Stiri 22 decembrie 2020, prima parte Cursul de schimb 22.12.2020

1 EUR

4.8649

1 USD

3.9774

Agrometeo: temperaturi mai mari decat media perioadei si aprovizionare buna cu apa la culturile de toamna, in aproape toata tara decembrie 22, 2020

In urmatoarele zile, temperaturile inregistrate la nivelul aerului vor fi mai ridicate decat normalul acestei perioade, iar rezerva de umiditate in majoritatea culturilor de toamna se va incadra in limite normale, apropiate de optim, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 22-28 decembrie.

Caracteristici meteorologice

In acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decat in mod obisnuit, in majoritatea zonelor de cultura. Temperatura medie diurna a aerului va fi cuprinsa intre -2…11°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C, in aproape toata tara.

Temperatura maxima a aerului va oscila intre 0…15°C, in cea mai mare parte a teritoriului agricol. Temperatura minima a aerului se va situa intre -3…8°C, in majoritatea regiunilor. Se intrevad ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de intensificari de scurta durata ale vantului. In zonele joase si de lunca se va semnala ceata, asociata cu burnita, iar izolat vor fi conditii de producere a poleiului.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate in cultura graului de toamna, pe adancimea de sol 0-100 cm, se va incadra in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, pe aproape intreg teritoriul agricol al tarii. Local in estul, sud-estul si centrul Dobrogei, continutul de apa din sol va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata si puternica.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Conditiile agrometeorologice vor fi in general favorabile parcurgerii in bune conditii a proceselor vegetative la culturile de camp, in majoritatea regiunilor. Totodata, in zonele depresionare, ritmurile de crestere si dezvoltare ale plantelor vor evolua in continuare mai lent.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamna (orz si grau) se vor afla la rasarire, aparitia frunzei a treia si infratire (30-100%), pe aproape intreg teritoriul, cu o stare de vegetatie a culturilor in general medie si buna, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele agricole cu deficite de umiditate in sol.

La rapita se va semnala dezvoltarea aparatului foliar, plantele avand in medie 9-13 frunze, in cea mai mare parte a tarii. Speciile pomicole si viticole isi vor continua stadiul de repaus vegetativ, in majoritatea plantatiilor.

Lucrarile agricole specifice (eliberarea terenurilor de resturile vegetale ,araturi, fertilizari, etc.) se vor putea efectua doar in zilele fara precipitatii.

Recomandari de specialitate

· Verificarea sistematica a viabilitatii plantelor la culturile de toamna si a elementelor de rod la pomii fructiferi si vita-de-vie;

· Administrarea ingrasǎmintelor minerale pe baza de fosfor si potasiu la speciile de toamnǎ semanate in epoca optima;

· Lucrǎri de intretinere in plantatiile pomicole si viticole.

Liber la neonicotinoide în mai multe state europene! Urmează România? 22 decembrie 2020 Substanțele neonicotinoide au reprezentat un subiect de controverse și dezbateri aprinse în ultimii ani. Dacă fermierii din sectorul vegetal susțin că acestea sunt indispensabile pentru a-i ajuta să combată dăunătorii cu care se confruntă, apicultorii spun că aceste tratamente afectează populațiile de albine. În acest sens, politicile europene din ultimii ani au dus la o diminuare a utilizării neonicotinoidelor în toate țările din blocul comunitar, însă se pare că unele state revin asupra deciziei.

Atât Belgia, cât și Franța, au decis să reintroducă unele pesticide din această categorie și implementează legi în acest sens. Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” de către Ovidiu Ghinea împreună cu invitații săi. Unul dintre aceștia a fost chiar Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, responsabil de problema neonicotinoidelor timp de 7 ani.

”Sunt 7 ani de zile în care eu am semnat tot ce a fost cu neonicotinoidele și mă înjurau toți apicultorii. Anul acesta n-au mai folosit, pentru că nu s-a mai dat derogare. Totuși, n-a fost nicio revoluție, n-au crescut populațiile de albine, ceea ce înseamnă că a fost doar o chestiune bine controlată, bine dirijată.

După 7 ani de muncă, au venit cei care au venit după mine și au interzis neonicotinoidele la floarea soarelui și rapiță fără să aibă un document foarte clar. Ce fac acum statele europene dezvoltate, cu capul pe umeri? Dau legi care spun că timp de 3 ani de zile de aici încolo, vor folosi aceste substanțe pentru tratamente la sămânță. De exemplu Franța, Germania, Belgia. Deci am avut dreptate când am dat acele derogări, pentru că asta fac acum și statele importante. Iar noi renunțăm, fără să avem argumente solide și fără să avem o alternativă. Care e alternativa? Preț de cost mai mare, producții mai mici, costuri mai mari”, a precizat Daniel Botănoiu pentru AGRO TV.

APIA si SUBVENTIIBanii vor intra direct pe card de azi, 22 decembrie! Vești bune pentru zeci de mii de români Corina Chiriac 22 decembrie 2020

Vești bune pentru mii de români chiar în prag de sărbători. Autoritățile au anunțat că banii vor intra pe card începând de marți, 22 decembrie. Trebuie menționat că acești bani fac parte din a două tranșă de plăți.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că începând de astăzi, 22 decembrie 2020, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează tranșa a doua de plăți către beneficiarii ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

Suma totală autorizată la plată este de 79.999.988,31lei, pentru un număr de 27.826 beneficiari.

În conformitate cu prevederile art.11 – (1) din Ordonanța de urgență nr.48/27.08. 2020 resursele financiare necesare implementării schemei de ajutor de stat se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare“, titlul 59 „ Alte cheltuieli“, articolul 59.09 „Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură“.

APIA a demarat plătile finale pentru anul 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)  a informat că, începând cu data de 02 decembrie 2020, a demarat autorizarea plăţilor finale, ca diferenţă între cuantumul calculat şi cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020.

Astfel, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de 94.402.342,72 euro, din care:– 16.707.808,75 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);– 2.265.712,46 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);– 450.889,46 euro cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1).

Ministerul Agriculturii a anunțat că va suplimenta bugetul alocat inițial pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură în acest an. Pe site-ul instituției a fost publicat un act normativ în acest sens. ”Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 este de 806.651,00 lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020”, sursa citată. Știrea despre subvenția la motorină.

BUGETUL PENTRU MĂSURA 21, AJUTOARE MICI FERMIERI, SUPLIMENTAT CU 32,5 DE MILIOANE DE EURO! Agroinfo : 22 decembrie 2020

OFICIAL! Bugetul pentru plata ajutoarelor pe fermă acordate în cadrul Măsurii 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional, destinat mai ales fermelor mici, a fost suplimentat de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro. A crescut cu 32,5 milioane de euro. anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat transmis astăzi, 22 decembrie 2020, pentru AGROINFO.

În conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro, anunță APIA astăzi, 22 decembrie 2020.

În cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID au depus cereri de plată un număr de 122.986 de fermieri.

APIA a anunțat că a început ASTĂZI plata acestor ajutoare.

APIA a autorizat astăzi la plată suma totală de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 fermieri, din care 23.375 sunt fermieri care au depus cereri pentru sectorul legume – fructe și cartofi; 24.826 sunt crescători de bovine care au depus cereri pentru ajutorul acordat între 5 capete de bovine femele adulte și 90 de capete bovine femele adulte  și 21.616 sunt crescători de ovine și/sau caprine care au depus cereri pentru ajutorul acordat acestor ferme.

Cuantumul maxim al ajutorului pentru fermele de legume-fructe, cartofi este de 5.000 euro/fermă; pentru fermele de creștere a bovinelor este maxim 7.000 de euro/fermă, iar pentru fermele de ovine este maxim 2.500 euro/fermă.

PLATA APIA MINIMĂ și MAXIMĂ PENTRU VACI DE LAPTE PENTRU ACEST AN! Agroinfo 22 decembrie 2020

SUBVENȚII ZOOTEHNIE 2020. Subvenția europeană care rămâne cu un cuantum mare este sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru vaci de lapte. Valoarea pe cap de animal pentru această subvenție, pentru acest an, este de 379,5340 de euro/cap de animal, adică 1.849,2794 lei/cap de animal. Care este suma minimă și suma maximă pe care o poate încasa anul acesta un crescător de vaci de lapte de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?

Minim 10 vaci de lapte eligibile pentru sprijinul cuplat zootehnic trebuie să dețină un crescător pentru a primi această subvenție europeană. Dacă are 9 vaci de lapte eligibile și a 10 a nu îndeplinește toate condițiile APIA, este exclus de la plata sprijinului cuplat zootehnic. Condiția de bază pentru SCZ este înregistrarea/înscrierea animalelor în registrul genealogic al rasei respective. Excepție în ce privește numărul minim  de vaci pentru această subvenție îl face zona montană, unde crescătorii trebuie să aibă minim 5 vaci eligibile pentru a încasa sprijinul cuplat zootehnic.

Care este suma minimă și care este suma maximă pe care o încasează anul acesta crescătorii de vaci de lapte de la APIA?

O fermă cu 10 vaci de lapte eligibile pentru sprijinul cuplat zootehnic încasează anul acesta de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) suma de 3.795,34 euro. APIA le achită fermierilor subvențiile în lei, la un curs de 4,8725 lei pentru un euro. Astfel, suma în lei pe care trebuie să o primească un crescător cu 10 vaci de lapte eligibile pentru SCZ este de 18.492,7941 lei.

Ce sumă va primi o fermă cu numărul maxim de capete de vaci de lapte pentru care se plătește această subvenție?

Numărul maxim de vaci de lapte pentru care APIA achită această subvenție este 250. Deci, APIA nu achită SCZ vaci de lapte pentru un număr mai mare de 250 de capete, indiferent că un crescător deține mai multe vaci de lapte care s-ar califica pentru această subvenție.

Crescătorul care deține 250 de vaci de lapte eligibile pentru sprijinul cuplat zootehnic va încasa în acest an de la APIA suma totală de 94.883,5 euro. El va primi în cont de la APIA această sumă în lei, la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, așadar suma încasată de crescător este de 462.319,8537 lei.

Cuantumul pe cap de animal a fost comunicat luni, 21 decembrie 2020, de APIA. De asemenea, APIA a comunicat, tot luni, că a început autorizarea la plată a acestei subvenții așteptată de crescătorii de bovine. În acest an, este subvenția cu cel mai mare cuantum pe cap de bovină. La calculele noastre se adaugă și ajutorul național tranzitoriu plătit pe tona de lapte pentru vaci de lapte. Este un ajutor achitat crescătorilor de la bugetul de stat, iar cuantumul pe tona de lapte, aferent anului 2020, nu este încă stabilit de APIA.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO și este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

APIA continuă plățile în cadrul măsurilor implementate în contextul pandemiei COVID -19 Marți, 22 Decembrie 2020   Lumea Satului Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID, destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la  182,5 milioane de euro. În cadrul măsurii un număr de 122.986 de fermieri au depus cereri de plată.

Astazi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi , 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 de fermieri pentru sectorul  ovine/caprine.

Reamintim totodată că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în prezent, APIA a plătit alte 5 scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene.

Buget național:

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 299 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 lei.

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 lei.

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 544 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 lei.

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA):

· Sprijinul financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză Pentru această măsură s-au depus 24 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 103.212 euro.

Sursa: apia.org.ro

SUBVENȚII APIA ANUL ACESTA DE LA 1.850 EURO LA 46.000 EURO PE FERMA DE BOVINE CARNE!Agroinfo 22 decembrie 2020

SUBVENȚII APIA 2020. În ordinea valorii pe cap de animal a sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) pentru bovine, după vacile de lapte, pentru care cuantumul SCZ este cel mai mare în acest an, urmează sprijinul cuplat pentru taurine din rase de carne și metișii acestora. Care este suma minimă și suma maximă încasată pe ferma de taurine de carne anul acesta de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură?

Pe baza informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, am calculat suma minimă și maximă pe care o primește o fermă în care se cresc bovine de carne. Cuantumul sprijinului cuplat zootehnic, subvenție europeană, pe cap de taurină de carne este stabilit de APIA în acest an la suma de 185,0103 euro/cap de animal. APIA le achită crescătorilor subvenția în lei, la cursul de 4,8725 lei pentru un euro.

Pentru a încasa această subvenție, crescătorii trebuie să dețină minim 10 capete de bovine eligibile pentru plata sprijinului cuplat zootehnic. ATENȚIE! Un singur animal, din cele 10, găsit neeligibil de către APIA la plată exclude ferma de la plata sprijinului cuplat zootehnic pentru anul 2020. Chiar mai mult, vă puteți alege și cu sancțiuni de la APIA. În funcție de numărul de animale cu neconformități se pot aplica și sancțiuni administrative, informează APIA.

O fermă care are 10 bovine de carne eligibile pentru plata sprijinului cuplat zootehnic va încasa anul acesta de la APIA suma totală de 1.850,10 euro. APIA le virează crescătorilor subvenția în lei, astfel ferma cu 10 bovine carne eligibile la plată va încasa suma de 9.014,6268 lei.

Numărul maxim de capete bovine carne pentru care APIA le achită crescătorilor această subvenție este 250. Deci, tot ce trece peste 250 de capete, nu intră la plata sprijinului cuplat zootehnic. Astfel, o fermă care are 250 de capete bovine carne eligibile pentru plata sprijinului cuplat zootehnic va încasa anul acesta de la APIA suma de 46.252,57 euro, adică 225.365,6716 lei pe fermă.

Vă reamintim că rasa animalelor solicitate la categoria vaci din rase de carne trebuie să corespundă uneia dintre următoarele rase:

1 Aberdeen-Angus2 Limousine3 Charolaise4 Galloway5 Highland6 Aubrac7 Wagyu8 Romagnola9 Bălţata Românească - direcţia de exploatare carne10 Hereford11 Blonde d'Aquitaine12 Salers13 Sura de Stepă

Rasa cu care s-a efectuat metisarea, pentru animalele solicitate la categoria vaci metise cu rase de carne, trebuie să corespundă uneia dintre rasele menționate mai sus. O altă condiție este să nu fi beneficiat de sprijin cuplat pentru vacile de lapte, în anii anteriori.

La sumele calculate se adaugă ajutorul național tranzitoriu, subvenție plătită de la bugetul de stat. Crescătorii bovine de carne încasează ajutor național tranzitoriu pe cap de animal. Cuantumul acestei subvenții nu a fost încă stabilit de APIA. Ajutorul național tranzitoriu se achită din bugetul național al anului următor anului de cerere.

Start plăți Măsura 21 – sprijin pentru sectoarele zootehnic și vegetal afectate de pandemia COVID - 19 Mihaela Prevenda Marți, 22 Decembrie 2020 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, măsură destinată zootehniei (bovine, ovine și caprine) și sectorului vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

122.986 de fermieri au depus cereri de plată, iar astăzi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi, 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 de fermieri pentru sectorul ovine/caprine.

APIA reamintește că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în prezent, a plătit alte cinci scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene:

Buget național:

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 299 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 lei.

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 lei.

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 544 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 lei.

· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA): Sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză. Pentru această măsură s-au depus 24 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 19.103.212 euro.

APIA: a doua tranșă de bani pentru culturile afectate de seceta pedologică 22 decembrie 2020Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că începând de astăzi, 22 decembrie 2020, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează tranșa a doua de plăți către beneficiarii ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.  

Suma totală autorizată la plată este de 79.999.988,31lei, pentru un număr de 27.826 beneficiari.

În conformitate cu prevederile art.11 – (1) din Ordonanța de urgență nr.48/27.08. 2020 resursele financiare necesare implementării schemei de ajutor de stat se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare“, titlul 59 „ Alte cheltuieli“, articolul 59.09 „Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură“.

Anunțul APIA pentru fermieri: 5 subvenții noi – la plată pe final de an! Roxana Dobre - 22 decembrie 2020 Cinci scheme noi de sprijin, achitate de APIA fermierilor. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță printr-un comunicat remis marți 22 decembrie către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că începând cu 14 octombrie și până în prezent, a plătit 5 scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene.Iată care sunt sumele transferate fermierilor:Buget național: Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 299 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 lei. Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 lei. Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 544 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 lei. Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei. Fonduri europene (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA): Sprijinul financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză Pentru această măsură s-au depus 24 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 19.103.212 euro.Măsura 21, la plată de astăziÎn plus APIA a deblocat de marți 22 decembrie o altă plată așteptată de fermieri: Măsura 21 pentru care au depus cerere 122.986 de beneficiari. ”Astăzi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi , 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 de fermieri pentru sectorul ovine/caprine”, transmite agenția.Conform sursei citate, Măsura 21 – sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID, destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi) a fost majorat, în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

AFIR si FINANTARIFNGCIMM vrea sa susțină IMM-urile până în 2026 La dec. 22, 2020 Dumitru Nancu, Fondul de Garantare pentru IMM-uri: Valoarea creditelor aprobate de noi prin programul IMM Invest este de 17 miliarde de lei, iar banii creditaţi prin bănci au ajuns la 10 miliarde de lei.

Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: Încercăm să găsim sursă de finanţare din planul de rezilienţă astfel încât comisioanele de garantare, comisionul de risc şi dobânzile să fie subvenţionate, să fie din fonduri ale UE pe toată perioada de derulare a IMM Invest, adică până în 2026. Noi spunem că putem realiza acest lucru până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor.

Dumitru Nancu afirmă că numărul garanţiilor acordate IMM-urilor prin programul IMM Invest a ajuns la 23.000, iar sumele plătite de bănci au ajuns la valoarea de 10 mld. lei.

„Pe IMM Invest, programul care a demarat în data de 1 iunie, s-au acordat 23.000 de garanţii, iar din sistemul financiar-bancar s-au plătit 17 miliarde de lei. În acest moment, banii cheltuiţi, adică sumele la care FNGCIMM plăteşte dobânzile, comisionul de risc, comisionul de garantare, au ajuns la valoarea de 10 miliarde de lei, bani din sistemul financiar-bancar, nu de la bugetul de stat. Valoarea creditelor aprobate este de 17 mld. lei, iar pe circuitul de aprobare al băncilor sperăm să ajungem la 25.000 de IMM până la sfârşitul acestui an“, a declarat Dumitru Nancu în cadrul conferinţei de lansare a Cartei Albe a IMM-urilor, organizată de CNIPMMR. Sursă articol ZF.ro Editat de Cristian Florin Popescu

AFIR: Fondurile nerambursabile pentru gestionarea și prevenirea riscurilor în agricultură decembrie 22, 2020 agrimanet

Fondurile nerambursabile acordate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru gestionarea și prevenirea riscurilor la nivelul exploatațiilor se ridică la o valoare totală de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574 fermieri.

Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de fermier și este acordat în cadrul submăsurii 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea totală pentru această submăsură este de 23,6 milioane de euro.

Față de anul 2019, numărul de solicitări și în speță suma care va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare.

Până în prezent, au fost deschise două sesiuni de primire a cererilor de finanțare, depunându-se în total 7.809 de cereri de finanțare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finanțare.

În prima sesiune, deschisă în anul 2019 pentru asigurarea culturilor de primăvară din 2019, fermierii au depus 1.572 de cereri de finanțare, însumând 3,4 milioane euro, din care au fost admise pentru finanțare 1.073 cereri, cu o valoare de 1,8 milioane euro. În cea de a doua sesiune, deschisă în anul 2020, au fost depuse 6.237 de cereri de finanțare prin care s-au solicitat 12,3 milioane euro. Dintre acestea, până în prezent, 4.647 au fost admise pentru finanțare, valoarea acestora fiind de 9,4 milioane euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea culturilor de toamnă din anul 2019 și a culturilor de primăvară din anul 2020.

Riscurile eligibile în cadrul submăsurii 17.1 sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Informatii suplimentare

Creșterea spectaculoasă a numărului de solicitări și a sumelor angajate se datorează în primul rând măsurilor pe care AFIR le-a implementat în anul 2020 pentru simplificarea procesului de depunere a cererilor de finanțare, de implementare și de obținere a plăților de către beneficiari.

O astfel de măsură este lansarea unei sesiuni anuale pentru contractele de asigurare atât pentru sectorului vegetal, cât și pentru cel zootehnic. În plus, în sesiunea din 2020, sprijinul a fost majorat la 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, pentru toate categoriile de solicitanți, indiferent de dimensiunea economică a exploatației agricole.

O altă măsură a fost eliminarea obligativității de a prezenta extrasul din Registrul Agricol. Mai mult, a fost limitat la patru numărul documentelor obligatorii necesare la depunerea Cererii de finanțarea, și anume, contractul de asigurare și anexele la acesta, documentul/ documentele care atestă plata a cel puțin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare, actul de identitate al persoanei fizice/ reprezentantului legal și documentul privind codul IBAN al solicitantului. De asemenea, a fost acceptată prezentarea inclusiv a documentelor pentru plățile prin POS, pentru justificarea plății a cel puțin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare.

Retrospectiva 2020: Anul “robinetului” cu bani Ferma 22 decembrie 2020 un articol de STELIAN RĂDESCU

Dacă nu a plouat din cer, mai ales în sudul şi sud-estul ţării, a plouat anul acesta cu bani de la buget. Un inventar al acestor măsuri financiare, la final de an, cred că este oportun.

Confruntat cu o criză sanitară fără precedent în ultimii zeci de ani, cu o secetă extremă cum nu-şi amintesc nici străbunicii să mai fi văzut, dar şi motivat electoral, fiind în acelaşi timp monitorizat de opoziţie, Guvernul Orban a răspuns în plan agricol cu prioritate prin măsuri de ordin financiar. Nu a avut încotro: a dat bani fermierilor. Cum va fi de aici înainte?

 Împărţirea fondurilor

 Măsurile financiare din anul acesta se împart în două mari categorii:

1. cele oferite în contextul pandemiei Covid -19 şi

2. cele alocate pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi au fost afectate de secetă începând cu toamna anului 2019 şi până în primăvara anului 2020. Prima categorie suportă la rândul ei o împărţire în ajutoare financiare acordate de la bugetul de stat şi ajutoare acordate din fonduri europene, prin Măsura 21.

 Ajutorul pentru marii fermieri

 Banii de la bugetul de stat acordaţi drept ajutor în contextul crizei sanitare au fost alocaţi pentru sectorul creşterii bovinelor (de la 91 exemplare eligibile în sus), cel al creşterii suinelor şi sectorului avicol. Potrivit unei informări a APIA, au aplicat pentru această schemă de ajutor 543 de crescători de bovine, 315 fermieri din sectorul avicol şi 297 ferme de creştere a suinelor. Valoarea maximă a sprijinului financiar a fost de 100.000 de euro/exploataţie. Cei mai mulţi aplicanţi din sectorul creşterii bovinelor au fost din judeţul Mureş (48), din sectorul avicol au fost în judeţul Bihor (37), iar din sectorul creşterii suinelor cei mai numeroşi au fost din judeţul Hunedoara (26).

La rând, fermierii mici şi mijlocii

Guvernul a făcut diferenţa între fermierii cu peste 91 de bovine eligibile şi cei cu mai puţin de 91 de bovine eligibile, aceştia din urmă fiind ajutaţi financiar prin Măsura 21, la un loc cu crescătorii de ovine şi caprine, dar şi cu legumicultorii, pomicultorii şi cultivatorii de cartofi. Banii pentru M21 sunt alocaţi din bugetul european. Cuantumul ajutorului variază de la 700 de euro la 5000 de euro. Potrivit unei informări APIA, în sectorul zootehnic - bovine au fost depuse 44.960 cereri pentru un număr de 594.974 capete; în sectorul zootehnic - ovine şi/sau caprine, 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete; în sectorul vegetal - legume-fructe şi cartofi, 46.451 cereri pentru o suprafaţă de 66.526,85 ha. De precizat că pentru a fi eligibil, un fermier a trebuit să deţină minimum 5 UVM bovine. În cazul crescătorilor de ovine/caprine, numărul minim eligibil a fost de 50 de exemplare.

 Cea mai mică parcelă eligibilă

 În sectorul vegetal, suprafeţele minime eligibile au coborât până la 0,03 ha în cazul legumelor cultivate în spaţii protejate. Măsura 21 a fost aplicată, aşadar, pentru fermierii mici şi mijlocii, fiind făcute şi unele ajustări pentru sectorul vegetal, astfel încât pragul de eligibilitate să fie cât mai mic, iată de minimum 300 mp pentru cultivarea legumelor în sere şi solarii.

 1.116.860,11 hectare la plata despăgubirilor

 Cea de-a doua categorie de ajutoare financiare i-a inclus pe fermierii din sectorul vegetal ale căror culturi au fost afectate de secetă în lunile de toamnă ale anului trecut şi până în aprilie 2020. E vorba de culturile de păioase şi de rapiţă. La solicitarea publică a marilor asociaţii ale fermierilor, guvernul a creat baza legală astfel încât să poată fi evaluate pagubele din câmp. Procesul de evaluare şi cel de legiferare a durat câteva luni, abia în septembrie fiind făcute plăţile, în procent de 80%, din bugetul de stat. Potrivit APIA, suprafaţa totală calamitată a fost de 1.116.860,11 ha. Au fost declaraţi eligibili 27.861 de fermieri, iar suma totală alocată a fost de 849.999.807,41 lei. Cum am spus, guvernul a plătit o tranşă de 80% din suma totală revenită fiecărui fermier, angajându-se să achite restul după următoarea rectificare bugetară.

Pierderi încă nedespăgubite

 Din păcate, seceta nu s-a oprit în luna aprilie. Culturile înfiinţate în primăvara acestui an au fost la rândul lor afectate în mare măsură. Fermierii au cerut din nou ajutor, echipele de evaluare s-au deplasat în câmp, ministrul a declarat că şi aceste pagube trebuie în parte acoperite de la bugetul de stat, dar deocamdată nu a fost întreprinsă o acţiune concretă în acest sens, o evenutală despăgubire fiind amânată pentru anul viitor.

 Măsuri pentru apicultură  Și sectorul apicol a beneficiat anul acesta de ajutor financiar de la bugetul de stat: 25 lei/familia de albine, cu condiţia înregistrării la ANARZ şi la ANSVSA. Schema de ajutor a totalizat 10.516.359,27 de euro. Ajutorul de minimis a fost acordat pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2020 asupra sectorului apicol.

 Minimisul pe tomate şi usturoi  Precizez că acestor ajutoare financiare decise în condiţii de criză sanitară şi de secetă pedologică extremă li se adaugă ajutoarele de minimis acordate prin programele ”Tomate româneşti” şi ”Usturoiul românesc”, cuantumul pentru tomate fiind mai mic de 3000 de euro, cât a fost în trecut, iar ciclul II a fost eliminat. MADR a impus însă reguli stricte în ceea ce priveşte aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Click AICI şi află tot ce trebuie să ştii despre banii fermierilor: subvenţii APIA, noi măsuri de sprijin, bani de la stat sau fonduri europene, despăgubiri pentru agricultură, condiţii de acordare sau termene de plată! Informaţii la zi, pe www.agroinfo.ro!

RĂMÂN FERMIERII ACEIAŞI CLIENŢI AI PUTERII POLITICE?Ar fi fost mult mai bine să nu existe motive pentru acordarea ajutoarelor financiare enumerate în acest articol. Adică să nu existe nici pandemie, nici fenomene meteorologice nefavorabile. În pofida acestor ajutoare, fermierii se confruntă mai departe cu dificultăţi de ordin financiar, din cauza scăderii preţurilor, a sancţiunilor aplicate de partenerii contractuali, a creşterii preţurilor la inputuri, a ruperii unor lanţuri de aprovizionare. Semnul că lucrurile vor merge bine în agricultură va fi atunci când lumea agricolă nu va mai solicita ajutorul statului, fiindcă piaţa şi condiţiile meteorologice sunt favorabile. Dar o astfel de perspectivă este tot mai îndepărtată, iar femierii, mai ales cei mici şi cei mijlocii rămân pe mai departe clienţii puterii politice

Investiții de 12,3 milioane RON finanțate de către MMAP. Cine sunt beneficiarii? 22 decembrie 2020 12 noi localități beneficiare ale investițiilor finanțate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ( MMAP).

7 noi contracte au fost semnate, săptămâna trecută, pentru lucrările de construcție a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd și o primă stație de compostare, ca urmare a licitației demarate în septembrie de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN). Aceste investiții se alătură celor 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și celor 27 aflate în construcție.

Cele 12 localități beneficiare sunt: Parva – județul Bistrița Năsăud, Unguraș – județul Cluj, Colibași – județul Giurgiu, Șotânga – județul Dâmbovița, Valea Mărului – județul Galați, Vetrișoaia – județul Vaslui, Saraiu – județul Constanța, Tîrgușor – județul Constanța, Dobrosloveni – județul Olt, Vadu Pașii – județul Buzău, Gogoșari – județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani – județul Iași, pentru stația de compostare.

Valoarea totală a investiției suportate de MMAP, prin CIPN, este de peste 12,3 milioane lei, la care se adaugă contribuția locală de aprox 5% pentru fiecare investiție. După finalizare, de gestionarea platformelor se vor ocupa UAT-urile localităților beneficiare, urmând să fie monitorizate de către MMAP. Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și fermele mici.

Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Țara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistență, care nu au posibilitățile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor. Pe lângă beneficiile de mediu, fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma comunală și fac dovada predării gunoiului de grajd sunt considerați, de către APIA și AFIR, conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare. Fapt care îi scutește pe aceștia de investiții proprii în platforme individuale.

Investițiile care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd sunt finanțate de Guvernul României, dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială. Bugetul de investiții alocat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane Euro. 

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice.

Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. Afecțiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se agravează. Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.

Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale.

ALTELEEXCLUSIV! Cine rămâne și cine pleacă de la Ministerul Agriculturii 22 decembrie 2020Odată cu încheierea alegerilor parlamentare din 6 decembrie, au început negocierile pentru formarea unei noi coaliții de guvernare și, implicit, pentru împărțirea ministerelor între cele trei partide care vor forma noul executiv. Noua coaliție de guvernare a ajuns la un consens în ceea ce privește împărțirea ministerelor, iar acum se alcătuiesc noile echipe de conducere. În ceea ce privește Ministerul Agriculturii, actualul ministru, Adrian Oros, este favorit să-și păstreze funcția. Echipa din jurul său, însă, va suferi unele modificări.

În primul rând, din actuala echipă vor pleca Emil Dumitru și George Scarlat, aleși în Parlamentul României în funcțiile de deputat, respectiv senator. AGRO TV a luat legătura cu George Scarlat în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, pentru mai multe detalii legate de cine rămâne și cine pleacă din echipa MADR.

”Parte din actuala echipă va rămâne la Ministerul Agriculturii. În procentul cel mai mare, domnul Adrian Oros este favorit să rămână în fruntea Ministerului. Indiferent cine rămâne, important este să se ducă mai departe proiectele pe care le-am început, pentru că nu este timp fizic pentru a relua. Mă gândesc aici în primul rând la Planul Național de Redresare și Reziliență.

Este posibil să fie trei secretari de stat de la PNL, unul de la USRPLUS și unul de la UDMR, pentru că aceasta este conjunctura. Îmi este greu să vă spun nume, pentru că sunt dezbateri în cadrul grupului, în cadrul filialelor. Domnul George Șerban își dorește și are șansele cele mai mari să rămână secretar de stat, pentru că filiala sa a obținut și un rezultat bun la alegeri. Și domnul Simion își dorește să continue politicile pe care le-a început cu privire la industria alimentară”, a precizat senatorul George Scarlat pentru AGRO TV.

În ceea ce îi privește pe Avram Fițiu și Claudiu Sorin Roșu Mareș, este puțin probabil ca aceștia să se mai regăsească în viitoarea echipă de conducere de la MADR, întrucât partidele în care sunt înscriși nu fac parte din coaliția de guvernare.

STUDIU DELOITTE: Patru din zece consumatori vor cheltui mai puţin de Crăciun decât anul trecut în contextul pandemiei de COVID-19 J.P. Miscellanea / 22 decembrie

Aproximativ patru din zece consumatori (38%) plănuiesc să cheltuiască mai puţin de Crăciun decât anul trecut în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte 2020 Holiday Retail Survey. Studiul subliniază că anxietatea legată de problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilor faţă de cumpărăturile de sărbători, principalele motive pentru precauţia lor fiind instabilitatea economică (50%) şi planurile de a economisi (40%). Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de consumatori din SUA şi oferă informaţii despre modul în care pandemia influenţează perioada sărbătorilor, se arată într-un comunicat trimis redacţiei.

Călătoriile şi experienţele sunt elementele la care vor renunţa cei mai mulţi dintre consumatori de sărbători, 34% dintre aceştia investind mai puţin decât anul trecut în activităţi de socializare în afara locuinţei. Cardurile cadou sunt preferatele consumatorilor în acest an (48%), urmate de articolele vestimentare (43%) şi de jocuri şi jucării (40%). La polul opus, bijuteriile, jucăriile pentru animalele de companie, obiectele de decor şi accesoriile (24%) sunt ultimele pe lista opţiunilor în materie de cadouri pentru sărbătorile din acest an. Pe măsură ce restricţiile instituite în contextul crizei globale de sănătate devin mai stricte în timpul sărbătorilor de iarnă, consumatorii intenţionează să petreacă această perioadă aproape de casă şi să se delecteze cu băuturi (33%) şi alimente (30%), acestea fiind primele cumpărături pe care respondenţii le-ar face pentru ei de sărbători.

Fie că fac cumpărături pentru alţii sau pentru ei înşişi, consumatorii preferă mediul on-line, deoarece pot evita aglomeraţia (65%), le este mai uşor să comande de acasă (64%) şi pot beneficia de transport gratuit (60%). Jumătate dintre aceştia (51%) sunt anxioşi atunci când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor în magazinele fizice în timpul sărbătorilor din cauza pandemiei de COVID-19 şi 49% dintre ei au declarat că îşi vor relua comportamentul de cumpărături de dinaintea pandemiei numai atunci când va fi disponibil un vaccin. Pe lângă mediul on-line, consumatorii preferă variantele comode de a face cumpărături, 69% dintre respondenţi menţionând că aleg magazinele care se află în proximitatea reşedinţei lor.

Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, şi lider al industriei de retail: "La nivel global, în ultimele luni consumatorii au resimţit un nivel ridicat de anxietate şi sunt preocupaţi de situaţia lor financiară. Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul de an, ei înclină spre un comportament prudent legat de cheltuielile de Crăciun. Această atitudine este valabilă şi în România, deşi consumul a crescut cu mai mult de 4% în luna octombrie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal datorită produselor nealimentare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, este de menţionat că noile obiceiuri de consum pot deveni o sursă de creştere pentru comercianţi anul acesta, deoarece unele bugete rezervate cândva pentru călătorii pot fi redirecţionate acum către aceştia."

În baza analizei comportamentului din timpul sezonului de sărbători, au fost identificate patru profiluri diferite de cumpărători, concluzionează studiul. Cumpărătorii festivi (27%), dornici să ia cadouri pentru alţii şi mai puţin pentru ei înşişi, şi cumpărătorii eficienţi (24%), care văd cumpărăturile ca pe o îndatorire şi iau în considerare cel mult patru magazine, sunt profilurile predominante. Următoarele două profiluri identificate sunt cel al cumpărătorului responsabil (18%), care este dispus să plătească mai mult pentru produse durabile şi preferă să cumpere de la comercianţii locali decât de la lanţurile naţionale de retail, şi vânătorul de oferte (16%), care intenţionează să aloce mai mult de o lună pentru cumpărăturile de sărbători şi aşteaptă reducerile din această perioadă pentru a cumpăra articole costisitoare pentru el sau pentru casă.

Viitorul Guvern va aplica impozit zero pe salariul minim din 2022 și doar în agricultură Ovidiu Bărbulescu scris astăzi, 12:30 –

Programul de guvernare al viitoarei coaliții PNL-USR-PLUS-UDMR va include scutirea de taxe și impozite pentru plafonul reprezentat de salariul minim din veniturile persoanelor din agricultură, începând cu 2022, au declarat pentru Profit.ro surse autorizate din coaliție

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider De ce este important: În programul de guvernare din campania electorală, USR-PLUS a promis zero taxe pe salariul minim, dar prin scutirea de taxe și impozite a 2.230 de lei din salariul brut (echivalentul salariului minim pe economie). Aplicarea taxelor și impozitelor urma să se facă doar pe suma care depășește salariul minim pe economie.

Surse politice au precizat pentru Profit.ro că, în urma negocierilor din coaliție, în programul de guvernare a fost convenită aplicarea reducerii de impozit pentru cota de salariu minim din 2022 și doar în agricultură.

Potrivit acelorași surse, liberalii au arătat că nu poate fi încă susținută scutirea de impozit și taxe pentru cota de salariu minim în cazul tuturor veniturilor.

Fostul premierul Ludovic Orban afirma luna trecută că trebuie începute discuțiile cu privire la salariul minim valabil pentru anul 2021, iar în acest scop trebuie convocat Consiliul Național Tripartit.

Sindicatele susțin că intenția viitorului Guvern ar fi de a îngheța salariul minim pe economie la valoarea din acest an, dar acest lucru nu a fost confirmat de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, propus de coaliție pentru funcția de prim-ministru. Afla mai multe despre

……………………….LEGISLATIV

………………….INTERNEPrețul cărnii de porc înainte de Crăciun: 5,2 lei/kg la poarta fermei, 14 lei/kg la micii crescători Angelica Lefter - 22 decembrie 2020 Prețul cărnii la poarta fermei, mai mic în acest an cu 30% față de finalul anului trecut. Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi, a anunțat că la acest moment, crescătorii români vând în pierdere la acest nivel de preț.Carnea de porc în viu se vinde la poarta fermei cu 5,2 lei/ kilogram, sub preţul de cost al producătorului român, în timp ce preţul în micile gospodării ajunge şi la 14 lei pe kilogram, mai mult decât dublu.”Se observă că piaţa românească este una paralelă, avem o piaţă oficială, cea a fermelor comerciale înregistrate sanitar – veterinar şi avem piaţa porcilor din gospodăriile populaţiei. Dintotdeauna a existat o diferenţă majoră de preţ între cele două pieţe. Noi efectiv ne zbatem la limita profitabilităţii, având în vedere că vindem porcii în viu la poarta fermei cu 5,2 lei/kg. Preţul este cu 30% mai mic decât anul trecut în aceeaşi perioadă şi cam tot cu 30% sub costul de producţie. În acest moment mergem în pierdere”, a declarat Ioan Ladoşi pentru agerpres.ro.Totodată, specialistul a arătat că piaţa micului gospodar este una extrem de activă şi total necontrolată. În acest caz, porcul în viu se vinde în aceste locuri la preţuri de 2-3 ori mai mari decât cele pe care le pot primi producătorii din industria cărnii de porc.”Spre deosebire de noi, piaţa aceasta paralelă a micului gospodar este una extrem de activă şi total necontrolată. În contextul actual, preţul la poarta micii gospodarii este undeva între 12 -14 lei pe kilogram în viu, mai mult decât dublu. Această chestiune este foarte uşor explicabilă pentru că micul gospodar intră direct în negociere cu consumatorul final. Eu pot să înţeleg şi creşterea preţurilor la gospodăriile populaţiei, având în vedere scumpirea cerealelor din acest an, dar trebuie să avem mare grija şi să cumpărăm porc sau carne de porc de acolo unde avem certitudinea că există o certificare sanitar-veterinară şi nu ne punem viaţa în pericol”, a mai declarat reprezentatul APCPR. Ioan Ladoși a mai subliniat că sectorul comercial livrează către piaţa locală, în mod normal, în jur de 80.000 – 90.000 de porci pe săptămână. Această cifră este posibil să crească şi chiar să se dubleze în această săptămână premergătoare sărbătorilor de Crăciun.”Este foarte greu să spunem exact cât livrăm acum pe piaţă, dar nu vedem un declin al cererii de carne de porc în România, poate marginal datorat închiderii HoReCa, dar şi în acest context românii tot consumă carne de porc, dar nu mai merg la restaurant ci o consuma acasă”, a mai spus Ladoşi.Președintele APCPR a explicat că producătorii români de carne de porc nu controlează sub nicio formă preţul cărnii din magazine, pentru că nu există un contact direct cu cumpărătorul final. Totodată a recunoscut că puterea de negociere a crescătorilor de suine români este limitată faţă de retailer.”Noi vindem porcii către abatoare şi procesare şi ele mai departe. Noi nu avem contact direct cu cumpărătorul final, cu clientul. Din păcate nu noi facem preţul de la raft, nu îl controlăm sub nicio formă, iar puterea noastră de negociere este extrem de limitată faţă de retailer, pentru că trăim nişte vremuri în care Europa şi mai ales Germania are supraproducţie şi în momentul în care vrem să cerem ceva mai mult să ajungem la limita supravieţuirii ni se spune foarte clar şi verde în faţă: Nu-ţi convine preţul meu aduc din Germania. Noi nu putem asigura la ora actuală decât 30% din consumul intern de carne proaspătă. Din datele pe care le avem, la 31 august, referitoare la importuri, ne situăm oarecum la un nivel similar cu 2019, poate doar să existe o mică scădere care se datorează faptului că HORECA a comandat mai puţină carne în această perioadă”, a spus liderul Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.Pierderile au depășit un miliard de euroIoan Ladoși a mai arătat că în ceea ce priveşte pierderile înregistrate de industria cărnii de porc din România s-a depăşit cifra de un miliard de euro. Asta din cauza pandemiei, dar şi a pestei porcine africane, care a ucis mai mult de 600.000 de porci din sistem în cei trei ani şi jumătate de când a apărut virusul pe teritoriul României.”Am pierdut din sistemul comercial din cauza pestei mai bine de 600.000 de animale, iar în privinţa pierderilor din toate aceste motive s-a depăşit cifra un miliard de euro. La sfârşitul lunii noiembrie a avut loc un audit în privinţa temelor făcute de autorităţi pe zona pestei porcine africane şi, cu toate că nu avem un raport oficial, din ceea ce am auzit, „pe surse” concluzia Comisiei Europene este acceaşi: autorităţile române au evitat să implementeze recomandările, ceea ce era oarecum de aşteptat din perspectiva noastră pentru că problema impunerii unor reguli poate fi neprietenoasă, ori noi am trecut prin două rânduri de alegeri şi niciunul dintre partide nu şi-a asumat să ridice acest cartof fierbinte. Să ne bucurăm că s-a terminat şi cu alegerile, aşteptăm să se clarifice în cel mai scurt posibil şi noua formulă de guvernare şi aşteptăm în sfârşit, acum nemaifiind sub presiune politică, să se ia acele măsuri care sunt absolut normale şi absolut logice într-o ţară civilizată”, a declarat preşedintele asociaţiei.Despre anunțata ”Lege a porcului”, Ioan Ladoşi este de părere că a fost o idee extrem de bună lansată în primăvară de către autorităţi, dar la acel moment „principala motivaţie a fost să se tragă de timp, nu să se implementeze ceea ce trebuia implementat”.„Acum să vedem ce mai pot să inventeze, pentru că în România este crucial să avem o lege a condiţiilor în care să se poată creşte porcii, să nu fie pusă în pericol nici siguranţa alimentară a României şi nici consumul şi producţia locală de carne de porc”, a conchis preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi.Conform ultimelor date anunțate de de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), România înregistrează 409 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 32 de judeţe.

„FĂRĂ DESPĂGUBIRI ERAM DEJA FALIMENTARI!” Retrospectivă 2020 cu Raul Mărunţoiu Marian MUŞAT 22 decembrie 2020

Un an extrem de complicat ne dă acum şansa unei retrospective. Ce-a fost bun, ce-a fost rău în 2020? Ce priorităţi avem în 2021? Iată ce spune Raul Mărunţoiu, tânăr fermier din Constanţa !

„Totul a fost un dezastru de la A la Z, am înregistrat pierderi catastrofale! Deşi noi, fermierii, ne-am făcut datoria cu vârf şi îndesat. Fără despăgubiri eram deja falimentari. Sperăm să continue sprijinul şi la culturile de primăvară, pentru că la porumb, la mazăre şi lucernă eu am înregistrat producţie zero! Apoi, fermierii sunt complet neprotejaţi în faţa traderilor care-i execută în continuare pentru că nu şi-au putut onora nişte contracte din cauză de forţă majoră, nu din vina lor”, arată Raul Mărunţoiu. „O măsură mai puţin fericită o consider întârzierea despăgubirii fermierilor, deşi plăţile comportau o maximă urgenţă”, a adăugat tânărul.

 CONDIŢII MAI ASPRE LA ACORDAREA SUBVENŢIILOR

 „Trebuie să se înăsprească şi condiţiile de încasare a subvenţiilor, în sensul ca cei care cer plată să dovedească cu facturi de achiziţii de seminţe, de pesticide, de îngrăşăminte, de prestări servicii. Acum se permite oricărui om care depune o simplă cerere, pe vorbe, să primească subvenţii. Aceştia sunt doar încasatori de subvenţii”, a explicat cultivatorul.

„Între măsurile prioritare menţionez reabilitarea în sistem de urgenţă a irigaţiilor şi extinderea acestora; elaborarea unui cadru legislativ mai actual şi mai adaptat pentru agricultură, în ceea ce priveşte contractele de arendare, de muncă. Trebuie găsite soluţii pentru a proteja salariaţii din agricultură, pentru că după dezastrul de anul ăsta, mare parte din fermierii din sud-est nu mai au bani de salarii. Asta se va traduce prin concedieri”, a concluzionat fermierul constănţean.

Apicultura românească, în cădere! Buzăul pierde apicultori pe capete Ana Felea Miscellanea / 22 decembrie

Anul agricol atipic a adus mari probleme şi în rândul apicultorilor. Criza a fost adâncită şi de restricţiile impuse de pandemia de coronavirus astfel că, la final de an, concluziile aduc veşti proaste pentru apicultura românească.

În primul rând, criza din 2020 a afectat producţia de miere care este drastic diminuată faţă de alţi ani, deşi apicultorii vorbesc despre cantităţi reduse de miere pentru ultimii doi-trei ani. În al doilea rând, apicultorii buzoieni spun că au fost îngenunchiaţi de valul de probleme cu care s-au confruntat anul acesta şi că cei mai tineri dintre crescătorii de albine au renunţat la această îndeletnicire.

Pe partea cealaltă, apicultorii cu experienţă spun chiar că, în câţiva ani, se va ajunge ca apicultura să fie practicată doar ca hobby şi nu la nivel profesional.

Asta pentru că populaţia din coloniile de albine a fost drastic diminuată din cauza condiţiilor meteo din acest an, iar albinele au intrat în iarnă slăbite, fiind nevoie de hrană suplimentară care a însemnat cheltuieli în plus pentru apicultori.

Dragoş Gavrilă, apicultor, a explicat: "Apicultura în zona de Sud-Est a României a fost în consonanţă cu toată agricultura. Practic, a fost calamitată. Dacă colonia de albine trebuie să-şi asigure propria hrană plus un surplus pentru apicultori, anul acesta nici propria hrană nu au reuşit să şi-o producă. Producţia de miere a fost foarte mică şi în zone izolate. Pierderea cea mai importantă o reprezintă puterea coloniilor de albine. Familiile de albine nu s-au mai putut dezvolta. Anul acesta am avut colonii subdimensionate. Dacă în trecut, avem colonii cu 30.000-40.000 de indivizi, anul acesta s-a mers cu 20.000. Scăderea este dramatică, aproape la jumătate. Albinele nu şi-au produs nici hrană. Acum se intervine cu turte, o hrană solidă. Practic avem grijă să nu ne moară. Un kilogram de turte costă între 5 lei şi 8 lei. O colonie de albine are nevoie între 12 şi 15 kilograme de turte pentru a ajunge în luna aprilie. Deci efortul apicultorilor este foarte mare".

Dezamăgirea apicultorilor vine la momentul comercializării. Aici apicultorii pomenesc despre concurenţa neloială venită din partea marilor lanţuri de magazine. Producătorii spun că ei nu pot concura cu marile magazine care au produse apicole la preţuri foarte mici, fiind aduse din import. Diferenţa de preţuri practicată de producător şi marile magazine s-a adâncit şi mai mult în perioada sărbătorilor, când sunt practicate şi tot felul de promoţii.

"Aici e drama apiculturii româneşti. Preţul mierii este făcut de marile magazine care aduc miere din ţări exotice, din ţări din Africa, la nişte preţuri cu care noi nu putem concura. Cred că în câţiva ani apicultura nu va mai fi o apicultură de profesionişti, va fi o apicultură de weekend. De exemplu, noi dăm un kilogram de miere polifloră cu 25 de lei, iar cea de salcâm cu 40 de lei. Marile magazine vând cu 10% mai puţin. Se urmăreşte să fim distruşi. În ultimele zile au fost campanii care au avut miere la preţuri aproape de preţul unui kilogram de zahăr. Nu putem concura cu aşa ceva", a explicat Dragoş Gavrilă.

Situaţia în care a ajuns apicultura românească i-a determinat pe unii apicultori să renunţe la creşterea albinelor. Este vorba despre cei mai tineri care nu mai văd un viitor în acest domeniu.

"Sunt apicultori care renunţă. Sunt oameni la 30 de ani care au preferat să plece în străinătate. Încet, încet media de vârstă a apicultorilor va creşte. Se ajunge la 50 plus. Tinerii nu mai vin pentru că apicultura nu le mai asigură un viitor", a punctat Dragoş Gavrilă.

Pentru a-i susţine, statul a acordat şi apicultorilor un ajutor de minimis în valoare de 25 de lei pentru o colonie de albine. Banii au fost folosiţi, în general, pentru a fi asigurată hrana albinelor pentru sezonul rece.

ÎNCHIDEREA PIEŢELOR, O MĂSURĂ FATALĂ! Retrospectivă 2020 cu Nicolae Cioranu Marian MUŞAT 22 decembrie 2020

OAIA A RĂMAS CODAŞĂ spune Nicolae Cioranu, preşedinte ROMOVIS. Iată retrospectiva lui pentru 2020 şi propunerile pentru 2021!

„Nu prea am ce număra, ce s-a derulat sunt decizii vechi. Însă închiderea pieţelor în această perioadă este fatală pentru noi la vânzarea produselor din lapte. În ceea ce priveşte viitorul, toate măsurile privind sectorul ovin sunt prioritare, căci oaia a rămas în urmă cu totul. Noroc că a salvat-o piaţa în perioada de pandemie; dacă nu se întâmpla aşa, eram în pom. Ajutorul de CoVid este insuficient! De exemplu, dacă la vacă sunt 100 euro/cap femelă bovină adultă (echivalentul în lei), la oaie avem doar 5 şi - atenţie! - beneficiază numai o parte din efectiv, până la 500 de capete”, ne-a declarat Nicolae Cioranu.

  OAIA A RĂMAS CODAŞĂ

 „Ar trebui să avem programe directe la fermier. Mecanizarea fermelor de animale - pentru că nu mai găsim personal - a rămas în urmă. Dar aici este o altă mare durere. Din evidenţele APIA rezultă că în România sunt 7 milioane de oi înscrise pe CNP, pe PF şi 1 milion şi ceva de oi le regăsim întregistrate juridic. Or, persoanele fizice nu au putut depune proiecte pentru accesarea banilor europeni, oierii fiind mai reticenţi în a se înscrie într-o formă juridică”, a precizat preşedintele ROMOVIS

CEI MAI BOGAȚI CIOBANI DIN ROMÂNIA NU FAC BANI DIN CREȘTEREA OILOR! Agroinfo 22 decembrie 2020

EXCLUSIV AGROINFO. Cei mai bogați ciobani din România nu și-au strâns averile din creșterea oilor, au făcut bani din vânzarea certificatelor de origine pentru berbeci. Nu avem o Țurcană care să dea doi litri de lapte și nu avem o carcasă de Țurcană care să se încadreze la o clasă de calitate. S-au luat bani de ameliorare de la stat, și-au umplut unii buzunarele și Țurcana a rămas tot ca pe vremea lui Decebal, a pus degetul pe rană Dumitru Ardelean, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Sălaj.

Politica agricolă creată sau făcută până acum de toți miniștrii care s-au perindat la Ministerul Agriculturii a fost una dezastruoasă. Bineînțeles că a culminat cu domnul Daea sau tovarășul Daea, acest om pe care nu l-am înțeles și care nu a avut nicio filozofie, un comunist penibil.

Am ajuns pe un trend descendent, efectivele de animale se duc în jos. Nu-ți trebuie studii superioare să observi că, de exemplu, la vaci s-au dus animalele de la 10 milioane la 1, la ovine, de la 15 milioane la 7 sau la 6 milioane, unii spun la 7 milioane de oi, dar părerea noastră, a celor de la asociație, este că peste un milion de oi sunt în pungă ( se referă la crotalii ținute în pungă n.r.). Deci, efectiv, ne-am dus de la 15 milioane de oi la 6 milioane de oi. Scăderea efectivului de animale nu s-a făcut pe vremea ministrului Oros, ca să venim să-i spunem: băi, Oros! Sau pe vremea directorului Bela Vaida de la Agenția Națională pentru Zootehnie. Nu se poate să le punem în cârcă domnilor Oros și Vaida acest declin al efectivelor de animale. Și, paralel, cu scăderea efectivelor de animale din România, am văzut că avem importuri extraordinar de mari, pe carne, pe lapte, pe produse agricole.

Odată cu distrugerea zootehniei și a agriculturii s-a procedat la importuri masive de produse cu mare semn de întrebare. De aceea, îmi place să cred că ministrul Oros și directorul Vaida sunt primii demnnitari din agricultură care nu sunt comuniști. Sunt primii care au acționat și au deranjat multă lume. Pentru că domnul director Vaida a încercat să stopeze acțiunile cu iz penal cu berbecii cu origine.

Doamne iartă-mă, cum se face că cei mai bogați ciobani din România sunt cei care vând certificate de origine, nu ăia care cresc oi?! Paradoxal! Și atunci toate acțiunile astea, vă spun, cu iz penal clar trebuie stopate de cineva. A venit domnul Vaida și le-a stopat. Normal că este incomod. Că a spus: măi, fraților, haideți să facem niște analize la berbeci. Și atunci, s-a inflamat multă lume. Dacă ești corect, eu spun că trebuie să te supui și chiar tu să ceri analize. Uite, domle, sunt corect, vă rog să faceți analiza ADN sau de paternitate la berbecul meu. Vreau să vă arăt că am fost corect. Despre genotipare vorbim, a declarat oierul Dumitru Ardelean, exclusiv pentru AGROINFO.

Se dau zeci de milioane de lei de la bugetul de stat pentru ameliorarea raselor de ovine, dar România nu are o Țurcană care să dea doi litri de lapte sau una de carne, cu o carcasă care să se încadreze la clasele de calitate din Europa, spune oierul. Acum a venit moda acreditării de către Agenția Națională pentru Zootehnie a asociațiilor pentru programe de ameliorare. Unii o să-și umfle conturile pe documente false, acuză președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Sălaj.

Suntem atipici. Nicăieri în lume sau în Europa nu s-au făcut acțiuni de felul ăsta, adică vânzare de certificate de origine. Și acum vin unii și spun: să-l dăm afară pe domnul Vaida! Păi, dacă rămâne Vaida se face ordine. Cel puțin îmi place să cred că a început o acțiune de curățare și de implementare, până la urmă, a ceea ce scriu manualele, a normalității în zootehnie. I-am văzut pe unii care cer acreditare de la ANZ și la ovine, și la bovine.

Acum e în trend, e la modă să ceri acreditare pe cărțile de rasă. Păi, acreditarea asta, în mintea lor, este să pună mâna pe niște bani. Nicio treabă nu au cu amelioararea animalelor, cu problema de bază. Se gândesc toți la niște bani frumoși, care se decontează de la stat și de la fermieri. Asta-i toată treaba!

Eu sunt revoltat, pentru că aș fi vrut să văd performanță. Noi suntem la coada Europei, pentru că nu am făcut absolut nimic, vizavi de performanță suntem la zero și acum. Nu avem o oaie Țurcană decât de pe vremea lui Decebal, nu avem nici de carne, nici mixtă. Adică, nu are nici carne, nici lapte. Aș fi vrut de atâția ani să avem o oaie Țurcană care să aibă doi litri de lapte. Specializată! Aș fi vrut să văd carcasă dintr-o categorie a carcaselor, dintr-o clasă din cele cinci care sunt în Europa. Nu ne încadrăm nici acolo. Ce am făcut? A, am luat niște bani. Unii și-au umflat conturile pe niște documente false.

E cazul să se pună punct. Sper să rămână domnul ministru Oros, sper să existe înțelepciunea să fie lăsat în continuare la agricultură, pentru că a luat pulsul agriculturii și mă gândesc că va face o treabă bună. Ăsta este crezul meu. Deci, are de lucru foarte serios în zootehnie.

Faceți un exercițiu de imaginație că într-o noapte dispar toate tractoarele, plugurile, utilajele agricole, tot ce e produs în altă parte și o să vedeți că nu rămânem cu nimic. O să avem o mare problemă, mai mare decât pandemia, adică, foamea. S-a distrus toată industria în România. Nu mai facem pluguri, tractoare, semănători, nu mai facem nimic. Adică, dacă eu mă duc să cumpăr un tractor pe un program european nu am decât să-mi dau banii în Italia, Germania și să susțin economia de acolo. Toți miniștrii agriculturii de până acum au distrus agricultura în așa fel încât am ajuns în situația disperată de astăzi, a declarat Dumitru Ardelean.  

INDUSTRIE ALIMENTARATransavia – primul raport de sustenabilitate din industria alimentară La dec. 22, 2020

Transavia, una dintre cele mai cunoscute afaceri de familie și lider al pieței de carne de pasăre din România, realizează acest demers important odată cu aniversarea a 30 de ani de activitate și inovație pe piața românească.

Totodată, Transavia va marca în 2021 un alt obiectiv important: depășirea cifrei de producție de 100.000 tone de carne de pasăre anual.Odată cu lansarea obiectivelor de sustenabilitate pentru anul 2025, dorim să oferim partenerilor, clienților și angajaților noștri, o viziune de ansamblu și transparentă, asupra activității grupului. Prin acest raport dorim să reafirmăm statutul de lider în categoria în care activăm, atât din punct de vedere al poziției de piață pe care o avem, cât și al acțiunilor întreprinse de societatea noastră în domeniile responsabilității sociale și strategiilor de dezvoltare durabilă.

Raportul reprezintă o premieră pentru piața cărnii din România, fiind primul elaborat conform standardelor GRI și aliniat la ODD. Documentul face referire la perioada ianuarie-decembrie 2019, evidențiind aspecte de business importante pentru toate unitățile din grup.

“Ne face plăcere să prezentăm primul „Raport de Sustenabilitate“ al companiei, prin care dorim să oferim o viziune de ansamblu asupra activității noastre zilnice și să arătam încă o dată colaboratorilor noștri că facem lucrurile exact așa cum trebuie în toate ariile in care activăm. Responsabilitățile asumate susțin inițiative care au un impact pozitiv atât pentru produsele pe care le oferim consumatorilor, cât și pentru angajați, mediu și comunitățile unde ne desfășurăm activitatea.” afirmă Ioan Popa, președinte și fondator Transavia.

Eforturile board-ului Transavia au fost întotdeauna orientate spre a consolida business-ul într-un mod sustenabil. Continuarea articolului pe RevistaPiața.ro

Editat de Ana Daniela Eftimie

Marii producători de cosmetice, dulciuri şi băuturi ai lumii fac afaceri de 5 miliarde de lei în România doar din importuri, fără să investească în producţie: O parte dintre jucători au avut fabrici, dar le-au închis. Spre exemplu, napolitanele Joe, care se făceau la Timişoara, se produc în Ucraina sau Polonia Cristina Roşca 22.12.2020,

În timp ce antreprenorii locali dezvoltă fabrici, giganţi precum Colgate-Palmolive, Mars, L’Oreal sau Nestle doar importă şi distribuie, fără să investească milioane sau zeci de milioane de euro într-o unitate de producţie ce asigură sute de locuri de muncă.

Zece giganţi străini din FMCG, unii dintre cei mai mari producători ai lumii de cosmetice, dulciuri sau băuturi, fac afaceri de 5,4 mld. lei în România doar din importuri, fără să investească în fabrici.

Aceste companii, printre care Colgate-Palmolive, Ferrero sau Mars, îşi realizează bunurile pe alte pieţe şi doar le importă în România. O parte dintre cei zece jucători identificaţi de ZF au avut fabrici local, dar le-au închis, în timp ce alţii au ales modelul importurilor încă de la început.

„Suntem tot mai puţini producători rămaşi şi ne lovim de anumite probleme ce ţin de importuri. Vin produse din Ucraina foarte ieftine, de calitate mai puţin bună, dar care concurează cu noi“, spunea recent Ioan Stânea, fondator al producătorului de dulciuri Pan Food din Sibiu.

Producţia în multe sectoare, cum este şi cel al dulciurilor, e mai ales apanajul antreprenorilor.

Pe piaţa de dulciuri din România mai mulţi dintre marii jucători internaţionali au închis unităţi de producţie, apelând la fabricile din alte ţări din motive de costuri, productivitate sau altceva.

La începutul lui 2019, gigantul elveţian Nestle a anunţat că închide fabrica pe care o avea la Timişoara, invocând noi tipare de consum şi deficit de muncă, într-un mediu competitiv. Brandurile realizate la Timişoara nu au dispărut de pe piaţă, producţia fiind mutată.

„Napolitanele Joe (marcă românească, preluată de Nestle de la Florentin Banu - n.red.) se realizează acum în Lvov, Ucraina în ceea ce priveşte gama de bază, şi în Polonia - gama Joe Dreams“, a spus Leszek Wacirz, country manager la Nestle România, într-un interviu acordat ZF recent.

În 2008 Nestle a închis local şi o fabrică de îngheţată. Grupul cu sediul în Elveţia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum din lume, are 100 de fabrici doar în Europa, fiind activ în producţie în aproape toate ţările, mai puţin în România.

Similar, gigantul american Colgate-Palmolive are peste 50 de fabrici şi centre de cercetare în lume, însă nicio unitate de acest gen în România după ce a închis în 2008 fabrica pe care o deţinea la Braşov, unde compania producea pasta de dinţi Super Cristal şi crema Norvea şi unde lucrau 190 de persoane. Astfel, gigantul american a păstrat pe piaţa locală doar operaţiunile de import şi distribuţie şi face afaceri de 270 mil. lei anual.

Operaţiuni locale de producţie nu înseamnă doar valoare adăugată pentru economie, ci şi locuri de muncă, de regulă câteva sute per fabrică.

Producătorul de mezeluri Raitar din Suceava, deţinut de antreprenorul Grigore Florea, şi-a extins reţeaua proprie de magazine, în lipsa contractelor din HoReCa şi din şcoli. „Mai avem în derulare investiţii în extinderea şi modernizarea fabricii pe partea de tranşare şi ambalare. În 2021, vom accesa fonduri europene pentru dotarea cu utilaje performante“Florentina Niţu 21.12.2020,

În 2020 Raitar a mers cu magazine şi în mediul rural, în satele situate în apropierea fabricii

Grigore Florea, antreprenorul din spatele producătorului de mezeluri Raitar din Suceava, un business de aproape 70 de milioane de lei anul trecut, spune că 2020 a fost un an foarte provocator pentru compania sa, însă a găsit soluţii pentru a menţine businessul în linie dreaptă. Astfel, a dezvoltat în 2020 reţeaua proprie de magazine, după ce HoReCa şi şcolile au fost închise, acestea fiind canale importante de desfacere a produselor.

„Am pierdut vânzarea din HoReCa, plus vânzările către cantinele gradiniţelor şi liceelor. În perioada verii vânzările au fost, de asemenea, timide, mai ales în luna august, când s-a simţit lipsa diasporei şi lipsa evenimentelor. (...) În 2020 am ales să dezvoltăm reţeaua proprie de magazine şi ne-am îndreptat către mediul rural învecinat fabricii noastre, în Cornu Luncii, Baia, Vama“, spune Grigore Florea.

Producătorul de vinuri organice Vifrana rambursează un credit de 8,2 mil. lei şi vrea să se extindă pe patru pieţe din Europa după ce a atras 9,5 mil. lei de la investitorii pe bursă Cristina Bellu 22.12.2020, Vifrana, principalul producător local de vin ecologic după suprafaţa cultivată, vrea să ramburseze un credit de 8,2 mil. contractat în urmă cu zece ani de la CEC Bank, să investească în tehnologie, dar şi să se extindă în străinătate şi pe noi segmente de business, după ce a obţinut recent o finanţare de 9,5 mil. lei printr-un plasament privat de acţiuni pe Bursa de la Bucureşti.

“Această finanţare ne ajută să închidem integral creditele luate în urmă cu zece ani într-o perioadă în care agricultura nu era bancabilă. CEC Bank a avut meritul de a ne acorda încredere pe termen lung, însă, în acest moment, pentru a reuşi să ne extindem în plan extern, avem nevoie să închidem acest credit. Restul fondurilor atrase le vom direcţiona în investiţii şi tehnologizare pentru a diminua impactul lipsei de forţă de muncă. Aceste investiţii ne vor ajuta să ne extindem în străinătate, în special în ţări precum Germania, Marea Britanie, Suedia şi Olanda, dar şi să dezvoltăm o noua linie de business”, spune Octavian Vucmanovici, CEO şi cofondator Vifrana.

Potrivit acestuia, compania urmează să testeze piaţa de produse secundare bio pentru uz cosmetic şi farmaceutic realizate din tescovină.

“Vorbim de un proiect ambiţios şi de mare viitor, iar abordarea acestei nişe derivă din creşterea consumului de produse bio în România”.

La începutul săptămânii trecute, Vifrana a încheiat un plasament privat de acţiuni la care au participat 83 de investitori, şi care a fost realizată cu participarea societăţii de brokeraj Goldring. În urma plasamentului, Vifrana a fost evaluată la 31,4 milioane de lei.

Compania intenţionează, de asemenea, să se listeze pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, în prima jumătate din 2021.

Podgoria Vifrana (judeţul Constanţa) a fost înfiinţată în 2006, între timp devenind cel mai mare producător din România de vin integral certificat ecologic, după suprafaţa cultivată: 130 de hectare cu viţă de vie bio.

Managementul se aşteaptă pentru acest an la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de lei şi un profit net de două milioane de lei. Pentru 2021, estimările sunt ca veniturile să ajungă la 6,3 milioane de lei.

Ştefan Chiriţescu, Cramele Cotnari: Am învăţat să fim mai agili, am reuşit să avem un plan de business structurat pe mai multe scenarii Miruna Diaconu 21.12.2020, Ştefan Chiriţescu, director marketing, Cramele Cotnari: Am avut o serie de avantaje pentru că industria vinului este împărţită în trei zone mari de distribuţie, comerţul modern, comerţul tradiţional şi HoReCa, iar sectorul de restaurante este cel mai afectat şi evident o scădere ar putea veni de acolo, dar ne-a ajutat faptul că avem un portofoliu calibrat mai mult în zona de retail şi comerţ tradiţional

O companie are nevoie de un brand puternic şi sănătos pentru a putea face faţă mai uşor crizelor, iar cei care au avut un brand puternic înainte de criză, au trecut anul acesta mai uşor.

Ştefan Chiriţescu, director marketing al Cramelor Cotnari, spune că producătorul de vin a reuşit anul acesta să se adapteze noilor condiţii impuse de pandemie şi a construit un plan de business bazat pe mai multe scenarii, astfel încât să poată asigura continuitatea businessului.

„Am învăţat să fim mai agili ceea ce e un mare lucru pentru orice companie din România, faptul că am reuşit să avem un plan de business structurat pe mai multe scenarii, cred că am învăţat să ne dăm seama că trebuie să facem o mare diferenţă între lucrurile esenţiale şi detalii”, spune Ştefan Chiriţescu, director marketing, Cramele Cotnari, în cadrul videoconferinţei organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale- Buget 2021: Cum pregătim viitorul?.

Care este reţeta de creştere a industriei alimentare: investiţii în infrastructură, exporturi, asocierea producătorilor în cooperative şi creşterea încrederii consumatorului în produse româneşti Florentina Niţu 21.12.2020,

Adrian Cocan, director general Agroserv Măriuţa

„Creşterea cea mai solidă a industriei alimentare ar putea să vină din exporturi, pentru că acolo discutăm şi de volume şi de valori importante“.

Creşterea volumului şi valorii de produse alimentare exportate, susţinută de investiţii în îmbunătăţirea performanţelor companiilor, dar şi de investiţii în infrastructura logistică, ar putea deveni vectori prin care industria alimentară, evaluată la peste 50 de miliarde de lei, să se dubleze în câţiva ani, au susţinut speakerii prezenţi la emisiunea ZF Live dedicată lansării suplimentului „Industria alimentară“.

„Creşterea cea mai solidă a industriei alimentare ar putea să vină din exporturi, pentru că acolo discutăm şi de volume şi de valori importante. Dar industria trebuie să treacă printr-o transformare în zona de calitate. Partenerii noştri de export, din Uniunea Europeană, au pretenţii de calitate ridicate. În industria lactatelor, trebuie să fim conştienţi că ne batem cu jucători ca Franţa, Olanda, Italia sau, dacă vine vorba de materii prime, ne batem cu ferme performante din Polonia şi Ungaria“, a spus Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac.

DANA TĂNASE (ARC):"Pierderile în cifra de afaceri cauzate de pandemie şi de restricţiile impuse industriei cărnii vor fi foarte mari"A.P. Macroeconomie / 22 decembrie

Industria cărnii din România a suferit mult în acest an dificil, plin de incertitudini, fiind obligată să se adapteze din mers pentru a putea face faţă tuturor provocărilor, a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, citat de Agerpres.

"Pierderile în cifra de afaceri cauzate de pandemie şi de restricţiile impuse industriei cărnii vor fi foarte mari. Cu toate acestea, există antreprenori care au mizat pe continuarea tradiţiei brandurilor româneşti şi care în aceste vremuri tulburi din punct de vedere socio-economic au depus eforturi substanţiale pentru a fi prezenţi în casele noastre cu produse de calitate, aşa cum ne-am obişnuit de-a lungul anilor. Fie ca vorbim de magazine locale de retail, tip Gourmet, care pot livra şi la domiciliu, fie că vorbim de expansiunea fără precedent a vânzărilor online, sau de mari jucători pe piaţa cărnii care şi-au asumat riscul şi au investit în dezvoltarea business-ului în pofida pandemiei, cuvântul de ordine a fost şi rămâne "siguranţa". Siguranţa angajaţilor şi siguranţa produselor comercializate", a precizat Dana Tănase.

În ceea ce priveşte vânzările de carne de porc şi produse din carne de porc estimate pentru perioada sărbătorilor de iarnă din acest an, directorul executiv al ARC a subliniat că se aşteaptă la o creştere, însă a avertizat asupra comerţului cu porci din locuri neautorizate în contextul evoluţiei pestei porcine africane pe teritorului României.

"În perioada sărbătorilor de iarnă vânzările de carne de porc şi produse din carne de porc sperăm să aibă un reviriment. Încurajăm consumatorii să cumpere carne şi produse din carne din locurile autorizate, iar autorităţile de control să-şi facă treaba şi să nu tolereze anunţuri de genul "avem porc de casă" afişate discret pe geamurile unor comercianţi, sau vânzările mascate de carne de porc pe internet în condiţiile în care pesta porcină africană continuă să evolueze la noi", a afirmat reprezentantul ARC.

Ea a precizat că, într-un an atipic cum a fost 2020, preţul cărnii de porc a fost influenţat de cele două pandemii, pesta porcină africană şi Sars-Cov-2. Odată cu închiderea HORECA, o cantitate importantă de carne proaspătă de porc provenită din producţia internă nu a mai fost preluată de restaurante şi nici nu a putut fi atrasă în întregime de către retail, unde vânzările au oscilat foarte mult, observându-se "peak-uri", "când cererea creştea haotic pentru câteva zile, urmate de scăderi abrupte".

"Apariţia în Germania a cazurilor de pestă porcină africană la mistreţi în luna septembrie a condus la blocarea exporturilor de carne proaspătă către ţările asiatice, în special China, ceea ce a determinat apariţia unor stocuri importante în Uniunea Europeană. Este cunoscut faptul că Germania este cel mai mare producător european de carne de porc, asigurând 23% din producţia la nivel UE. Ultimele date primite de la Comisia Europeană în 9 decembrie a.c indică în continuare scăderea preţului carcasei de porc cu 7,3% faţă de luna noiembrie şi cu 30,2% faţă de anul 2019. La nivel mondial, datele arată că preţul cărnii de porc cel mai scăzut per 100 kg carcasă este în SUA, apoi în Canada şi Uniunea Europeană. Brazilia are în prezent cea mai scumpă carcasă de porc. La noi, conform datelor Comisiei de Clasificare a Carcaselor, în săptămâna 30 noiembrie - 6 decembrie, preţul de piaţă al carcaselor de porc a crescut cu aproximativ 5% faţă de ultima lună, fiind în jur de 720 lei/100 kg", a subliniat Dana Tănase.

În ceea ce priveşte procesarea cărnii, preţul mediu de vânzare al produselor din carne conform raportului recent publicat de Consiliul Concurentei a crescut cu 11,8% faţă de ianuarie - iulie 2019. "Trebuie să menţionăm faptul că în condiţiile vitrege în care ne-am desfăşurat activitatea în acest an, creşterea se datorează în special măsurilor suplimentare de siguranţă care au fost lua