui studiu local realizat de companie, cei mai mulţi clienţi care au optat pentru serviciul Auchan Drive au ales această opţiune datorită siguranţei oferite, întrucât preluarea cumpărăturilor nu necesită niciun contact fizic.

Reţelele străine de retail au investit 900 mil. euro în România în 2020: în plină pandemie, ele au deschis 420 de magazine Cristina Roşca 23.12.2020,

Universul de comerţ modern a ajuns aproape de 3.500 de magazine sub mai multe formate.

Şapte dintre cele zece reţele din comerţul modern local au deschis magazine noi în 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19. În total au fost inaugurate 421 de unităţi noi de tip hipermarket, supermarket, proximitate modernă, discount şi cash & carry, acesta fiind al doilea cel mai bun an pentru expansiune de după 2019.

Astfel, universul de comerţ modern a ajuns aproape de 3.500 de magazine sub mai multe formate.

71

În pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor au continuat să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei au fost blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii.

În total, retailerii au scos din buzunar circa 900 mil. euro în acest an, bani care au mers atât către deschideri de magazine noi şi remodelarea unor unităţi vechi, cât şi către dezvoltare logistică, de sortiment sau alte acţiuni.

Astfel, trei reţele nu au deschis magazine noi, în timp ce altele au accelerat puternic în pofida pandemiei de Covid-19, transformând 2020 într-un an dedicat investiţiilor în dezvoltare. Pe lângă deschideri însă, au fost operate şi 40-50 de închideri, în special pe format mic, însă aceste cifre nu sunt publice, ele nefiind comunicate de reţelei, ci fiind estimate de ZF pe baza informaţiilor din piaţă.

România, ţara covrigilor: numărul de simigerii, covrigării şi gogoşerii a crescut de şase ori într-un deceniu, până la 3.800. După Bucureşti, surprinzător, Argeşul şi Aradul au cele mai multe astfel de unităţi

Florentina Niţu 23.12.2020, Numărul de simigerii, covrigării şi gogoşerii din România a crescut de peste şase ori din 2009 până în prezent, ajungând la aproape 3.800 de astfel de unităţi, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Afacerile cu covrigi sau produse de patiserie sunt unele dintre cele mai re-zistente în perioade de criză. Avantajul lor este că produsele se vând tot timpul anului, amplasarea locaţiei într-un loc cât de cât circulat înlocuieşte investiţiile în marketing şi publicitate, iar preţul lor foarte mic atrage şi un număr mare de clienţi, vânzările de covrigi, cel puţin, fiind în număr de câteva mii de bucăţi pe zi, spun specialiştii din domeniu.

72

Cele mai multe simigerii, covrigării, gogoşerii se află în Bucureşti, în număr de 722, apoi în Argeş (306), urmate de judeţul Arad (277). În Capitală, anul trecut şi în acest an au fost deschise peste 70 de unităţi noi, jumătate deschi-zându-şi ferestrele în 2020, în pofida pandemiei de COVID-19.

În primele zece judeţe din ţară sunt 2.657 de simigerii, covrigării, gogoşerii, adică 70% din numărul total de unităţi din ţară.

Astfel, datele arată că cei mai „flămânzi“ oameni se află în Bucureşti, în Muntenia, în Banat şi în centrul ţării, cele mai puţine fiind în zona Moldovei, în judeţe ca Galaţi, Botoşani sau Iaşi.

... citeste si partea a doua ...

73

74