Stiri 2 decembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 02.12.2020 1 EUR 4.8721

1 USD 4.0434

Prognoza meteo: Vine vreme anormală. Când se întorc ninsorile şi gerul 2 decembrie 2020, 07:54 de Ionela Stănilă

Regimul termic prognozat pentru următoarele două săptămâni va fi unul mai cald decât în mod normal pentru această perioadă din an, cu maxime de 14 grade, anunţă Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM). De săptămâna viitoare revin ninsorile şi gerul.

Prognoza meteo pentru fiecare regiune pană pe 13 decembrie:

Maxime de 13 grade în Banat Valorile termice diurne se vor menţine uşor sub cele normale pentru această perioadă până pe data de 2 decembrie, cu o medie în jurul a 4 grade. Apoi, până la sfârşitul primei săptămâni, vremea se va încălzi semnificativ, iar media maximelor va fi de 12…13 grade. În a doua parte a intervalului, temperaturile maxime vor fi în scădere spre medii de 7…8 grade. Media valorilor nocturne, până în data de 2 decembrie, se va situa sub normele perioadei şi va fi de -5…-4 grade. Până la începutul celei de-a doua săptămâni din interval, minimele vor fi în creştere spre medii de 6…7 grade, valori cu mult mai mari faţă de norme. În a doua jumătate a intervalului, temperaturile minime vor fi din nou în scădere, spre medii în jurul a 2 grade. Probabilitatea de precipitaţii va fi în creştere în jurul datei de 4 decembrie şi în a doua săptămână, cu precădere în primele zile.

Minus 7 grade în Crişana În primele zile ale intervalului, valorile termice diurne se vor menţine uşor sub cele normale pentru această perioadă, cu o medie în jurul a 3 grade. Până la sfârşitul primei săptămâni, vremea se va încălzi semnificativ, iar media maximelor va fi de 13…14 grade. În a doua săptămână, temperaturile maxime vor fi în scădere spre medii de 7…8 grade. Media valorilor nocturne, până în data de 2 decembrie, se va situa mult sub norma perioadei şi va fi de -7…-6 grade. Apoi, până în data de 7

1

decembrie, minimele vor fi în creştere spre medii în jurul a 5 grade, valori mai mari faţă de cele normale. În a doua jumătate a intervalului, temperaturile minime vor fi din nou în scădere, spre medii în jurul a 2 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în jurul datei de 4 decembrie şi pe parcursul celei de-a doua săptămâni.

Frig în Transilvania La începutul primei săptămâni, valorile termice diurne se vor menţine uşor sub cele normale pentru această perioadă, cu o medie de 1…2 grade. Treptat, până în data de 6 decembrie, maximele termice vor creşte semnificativ, iar media acestora va fi de 9…10 grade. În a doua parte a intervalului, temperaturile maxime vor fi în scădere spre medii de 5…6 grade. Media valorilor nocturne, până în data de 2 decembrie, va fi în scădere spre -9…-8 grade. Până la începutul celei de-a doua săptămâni din interval, minimele vor fi în creştere spre medii în jurul a 2 grade, valori peste normele perioadei. În a doua jumătate a intervalului, temperaturile minime vor fi din nou în scădere, spre medii în jurul a -1 grad. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere în jurul datei de 4 decembrie şi în a doua săptămână, cu precădere în zilele de 7 şi 8 decembrie.

Precipitaţii în Maramureş La începutul primei săptămâni, valorile termice diurne se vor menţine uşor sub cele normale pentru această perioadă, cu o medie de 2 grade. Până în data de 6 decembrie, maximele termice vor marca o creştere semnificativă, iar media acestora va fi de 11…12 grade. În a doua jumătate a intervalului, temperaturile maxime vor fi în scădere spre medii de 6…7 grade. Media valorilor nocturne, până în data de 2 decembrie, va fi în scădere spre -9…-8 grade. Până în data de 7 decembrie, minimele vor fi în creştere spre medii în jurul a 3 grade, valori peste normele perioadei. În a doua săptămână din interval, temperaturile minime vor fi din nou în scădere, spre medii în jurul a 0 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere în jurul datei de 4 decembrie. În a doua săptămână se menţine probabilitatea de precipitaţii, cu precădere în zilele de 7 şi 8 decembrie.

Maxime de 9 grade în Moldova Până în data de 3 decembrie, valorile termice diurne vor avea media în jurul a 2 grade. Până în data de 5 decembrie, maximele termice vor marca o creştere, iar media acestora va fi de 8…9 grade. Apoi, până la sfârşitul intervalului, temperaturile maxime vor fi în scădere spre medii de 4…5 grade. Media valorilor nocturne, până în data de 2 decembrie, va fi în scădere spre -5 grade. Până spre sfârşitul primei săptămâni, minimele vor fi în creştere spre medii în jurul a 5 grade, valori peste normele perioadei. În a doua jumătate a intervalului, temperaturile minime vor fi din nou în scădere, până la medii în jurul a 0 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată după data de 4 decembrie, dar mai ales în zilele de 7 şi 8 decembrie.

2

Cald pe litoral La începutul intervalului, media valorilor diurne va fi de 2…3 grade, iar până în data de 4 decembrie acestea vor fi în creştere spre medii în jurul a 13 grade. Treptat, până la sfârşitul intervalului, temperaturile maxime vor fi în scădere spre medii de 9 grade. Media valorilor nocturne, până în data de 2 decembrie, va fi în scădere spre -2 grade. Până spre sfârşitul primei săptămâni, minimele vor fi în creştere, iar media acestora va fi de 7…8 grade, valori peste normele perioadei. În a doua jumătate a intervalului, temperaturile minime vor fi din nou în scădere, spre medii în jurul a 4 grade. Vor fi precipitaţii la începutul intervalului, iar probabilitatea va fi din nou în creştere după data de 7 decembrie.

Ploi în Muntenia Vremea va fi rece în primele zile din interval, cu o medie a maximelor în jurul a 2 grade, iar a minimelor de -5…-3 grade, apoi se va încălzi semnificativ. Până în data de 5 decembrie, maximele termice vor fi în creştere spre medii de 11 grade, iar până la sfârşitul intervalului vor coborî la valori, în medie, de 8 grade. Valorile nocturne vor creşte până la sfârşitul primei săptămâni când media acestora va fi în jurul a 5 grade. În a doua jumătate a intervalului, minimele vor fi în scădere treptată, spre medii de 2 grade. Vor fi precipitaţii la începutul intervalului, iar probabilitatea va fi din nou în creştere după data de 4 decembrie.

Vreme rece în Oltenia Vremea va fi rece în primele zile din interval, cu o medie a maximelor de 2…3 grade, iar a minimelor de -5…-4 grade, apoi se va încălzi semnificativ. Până în data de 7 decembrie, maximele termice vor fi în creştere spre medii de 10 grade, iar până la sfârşitul intervalului vor coborî la valori, în medie, de 7 grade. Valorile nocturne vor creşte până în data de 7 decembrie când media acestora va fi în jurul a 5 grade. În a doua jumătate a intervalului, minimele vor fi în scădere treptată, spre medii de 2 grade. Probabilitatea de precipitaţii va ridicată după data de 4 decembrie.

Se încălzeşte şi la munte Până în data de 6 decembrie, media valorilor termice diurne va fi în creştere de la -5 grade, spre 4…5 grade. Apoi, până la sfârşitul intervalului, temperaturile maxime vor fi în scădere spre medii de 1…2 grade. Media valorilor nocturne, până în data de 7 decembrie, va fi în creştere de la -10 la 0 grade. În a doua jumătate a intervalului, temperaturile minime vor fi din nou în scădere, spre medii în jurul a -4 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată după data de 4 decembrie.

APIA si SUBVENTII

3

APIA: DE ASTĂZI, VIN SUBVENȚIILE! Agroinfo 02 decembrie 2020

START PLATĂ FINALĂ! Agenția de plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că de astăzi, 2 decembrie 2020, a început autorizarea plăților finale pentru fermierii care au solicitat subvențiile pentru anul de cerere 2020.

Potrivit regulamentelor europene în vigoare, APIA demarează astăzi, 2 decembrie 2020, plata finală a subvențiilor agricole aferente Campaniei 2020. Plata finală reprezintă diferența dintre plățile făcute în avans și cuantumul stabilit pentru fiecare subvenție agricolă pentru anul de cerere 2020.

APIA le-a achitat fermierilor români, în perioada 16 octombrie - 27 noiembrie 2020, un avans de 70% din plățile pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile compensatorii din cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, PNDR 2020.

Vă reamintim cuantumul pentru plățile pe suprafață și sprijinul cuplat zootehnic ovine/caprine, valabil pentru anul 2020:

4

Suma totală autorizată la plată de APIA pentru avansul la subvenții a fost de 1,43 miliarde euro, din care:

- 1,072 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);- 298,25 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);- 59,28 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Fermierii, chemați la APIA! Depuneți cererile pentru ajutorul de stat 2 decembrie 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 02 – 31 decembrie 2020, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2020.

Beneficiari:

1. a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

2. b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

3. c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor

5

Funciare, aşa cum sunt definite în Legeaîmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

4. d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie

Potrivit APIA, persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

APIA amintește condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea:

1. a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

2. b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

3. c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

4. d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE)al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

5. e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor,culturilor de hamei,pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

6

6. f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

7. g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

APIA informează că cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

1. a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

2. b) adeverinţă aliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

3. c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

4. d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

5. e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

6. f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

7. g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

8. h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;9. i) cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub

formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;10.j) angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea

ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului Anexa 5 din Ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data  depunerii cererii de acord.

Anunț APIA pentru crescătorii de animale – 15 decembrie, termen LIMITĂ pentru depunerea cererilor 2 decembrie 2020 Anunț pentru crescătorii de animale! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 02 – 15

7

decembrie 2020 se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, Cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021, cereri avizate de către ANZ.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a. dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b. acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c. lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

d. copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e. lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a. dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

8

b. acreditarea solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

c. lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

d. copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e. lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

DIRECTOR APIA: FERMELE CARE VOR FI AVANTAJATE DE CREȘTEREA SUMEI PE HECTAR PENTRU PLATA REDISTRIBUTIVĂ! Agroinfo 02 decembrie 2020

SUBVENȚII APIA 2021-2027! Creșterea sumei alocate pentru plata redistributivă, una dintre schemele de plăți pe hectar, așa cum se propune pentru sprijinirea fermelor mici, cu scopul evitării plafonării subvențiilor agricole, va avantaja, de fapt, fermele medii care au până-n 30 de hectare, spune directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, Ovidiu Săvâșcă. Fermele medii nu sunt multe la număr în România.

Chiar dacă încă nu sunt clarificate unele aspecte în ceea ce privește regulamentele europene cu privire la viitoare politică agricolă comună, mai ales în contextul BREXIT (Regatul Unit fiind o putere agricolă la nivelul UE) credem că ceea ce ar fi cel mai bine pentru România (care urcă prin BREXIT în importanța țărilor mari agricole UE, ca și Polonia, oarecum asemănătoare României, având și aceasta multe ferme mici), ar fi ca subvenția de bază -plățile directe decuplate de producție - să rămână în vigoare, eventual să se diminueze decalajul de valoare per hectar față de alte

9

țări mai avansate, sau să se pună accentul și să se aloce fonduri mai mari pentru dezvoltare rurală sau pentru practici neintensive, compatibile cu protecția mediului.

De asemenea plafonarea subvențiilor la o anumită sumă (de exemplu 100.000 Euro/fermă) ar avea unele dezavantaje pentru că s-ar diminua capacitatea de capitalizare a unora dintre exploatațiile aflate încă în dezvoltare, eventual care au accesat și credite pe termen mai lung în acest sens - măsura ar afecta totuși un număr mic de ferme, dar cu o pondere semnificativă însă în agricultura locală. Iar o mărire a plafonului aferent plății distributive (care se acordă pentru primele 30 ha ale exploatației) ar contribui la dezvoltarea fermelor medii, care nu reprezintă încă o parte importantă din numărul total de ferme, adică suntem sub media vest-europeană, a explicat șeful APIA Mureș.

ȘEFUL APIA, MESAJ PENTRU FERMIERI! Agroinfo 02 decembrie 2020 -

EVENIMENT! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și-a lansat pe data de 1 decembrie 2020 primul număr al revistei APIAGRICULTURĂ. Directorul general APIA, Adrian Pintea, are un mesaj pentru fermierii români.

Astăzi (1 decembrie 2020 n.r.) am publicat primul număr al revistei Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, APIAGRICULTURA. Această inițiativă s-a născut într-o perioada dificilă pentru Agenție, ca un omagiu pentru colegii care nu mai sunt printre noi. Ne dorim ca prin aceast material să împărtășim o parte din munca noastră, din proiectele noastre, să aducem APIA tot mai aproape de fermierii români. Mulțumim colegilor din cadrul centrelor județene APIA Mureș, Maramureș, Prahova și Sălaj, care au făcut posibilă apariția primului număr al revistei noastre, a anunțat șeful APIA, Adrian Pintea.

În mesajul din deschiderea revistei, directorul general APIA le transmite fermierilor putere de muncă și să fie uniți. Anul 2020 ne-a reamintit că în momentele grele trebuie să rămânem solidari și responsabili, să întindem o mână semenilor noștri aflați în nevoie, pentru că numai uniți suntem o forță care poate depăși orice obstacol.

Astfel, în numele echipei APIA, doresc să transmit tuturor românilor și în mod deosebit fermierilor români, cele mai sincere urări de sănătate și putere de muncă, belșug și fericire în casa noastră numită România, a adăugat șeful APIA.

10

Revista APIA poate fi găsită AICI!

11

DIRECTOR APIA: FERMELE MICI POT BENEFICIA DE SUBVENȚII APIA MAI BĂNOASE!Agroinfo 02 decembrie 2020

SUBVENȚII APIA. Unele ferme mici ar putea accesa subvenții mai bănoase, de exemplu în domeniul agriculturii ecologice, care se poate practica pe suprafețe mai mici, iar subvențiile nu sunt deloc de neglijat, chiar dacă implică unele costuri în prima fază. Iar la acest capitol APIA Mureș nu este între cele fruntașe în țară, deci e o posibilitate de nișă pentru exploatațiile mici, spune directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, Ovidiu Săvâșcă.

La nivelul Județului Mureș, astfel cum ne reflectă datele deținute de APIA , colectate an de an odată cu depunerea cererilor unice de plată, se observă o tendință lentă, dar clară de reducere a numărului de cereri, indiciu al unei tendințe de comasare a terenurilor, respectiv de diminuare a exploatațiilor mici și foarte mici și o creștere a fermelor mari, de peste 50 de ha.

În același timp, în ultimii ani a crescut suprafața declarată la APIA, cu cca. 3% /an, în anul 2019 având cea mai mare suprafață solicitată la APIA în ciclul 2014-2020 al Politicii agricole comune (PAC), peste 261.000 ha., ceea ce poate fi efectul aceleiași tendințe de comasare, intrând în circuitul de subvenții și suprafețe de teren care nu intrau în evidențele de subvenții, de exemplu cele aparținând unor persoane care nu dețineau cumulat 1 hectar necesar pentru a deveni solicitanți la APIA. Acesta este de fapt barometrul cel mai important în agricultura locală, creșterea suprafeței agricole declarată și ulterior confirmată eligibilă la APIA.

Ca o consecință, crește și numărul de fermieri mari, care de obicei au capacități financiare, proprii sau atrase, mai mari și care prin nivelul de complexitate a schemelor accesate pot primi, în anumite condiții, sume semnificative care de asemenea le asigură ulterior posibilitate extinderii fermei sau modernizarea ei, angajarea de personal etc.

Polarizarea este un efect al acestei realități. Fermele mari reprezintă sub 3% din numărul total de beneficiari, dar ei lucrează cca.45 % din suprafața terenurilor. Probabil în timp, numărul lor se va stabiliza, dar intuim că va fi mai mare decât în prezent, dacă nu se schimbă cadrul legislativ. Specializarea este o altă tendință. Datorită naturii structurii terenurilor și chiar tradiției locale, sectorul zootehnic este bine reprezentat la nivelul APIA Mureș. Constant, suntem între primele 3 județe în acest sector (bovine și ovine/caprine), ceea ce atrage multe fonduri, de la bugetul național și fonduri europene. Acest fapt a atras si mărirea semnificativă și a cererilor

12

pentru sprijinul cuplat de producție în sectorul vegetal și o oarecare specializare a fermelor mari de creștere a animalelor, care folosesc multe dintre speciile de plante subvenționate în schemele de sprijin cuplat, pentru hrana animalelor.

Este o polarizare certă a fermelor. Cele mici și foarte mici, dacă vor rămâne pe cont propriu, la o agricultură tradițională, ca proprietăți familiale și nu se vor asocia, probabil vor exista la nivelul de agricultură de subzistență, cel mult asigurând un venit complementar, iar nu de bază, iar numărul lor se va diminua ușor, ușor. Totuși, unele ferme mici ar putea accesa subvenții mai bănoase, de exemplu în domeniul agriculturii ecologice, care se poate practica pe suprafețe mai mici, iar subvențiile nu sunt deloc de neglijat, chiar dacă implică unele costuri în prima fază. Iar la acest capitol APIA Mureș nu este între cele fruntașe în țară, deci e o posibilitate de nișă pentru exploatațiile mici.

În schimb, peste 40% din cereri au cel puțin o componentă de agromediu sau alte măsuri compatibile cu măsurile benefice de climă și mediu. Este posibil ca în perioada următoare a Politicii agricole comune 2020-2027 să se pună accentul pe aceste măsuri, care nu promovează agricultura intensivă, ci pe cea prietenoasă cu mediul și clima, astfel încât ar fi posibil ca jud. Mureș să devină fruntaș la aceste măsuri. Si acestea presupun anumite costuri, angajamente ferme multianuale, chiar unele abilități ale proprietarului exploatației dobândite și certificate în acest sens , dar sumele de bani sunt atractive, și chiar județul Mureș are un potențial mare în acest sens, a explicat șeful APIA Mureș.

APIA, noutati despre subventia la motorina. Cine poate obtine sprijinul decembrie 2, 2020

APIA informeaza ca, in perioada 02 – 31 decembrie 2020, se depun Cererile de acord pentru finantare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura pentru anul 2021, la Centrele judetene ale Agentiei, respectiv al Municipiului Bucuresti, pe raza carora sunt situate exploatatiile agricole pentru care se solicita ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plata in cadrul Campaniei 2020.

Beneficiari:

a) producatorii agricoli, persoane fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt inregistrati in Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul

13

plantatiilor viticole, alte evidente funciare, care exploateaza terenuri agricole, individual sau in forme de asociere conform legislatiei in vigoare, in scopul obtinerii productiei agricole;

b) producatorii agricoli, persoane fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau persoane juridice, grupuri de producatori recunoscute sau organizatii de producatori recunoscute, dupa caz, care sunt inregistrati in Registrul national al exploatatiilor si care detin, cresc sau exploateaza animale, individual sau in forme de asociere conform legislatiei in vigoare, in scopul obtinerii productiei agricole;

c) organizatiile de imbunatatiri funciare si federatiile de organizatii de imbunatatiri funciare inscrise in Registrul national al organizatiilor de imbunatatiri funciare si Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare, asa cum sunt definite in Legea imbunatatirilor funciare nr. 138/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) organismele/organizatiile de cercetare, respectiv universitatile, institutele si statiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finantare, al caror scop principal este de a realiza cercetare fundamentala, cercetare industriala sau dezvoltare experimentala si de a-si face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potentiali beneficiari ai prezentei scheme daca in termen de 60 de zile lucratoare de la data primirii notificarii privind acordul prealabil, dar nu mai tarziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizeaza ca persoana fizica autorizata sau intreprindere individuala, conform OUG nr. 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conditii de acordare in functie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic si/sau imbunatatiri funciare in care isi desfasoara activitatea:

a) sa fie inscrisi in Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (sa detina ID fermier);

b) sa fie inscrisi in evidentele APIA cu suprafetele de teren pe care le exploateaza sau in Registrul plantatiilor viticole, dupa caz;

c) sa fie inscrisi in Registrul agricol cu suprafetele agricole aflate in exploatare, inclusiv pentru spatiile protejate (sere si solarii), precum si cu

14

efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ pasari/familii de albine/viermi de matase, dupa caz;

d) sa fie inregistrati in Registrul national al exploatatiilor (RNE)al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor sau sa detina document de inregistrare/autorizare sanitara veterinara pentru porci/pasari/familii de albine/viermi de matase, dupa caz;

e) suprafetele de teren pe care le exploateaza sa fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha,iar in cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbustilor fructiferi, suprafata parcelei agricole trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha si/sau dupa caz, sa detina un numar minim de animale. Pentru legume cultivate in sere si solare, pentru care se acorda schema de sprijin cuplat, suprafata minima a exploatatiei este de 0,3 ha, iar suprafata minima a parcelei este de 0,03 ha. Prin exceptie, pentru ciuperci sa iau in considerare suprafetele din adeverintele emise de primarii.

f) sa exploateze/sa detina/sa creasca animale/pasari/familii de albine/viermi de matase in vederea obtinerii productiei agricole pentru care solicita ajutorul de stat;

g) sa utilizeze instalatii de irigat actionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune insotita de urmatoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate si a documentelor de inregistrare;

b) adeverinta aliberata de Primarie cu suprafetele agricole aflate in exploatare, inclusiv pentru spatii protejate /cu efectivele de animale/pasari/familii de albine/viermi de matase, dupa caz;

c) adeverinta eliberata de catre Oficiul National al Viei si al Produselor Vitivinicole pentru suprafetele cu vie, dupa caz;

d) situatia suprafetelor si a structurii estimative a culturilor pentru care solicita ajutorul de stat si/sau productia de ciuperci estimata;

e) copia documentului care atesta inregistrarea/autorizarea sanitara veterinara pentru porci/ pasari/familii de albine/viermi de matase, dupa caz;

f) situatia privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, in functie de specie, intocmita de beneficiar;

15

g) dovada ca solicitantul nu figureaza ca debitor la organizatiile de imbunatatiri funciare si federatiile de organizatii de imbunatatiri funciare inscrise in Registrul national al organizatiilor de imbunatatiri funciare, precum si la Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare, furnizorul de apa si de electricitate, dupa caz;

h) copie de pe contractul de irigatii/furnizare a apei, dupa caz;

i) cantitatile de motorina pentru care se solicita ajutorul de stat sub forma de rambursare pentru sectorul imbunatatiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizica cu privire la autorizarea ca persoana fizica autorizata sau intreprindere individuala, conform OUG nr. 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, conform modelului Anexa 5 din Ordin.

Acordul prealabil pentru finantare prin rambursare se emite de catre centrele APIA judetene, in termen de cel mult 20 lucratoare de la data  depunerii cererii de acord.

16

Legea care dă drept tuturor fermierilor să primească despăgubiri de la APIA! Angelica Lefter - 2 decembrie 2020 16:08

Toți fermierii au dreptul la despăgubirile de secetă! Parlamentul a corectat luna trecută ”o scăpare” din conținutul OUG nr. 148/2020 prin care numai agricultorii care aveau procese-verbale până pe 15 iunie au putut beneficia de compensații pentru pierderile la culturile de toamnă. Prin Legea nr. 148/2020, Parlamentul a decis să fie acordate despăgubiri pentru fermierii care au procese verbale încheiate până la data de 15 iulie.

Sprijinul acordat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru fermierii care au suferit pagube din cauza secetei nu a ajuns nici până acum la unii agricultori. Este și cazul Marianei Pop Magyar, din comuna Giarmata Mare, sat Cerneteaz, județul Timiș, care a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că așteaptă și acum despăgubirile pentru secetă pentru culturile de grâu și rapiță calamitate.

Aceasta a menționat că a depus sesizarea către Primărie în timp util, dar comisia a ajuns la o zi după data de 15 iunie, care era termen limită în Ordonanța de urgență nr. 148/2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor

17

de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

”Noi am pus cererea la Primărie în 4 iunie 2020, în data de 2 iunie am fost înștiințați, până am făcut tabelul, s-a făcut data de 4. Am depus la Primărie și a ajuns la Direcția Agricolă (nr. DAJ Timiș), atunci ne-0au sunat că vor veni în control în data de 16 iunie 2020. Noi am știut că termenul limită este 15 iunie și am zis, însă ne-au spus că se dă derogare de la minister până în data de 18 iunie și ne-au spus că e bine dacă vin în 16 iunie. Le-am transmis că pe noi ne interesează să vină în termen, ei au venit pe 16 iunie. Ca noi sunt foarte mulți fermieri din județul Timiș, cred că sunt în toată țara. Avem procesul verbal, nu este problemă, putem dovedi. Noi ne-am gândit să-i acționăm în instanță, dacă nu ne trimit o hârtie potrivit căreia ei au venit după termen. Dacă cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) introduc datele în sistem, sistemul respinge pentru că este data de 16. Deși noi am depus cererea în timp, iată că nu ne putem primi sprijinul pentru secetă pentru că sistemul nu mai primește cererile ajunse după 15 iunie, în cazul nostru data de 16”, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Mariana Pop Magyar.

Femeia lucrează, împreună cu soțul său, 180 de hectare de grâu și rapiță, care au fost calamitate în proporție de 39%, iar pentru că nu a primit sprijinul de la stat, s-a împrumutat la bancă pentru a putea plăti arenzile.

”Lucrăm 180 de hectare, am avut grâu și rapiță. Amândouă au fost calamitate, ne-a ieșit 39% calamitare. Sunt persoane care au primit o astfel de hârtie justificativă. Vrem și noi un răspuns de la APIA. Am tot așteptat răspuns, dar până la urmă vom merge în audiență să ne dea o hârtie, să ne spună oficial de ce nu am primit banii. Toate actele le-am trimis pe mail către APIA, având în vedere situația aceasta cu pandemia de COVID-19. Sunt, după calculele noastre 30.000 de lei, nu e o sumă extraordinară, dar banii aceștia ne ajută să dăm arenzile la oameni. Noi am făcut împrumut în bancă să putem da aceste arenzi. Nu este corect, de ce să fac credit? Noi am făcut sesizarea la timp! Cine este vinovat să plătească!”, a explicat femeia-agricultor din județul Timiș.

Luna trecută, Parlamentul a adoptat modificări legislative, pentru a-i ajuta și pe fermierii care au depus actele după data de 15 iunie la APIA, iar ca termen limită de depunere apare acum 15 iulie 2020, prin Legea nr. 247 din 10 noiembrie 2020 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

18

”Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148 din 27 august 2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 2 septembrie 2020, cu următoarea modificare: La articolul 6 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) dețin proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iulie 2020 inclusiv, în care procentul de calamitare prevăzut la art. 1 alin. (4) este de peste 30% aferent culturii calamitate”, se arată în actul normativ.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO demarează demersurile pentru ca Legea 247/2020 să fie pusă în aplicare, iar Ministerul Agriculturii să acorde despăgubiri de secetă și pentru fermierii care au procese verbale încheiate în perioada 15 iunie-15 iulie.

APIA: Fermierii – stresați de termenele limită foarte strânse! Ce griji îi apasă pe agricultorii români! agrointeligenta.ro - 2 decembrie 2020

Care sunt problemele fermieri în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, dar şi celelalte chestiuni de care agricultorii români se simt presați. Un studiu realizat de către un centru al APIA relevă că printre grijile producătorilor agricoli se numără termene prea scurte în relația cu autoritățile, dar și timpul insuficient pentru a realiza atât lucrările de exploatația proprie, cât și documentațiile pentru APIA și alte structuri.

Un chestionat cu 35 de întrebări a fost transmis de către APIA Prahova către fermieri. S-au primit și analizat 160 de răspunsuri. ”Prin intermediul analizei efectuate au fost identificați o serie de factori de risc psihosocial specifici, care afectează agro-antreprenorii, fiind realizată și o analiză a stării de sănătate autopercepută”, arată Irina Barbu, consilier în cadrul APIA Prahova, care semnează un articol în revista lunară a APIA.

Rezultatele studiului de la Prahiva au evidențiat că fermierii se confruntă în prezent cu lipsa forței de muncă, cererile excesive fiind accentuate de condițiile nefavorabile ale vremii. ”Aceste aspecte consumă timp și accentuează frustrări, care generează simptome de stres, influențând echilibrul muncă-familie și starea generală de sănătate a fermierilor. O informare necorespunzătoare și incertitudinea legată de modul în care se produc schimbările, implică și apariția unor ambiguități în îndeplinirea sarcinilor, ceea ce conduce la nemulțumiri și

19

acumularea de tensiuni, scăzând satisfacția față de munca îndeplinită. Factorul principal al activității agro-antreprenorilor, care poate fi considerat predictor sigur al stresului este lipsa controlului și a previzibilității în desfășurarea activității”, explică Irina Barbu.

Lipsa timpului necesar pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor, termenele limită foarte strânse, sunt câteva dintre aspectele care afectează viața antreprenorilor din agricultură, a mai rezultat din studiul APIA.

”În urma cercetării efectuate, au fost identificate numeroase aspecte ale mediului de lucru psihosocial al agro-antreprenorilor, în care se impun intervenții. Identificarea situației actuale dă posibilitatea de a dezvolta soluții, dacă vor fi integrate într-o gamă de măsuri care să abordeze cauzele profunde ale riscurilor psihosociale din acest mediu de lucru. Agențiile de finanțare a agriculturii trebuie să sprijine interacțiunea agro-antreprenorilor cu cercetătorii, economiștii și alți specialiști în domeniu atunci când aceștia se străduiesc să rezolve problemele cu care se confruntă. În cercetare crearea de echipe poate ajuta, iar dorința oamenilor de știință de a învăța și de a-și adapta gândirea prin interacțiunea cu agricultorii, poate fi cheia unei schimbări constructive”, concluzionează consilierul APIA Prahova.

AFIR si FINANTARI

Cat costa sa-ti asiguri cultura agricola? O companie de asigurari vorbeste despre despagubirile acordate in acest an decembrie 2, 2020

Seceta extrema a fost cea care a produs peste 80% din pagubele anului agricol 2019-2020, sustin reprezentantii unei firme de asigurari, care au platit, pana in prezent, daune in valoare de 37 de milioane de lei, majoritatea pentru fermierii afectati de seceta, furtuni si grindina.

Mai mult, in functie de dosarele aprobate pana in prezent, valoarea daunelor ce urmeaza a fi platite fermierilor se cifreaza la aproximativ 100 de milioane de lei. Potrivit companiei, cele mai afectate culturi au fost cele de porumb si floarea soarelui, unde seceta a produs peste 80% din pagube.

„Fermierii romani sunt vulnerabili in calea fenomenelor meteo extreme din ce in ce mai frecvente, inregistrand pagube tot mai mari si mai greu de depasit de la un an la altul. Agricultura este, insa, o parte determinanta a economiei noastre, Romania fiind al 5-lea producator agricol din Uniunea Europeana. Astazi, suntem singura companie care acopera riscul de seceta cu un produs care este subventionabil, construit pe nevoile reale ale fermierilor si care se bazeaza pe realitatea fiecaruia dintre ei. In acelasi timp, urmarim evolutia dosarelor de dauna, raspundem rapid cererilor fermierilor

20

si colaboram indeaproape cu ei pentru a-i putea ajuta si pe termen lung (… ) Fermierii romani vor putea in continuare sa-si asigure culturile impotriva celor mai frecvente riscuri precum seceta, grindina, furtuna, ploi excesive, incendiu, arsita sau ingheturi”, a declarat Calin Matei, director general adjunct, Groupama Asigurari.

Ce masuri pot contribui la prevenirea distrugerii culturilor

Potrivit asociatiei, un set de masuri de preventie este necesar pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a agriculturii, dar si mai putina birocratie si o legislatie mai bine elaborata vor fi de ajutor.

„In mod constant, sudul si estul tarii, zone ce reprezinta 75% din suprafata arabila a Romaniei, sunt afectate de seceta, acest fenomen transformandu-se din risc in certitudine in ultimii ani. In perioada octombrie 2019 – iulie 2020, sud-estul tarii a fost zona cea mai afectata de seceta, diferenta fiind data de intensitatea fenomenului, care, in acest an, a produs efecte puternice. Culturile de toamna au fost afectate pe o suprafata de 1,2 – 1,4 milioane de hectare, ceea ce inseamna aproximativ 40% – 50% din suprafata totala cultivata cu acest tip de culturi. Acest procent creste in zonele de sud-est, unde pagubele depasesc 55% din suprafetele cultivate. La nivelul intregii tari, pierderea pe productie este estimata la peste 40%, ceea ce inseamna ca in judetele cele mai afectate din sudul tarii, pierderea medie este de peste 60%”, se arata in analiza Groupama.

Cat costa sa-ti asiguri cultura agricola

In ceea ce priveste costurile, reprezentantii firmei de asigurari sustin ca acestea difera in functie de pachetul de acoperiri ales, localizarea culturilor si suprafata asigurata, iar in functie de aceste criterii, costurile pot varia intre 50 si 300 de lei la hectar.

Un pachet complet va asigura riscuri printre care seceta si arsita, insa serviciul de asigurari trebuie ales in functie de riscurile la care respectiva cultura este expusa.

„Spre exemplu, pentru un pachet complet de asigurare, o echivalare a acestor costuri in productie ar putea reprezenta o cantitate de 400 kg de recolta pe hectar, in timp ce pierderea reala medie cauzata de seceta in acest an a fost 6-7.000 de kg pe hectar. Aceasta situatie a fost frecvent intalnita in acest an agricol si, in unele cazuri, a reprezentat pierderi de pana la 100%.” , spune reprezentantii companiei.

21

C.E. a aprobat un ajutor de 216 mil. euro pentru IMM-urile din România meatmilk 2 decembrie 2020

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 216 milioane de euro (1,043 miliarde RON) pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) afectate de pandemia de coronavirus.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat. Aproximativ 207 milioane EUR (1 miliard RON)  din cuantumul total al sprijinului va lua forma unor garanții pentru produse de factoring (cu recurs împotriva vânzătorului), iar aproximativ 9 milioane EUR (43 de milioane RON) vor reprezenta granturi directe pentru acoperirea comisioanelor legate de produsele de factoring garantate.

Scopul măsurii este de a ajuta IMM-urile să facă față deficitului de lichidități cu care se confruntă din cauza pandemiei de coronavirus și de a se asigura că dispun de canale de finanțare diversificate. Numai produsele de factoring emise între 26 august 2020 și 30 iunie 2021 sunt eligibile în cadrul măsurii.

Comisia a constatat că schema românească este conformă cu cadrul temporar. În special, în ceea ce privește garanțiile pentru produsele de factoring: 

1. garanția nu poate depăși 50 % din produsele de factoring și 2. ii) produsul de factoring garantat are o perioadă de valabilitate inițială

de 12 luni, care poate fi prelungită până la o limită de 48 de luni, dar fără nicio putere discreționară din partea autorității care acordă ajutorul.

În ceea ce privește granturile directe, cuantumul maxim nu va depăși 100 000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, 120 000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și 800 000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare.

Atât garanțiile, cât și granturile directe sunt canalizate prin intermediari financiari și, prin urmare, există măsuri de siguranță pentru a se asigura că ajutorul este transmis în integralitate beneficiarilor finali.

Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei românești, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în

22

cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul de caz SA.58462 în Registrul ajutoarelor de stat pe site-ul Comisiei privind concurența.

ALTELE

Combaterea risipei alimentare este esențială în contextul diminuării efectelor schimbărilor climatice By RO.aliment December 2, 2020

Se estimează că risipa alimentară reprezintă 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În viitor, întreținerea populației de pe glob va necesita un sistem sustenabil, care să poată hrăni comunitatea globală și care să diminueze în același timp efectele schimbărilor climatice. Putem însă îmbunătăți sustenabilitatea, sprijinind totodată dezvoltarea economică?

Abordarea risipei alimentare de la nivel global contribuie la combaterea schimbărilor climatice (doar alimentele irosite reprezintă aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră 1), diminuează impactul asupra mediului și conservă resursele naturale pentru generațiile viitoare. Însă abordarea problemei risipei alimentare nu este utilă doar la nivel macro: poate ajuta, de asemenea, companiile, producătorii și gospodăriile individuale să economisească bani și să îmbunătățească marjele de profit, asigurându-se că produsele care ies din fermă ajung pe masa consumatorului.

Beneficiile combaterii risipei alimentare sunt subestimate de companiile alimentare

Ineficiența deșeurilor alimentare poate părea evidentă, ceea ce ne face să ne întrebăm de ce un număr mare de companii nu fac mai mult pentru a-și limita contribuția în propagarea acestei probleme. Un motiv posibil este faptul că valoarea pierderilor și deșeurilor alimentare este greu de cuantificat, deoarece tinde să fie ascunsă în bugetele operaționale, răspândite de-a lungul lanțului de aprovizionare, între diferiți actori, sau este pur și simplu acceptată ca fiind costul care trebuie plătit pentru a activa în această industrie. Un alt motiv posibil, care justifică de ce risipa este atât de înrădăcinată în sistemul nostru alimentar global, este faptul că abordarea acesteia în mod eficient implică adesea investiții în avans, pe termen lung, care pot necesita timp până să dea rezultate.

23

Deși companiile pot fi reticente în a cheltui bani pentru a rezolva această problemă, studiile arată că investițiile în acest sens merită: în urma analizării a 700 de companii din domeniul alimentar, din 17 țări, s-a constatat că 99% dintre unitățile de producție au avut o rentabilitate pozitivă a investițiilor privind stoparea pierderilor și a risipei alimentare, jumătate dintre acestea înregistrând economii de peste 14 USD pentru fiecare dolar cheltuit 2. Având în vedere acest potențial financiar, nu există cu adevărat niciun motiv să ezităm în a merge mai departe cu acțiuni concrete.

Culturile alimentare susțin lupta împotriva risipei alimentare de-a lungul lanțului valoric

Culturile alimentare cu efect de bioprotecție combat dezvoltarea contaminanților și întârzie alterarea, rezultatul fiind un produs mai proaspăt, care poate fi savurat mai mult timp. Aceste culturi alimentare pot contribui la prelungirea termenului de valabilitate fără a fi necesară utilizarea de aditivi artificiali, iar acest lucru poate duce la reducerea risipei alimentare pe întregul lanț valoric. Întrebarea este: care ar fi cantitatea de deșeuri alimentare ce ar putea fi evitată folosind aceste culturi alimentare?

A fost efectuat un studiu de impact 3 pentru a testa efectul adăugării culturilor alimentare cu efect de bioprotecție în tot iaurtul din Europa. Studiul, care a fost revizuit de experții de la Universitatea din Wageningen și WRAP UK, a demonstrat că numai în Europa risipa de iaurt ar putea fi redusă cu 30%, ceea ce ar însemna, de asemenea, 520.000 de tone de emisii de CO₂ mai puțin.

Combaterea risipei alimentare este parte din strategia Chr. Hansen

Pentru Chr. Hansen, combaterea risipei alimentare reprezintă o componentă fundamentală a obiectivelor noastre privind sustenabilitatea, iar dezvoltarea de culturi alimentare care pot contribui la combaterea risipei alimentare reprezintă o parte importantă a strategiei noastre. Deoarece o mare parte din munca noastră presupune colaborarea cu industria lactatelor, ne-am concentrat obiectivele privind sustenabilitatea în acest domeniu și ne-am angajat să reducem deșeurile de iaurt cu două milioane de tone până în 2025. Industria lactatelor se distinge printr-o cifră de afaceri mare, lanțuri de aprovizionare fragile și perioade de valabilitate relativ scurte, aceasta fiind astfel una dintre industriile care contribuie semnificativ la risipă și pierderile alimentare de la nivel mondial. În fiecarean, în Uniunea Europeană, până la 17% din tot iaurtul este irosit, adică 1,5 milioane de tone de iaurt sunt aruncate anual. 3

24

Provocările care ne așteaptă sunt serioase, dar cu oarecare creativitate și inspirație din natură, acestea reprezintă o oportunitate de a inova și de a contesta starea de fapt. Considerăm că suntem capabili să îndeplinim acest obiectiv și așteptăm cu nerăbdare să contribuim la construirea unui sistem alimentar capabil să se susțină și să ne hrănească pe noi toți.

Referințe 1 World Resources Institute, 2011/2012 2 World Resources Institute, 2019

(https://wriorg.s3.amazonaws.com/s3fs-public/reducing-food-loss-waste-global-action-agenda_0.pdf)

3 Qbis, 2016(https://cdn.chrhansen.com/_/media/files/chrhansen/home/sustainability/our-fight-against-food-waste/impact-study-on-food-waste.pdf ev=4bd1f56a00f649088d10e20490d94721&hash=7E612ADFF7A77BF4129ECA8FFBB9ED2F

AHK: O revenire a companiilor, de abia în 2022 meatmilk 2 decembrie 2020

Pandemia cauzată de coronavirus pune în prezent o mare presiune asupra companiilor. Acest lucru reiese și dinsondajul realizat de AHK România în luna octombrie 2020.

Chestionarul are în vedere atât evaluarea situației conjuncturale șisituația companiilor, dar oferă și o privire de ansamblu asupra principalilor factori de risc economic din perspectiva companiilor, în general, dar și raportată la actuala criză.

„Situația generală a companiilor s-a înrăutățit, dar majoritatea companiilor germane din România văd totuși oportunitățileîn criza actuală și acceptă provocările.

Criza Corona are mai ales un rol de catalizator pentru schimbările structurale existente în toate sectoarele economice. Ritmul și presiunea pentru schimbare sunt în mod clar în creștere”, este de părere Sebastian Metz, Director general AHK România.

Situația actuală a companiilor germane din România este apreciată de majoritatea respondenților ca fiind „satisfăcătoare”. Din sondaj reiese că doar35% din firmele germane apreciază situația propriei companii ca fiind bună, mult mai puține față de toamna anului trecut (2019: 60%). Peste 55% dintre respondenți o consideră satisfăcătoare, iar restul de 9,6% apreciază situația actuală în care se află compania ca fiind dificilă(2019: 8,3%).

25

În ce privește evoluția activității, companiile sunt mai puțin încrezătoare în această toamnă, ceea ce este de înțeles pe fondul nesiguranței provocate de pandemie. Doar un sfert (26%) dintre companiile chestionate sunt de părere că activitatea lor va evolua mai bine în următoarele 12 luni (2019: 35%), în timp ce 25% sunt de părere că evoluția activități lor în România va fi mai slabă (2019: 13,3%).

Referitor la situația conjuncturii în următoarele 12 luni, peste 40% dintre cei chestionați se așteaptă la o evoluție negativă (2019: 30,5%),aproape un sfert sunt optimiști și cred într-o revenire conjuncturală pe termen mediu. 31% nu se așteaptă la vreo schimbare (2019: 57,6%).

La întrebarea, când estimează că își va reveni economia românească, peste 58% dintre respondenți se așteaptă la o revenire abia în 2022 sau chiar mai târziu. „Drumul spre redresarea economică rămâne stâncos și pavat cu multe incertitudini. Programele de sprijin guvernamental ar trebui să țină seama de acest aspect și, de exemplu, să extindă noul programde muncă flexibilă, Kurzarbeit”, spune Sebastian Metz.

Numărul angajațilorse menține la același nivel, potrivit a 60,6% dintre respondenți. Semnificativ mai puține companii decât în anul precedent spun că vor să continue angajările (2020: 17%, 2019: 33%). În ceea ce privește intențiile de investiții în următoarele 12 luni, 40,4% dintre companii spun că acestea nu se vor schimba (toamna anului 2019: 40%), doar 11,7% văd cheltuieli de investiții mai mari (2019: 22%). Soldul (diferența dintre răspunsurile pozitive și cele negative) coboară de la 5 la minus 21 de puncte la un minim absolut.

În ceea ce privește factorii de risc economic din punctul de vedere al companiilor, anul acesta s-a schimbat ponderea. Principalul risc în prezent este cererea scăzută de produse și servicii, urmată de condițiile-cadrupolitico-economice. În anii precedenți, cei mai importanți factori de risc au fost lipsa forței de muncă și costurile cu forța de muncă.

Pe fondul pandemiei provocată de Coronavirus, restricțiile de călătorie și lipsa investițiilor influențează cel mai mult activitatea companiilor. Cele mai utilizate măsuri pe care le iau companiile pentru a face față situației actuale sunt digitalizarea, reducerea costurilor și amânarea sau anularea investițiilor.

Pentru companiile germane din România, Germania și Uniunea Europeană sunt regiunile de interes pentru căutarea de furnizori, dar și pentru stabilirea unor noiamplasamente investiționale.

……………………….

26

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Decizia nr. 483/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 9 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 1163 din 02.12.2020. A intrat în vigoare la 02.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 1785/2020 privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii la importul anumitor produse pescăreşti în Insulele Canare în perioada 2021-2027, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 403 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 04.12.2020

Regulamentul nr. 1781/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 în ceea ce priveşte reducerea capacităţii de pescuit în Marea Baltică şi a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce priveşte încetarea definitivă a activităţilor de pescuit ale flotelor care pescuiesc cod din estul Mării Baltice, cod din vestul Mării Baltice şi hering din vestul Mării Baltice, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 400 din 30.11.2020. A intrat în vigoare la 01.12.2020

Regulamentul nr. 1785/2020 privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii la importul anumitor produse pescăreşti în Insulele Canare în perioada 2021-2027, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 403 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 04.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1795/2020 privind autorizarea chelatului de fier al lizinei şi al acidului glutamic ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la

27

21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1796/2020 privind autorizarea L-glutaminei produse de Corynebacterium glutamicum NITE BP-02524 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1797/2020 privind autorizarea L-valinei produse de Escherichia coli KCCM 80159 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1798/2020 privind autorizarea monoclorhidratului de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum DSM 32932 şi a sulfatului de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum KFCC 11043 ca aditivi pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1799/2020 privind autorizarea preparatului de 6-fitază produsă de Komagataella phaffii CGMCC 12056 ca aditiv pentru hrana găinilor ouătoare şi a altor păsări ouătoare (titularul autorizaţiei: Andrés Pintaluba S.A.) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1800/2020 privind autorizarea glutamatului monosodic obţinut prin fermentare cu Corynebacterium glutamicum KCCM 80188 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1801/2020 de adaptare a ratei de ajustare a plăţilor directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru anul calendaristic 2020, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 08.12.2020

Regulamentul nr. 1681/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul

28

(CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ştergerea de pe lista Uniunii a anumitor substanţe aromatizante (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 03.12.2020

Decizia nr. 1790/2020 prin care Portugalia este autorizată să aplice un nivel redus al accizei la anumite produse alcoolice produse în regiunile autonome Madeira şi Azore, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. A intrat în vigoare la 01.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1777/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/659 privind condiţiile de introducere în Uniune a ecvideelor vii şi a materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor de ecvidee (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 399 din 30.11.2020. Va intra în vigoare la 20.12.2020

Regulamentul delegat nr. 1794/2020 de modificare a părţii I din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea materialului de reproducere a plantelor neecologic şi în conversie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1685/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanţei bupivacaină în ceea ce priveşte limita maximă de reziduuri (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 03.12.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1780/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 8541] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 399 din 30.11.2020. A intrat în vigoare la 30.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1777/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/659 privind condiţiile de introducere în Uniune a ecvideelor vii şi a materialului seminal, a ovulelor

29

şi a embrionilor de ecvidee (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 399 din 30.11.2020. Va intra în vigoare la 20.12.2020

INTERNE

C.E. va evalua controalele oficiale privind siguranța laptelui și a lactatelor din România meatmilk 2 decembrie 2020

ANSVSA transmite că în cadrul programului de audit planificat al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG Sănătate și Siguranță Alimentară) se va desfășura, în perioada 7-16 decembrie 2020, în sistem de video-conferință, Misiunea de audit a Comisiei Europene (DG-SANTE)/2020-6934.

Obiectivul principal al auditului este evaluarea controalelor oficiale privind siguranța laptelui și a produselor din lapte efectuate de către autoritățile competente din România.

Experții misiunii de audit vor evalua sistemul de controale oficiale pe întregul lanț al laptelui, fiind vizate mai multe aspecte, dintre care menționăm:

-prioritizarea, planificarea, organizarea și efectuarea controalelor oficiale privind siguranța laptelui și a produselor din lapte;

-controalele oficiale pentru verificarea cerințelor de sănătate și de igienă pentru producerea laptelui crud; controalele oficiale pentru stabilirea criteriilor microbiologice și a nivelurilor maxime admise de reziduuri și contaminanți în lapte și produse lactate;

-verificarea eficienței controalelor oficiale, inclusiv activități de urmărire (follow-up) și măsurile aplicate în cazul constatării unor neconformități;

-implementarea cerințelor relevante ale legislației europene cu privire la producerea laptelui crud și a produselor lactate, inclusiv igiena, siguranța și trasabilitatea alimentelor;

-implementarea permanentă a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Sistemul de Analiză a Riscurilor în Punctele Critice de Control), precum și testarea prin analize microbiologice.

30

Misiunea de audit se va desfășura sub forma a 5 reuniuni de lucru în sistem video/teleconferință după cum urmează:

în data de 7 decembrie 2020, va avea loc reuniunea de deschidere a misiunii;

în zilele de 8,10 și 14 decembrie 2020, inspectorii DG(SANTE) vor purta discuții cu reprezentanții Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dolj, Suceava și Botoșani;

în data de 16 decembrie 2020, va avea loc reuniunea de închidere a misiunii de audit și prezentarea concluziilor preliminare.

Menționăm că, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a organizat de la debutul pandemiei de COVID-19, mai multe videoconferințe cu reprezentanți ai operatorilor din domeniul alimentației publice, inclusiv cu operatori din industria laptelui, pentru a veni în sprijinul acestora și a-i informa în timp util asupra măsurilor pe care trebuie sa le întreprindă.

Printre măsurile care trebuie aplicate de operatorii din acest domeniu se numără: verificarea stării de întreținere a tuturor spațiilor, echipamentelor și ustensilelor necesare pentru desfășurarea activităților permise, revizuirea planurilor de igienizare și dezinfecție, în sensul creșterii frecvenței acestor acțiuni și a realizării lor cu produse biocide adecvate, verificarea stocurilor de produse, eliminarea celor care ar putea produce toxiinfecții alimentare și instruirea personalului lucrător privind regulile generale de igienă necesare obținerii de produse alimentare sigure, precum și cele suplimentare de prevenire a răspândirii virusului SARS – CoV2. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

LIVE: Forța Fermierilor cu Vlad Macovei – Ediție specială, 2 decembrie agrointeligenta.ro - 2 decembrie 2020

FORȚA FERMIERILOR cu Vlad Macovei – 2 decembrie 2020. Ediție specială! Lasă-ne comentarii și intră în legătură cu noi!

31

https://youtu.be/t2rCbw-qvoI

CIOBAN, STUDENT LA DOUĂ FACULTĂȚI: DACĂ PICĂ SUBVENȚIILE, SĂ AI, SĂ FII PE PICIOARELE TALE!Agroinfo 02 decembrie 2020 POVEȘTI DE VIAȚĂ DIN OIERIT. A crescut la oi, la stâna din munte, face brânză și călărește de la patru ani, e cioban, dar e student la două facultăți. Ștefan Stănuș, din comuna Pianu de Sus, Alba, are 25 de ani și s-a ambiționat să facă în paralel silvicultură la Brașov și marketing la Cluj, iar perioada de pandemie, cu cursuri online, i-a prins tare bine.

Ștefan este oier din tată-n fiu. Provine dintr-o familie cu tradiție în oierit care acum deține 1.000 de ovine. Chiar dacă este student la două facultăți, tânărul nu renunță să își ajute familia la ferma de lângă Aiud, prepară brânză alături de mama sa, vede de turma de oi, și vrea să găsească echilibrul între cele două lumi, adică să aducă mediul online și managementul afacerilor în oierit.

Este student în anul 4 la silvicultură, în Brașov, dar în acest an a început și o facultate de științe economice, la Cluj. Povestește că s-a orientat spre silvicultură pentru că s-a gândit că e un domeniu mai apropiat de lumea lui, de lumea pășunilor pe care a copilărit, dar vrea mai mult. Băiatul de la stână s-a gândit că niște studii economice i-ar prinde bine, mai ales că vrea să își ajute familia să crească afacerea cu lactate și oi. Ștefan consideră că fermierii, crescătorii de animale, oierii trebuie să aibă un plan de afaceri, să-și dezvolte fermele fără să depindă prea mult de subvențiile care se acordă în agricultură.

„Da, este important, pentru că dacă ai o sumă de bani o analizezi, unde investești, să ne susținem după aceea, dacă pică subvențiile, să ai, să fii pe picioarele tale, altfel riști falimentul,” spune tânărul oier. El consideră că schimbarea trebuie să vină de la tinerii fermieri.

32

Ștefan a fost dus de mic, în vârf de munte, acolo unde la stâna de la mare înălțime, tatăl lui l-a învățat să întoarcă oile, dar și să horeasca și să joace, cum fac ciobanii de mii de ani prin aceste locuri. De când e student, și-a convins părinții să pună etichete pe produsele lactate și să le vândă nu doar la piața din Aiud, ci și în mediul online, pe un site și o pagină de Facebook dedicată micilor producători din Alba. „Poate mulți nici nu merg la facultate, vor să muncească, să aibă bani repede, dar nu se gândesc că o facultate îți poate aduce pe termen lung bani mai mulți. Nu avem răbdare, ne uităm la cei care au făcut și acum au bani și vrem și noi. Nu ne uităm în cât timp au făcut și ce sacrificii au făcut. Vrem și noi rapid și nu ne gândim la mâine și atunci facem multe greșeli,” spune Ștefan. Grafic ZF: Capacitatea de depozitare a primilor cinci traderi de cereale

33

34

Antreprenorii Constantin Nechifor şi Daniel Nicolae Şerban au ajuns la afaceri de 506 mil. lei cu traderul de cereale Plantagro-Com Vaslui Laurentiu Cotu 30.11.2020,

♦ Compania a ajuns în 2019 la un număr mediu de 152 de angajaţi.

Plantagro-Com, cea mai mare companie din judeţul Vaslui, controlată de antreprenorii Constantin Nechifor şi Daniel Nicolae Şerban, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de 506,6 mil. lei (aproximativ 107 mil. euro), în creştere cu 12,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut anul trecut un profit net de peste 8,1 mil. lei (1,7 mil. euro), mai mult cu 4% faţă de anul precedent, când Plantagro-Com a realizat un câştig net de 7,8 mil. lei (1,7 mil. euro), arată datele publice. Compania a ajuns în 2019 la un număr mediu de 152 de angajaţi.

Businessul Plantagro-Com a fost demarat în urmă cu 19 ani şi a activat iniţial în domeniul achiziţionării de cereale. Treptat, afacerea s-a dezvoltat de la câteva hectare de teren la peste 5.000 de hectare de teren agricol cultivat în prezent. Plantagro-Com activează în mai multe sectoare, precum producerea şi comercializarea de material săditor, comerţ cu cereale şi plante tehnice, dar şi distribuţia de inputuri pentru agricultură sau servicii de transport rutier, conform datelor de pe site-ul companiei. Plantagro-Com este controlată de antreprenorii Constantin Nechifor şi Daniel Nicolae Şerban, conform datelor de la Registrul Comerţului.

Cum au restructurat Cătălin Grigoriu şi fraţii Pavăl afacerea din agrobusiness Moldova Farming: „Am vândut terenuri, am luat împrumuturi bancare şi am devenit atenţi şi precauţi“ Florentina Niţu 02.12.2020, Cătălin Grigoriu, antreprenorul care deţine împreună cu fraţii Pavăl afacerea din domeniul cultivării cerealelor şi distribuţiei de inputuri agricole, Moldova Farming, din Bacău, spune că anul agricol 2020 a fost foarte provocator, din cauza secetei care a redus semnificativ producţiile la toate culturile.

35

„Anul 2020 a fost cel mai dificil an din punct de vedere agricol pe care l-am trăit vreodată. Din păcate, lucrăm terenurile agricole într-o zonă afectată puternic de secetă. (...) Pentru a putea continua activitatea am făcut sacrificii şi am vândut din activele companiei. Am vândut terenuri agricole, am apelat la împrumuturi bancare, am redus suprafaţa de teren pe care o lucrăm şi am devenit extrem de atenţi şi precauţi“, a spus pentru ZF Cătălin Grigoriu.

La începutul anului 2020, Moldova Farming exploata 7.500 de hectare de teren agricol, conform datelor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

Deşi anul acesta agricol a fost dificil, iar pandemia de Covid-19 s-a suprapus, antreprenorul menţionează că au luat toate măsurile pentru a fi prezenţi în piaţă „mulţi ani de acum înainte“ şi, pentru a-şi eficientiza activitatea, investesc peste 1 milion de euro în irigaţii.

Cătălin Grigoriu este unul dintre cei mai importanţi antreprenori din sectorul agricol, iar în 2018 a ieşit din acţionariatul producătorului de panificaţie Pambac. El a dezvoltat Moldova Farming în 2012, iar şase ani mai târziu au intrat şi fraţii Pavăl în acţionariat. În ceea ce priveşte anul 2021, antreprenorul susţine că „nu avem niciun orizont şi nicio aşteptare“.

Afaceri de la zero. Liviu Baltă cultivă legume bio în solarii, pe 5.000 mp, pe care le vinde la peste 300 de abonaţi din judeţul Cluj şi speră să treacă de venituri de 1 mil. lei 02.12.2020, Florentina Niţu

„Fiecare oraş din România sau localitate importantă ar trebui să aibă 5-10 astfel de ferme în jur, care să aprovizioneze direct consumatorii. (…) Fermierii, cei mulţi şi harnici, ar putea face bani, ar putea să prospere, dar trebuie să treacă de la subzistenţă la afaceri de familie.“

Liviu Baltă, 39 de ani, are o experienţă de peste un deceniu ca antreprenor, iar în 2016 a hotărât să facă o fermă de legume organice de la zero – Colina Farms -  pe o suprafaţă protejată (solar) de 1.000 mp, care a crescut de cinci ori până în prezent şi acum livrează producţia, săptămânal, la peste 300 de clienţi, abonaţi, din judeţul Cluj şi estimează afaceri de un milion de lei în 2020.

36

„În 2009 am renunţat la un job foarte bine plătit dintr-o companie cu 250 de angajaţi şi am început de la zero o fabrică de sere şi solarii, pe care în şase ani am dus-o la un nivel la care exporta 30% din producţie şi era principalul producător de sere şi solarii din România. În 2016 am ieşit din firmă şi am dat drumul unui vis, să fac o fermă de legume organice, să învăţ şi să arăt o reţetă din care să se inspire şi alţii. Am început cu 1.000 mp, iar anul acesta avem peste 5.000 mp de sola-rii“, povesteşte Liviu Baltă, fondatorul Colina Farms.

El produce peste 40 de tipuri de verdeţuri şi legume, organic, din martie pâ-nă în decembrie, din pasiune pentru natură şi din dorinţa de a furniza hrană sănătoasă. Ferma se află în Băbuţiu, o localitate situată la aproximativ 20 de kilometri de Cluj-Napoca, acolo unde sunt şi cei mai mulţi clienţi ai companiei.

Colina Farms livrează în fiecare săptămână legumele pe care le poate recolta, precum cartofi, morcovi, varză, celor peste 300 de clienţi din judeţul Cluj, care au abonament pe un an. Produsele sunt vândute direct către persoane fizice, acasă sau la birou, iar livrarea este o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni. O cutie cu legume pentru 1-2 persoane, ce cuprin-de 7 feluri diferite de produse, cu o greutate de 5 kg costă 75 de lei.

„Consumatorul nostru este la maximum 50 de kilometri distanţă de fermă, pentru a face sens logistic. (...) Fiecare oraş din România sau localitate importantă ar trebui să aibă 5-10 astfel de ferme în jurul ei, care să apro-vizioneze direct consumatorii. Eu recomand achiziţia de solarii tip tunel cu folie dublă, care costă minimum 20.000 de euro. O cheie pentru reuşită este să faci produse de nişă, precum mentă, busuioc, oregano, cartofi dulci, cartofi mov, roşii cherry mov sau negre, care au valoare adăugată mai mare“.

Antreprenorul clujean menţionează că în această săptămână, în cutia cu legume se vor găsi 1 kg cartofi, 1 kg morcovi, două legături de ceapă verde, o legătură de varză kale, două legături de verdeţuri, o bucată de ţelină, trei bucăţi de ardei gras şi trei bucăţi de pătrunjel rădăcină. De altfel, clienţii pot adăuga în cutie şi produse suplimetare, precum sucuri naturale procesate la rece, silvoiţă (magiun din prune) ori bulion.

37

„Lumea e mai educată, consumatorul vrea produse sănătoase şi diverse. (...) Sperăm ca în 2020 să depăşim un milion de lei ca cifră de afaceri. Am crescut preţul la cutie faţă de anul trecut şi am diversificat producţia. Acum, o cutie poate să ajungă la peste 100 de lei“, a mai spus Liviu Baltă, care lucrează în agricultura organică alături de alte 8 persoane.

Antreprenorul susţine că experienţa de angajat i-a dat şansa să-şi dezvolte abilităţile de marketing şi să fie atent la costuri. El adaugă că pentru un antreprenor este foarte important managementul costurilor, pentru că acesta arată rentabilitatea afacerii. De asemnea, el crede că antreprenorii trebuie să fie atenţi la desfacerea mărfii şi să apeleze la un tehnolog bun.

„În perioada actuală, a provocărilor, nu doar businessul e testat, ci şi noi ca manageri, ca antreprenori, şi trebuie să facem faţă situaţiei, să ne adaptăm. Cred că cheia reuşitei este să te poţi adapta, să răspunzi pozitiv la nevoile clienţilor. Sper ca alţi oameni să se inspire de la noi. Fermierii, cei mulţi şi harnici, ar putea face bani, ar putea să prospere, dar trebuie să treacă de la subzistenţă la afaceri de familie“.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

♦ Fiecare afacere de la zero esteo poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

38

  Fructe și legume românești: de unde poți comanda online de la producători locali, cu livrare la domiciliu Angela Alexandru 02 Dec 2020

Perioada pandemiei de coronavirus a adus multe restricții, iar producătorii locali care nu au mai putut să-și continue activitatea au fost nevoiți să găsească diverse soluții pentru a nu rămâne cu marfa nevândută. Mulți fermieri s-au orientat către mediul online, care în pandemiei a devenit o alternativă benefică pentru vânzărea frunctelor, legumelor și nu numai. 

Producătorii de fructe și legume traversează o perioadă dificilă, alimentată nu doar de închiderea piețelor agroalimentare, cât și de pandemia de Covid-19, care impactase deja afacerile. Nevoiți să se reorienteze, fermierii au ales să digitalizeze oferta și să opteze pentru platforme online sau comenzi cu livrare, pentru a se asigura că produsele nu rămân pe stoc. Noi am ales zece dintre astfel de producători români, care au optat să facă livrări la domiciliu - majoritatea în București și în zonele limitrofe, dar sunt câțiva care distribuie produsele în toată țara. Veți găsi informații în ceea ce privește modul de plasare comenzi, timpul de onorare al acestora și costurile de transport.

Producători locali care livrează fructe și legume românești

Ferma ecologică Biodumbrava 

Printre primele firme cu profil ecologic, Biodumbrava s-a înființat în 2009-2010, în vecinătatea Capitalei, în comuna Joița, jud. Giurgiu. Printre produsele comercializate se numără produse congelate (legume bio, sucuri verzi, smoothie, fructe de pădure bio, fructe bio), legume deshidratate, produse tradiționale, dar și fructe și legume proaspete.

Sunt puse la dispoziție mai multe metode de livrare. În București, distribuția se face o dată pe săptămână în ziua de miercuri, iar plata se face cash la livrare sau cu cardul. Se poate opta pentru ridicare personală în Drumul Taberei sau Ștefan cel Mare - fără costuri suplimentare - sau pentru livrare prin curier (comanda minimă 70 de lei). Pentru restul țării, comanda se livrează doar prin curier, existând posibilitatea să se perceapă o taxă suplimentară, în funcție de greutatea coletului. Poți citi detaliat totul aici.

Ferma Ecokult

Ferma Ecokult activează din 2017 în Prahova, în comuna Dumbrăvești. Anul trecut, în 2019, ferma a primit și certificarea ecologică. În prezent produce și comercializează mai ales legume verzi - salată (iceberg, creață),

39

spanac, broccoli, conopidă, castraveți, dovlecei, ardei gras, vinete și roșii, iar în timpul verii legume de sezon. Ferma este și furnizor pentru câțiva retaileri.

Pentru comenzile făcute din București sau Ilfov, se percepe o taxă de 15 lei, însă pentru celelalte județe din țară costurile de transport pot varia în funcție de destinație. Dar poți verifica concret dacă localitatea ta se încadrează la livrare - aici.

FermierBun.ro

Poți comanda fructe, verdețuri și legume de la FermierBun.ro, din București și localitățile limitrofe. Pentru a avea transport gratuit comanda minimă trebuie să fie de 50 de lei, iar produsele ajung acasă a doua zi lucrătoare, dacă s-a înregistrat comanda înainte de ora 16. Plățile se pot face online cu card bancar, prin Revolut sau prin transfer bancar; tot ce ai nevoie să știi găsești aici. Conform portalului, proiectul a luat ființă din dorința de a “sprijini agricultura românească să își atingă potențialul real".

LegumeDeTara.ro

O afacere de familie fondată în urma cu 7 ani în județul Argeș, în localitatea Albota, LegumeDeTara este un business axat pe cultivarea de legume fără pesticide sau îngrășăminte chimice - mai există în portofoliu și carne proaspătă, prăjituri, produse fară gluten și altele.

Dacă te interesează să comanzi pentru acasă legume și verdețuri de țară sau fructe bio netratate, o poți face, fără comandă minimă dacă ești din București, zone limitrofe Capitalei și Pitești. În funcție de locație, livrarea se face de marți până vineri, iar costurile de transport variază între 0 și 23 de lei, în funcție de total, totul este explicat aici.

Produse din Gospodărie

Magazinul online Produse din Gospodărie are la bază munca de agricultură, care se desfășoară în satul Falaștoaca, județul Giurgiu, la 25 km de București. Aici sunt o grădină care se întinde pe mii de metri pătrați, o livadă cu peste 300 de pomi fructiferi, un solar, solarii și culturi cu plante aromatice. Dacă ești interesat de comandă, trebuie să știi că produsele se pot ridica personal de la sediu - în funcție de stoc, care trebuie verificat - sau se poate face livrare, dar doar în București și zonele limitrofe. Se percepe o taxă de 30 lei/pachet, în cazul în care comanda nu depășește 300 de lei, altfel transportul fiind gratuit - informații complete aici.

40

Momentan se poate alege dintre produsele de sezon: fructe (mere, pere, gutui, dovleac), legume și rădăcinoase (morcovi, dovlecei, sfeclă roșie, ardei, cartofi, praz, ridichie neagră, varză de primăvară sau roșii etc) și verdețuri sau aromatice (varză kale, spanac, usturoi, rozmarin și altele uscate - cimbrișor, salvie, rozmarin, cimbru, maghiran).

Ferma Bauer

Legume de grădină (ardei, castravete, dovlecel, fasole, mazăre, roșii, vinete) crescute direct în câmp sau în solar, dar și zacuscă sau suc de roșii - asta găsești la Ferma Bauer. Este o “fermă de familie, înființată în 2013”, care a optat încă de la început pentru produse și tehnologii ecologice. Transportul se face doar în București, iar taxa de livrare ajunge la 20 de lei, dacă se comandă de sub 100 de lei, altfel fiind gratuit. 

Legume Fericite

Legume Fericite livrează în toată țara.. Lista de cumpărături valabilă momentan include fructe ecologice (mere, gutui), rădăcinoase ecologice (țelină, pătrunjel, păstârnac), legume ecologice (cartofi movi, cartofi albi, ceapă, conopidă, dovleac, gogonele, kale, praz și multe altele), dar și produse naturale cum ar fi nectar, siropuri, miere, dulcețuri etc.

În ceea ce privește livrarea - despre care poți citi aici, aceasta este valabilă în București, cu condiții diferite pentru fiecare sector, între orele 14.30-21.30. Transportul este gratuit pentru comenzile cu valoare de peste 180 lei, iar comanda minimă este de 150 lei + 30 lei transportul – mai puțin pentru clienții fideli (minim două comenzi în ultimele 31 zile). Clienții din afara Capitalei primesc produsele prin DPD, în maxim două zile lucrătoare, iar comanda nu trebuie să fie mai mică de 150 de lei, la care se adaugă taxa de transport, diferită în funcție de zonă și greutatea coletului. 

Ferma Fresh Microgreens România

Înființată în 2013, Ferma Fresh Microgreens România a crescut ca afacere de familie - este primul producător local de microplante din România. Pe lângă flori comestibile, microplante, plante aromatice și răsaduri, poți comanda de aici și fructe (avocado, ananas, banane, căpșuni, cireșe, mure, coacăze, afine, kiwi și altele), legume (andive, țelină apio, ardei, cartofi, ceapă, castraveți, ciuperci, dovlecei, etc), salate și verdeață (mărar, leuștean, pătrunjel).

Livrările se fac prin flotă proprie în București, Ilfov și Ploiești, și prin curier rapid în toată țara. Anumite produse (cele care cer refrigerare) nu sunt

41

disponibile peste tot, iar comenzile trebuie să aibă o valoare minimă de 48 de lei; mai multe poți citi aici.

Legume Verzi

Livrează în București, în fiecare miercuri în sectorul 4,5,6,(Popești Leordeni), și în fiecare sâmbătă în Sectorul 1,2,3. Pentru transport se percepe un cost de 10 Ron la fiecare comandă. Pentru comenzi, cei interesați pot alege dintre mai multe fructe și legume actuale în prezent: lobodă, spanac, ridichii negre, țelină, ardei, mere, hrean, gutui, leuștean, mărar, ceapă, salată, păstârnac, sfeclă, varză, miere și multe altele pe care le poți vedea aici.

Fruit Gang

Cei din București (toate sectoarele) și Ilfov (Bragadiru, Chiajna, Corbeanca, Otopeni, Balotești, Pantelimon, Pipera-Tunari, Voluntari, Popești-Leordeni, Măgurele) pot face comenzi de fructe și legume autohtone, de la Fruit Gang. Costul transportului este 15 lei în București și 20 lei în Ilfov. Magazinul online include fructe și legume proaspete sau mix pentru fiecare categorie. Aici poți citi tot ce te interesează, dacă vrei să plasezi o comandă.

Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions estimează afaceri de 14 milioane euro în 2020, cu aproape 30% mai mari decât anul trecut Miercuri, 02 Decembrie 2020 Lumea Satului

Vetro Solutions, companie românească specializată în distribuția de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, estimează că va încheia anul 2020 cu o cifră de afaceri de 14 milioane euro, în creștere cu 28,4% față de anul anterior și cu un profit net cu 45% mai mare decât în 2019. Compania țintește dublarea veniturilor în următorii zece ani și are ca obiectiv să devină prima opțiune în preferințele medicilor veterinari, ca urmare a investițiilor pe care le va finaliza și a consolidării strategiei de business.

Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions a reușit să-și dubleze veniturile în ultimii patru ani și să devină jucător de top

42

pe piața produselor și serviciilor veterinare datorită extinderii la nivel național și a parteneriatelor strategice cu giganți globali în domeniu precum Ceva, Richter Pharma, MSD, Lintbells sau Intermag. În 2019, Vetro a raportat o cifră de afaceri de aproape 11 milioane de  euro, în creștere cu 85% peste nivelul din 2016. Compania va deveni, în 2021, al patrulea producător de medicamente generice pentru uz veterinar din România, în urma unei investiții de 4,5 milioane euro, realizată cu fonduri proprii și finanțare europeană.

„Am lansat Vetro pentru că iubesc animalele, știu cât de mult ne ajută conexiunea cu ele și cât de important este să fim responsabili, să avem grijă de ele așa cum avem grijă de noi. Doar o minte liberă și o inimă călăuzită de iubire dau omului libertatea de a ocroti cu bucurie animalele, mediul și întreaga planetă. Vetro a devenit în ultimii ani un vector de schimbare pe piața veterinară națională și, alături de echipa mea, vrem să devenim prima opțiune pentru medicii veterinari și, pe termen lung, lideri pe piața locală. Strategia noastră de business include ca prioritate construirea unei comunități de medici veterinari care au acces la cele mai noi informații și soluții inovative în domeniul nostru“, a declarat Dumitru Fodor, fondatorul companiei Vetro Solutions.

Jumătate din produse ajung în București și Iași

Compania comercializează peste 3.500 de produse destinate proprietarilor de animale de companie și de rentă și oferă servicii și consultanță medicilor veterinari, deservind peste 1.900 de clienți unici. Vetro Solutions este organizată în două divizii – Vet și Ferme și are o echipă formată din 60 de specialiști. O parte semnificativă a echipei Vetro Solutions este formată din medici veterinari care, datorită expertizei profesionale atestate, oferă transparent și onest cele mai potrivite opțiuni pentru sănătatea animalelor și eficientizarea muncii medicilor veterinari.

În ultimii doi ani, compania – cu amprentă națională în distribuție – și-a stabilit sediul cetral în Iași, a dezvoltat echipa, a trecut la o nouă structură de organizare și a demarat un amplu proces de construcție de brand și repoziționare care au contribuit la consolidarea poziției de jucător la nivel național. În urma procesului de construcție de brand, compania și-a validat valorile care o reprezintă: Libertate, Inovație, Responsabilitate, Onestitate, Dezvoltare Continuă, Organizare, Empatie.

„În primii șapte ani, Vetro și-a găsit locul în piață. De anul trecut, am început să facem pașii necesari pentru a avea o creștere sustenabilă, trecând la un management pe bază de obiective. Am consolidat echipele existente, am creat altele noi, iar proiectul de construcție de brand, de poziționare în

43

piață, definire a valorilor și a noii identități vizuale, realizat cu sprijinul echipei Brandocracy, ne vor ajuta să trecem la următoarea etapă de dezvoltare. Planurile pe termen mediu includ intrarea pe piața producătorilor de medicamente generice destinate animalelor de companie și rentă, dar și lansarea unei platforme care va conecta Vetro cu cabinetele veterinare și cu posesorii de animale de companie, un marketplace inovativ pentru care investiția este de aproximativ 3 milioane de euro“, a explicat Coca Cașcaval, directorul general al companiei.

Aproape trei sferturi din veniturile companiei sunt generate de produsele și serviciile destinate proprietarilor de animale de companie, restul de 30% reprezentând produse destinate proprietarilor de ferme de animale. Aproape jumătate din consumul de produse veterinare distribuite de Vetro se realizează în zona București-Ilfov, iar al doilea oraș, ca și consum, după București, este municipiul Iași.

Piață de 21 miliarde euro în UE, în 2019

Piața animalelor de companie a crescut foarte mult în ultimii ani, atât la nivel global cât și național. Un  studiu dat publicității la mijlocul anului de Federația europeană a alimentelor pentru animale de companie arată că, în 2019, în Uniunea Europeană industria produselor destinate animalelor de companie număra un milion de angajați, iar volumul vânzărilor atinsese 21 de miliarde de euro. În 85 de milioane de locuințe din UE exista cel puțin un animal de companie, iar jumătate dintre deținătorii de animale de companie aveau fie un câine, fie o pisică.

„Studiile demonstrează că speranța de viață a oamenilor și calitatea vieții cresc semnificativ la persoanele care au un animal de companie, iar în contrapartidă, având grijă de animalele din viața noastră, noi oamenii avem grijă de sănătatea noastră. Vetro este o companie care acționează în direcția educării pieței prin intermediul specialiștilor, iar acesta este, în opinia noastră, unul dintre diferențiatorii noștri în piață”, a adăugat directorul general al companiei.

Teodor Mărușcă (ICDP Brașov): “2 miliarde de Euro pentru pășuni, pe care nimeni nu știe cum să-i accceseze” 2 decembrie 2020 Invitat în cadrul emisiunii online Agraria din această dimineață, moderată de Radu Antohe, directorul de programe în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Pajiști din Brașov, dr. ing. Teodor Mărușcă a trecut în revistă mai multe probleme și oportunitati din zona managementului integrat al pajiștilor montane, care sunt o necesitate pentru munții României.

44

Mărușcă a spus că la această dată există disponibilă o sumă de peste 2 miliarde de euro pentru pajiști montane, însă cei interesați și eligibili nu știu cum să-i acceseze, cu excepția unora constitituiți în composesorate.

În România iarba este o resursă extrem de importantă, esentială pentru ecosistem și în ecuația potențialului montan.

Știe România să-și valorifice cele circa 2 milioane de hectare de pajiști permanente?

Din pacate țara noastră, care are 1/3 din agricultură în zona montană, nu are o viziune clara — și deci nici politici — pentru aceste pajiști permanente, deci nu știe ce să ceară în acest sens Comisiei Europene, în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) și a Pactului Verde European (EU Green Deal).

Legea Muntelui care a fost adoptată ar putea ajuta, dar ea trebuie suplimentată de o lege specifică, pastorală, așa cum există în state ale UE cu mare tradiție de agricultură montană: Franța, Germania, Spania, Italia.

De exemplu, în legislația franceză este stipulată favorizarea organizațiilor crescătorilor de animale pentru crearea unor grupuri pastorale care să folosească pajisti permanente.

Scăderea demografică de la noi și încărcătura de animale redusa față de media europeană sunt doi indicatori extrem de îngrijorători. Ca și lipsa cronică a ciobanilor care au luat de ani buni calea straintății, deși în prezent există chiar cod CAEN pentru meseria de cioban montan.

Cositul reprezintă o alternativa? Sunt nenumarate întrebări de acest fel care încă nu au un raspuns cert.

Teodor Mărușcă a mai adăugat: “Ar trebui un program național de cercetare specific, gândit pentru pajiștile montane.”

Institutul la care lucrează deține o gamă largă de soiuri și tehnologii adaptate situaților specifice din Carpați, dar din pacate nici un deținător de pajiste de pe platoul Bucegilor, aflat in apropiere, nu a venit încă la ei să se intereseze de modul în care trebuie intreținută o pajiste ca la carte.

ICDP a depus la MDAR în acest an 6 proiecte spre finanțare care au fost toate respinse. Mărușcă insistă ca au fost toate “extraordinar de bine facute”.

45

Construirea de drumuri forestiere, a unor amenajamente, ar permite un acces mai facil în masive, iar cositul la timp, asigurarea unui număr suficient de animale care să pașuneze, mutarea târlelor la timp și împiedicarea extinderii pădurilor ar putea asigura menținerea bogăției floristice, care face din România una din cele mai bogate (potențial) țări cu zonă montană din UE.

Viitorii șapte ani vor fi decisivi într-un domeniu în care România nu excelat, din păcate, dupa 1990.

 VIDEO Cum testăm performanțele la OVINE – sfaturile specialistului 2 decembrie 2020 Pentru a ne asigura că avem un efectiv de animale sănătos și performant, este necesar să le testăm din mai multe puncte de vedere. Ioan Pădeanu, profesor universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara ne explică cele patru metode de evaluare a performanțelor la ovine.

https://youtu.be/75zYhxgrEe0

Mangalița sau Duroc? Care este cea mai bună rasă de porci pentru creșterea în gospodărie! Daniel Befu - 2 decembrie 2020

Care este cea mai bună rasă de porc pentru creșterea în gospodărie! Doi reputați specialiști în creșterea suinelor dau două rase care merită să facă obiectul creșterii în sistem țărănesc: Mangalița și Duroc. Pentru ambele sunt argumente forte pe care le aduc Călin Muscă, proprietarul fermelor Porkprod, Cristian Mișici, managerul de producție al PorkProd.

Există o dispută care uneori are loc în surdină, între oportunitatea continuării tradiției creșterii porcului în ograda proprie și cea a interzicerii acestuia de

46

către autorități, pe motiv că reprezintă un vector de răspândire a pestei porcine africane și afectează exploatațiile industriale.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a dialogat despre porcul din gospodărie cu Călin Muscă (40 ani), un extrem de dinamic tânăr producător din județul Arad, care deține atât ferme ultramoderne, cât și un abator de suine. Spre deosebire de alte voci din branșă, care opinează că e necesar să se pună cruce porcului de gospodărie, Călin Muscă vede posibilă o coabitare a celor două sisteme de creștere. Cu toate că el nu vede viabilitatea economică a porcului de țară, admite că deciziile individuale nu se ghidează exclusiv pe bază de argumentele financiare, ci au și o puternică componentă culturală, ce ține de tradiție.

Călin Muscă e convins că oricât de bună ar fi genetica, pusă într-o gospodărie țărănească, ea va cunoaște o frână majoră în exprimarea plenară a caracteristicilor fenotipice și fiziologice ale animalului.

”Niciunul dintre cei care cresc 1-2 porci, dacă ar fi să-și facă calculele la modul real, ar ieși pe pierdere. Dacă cineva ar vrea să facă acum un test după modelul clasic al satului românesc, să își ia în primăvară 3 purcei, ca să îi taie de Crăciun pentru consum, dacă va face experimentul acesta, atunci când va vedea cât îl costă mâncarea zi de zi, plus timpul pe care îl alocă, va constata că la sfârșit iese în minus. Cheltuiește mult mai mulți bani decât dacă s-ar duce și ar cumpăra aceleași cantități de carne. Și chiar dacă am lăsa deoparte monetizarea timpului investit de gospodar în îngrijirea de la achiziție până la sacrificare și calculăm doar costul furajului, o să se ajungă la aceeași concluzie”, consideră Muscă, care e conștient că mulți locuitori din mediul rural aplică o variantă neaoșă de hrănire a porcilor.

Patronul Porkprod ar da o șansă Mangaliței

I-am cerut opinia ca să aflăm care este cea mai bună rasă de porc pentru exploatațiile non-profesionale, sau, mai direct, dacă Călin Muscă ar locui la țară și ar decide să crească un porc în gospodăria proprie, ce rasă ar alege.

47

”Aș fi tentat să mă duc către un porc mai… gen mangalița. Și nu neapărat mangalița, ci dacă ar fi după mine aș face o combinație, în sensul că acasă, în gospodăriile non-profesionale, este foarte greu să găsești variante în care să asiguri furajarea la necesarul potențialului genetic al unei rase performante. Și atunci poți să compensezi prin partea cealaltă: «Da, cresc mult mai slab, dar un hibrid de mangaliță. Dacă aș încerca, spre exemplu, un hibrid între mangalița și PIC 337 Champion ar fi poate prea specializat, dar o încrucișare între mangalița și un terminal bun, ar genera niște purcei care să acopere nișa aceea a celor care își caută un porc de la care mai vor și slănină. Noi, de exemplu, în fermele comerciale, suferim pe partea asta, în sensul că nu avem slănină și nu avem variante să producem slănină. Într-adevăr, nici nu se cere la modul masiv de către populație. Cererea de slănină e relativ mică și atunci nu e o preocupare pentru noi, dar cred că pot fi niște nișe pe zona asta de animale. Și aici vreau să fac o paranteză, ca să ne înțelegem foarte clar. Nu susțin mangalița sau bazna pentru că aceste rase sunt «somonul cu 4 picioare» și alte aberații de care am tot citit pe zona asta. Să ne înțelegem foarte clar: porcul are acizi grași saturați. Nu există ce s-a inventat și circulă ca povești, că mangalița ar avea acizi grași nesaturați. Nu poate mangalița să facă diferența, să fie altfel decât restul porcilor. În schimb ce pot să recunosc ca avantaj pentru mangaliță este perselarea. În mușchi avem inserțiile de grăsime, care în momentul în care punem carnea la prăjit pe grătar, când se topesc acele inserții, ele dau o altă savoare cărnii. Este un aspect foarte adevărat” își motivează producătorul recomandarea.

Acoperirea în condiții de eficiență economică a necesarului nutrițional al animalului crescut în regim gospodăresc, e însă o problemă prea costisitoare, în vizunea antreprenorului. ”Dacă aș fi un gospodar la casa mea, n-aș putea să fac un calcul pe tot necesarul animalului și atunci probabil m-aș duce pe un amestec de porumb, grâu, șrot de soia și ceva premixuri. Șrot de soia există de cumpărat. Azi aproape în fiecare sat găsești fie furaje concentrate, sau pur și simplu concentrate pe care le adaugi peste măcinătura mare. Problema e că locuitorii de la sate care cresc porci pun concentrate, dar nu pun suficient și atunci n-au făcut nici-nici. E așa, o practică care se traduce într-o ineficiență economică, pentru că noi, de exemplu, în ferme analizăm sporurile și echilibrăm rețetele de nenumărate ori după fiecare recoltă, la fiecare

48

ingredient nou facem analize pentru a determina nivelele de aminoacizi, de vitamine, pentru că pe noi ne interesează ca animalul să exprime maximum genetic. Dacă îi dăm mai mult decât are el nevoie sunt bani aruncați. Dacă îi dăm mai puțin nu ajunge la performanță. O gospodărie nu poate acoperi asta niciodată”, conchide Muscă.

Managerul de producție al Porkprod ar opta pentru Duroc

Cristian Mișici, managerul de producție al PorkProd, ar opta pentru o altă rasă de porc, dacă ar fi să-l crească în regim gospodăresc. ”Cred că toată lumea ar alege un hibrid de carne. Omul chiar dacă ar vrea să aibă un hibrid de carne n-ar putea să și-l crească la parametrii la care ar trebui și ar intra pe ineficiență economică. E vorba de costul lui de achiziție, plus cum arată porcul când îl sacrifică. Totul e în funcție de hibrid. De exemplu, dacă e un mangalița, el nu are nevoi nutritive așa de mari. Dacă vorbim de un terminal, dacă gospodarul ia un porc de la o fermă, sigur o să îl chinuie. În loc să ajungă la 5 luni jumate la 110-15 kg, el poate va avea 60 sau 70 kg. Chiar dacă în sate există magazine care vând concentrate, problema e că sunt atât de scumpe încât oamenii nu reușesc să-și cumpere și să pună cantitatea care trebuie. Pun și ei, acolo, un pic. Totul depinde de furajul pe care l-aș avea la dispoziție. Aș opta pentru un Duroc, poate. Asta pentru că e mai robust, un pic mai rezistent”, a declarat Cristian Mișici.

Cum îngrăşăm corect porcul de Crăciun? Petronela Cotea Mihai : 02 decembrie 2020 Furajarea porcilor în perioada de finisare a îngrăşării, înainte de sacrificare, este decisivă pentru calitatea cărnii şi a grăsimii. Iată ce furaje alegem şi cum le folosim în raţie! Fără îndoială, pentru obţinerea unor bucate gustoase din porc este necesară o materie primă de calitate. Caracteristici precum culoarea, aspectul exterior, mirosul, consistenţa, dar şi frăgezimea, suculenţa, gustul şi aroma definesc calitatea cărnii şi a grăsimii de porc, iar aceste elemente depind esenţial de

49

hrănirea în perioada de finisare.

6 categorii de furaje

 Principalele categorii de furaje cu influenţă asupra performanţelor creşterii şi asupra calităţii cărnii şi a grăsimii la animalele sacrificate sunt:

1. Furaje concentrate (la care, cerealele şi leguminoasele cultivate deţin ponderea);

2. Furaje proteice de origine vegetală (subprodusele industriale; de exemplu şroturile de soia);

3. Furaje de origine animală (făina de carne, de peşte sau de sânge);4. Furaje proteice mixte (lapte, lapte praf, drojdii furajere, anumite

grăsimi animale şi vegetale);5. Furaje de volum (nutreţurile suculente, cele fibroase şi cele verzi);6. Nutreţuri combinate industriale (amestecuri de componente de diferite

provenienţe - cereale, leguminoase, subproduse industriale, concentrate proteice etc., la care se adaugă minerale, vitamine şi aditivi furajeri).

 Ce eliminăm/reducem din raţie?

Indiferent de modul de creştere - intensivă sau în gospodării -, furajarea porcilor are cea mai mare influenţă atât asupra costului per kilogramul de carne obţinut, cât şi asupra calităţii carcaselor, asupra sănătăţii animalelor şi a performanţelor de reproducţie şi de producţie. ”În perioada de finisare, adică înainte de sacrificare, anumite categorii de furaje trebuie să fie reduse

50

cantitativ sau chiar eliminate din raţia furajeră”, sublinia Benone Păsărin, profesor la USAMV Iaşi şi membru corespondent ASAS.

1. Făina de porumb nu trebuie utilizată în exces (peste 80% din raţie), deoarece determină carcase mai grase, cu slănină “moale” sau lipsită de consistenţă, grăsimile mai moi râncezind întotdeauna mai repede comparativ cu cele mai dure.

2. Proporţiile de secară din reţete nu trebuie să depăşească 25-30%, deoarece pot provoca deranjamente respiratorii şi nervoase, stări de diaree şi unele eczeme, chiar şi la porcul gras.

3. Ovăzul, deşi este bogat în substanţe nutritive uşor digestibile, având cca. 2720 Kcal EM/kg şi cca. 11,0% P.B. (0,4% lizină), nu se recomandă în finisarea îngrăşării deoarece reduce din calităţile grăsimii şi chiar ale cărnii.

4. Șroturile de soia reprezintă componenta de bază în echilibrarea proteică a raţiilor de hrană, conţinând între 44,0-48,0% P.B., însă, la finisare, proporţia de participare în nutreţurile combinate trebuie redusă, deoarece afectează calităţile cărnii şi ale grăsimii.

5. Făina de peşte se scoate sau se reduce drastic din reţeta de finisare a porcilor graşi deoarece imprimă un gust neplăcut cărnii şi grăsimii.

6. Făina de sânge nu se utilizează în ultima parte a îngrăşării deoarece porcul o metabolizează mai greu.

7. Restricţia moderată a bostănoaselor, care au un excedent de apă, şi a resturilor lichide de tip alimentar.

Ce adăugăm în hrană?

 În schimb, porcii pot fi alimentaţi cu lapte şi zer, în proporţie de 20% din raţie, pentru valorificare eficientă a hranei şi cu efecte benefice asupra calităţii cărnii şi a grăsimii.

De asemenea, dacă la începutul perioadei de finisare porcii se pot hrăni cu rădăcinoase, tărâţe, dovlecei (pentru obţinerea unui spor zilnic de minim 500 g), în ultimele 30-40 de zile, se recomandă ca, pe lângă înlocuirea treptată a suculentelor şi ovăzului cu orz, mazăre şi secară, să fie mărită cantitatea de nutreţ combinat, care poate fi numit "de finisare" a îngrăşării, având un nivelul proteic de cca. 14% P.B. (cu 0,55-0,65% lizină) şi cca. 3000 Kcal E.M./kg.Un conţinut al raţiei furajere mai mare în celuloză (de maximum 15%) determină o calitate mai bună a carcasei.La fel de mult contează şi modul de prezentare a furajelor, respectiv grăunţe întregi, sparte sau măcinate, tratate termic sau nu, administrate la jgheab sau pe sol.

51

 3 amestecuri furajere indicate

 Orientativ, în perioada de finisare a îngrăşării se pot constitui următoarele amestecuri de furaje (necesare pentru o zi, două tainuri, la porcine de peste 100 kg/ individ):

3,2-5,0 kg cartofi fierţi, în amestec cu 2-2,5 kg concentrate măcinate mijlociu (grăunţe) şi, dacă se cultivă în gospodărie sau în regiune, 0,3-0,4 kg făină de fân de lucernă şi lapte sau zer;

4 kg de cartofi fierţi şi 4 kg de sfeclă tocată, nefiartă, în amestec cu 1 kg de concentrate măcinate mijlociu şi lapte sau zer;

8-12 kg de resturi culinare, la care se adaugă obligatoriu 1,7-2,5 kg concentrate, amestecul fiind administrat sub formă de pastă. Recomandare: Concentatele măcinate au efect maxim dacă sunt alcătuite din porumb măcinat (făină) 30%, orz măcinat (făină) 25%, tărâţe de grâu 25-30% şi uruială de mazăre 10%.

CUM FINISĂM PORCUL CUMPĂRAT?

La porcii îngrăşaţi în familie, cu o zi înainte de sacrificare, nu li se mai dă nimic de mâncare, ci doar apă pentru băut, călduţă şi cu puţină sare. În acest fel, stomacul şi intestinele vor fi parţial golite.Porcul cumpărat necesită o perioadă de odihnă de minim 6-8 ore după transport, apoi până la sacrificare (una, două săptămâni) să i se administreze cel puţin un tain/zi de hrană bogată în zaharuri, cum ar fi cartoful şi napii. După transport, când porcul este deja liniştit, trebuie să i se dea apă la discreţie (necesarul zilnic este de cel puţin 7 l pentru fiecare sută de kg greutate).

52

53

54

Dreptul de a crește PORCI intre putere și propagandă decembrie 2, 2020 agrimanet

Exploatarea industrială a porcilor in SPANIA

Cu un efectiv de peste 30 de milioane de capete, industria spaniolă a creșterii porcilor s-a impus ca cel mai mare producător de porci vii din Uniunea Europeană și, în 2020, este de așteptat să depășească Germania, care ocupa primul loc până acum, ca si număr de animale sacrificate. În 2019, cel mai mare abator din Europa a început să funcționeze la Binéfar, în provincia Huesca din Spania. Se estimează că aici vor fi sacrificati in jur de 160.000 de porci pe săptămână.

Între 2019 și 2020, susținut de o echipă de persoane care au ales să rămână anonime, am efectuat o investigație asupra a 32 de ferme de porci, situate în

55

Castilla y Leon, Aragon și Castilla-La-Mancha. În aceste locuri, am descoperit și am documentat consecințele violenței structurale din aceasta industrie.

Lipsa supravegherii veterinare, nerespectarea standardelor de bază ale bunăstării legale și abuzurile descrise în acest raport nu sunt incidente izolate, ci o parte inerentă a exploatării industriale a animalelor.

Puterea, propaganda și dreptul la informație

Imaginile obținute din ferme și abatoare, grație investigațiilor sub acoperire, camerelor ascunse dezvăluie publicului o imagine care este foarte diferită de cea pe care industria cărnii alege să o afișeze în campaniile sale publicitare. Aceste imagini, care nu lasă nici o îndoială cu privire la practicile adevărate ale industriei, au reușit să amplifice o dezbatere pe care acum corporațiile producătoare de carne nu o pot evita.

Cu toate acestea, datorită investițiilor în eforturi costisitoare de propagandă și influenței sale atât asupra entităților publice puternice, cât și asupra mass-media, industria alimentara încercat să controleze populatia, influențând astfel opinia publică și împiedicându-ne capacitatea de a ne exercita dreptul la informație.

Această putere și influență a fost evidențiată într-o serie de evenimente recente:

În 2016, industria a fost implicată într-un complot care a încercat să contracareze raportul negative care a demonstrat legătura dintre consumul de carne și riscul de cancer.

În februarie 2018, ministrul agriculturii, pescuitului, alimentației și mediului, Isabel Garcia Tejerina, a sarit în apărarea sectorului producției de

56

carne în urma unui raport care a documentat exploatarea porcilor cu deformări și canibalism într-o fermă. 4 zile mai târziu, într-o încercare de a face față tulburărilor sociale cauzate de imagini, industria a demarat o ampla campanie de publicitate, negand evidenta. În luna martie a aceluiași an, Tribunalul Superior al Justiției din Castilla-La-Mancha a condamnat guvernul local și furnizorul de producție de carne, Incarlopsa – principalul furnizor de carne pentru lanțul de supermarketuri, Mercadona – pentru incercarea de a acoperi nerespectarea standardelor de bunăstare a animalelor în abatorul de porci al companiei.

Mai recent, în iulie 2020, a fost lansată campania „Să vorbim despre carnea de porc din Europa”. Aceasta a fost conceput pentru a contesta presupusele afirmații false care au fost aduse sectorului creșterii porcilor. Campania, în valoare de peste 6 milioane de euro (7 milioane USD, 5,4 milioane GBP) finantata de către Uniunea Europeană, va dura trei ani și este coordonat de patru grupuri puternice de lobby din industrie: Organizația Interprofesională Agroalimentară a Porcului de Capa Blancă, Interprofesia, Aligrupo și Grupalto.

În 2019, Departamentul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației din Catalunya a prevazut amenzi de până la 100.000 de euro (117.000 USD, 90.200 GBP) pentru oricine va avea acces neautorizat in ferme. În schimb, in 2013, din 22.616 ferme situate în Catalunya, doar 1.825 au fost controlate. În plus, imaginile obținute au arătat nerespectarea legii din partea fermelor care altfel nu ar fi ieșit la lumină. Singurul lucru pe care îl realizează măsurile puse în aplicare este de a garanta impunitatea industriei de crestere a porcilor. Autoritățile au ales să protejeze industria și să-i pedepsească pe cei care dezvaluie abuzurile si nerespectarea normelor sanitar-veterinare.

Industria spaniolă a cresterii porcilor în cifre

În ultimii ani, creșterea exporturilor atât a cărnii de porc, cât și a derivatelor sale a dus la creșterea industriei de carne de porc spaniolă în Uniunea Europeană. În plus, cu o cifră de afaceri de peste 15.000 milioane EUR (17.500 milioane USD, 13.500 GBP) milioane GBP), industria este cel mai mare producător din sectorul agricol spaniol, reprezentând 14% din produsul agricol final și 39% din producția de animale.

Populația de porci din Spania este cea mai mare din întreaga Uniune Europeană și a treia ca mărime la nivel global. Cifra, care la începutul anului 2020 era de 31.828.141,25, a fost obținută prin calcularea numărului de porci vii existenți la un moment datt, conform raportului statistic oficial. Industria spaniolă a cresterii porcilor produce cei mai mulți porci în fermele sale din întreaga Uniune Europeană.

57

Spania este a doua doar după Germania când vine vorba de animale sacrificate – 52.982.310 în 2019. Această aparentă anomalie între producție și sacrificare se datorează faptului că Germania importă mai multe animale pentru sacrificare din alte țări ale UE (informații primite de la Direcția Generală Producții și Piețe Agricole în mai 2020).

Mai mult, aceste cifre nu includ animalele care sunt ucise în ferme din motive economice sau de altă natură, sau cele care nu supraviețuiesc condițiilor din ferme. Numai în faza de fătare, 20% dintre purceii nou-nascuti nu supravietuiesc. Aceasta înseamnă că milioane de porci mor în fiecare an înainte de a ajunge la abator.

Alte date care ajută la explicarea dezvoltării sectorului și la prezicerea direcției în care se îndreaptă se referă la evoluția numărului de ferme. În ciuda faptului că numărul a scăzut semnificativ (de la 218.110 în 1999 la 87.540 în 2020), fermele și-au mărit capacitatea și acum trimit cu 15 milioane de porci mai mult la sacrificare decât în urmă cu două decenii. Conform celui mai recent raport al Băncii Spaniole de Referință a Porcilor (BDPorc), numărul scroafelor prezente în fermele incluse în baza sa de date a crescut de patru ori. Această creștere a producției provine din factori precum inovația tehnologică, selecția genetică și fermele cu o capacitate mult mai mare, care sunt acum capabili să găzduiască un număr mai mare de animale.

În interiorul fermei

Peste 95% din carnea de porc consumată în Spania provine din sisteme de creștere intensivă. Toate fermele funcționează în conformitate cu standarde similare și sunt guvernate de aceleași reglementări. Indiferent de mărimea lor sau de structura lor, calitatea vieții porcilor este compromisă la toți; indiferent dacă sunt mega-ferme sau mici unitati administrate de o familie. Porcii exploatați pentru producția de carne sunt adăpostiți pe podele de beton în condiții de supraaglomerare și neigienice, iar femelele de

58

reproductive își petrec viața prinse în cuști de fier, cunoscute sub numele de „lăzi de gestație” și „lăzi de fătare”.

Spre deosebire de alte specii, porcilor le lipsesc glandele sudoripare, iar capacitatea lor de a disipa căldura este foarte limitată. Cu toate acestea, la fermele de reproducție intensivă temperaturile pot fi foarte ridicate – ceva obișnuit în lunile fierbinți ale anului – și având în vedere imposibilitatea de a avea un loc unde să se răcorească, nu au de ales decât să se răscolească în propriile excremente.

Canibalism, cadavre în stare de descompunere și resturi

Chiar și aerul din interior este nesănătos. Acumularea de praf combinată cu umiditatea și vaporii produși de fecalele și urina animalelor generează o atmosferă dăunătoare care poate afecta sănătatea atât a porcilor, cât și a lucrătorilor agricoli.

Mulți porci cedează condițiilor oribile de viață și mor la fermă. Corpurile lor nu sunt adesea îndepărtate de muncitorii agricoli și pot ajunge să fie mâncați de alți porci sau de pisici și rozătoare. În timpul acestei investigații am găsit animale în stări de suferință severă. Cadavrele au fost găsite în diferite stări de descompunere sau au fost consumate parțial în zonele de fătare, de tranziție și de îngrășare. Cadavrele au stat asa zile sau chiar săptămâni.

Industria investește milioane de euro în propagandă – unele folosind fonduri publice – pentru a proiecta o imagine care seamănă puțin sau deloc cu

59

realitatea. Sistemele de izolare a fermei împiedică bunăstarea fizică și psihologică a animalelor, le afectează grav sănătatea și le compromit calitatea vieții. În plus, inspecțiile privind bunăstarea animalelor sunt rare și normele de protecție a porcilor care există nu sunt întotdeauna respectate și nici nu sunt adecvate scopului.

Fazele exploatării

Fermele sunt alcătuite din diferite zone care satisfac nevoile productive ale fiecărei faze. Pentru a maximiza eficiența, multe dintre ele au niveluri ridicate de sofisticare și monitorizare, în principal în fazele cele mai critice ale procesului, adică în timpul travaliului și al înțărcării forțate. Măsura în care sunt disponibile resursele tehnologice variază de la o fermă la alta.

Pe parcursul acestei investigații, am reușit să documentăm fiecare fază a procesului de exploatare; cu toate acestea, nu a fost posibil să se obțină imagini ale unor practici specifice de manipulare și gestionare. În plus față de fermele la care ne-am “infiltrat”, am solicitat permisiunea si de la alții pentru a documenta practici cum ar fi castrarea, taierea cozii, tăierea dinților și inseminarea. În fiecare caz, cererea a fost respinsă.

Deși există diferențe între o fermă și alta, imaginile prezentate mai jos, precum și descrierea fiecărei faze, sunt reprezentative pentru practica standard la nivel de industrie în creșterea porcilor.

Ancheta a fost efectuată fără permisiunea și în exercitarea dreptului de acces la informații. Fermele au fost selectate la întâmplare, iar neregulile descoperite corespund doar acestor ferme, nu altora.

Zona de gestație

Procesul de creștere industrială a porcilor începe în camerele de gestație, unde scroafele sunt inseminate și păstrate în “lăzi individuale” pentru perioade intermitente de câteva săptămâni. Aceste spatii nu conțin așternut în care scroafele se pot odihni confortabil. În schimb, pardoseala este din beton dur, cu deschideri pentru a permite evacuarea fecalelor și a urinei. Aceste deschideri nu sunt întotdeauna eficiente, iar excrementele se acumulează în partea din spate. În două dintre camerele de gestație la care am accesat nămolul se revărsase și formase bălți.

60

Legea nu limitează perioada de timp în care scroafele pot fi păstrate în aceste spatii și prevede doar perioade specifice în care trebuie adăpostite în grup. Această perioadă include „de la patru săptămâni după împerechere la cele șapte zile anterioare datei preconizate a fătării” . În afara acestei perioade, este complet legal să păstreze scroafele – animale natural sociale – în cuști individuale.

Prima dată când o scroafă este inseminată, ea va avea aproximativ opt luni și procedura va fi efectuată în cusca. Dacă rămâne gestanta, va petrece următoarele patru săptămâni în lada respectivă. Dacă se descoperă, în urma unei ecografii, că nu este gestanta, va fi ținută în ladă și inseminată din nou până când procedura va fi eficientă. Acele scroafe considerate că nu mai sunt productive pot fi adăpostite și în lăzi în timp ce așteaptă transferul la abator.

Cu o săptămână înainte ca ea să fete, scroafa va fi transferată în cusca de fătare, unde poate rămâne încă cinci săptămâni. La doar câteva zile după ce purceii ei au fost înțărcați, va fi inseminată din nou. Acest ciclu se repetă de-a lungul vieții productive a scroafei, până când ea nu mai este folosită și trimisă la sacrificare.

61

ARAGON

Cu o lungime de aproximativ doi metri și o lățime de șaptezeci de centimetri, cuștile individuale restricționează sever mișcările animalelor și le împiedică comportamentul natural. Nu se pot întoarce sau interacționa cu alte scroafe, iar corpul lor poate depăși lățimea cuștilor. Diferite studii efectuate în perioada de gestație confirmă o serie întreagă de probleme de sănătate asociate cu închiderea în cuști. La culcare, corpul scroafei este apăsat pe bare și membrele lor, extinse spre cuștile adiacente din cauza lipsei de spațiu, pot fi zdrobite. Această restricție spațială a fost identificată ca fiind o cauză a rănilor.

Un alt factor care afectează sănătatea scroafelor este igiena precară. În timpul săptămânilor în care sunt închise, fecalele acumulate în cușcă pot intra în contact cu vulva. Aceasta a fost identificată ca una dintre principalele cauze ale infecțiilor tractului urinar. Rozătoarele și muștele sunt, de asemenea, o sursă potențială de transmitere a bolilor. În majoritatea spatiilor de gestație pe care le-am vizitat au existat populații de rozătoare, muște și gândaci.

Nici cazarea în grup nu este lipsită de probleme. Tendința naturală a scroafelor de a stabili ierarhii este un comportament care apare indiferent dacă animalele sunt ținute sau nu în sisteme închise. Când sunt în grupuri – în principal când sunt introduse scroafe noi în grup – agresivitatea crește, ducând deseori la rănirea animalelor mai tinere. În mediile în care alimentele sunt rare sau limitate, concurența pentru hrana poate duce, de asemenea, la lupte.  

Conform datelor obținute prin programul de gestionare a datelor PigCHAMP, în 2007, rata mortalității scroafelor reproducătoare în fermele spaniole a fost de 9,9%. În raportul în care sunt analizate aceste rezultate, cauzele asociate de mortalitate – care au fost evidențiate anterior în literatura științifică – includ: prolificitate ridicată, torsiune abdominală și alte afecțiuni abdominale, insuficiență cardiacă, cistită, probleme legate de membre și picioare, pneumonie, ulcere, endometrioză și prolaps uterin. Raportul indică

62

faptul că procentul de decese crește și tinde să se dubleze în timpul sezonului cald.

Zona de maternitate

Cu o săptămână înainte de naștere, scroafele sunt duse în zona de fătare, unde are loc cea mai delicată fază de producție. Datorită acestui fapt, supravegherea și controlul tehnic sunt mai mari aici decât în alte zone ale fermei, iar camerele sunt echipate cu dispozitive pentru un control mai extins al temperaturii, umidității și ventilației. În plus, fiecare scroafă are un fișier care înregistrează data estimată a fătării (și ulterior data reală), numărul de purcei în gestație și starea lor actuală.

Incintele din zonele de fătare sunt modulare și sunt compuse dintr-o ladă de fătare pentru fiecare scroafă și o zonă pentru purcei, de unde accesează ugerul scroafei. Podeaua este tare, din metal sau plastic și are un sistem de grătar pentru evacuarea excrementelor. Porcii necesită o temperatură ambientală mai mare decât cea a scroafelor și fiecare incintă are o lampă de căldură sau încălzire prin pardoseală pentru a preveni hipotermia și, astfel, pentru a atinge niveluri de producție mai ridicate. În unele ferme aceste lămpi au fost sparte și am găsit purcei care tremurau de frig.

63

Scroafele sunt tinute în aceste cuști până la sfârșitul perioadei lor de lactație permise, care variază între 21 și 28 de zile. Custile de fătare au dimensiuni similare cu lăzile de gestație și, la fel, restricționează o mare parte a mișcării animalului, afectând negativ sănătatea lor și împiedicând comportamentul natural.

Sistemul de cuști este conceput pentru a evita zdrobirea purceilor de către scroafe, o cauză frecventă de deces. Cu toate acestea, deși studiile existente arată rezultate contradictorii, unii confirmă faptul că rata mortalității în acest tip de cușcă și în sistemele agricole „în aer liber” poate fi similară. În orice caz, îngrijorarea arătată de industrie în această privință nu este de a atenua sau preveni suferința purceilor, ci de a menține și de a crește nivelurile de producție. Când toate celelalte criterii sunt egale, un gunoi mai mare este mai benefic pentru industrie decât unul mai mic.

Mortalitatea purceilor în timpul fazei de lactație este mare. Sistemul BDporc îl plasează la 19% (2019), iar Red Nacional de Granjas Típicas (RENGRATI) între 9% și 15% (2018).

Autor: AITOR GARMENDIA, asistat de Alfonso Senovilla, Liz Tyson; TrasLosMuros . Va urma .

... citeste si partea a doua ...

64