Stiri 19 noiembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 19.11.2020 1 EUR 4.8729

1 USD 4.1193

Meteorologii anunță vreme severă: Ninsori și vânt puternic până sâmbătă de Redactia     HotNews.ro Joi, 19 noiembrie 2020, 13:29

Ninsori in cea mai mare parte a tarii

Meteorologii au emis o informare meteo de vânt puternic și ninsori, mai întâi la munte, începând de vineri de la prânz și până sâmbătă seară. Pentru sfârșitul de săptămână se anunță vreme deosebit de rece.

Conform ANM, de vineri de la ora 12.00 și până sâmbătă la ora 17.00, aria precipitațiilor va cuprinde cea mai mare parte a țării, începând cu regiunile nord-vestice, iar cantitățile de apă vor depăși pe arii restrânse 15-20 l/mp.

În toate zonele de munte, treptat vor predomina ninsorile și se va depune un strat de zăpadă, posibil mai consistent în Carpații Meridionali.

Precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare se vor semnala și în Transilvania și local în zonele de deal din Moldova, Muntenia și Oltenia, spun meteorologii.

Vântul se va intensifica în majoritatea regiunilor, în general, cu viteze de 40...50 km/h, iar la munte, în special în zona înaltă, rafalele vor depăși temporar 60...70 km/h, viscolind ninsoarea.

La finalul săptămânii vremea va deveni rece pentru această dată, cu temperaturi minime negative în toate regiunile.

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 19 - 25 Noiembrie 2020! Agroinfo 19 noiembrie 2020

Caracteristici meteorologice. În acest interval va predomina o vreme în general normală, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura medie

1

diurnă a aerului se va situa între -3...10°C în cea mai mare parte a țării, limite apropiate de normele climatologice. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 2...13°C, pe întreg teritoriul.

Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -7...6°C la scara întregii ţări, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii pentru producerea îngheţului la suprafaţa solului. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 1...10°C în zonele de câmpie, favorabilă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului în aproape toată ţara.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de apă pe profilul de sol 0-50 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite satisfăcătoare și apropiate de optim, în cea mai mare parte a ţării. Deficite de umiditate în sol se vor înregistra în Dobrogea, local centrul, estul, nordul, nord-estul, sudul și sud-estul Munteniei, sudul, centrul și estul Olteniei, sud-estul, sudul, estul și izolat centrul Moldovei, sud-vestul Crișanei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Pe fondul temperaturilor favorabile din aer şi sol, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) vor evolua pe ansamblu în bune condiţii, iar în depresiunile nordice şi centrale, ritmurile de vegetaţie ale plantelor vor fi uşor mai lente.

Orzul şi grâul de toamnă, în funcţie de data semănatului şi agrotehnica aplicată îşi vor continua germinarea (75-100%), răsărirea (40-100%) şi apariţia frunzei a treia (20-100%), pe aproape întreg teritoriul. Cele mai avansate în vegetaţie vor fi cerealierele înființate în epoca optimă la care se va semnala faza de înfrăţire (10-60%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Crişana, cultura de rapiţă înfiinţată în perioada optimă va parcurge înfrunzirea (6-11 frunze). Starea de vegetaţie a plantelor se va menţine medie şi bună pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, iar pe terenurile afectate de seceta pedologică, uniformitatea şi vigurozitatea va fi medie şi slabă.

2

La nivelul întregii ţări, speciile pomicole şi viticole îşi vor definitiva faza de maturare a lemnului/coardelor, înregistrându-se predominant îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor.

În general, lucrările agricole de sezon se vor efectua în condiţii relativ bune.

Recomandări de specialitate:

• Finalizarea lucrărilor de eliberare a terenurilor de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor adânci de toamnă pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului;• Aplicarea îngrăşămintelor minerale complexe la speciile de toamnă înfiinţate în epoca optimă;• Lucrări de întreţinere în vii şi livezi (arături, administrarea îngrăşămintelor organice).

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

3

APIA, CONTROL LA FERME PENTRU AJUTORUL DE 7.000 DE EURO/FERMĂ! CE ACTE PREZINTĂ CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 19 noiembrie 2020

SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face în această săptămână controlul la fața locului, în fermele de animale care au solicitat ajutorul Covid 19 în cadrul Măsurii 21 Sprijin excepțional cu caracter temporar acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19. Funcționarii APIA fac verificări în fermele incluse în eșantionul de control. Ce acte trebuie să prezinte crescătorii de animale la controlul APIA?

Potrivit directorului general APIA, Adrian Pintea, eșantionul de control selectat pentru acordarea ajutorului de maxim 7.000 de euro/fermă este de 5% din numărul cererilor depuse de fermieri. Au fost selectate la control, în total, 4.065 de ferme din toată țara. Atât cuprinde eșantionul național de control pentru Măsura 21, incluzînd aici cele trei sectoare în care este plătit acest ajutor, bovine, ovine și caprine, legume-fructe și cartofi.

Potrivit Ghidului solicitantului Măsurii 21, pus la dispoziția noastră de către Ministerul Agriculturii și APIA, pentru stabilirea sumelor cuvenite, APIA efectuează controale administrative şi la faţa locului, conform

4

Manualelor/Ghidurilor de proceduri elaborate, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii.

IMPORTANT! În cazul în care fermierul, care a depus cerere de solicitare sprijin temporar cu caracter excepțional, a fost selectat pentru controlul la fața locului și nu permite efectuarea controlului, cererea de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional va fi respinsă de la plată conform art. 59 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu modificări şi completări ulterioare.

Ce acte trebuie să prezinte crescătorii de animale care au cerut ajutorul Covid-19? Pentru sectorul bovine și ovine/caprine: Animalele care fac obiectul cererii de solicitare a ajutorului (sexul, pașaportul în cazul bovinelor, crotaliile);Existența Registrului individual al exploatației (RIE);Exactitatea înregistrărilor în RIE pentru perioada: 01.07.2020 și data efectuării controlului;Documentele care au stat la baza înregistrărilor RIE aferente perioadei 01.07.2020 și data efectuării controlului (formulare de mișcare, formulare de identificare, etc.).

Vă reamintim cuantumul pe exploatația agricolă a acestui ajutor: Sectorul ovine sau caprine/exploatație: între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

Sector bovine:

între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euroîntre 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euroîntre 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euroîntre 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euroîntre 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euroîntre 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euroîntre 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

5

SUMELE PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR FERMIERILOR! Agroinfo 19 noiembrie 2020

6

RECTIFICARE BUGETARĂ! Ministerul Agriculturii a primit la rectificarea bugetară 1.181,0 milioane de lei, sumă pentru plata subvențiilor fermierilor și a despăgubirilor pe hectar pentru culturile agricole afectate de secetă, conform proiectului de rectificare bugetară afișat pe pagina Ministerului de Finanțe.

Potrivit documentului Ministerului de Finanțe, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160,0 milioane lei) și alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) și împrumuturi (-101,0 milioane lei). Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că banii obținuți la rectificarea bugetară sunt destinați acoperirii plăților APIA în avans, plății ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură și despăgubirilor pentru secetă.

Trebuie să plătim motorina pentru trimestrul 2 unde avem 160 de milioane de lei. Trebuie să ne asigurăm că avem bani, până la finalul anului, pentru avansuri, până-n 30 noiembrie, dar în luna decembrie trebuie să plătim și restul subvențiilor. Din ce am discutat cu ministrul Finanțelor, acești bani sunt.

Prioritatea numărul 1 la rectificare este această sumă destinată despăgubirilor pentru secetă. Aici este vorba de suma cea mai mare., a declarat șeful MADR pe data de 3 noiembrie 2020.

7

8

9

10

CUANTUMUL SUBVENȚIEI APIA 2020 PENTRU UN HECTAR DE PĂȘUNE! Agroinfo 19 noiembrie 2020

SUBVENȚIA APIA PĂȘUNE 2020! AGROINFO a primit la redacție întrebări venite de la fermieri legate de cuantumul subvenției APIA pentru un hectar de pășune pentru anul 2020. Vă explicăm cum calculează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cuantumul pe hectar pentru pășune și care sunt plățile care pot să crească acest cuantum.

Beneficiarii subvenției APIA pentru pășune sunt:

11

Potrivit Ghidului APIA 2020, în cazul pajistilor permanente concesionate/inchiriate de la unitățile administrativ-teritoriale sau ADS, beneficiarii plăţilor pot fi crescătorii de animale, persoane fizice sau juridice, în calitate de fermieri activi, care desfășoară activitate agricolă, prin păşunat cu animalele pe care fermierul le expoatează, asigurând încărcătura minima de 0,3 UVM/ha.

Asociaţia crescătorilor de animale, care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha pe suprafața de pajiște permanentă concesionată/închiriată prin păşunat cu animalele membrilor, pe baza unui tabel centralizator.

Asociația crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafața de pajiște permanentă concesionată/închiriată asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin pășunat cu animalele înregistrate în exploatația asociației pe perioada pășunatului în tabere de vară.

Membrii asociaţiei, în calitate de fermieri activi, care asigură încărcătura cu animale pe suprafața de pajiște concesionată/închiriată.

În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și al grupurilor de producători, care desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de pajiște prin pășunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăților pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producător, în aceleași condiții ca ale asociației de crescători de animale.

În cazul pajiștilor permanente aflate în proprietatea persoanelor fizice, fermierii au obligaţia să desfăşoare cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, prin asigurarea unui nivel minim de paşunat de 0,3 UVM/ha şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an.

În cazul pajiștilor permanente aflate in proprietatea formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,  beneficiarii plăților pot fi: Formele asociative de proprietate în calitate de fermier activ, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor.

12

Care sunt schemele de plăți directe care intră în anul 2020 în calculul subvenției APIA pentru un hectar de pășune?

Schema de plată unică pe suprafață, SAPS - 98,7381 euro/ha

Schema de plată redistributivă - primul interval: 1-5 ha inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pe înverzire - 57,8245 euro/ha

Schema de plată pentru tinerii fermieri (acolo unde este cazul) - 36,6119 euro/ha.

Un fermier, crescător de animale, care deține pășune sau are închiriată de la primărie pășune beneficiază de aceste scheme de plăți directe cu condiția să aibă cererea depusă la APIA, să bifeze aceste scheme și să îndeplinească criteriile de eligibilitate, adică încărcătura cu animale, 0,3 UVM/ha sau cositul o dată pe an.

Suma pentru un hectar de pășune pe care o poate obține un fermier care deține între 1 ha și 5 ha de pășune, calculăm în funcție de plata redistributivă care are două nivele, care a accesat pentru anul 2020 aceste scheme de plăți directe este:

SAPS 98,7381 euro/ha + Plata redistributivă primul nivel 5 euro/ha+ Plata pe înverzire 57,8245 euro/ha = 161,5626 euro/ha

APIA le achită fermierilor subvențiile în lei, la un curs de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit pentru acest an. Deci, fermierul încasează de la APIA pentru un hectar de pășune 787,2137 lei/ha.

Să calculăm și pentru nivelul 2 al plății redistributive, pentru suprafața de pășune de la 5 ha până la 30 ha inclusiv, precizăm că indiferent de dimensiunea exploatației, plata redistributivă se acordă până la maxim 30 ha:

SAPS 98,7381 euro/ha + Plata redistributivă al doilea nivel 48,1053 euro/ha+ Plata pe înverzire 57,8245 euro/ha= 204,6679 euro/ha. Fermierul primește, așa cum am spus, în lei această sumă la cursul stabilit pentru anul 2020 pentru plățile directe, adică 4,8725 lei, deci el primește de la APIA pentru  un hectar de pășune suma de 997,2443 lei/ha.

13

În cazul în care este tânăr fermier se adaugă și plata tineri fermieri. Astfel, pentru primul caz în care vorbim de plata redistributivă până la 5 ha inclusiv, la suma calculată de noi, 161,5626 euro/ha se adaugă plata tineri fermieri 36,6119 euro/ha. Astfel, tânărul fermier încasează, în anul 2020, pentru un hectar de pășune 198,1745 euro/ha, adică 965,6025 lei/ha. Repetăm, această sumă este valabilă în cazul primelor 5 hectare. Pentru intervalul de la 5 hectare până la 30 hectare inclusiv, tânărul fermier încasează de la APIA, 241,2798 euro/ha, adică 1.175, 6358 lei/ha. Precizăm că un tânăr fermier beneficiază de plata tineri fermieri până la suprafața de 60 de hectare, indiferent de mărimea exploatației.

Cuantumul subvenției APIA pentru un hectar de pășune poate să crească până la circa 400 de euro-500 de euro dacă fermierul are angajamente încheiate pentru măsurile de dezvoltare rurală PNDR 2020, Măsura 10 agro-mediu și climă sau Măsura 11 agricultură ecologică, pentru unul sau mai multe pachete conținute de aceste măsuri.

Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha = 679,186 lei/haP2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha = 478,3 lei/haP2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha = 100,443 lei/ha P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha = 1.482,73 lei/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha = 1.104,873 lei/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha = 760,467 lei/haP3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha = 382,64 lei/ha

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

14

sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha = 1.286,627 lei/havarianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha = 908,77 lei/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha = 1.286,627 lei/havarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha  = 908,77 lei/havarianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha = 808,327 lei/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

P6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/ha = 683,969 lei/haSub-pachetul 6.2 =  39 €/ha = 186,537 lei/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

P6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha = 617,007 lei/haSub-pachetul 6.2 = 73 €/ha = 349,159 lei/ha

În cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019, la care plătește APIA, este de 4,7830 lei pentru 1 euro.

15

16

Când vin restul banilor promiși pentru Programul TOMATA? Fermierii întreabă, Guvernul nu știe 19 noiembrie 2020

Legumicultorii înscriși în programul Tomata au așteptat cu nerăbdare, de luni bune, alocarea sumelor necesare pentru ciclul al doilea de producție. Acești bani, însă, au întârziat să apară, iar probabilitatea ca fermierii să mai primească acești bani este tot mai mică. Problema a fost ridicată la întâlnirea micilor producători cu reprezentanții Guvernului, care a avut loc miercuri, însă oficialii nu au oferit un răspuns concret. 

17

”I-am adus aminte domnului prim-ministru de programul Tomata care a avut mai puțini bani alocați anul acesta pentru primul ciclu față de anul 2019 și faptul că și cuantumul pentru fiecare fermieri a fost scăzut. Dacă anul trecut am primit 3.000 euro/hectar, anul acesta am primit undeva la 2.270 euro pentru ciclul I. Ni s-a promis inițial că la rectificarea bugetară se vor identifica și sumele pentru ciclul al doilea de producție. Sperăm să găsim o deschidere, cu toate că nu am avut un acord”, a precizat legumicultorul Ion Păunel, fondator al Uniunii Salvăm Țăranul Român, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Dacă pentru legumicultori, lucrurile sunt incerte, singurul lucru sigur promis de Guvern este referitor la despăgubirile pentru culturile agricole afectate de secetă. Oficialii au anunțat că bugetul Ministerului Agriculturii va fi suplimentat în acest sens.

”Urmează să aibă loc a treia rectificare bugetară din anul acesta. Domnul Păunel a solicitat să se dea diferența de bani care trebuia alocată la programul tomata și programul usturoiul. Totodată, a atras atenția că bugetul alocat celor două programe a fost diminuat anul acesta. Nu am primit un răspuns concret în aces sens. Singurul lucru cert pe care ni l-a spus Guvernul a fost faptul că se va suplimenta bugetul Ministerului Agriculturii pentru despăgubirile de secetă”, a subliniat și Horațiu Raicu, președintele Federației Naționale a Lucrătorilor.

În ceea ce privește al doilea ciclu de producție din programul Tomata, deși reprezentanții MADR au declarat în repetate rânduri că legumicultorii vor primi bani și pentru acest ciclu, nimic nu s-a concretizat. Mai mult, în ultimele săptămâni, oficiali din cadrul ministerului au declarat că este puțin probabil să existe o alocare financiară în acest sens. În urmă cu mai bine de două săptămâni, la AGRO TV, secretarul de stat George Scarlat făcea următoarele precizări:

”Noi am solicitat sume de la Ministerul de Finanțe la rectificarea bugetară, sperăm să și obținem, dar cred că este puțin tardiv să vorbim astăzi de bani pentru Cicul 2 la Tomata, întrucât fermierii au înființat culturile, parte din ei sunt în producții. Aș vinde iluzii să spun că va exista. Poate vom găsi o altă formă de sprijin pentru acești fermieri, dar puțin probabil pentru Ciclul 2 la Programul Tomata”, a precizat George Scarlat în exclusivitate pentru AGRO TV.

Totuși, există și câteva vești bune pentru legumicultori. Într-o postare pe pagina sa de facebook, ministrul agriculurii, Adrian Oros, a precizat că începând cu data de 25 noiembrie încep plățile ajutoarelor de criză pentru mai multe sectoare din agricultură, afectate de pandemie.

18

”Am subliniat că micii producători din zootehnie, legumicultură și pomicultură vor beneficia de compensări în baza Măsurii 21. Începând cu 25 noiembrie, practic, peste câteva zile, vor intra în conturile a peste 120.000 de beneficiari din sectorul agricol aproximativ 150 de milioane de euro. Sunt fonduri binevenite pentru susținerea producătorilor români, greu încercați de criza provocată de COVID 19. De asemenea, modificăm prin ordonanță de urgență Legea 69 din 2016 privind achizițiile publice verzi, astfel încât achizițiile publice pentru nevoile locale să se poată face de la producători locali. Am gândit această măsură în sprijinul micilor producători locali!”, este mesajul transmis de Adrian Oros.

Se mareste sprijinul financiar pentru producatorii de legume si fructe. Cat de mare este cresterea noiembrie 19, 2020 Guvernul a aprobat un proiect de hotarare care modifica de la 50% la 70% limita maxima a ajutorului nerambursabil pe care il primesc organizatiile de producatori de legume si fructe, a anuntat seful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Danca.

Danca a precizat ca, astfel, aceste organizatii si forme asociative vor putea beneficia de un ajutor financiar mai mare din programele de finantare nerambursabila.

„Un act normativ important de adus la cunostinta publicului este un proiect de hotarare de guvern care modifica modul de acordare a ajutorului financiar pentru organizatiile de producatori si alte forme asociative pentru comercializarea produselor din sectorul fructe-legume. Prin acest proiect de hotarare de guvern se modifica limita maxima a ajutorului financiar nerambursabil pe care il primesc aceste forme de asociere de la 50% la 70%. Practic, dupa adoptarea acestui proiect de hotarare de guvern, organizatiile si formele asociative ale agricultorilor din sectorul legume-fructe vor putea beneficia de un ajutor financiar mai mare din programele de finantare nerambursabila”, a declarat Danca, dupa sedinta de guvern.

19

20

NOI SUBVENȚII PE HECTAR ANUNȚATE ASTĂZI DE MINISTRUL OROS! Agroinfo 19 noiembrie 2020 -

SUBVENȚII NOI AGRICULTURĂ. Fermierii vor avea la dispoziţie, în următorii doi ani, circa 65 de milioane de euro, pentru a cultiva în sere şi solarii ceea ce piaţa le cere, nu ceea ce le spune ministrul, a declarat joi Adrian Oros, ministrul agriculturii.

"Vom veni inclusiv pe această perioadă de tranziţie cu măsuri prin care legumicultorii să îşi facă sere şi solarii în care să cultive ceea ce piaţa le cere, nu ceea ce le spune ministrul. Ei vor avea posibilitatea să îşi facă aceste sere sau solarii şi să facă în continuare legumicultura în spaţii protejate. Pentru această zonă de sere şi solarii, în următorii doi ani, am alocat 65 de milioane de euro. Vor fi investiţii în exploataţii pomicole, pentru că a fost o supra-contractare şi doar 30% dintre cei care şi-au depus dosare în această perioadă au reuşit să devină şi beneficiari şi alocăm 180 de milioane de euro. Pe partea de procesare şi marketing vor fi cam 150 de milioane de euro în perioada de tranziţie", a spus Oros, în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului "Romanian Food & Agribusiness Conference".

Ministrul agriculturii a precizat că în România sunt foarte multe zone unde se face legumicultură, însă în mod tradiţional, în câmp, ceea ce nu poate acoperi necesarul de legume proaspete în anumite perioade din an, motiv pentru care s-a acordat un sprijin pe zona de sere şi solarii, dar numai pentru tomate. Oros consideră că programul Tomata nu a avut efectul dorit în condiţiile în care importurile au crescut în toată această perioadă în care a fost susţinută producţia cu bani de la stat.

"A fost în derulare până anul acesta programul Tomata, s-au alocat sume considerabile acestui program. Era o măsură de sprijin, de minimis, din bani de la bugetul naţional, pentru a sprijini acest sector. Sigur ca orice măsură de sprijin ea trebuie să dureze 3-4 ani după care sprijinul respectiv trebuie să se mute pe altă necesitate. Eu mă uit pe cifre, s-au alocat anul trecut 60 de milioane de euro, anul acesta 40 de milioane pentru tomata, în 2018 - 47 de milioane în 2017 - 24 de milioane de euro. Mă uit şi pe datele INS, iar importurile au crescut. Programul Tomata, din nefericire, la nivel macro nu a avut efect. Cu siguranţă, pentru cei care cultivă şi au cultivat roşii în spaţii protejate a fost un sprijin, dar a fost un sprijin de numai 3.000 de euro, nu mai vorbim că foarte multe dosare au fost fraudate. Anul trecut doar într-un judeţ la o reclamaţie am găsit 417 dosare fictive", a mai spus Adrian Oros, citat de Agerpres.

Programul "Tomate în spaţii protejate" a fost lansat de fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, odată cu preluarea mandatului, la începutul anului

21

2017, fiind considerat ca un produs deficitar, pe care România il importă masiv.

AFIR si FINANTARI

Premierul Orban: ”Vom găsi forme de sprijin pentru producătorul român” 19 noiembrie 2020

În timp ce micii producători au fost dați afară din piețe și obligați să-și comercializeze marfa în piețe volante sau chiar pe stradă, reprezentanții Guvernului susțin că se vor găsi forme prin care acești fermieri să fie susținuți, astfel încât produsele românești să ajungă pe mesele consumatorilor. Într-o intervenție la un post de televiziune, premierul Ludovic Orban a făcut următoarele preizări:

”Trebuie să sprijinim drumul produsului realizat de producătorul român către piață. Acest drum presupune anumiți pași: depozitare, sortare, ambalare, marcare. Să știți că eu am vorbit și cu supermarketurile și am bătut și cu pumnul în masă și situația nu mai e chiar așa. Sunt supermarketuri care desfac produse românești. (…) Nu moare producătorul. Este adevărat, producătorul este afectat în momentul de față și de căderea HoReCa, pentru că o mare parte dintre produsele fermierului român erau achiziționate în sistemul HoReCa, iar, pe de altă parte, este afectat într-o oarecare măsură și de măsura de suspendare a activității piețelor.

Vom găsi forme de sprijin astfel încât să ne asigurăm că această formă tradițională de a-ți câștiga traiul, care este mai mult decât onorabilă și care presupune enorm de multă muncă este susținută. Noi vom găsi forme de sprijin pentru producătorul autohton, pentru producătorul român”, a precizat Orban la România TV.

În ceea ce privește măsura de suspendare a activității piețelor închise, primul ministru a subliniat că aceasta a fost o măsură necesară, iar piețele vor rămâne închise până când va fi nevoie, astfel încât să se reducă numărul de infectări.

”Închiderea piețelor este o măsură temporară, făcută din dorința de a-i ajuta pe consumatori, astfel încât să nu riște să se îmbolnăvească. Cât de mult va dura va depinde de numărul de infectări și de garanția că administrațiile

22

locale se vor ocupa cu toată seriozitatea măsurilor de protecție sanitară”, a mai adăugat Orban.

Buget suplimentat pentru Ministerul Agriculturii! 1,1 miliarde de lei pentru plățile către fermieri 19 noiembrie 2020

Buget suplimentat pentru Ministerul Agriculturii! Ministerul Finanțelor Publice a publicat în dezbatere publică pe site-ul oficial miercuri, 18 noiembrie, proiectul de rectificare bugetară. Potrivit documentului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește în plus 1.181,0 milioane lei per sold.

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160,0 milioane lei) și alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) și împrumuturi (-101,0 milioane lei)”, se arată în textul proiectului de rectificare bugetară.

Mai mult, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor primește în plus 19,17 milioane lei. ”S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane”, se mai arată în proiectul publicat de Ministerul de Finanțe.

Adoptarea rectificării bugetare este esențială pentru a asigura banii necesari pentru plata despăgubirilor de secetă, precum și a altor măsuri de ajutor pentru fermierii români. Deocamdată, nu se șite data la care va fi adoptată această rectificare.

Adrian Oros: “Peste 200 de milioane de euro in facilitatile de depozitare si procesare” 19 noiembrie 2020

Aflat in direct la Antena 3, ministrul

23

Adrian Oros a facut o serie de comentarii referitoare la intrebarea pusa in legatura cu importurile alimentare care inunda piata, in detrimentul produselor romanesti.

“Legat de deficitul balantei comerciale pentru produsele agroalimentare, dupa datele INS, acesta a aparut in anul 2016 iar anul trecut a ajuns la minus 1,26 mld. euro. Intr-adevar exportam materie prima, de fapt exportam subventii si importam hrana procesata.

Ce facem in continuare? Vom investi in urmatorii doi ani peste 200 de milioane in facilitatile de depozitare si procesare. Acesta masura, 4.1, am pregatit-o si pentru perioada de tranzitie, in asa fel incat si producatorii mici, si producatorii mari, si cooperativele mai ales – asta este solutia realista pentru producatorii mici – sa aiba facilitati de depozitare si procesare prin care sa dea valoare adaugata productiei primare, pentru ca, intr-adevar, este hilar sa exporti cereale boabe si sa importi faina si aluat congelat, sa exporti animale vii si sa importi hrana procesata, carne si conserve din carne. Vom modifica radical acest mod de a face agricultura, prin Programul National Strategic, in care toate aceste nevoi si prioritati vor fi finantate consistent.”

OROS: ALOCĂM 520 DE MILIOANE DE EURO PENTRU TINERII FERMIERI! Agroinfo 19 noiembrie 2020 AJUTOARE TINERI FERMIERI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a prezentat astăzi, 19 noiembrie 2020, prioritățile pentru următorii ani pentru agricultură. Șeful MADR a spus că sunt alocate 520 de milioane de euro pentru ajutoare acordate tinerilor fermieri din România, dar și din diaspora. Asigurarea schimbului de generații în agricultură este o altă provocare și aici am luat măsura instalării tinerilor fermieri, unde am alocat 520 de milioane de euro pentru următorii ani, inclusiv pentru tinerii din diaspora. Concesionăm și arendăm prin atribuire directă tinerilor fermieri suprafețe de teren agricol de până la 50 de hectare aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, a spus astăzi ministrul agriculuturii, la prezentarea programului de guvernare al Partidului Național Liberal "Dezvoltăm România".

Ministrul agriculturii a anunţat marţi că 61 de tineri fermieri din şase judeţe au trecut de prima etapă de contractare a terenurilor agricole deţinute de statul român şi gestionate de Agenţia Domeniilor Statului (ADS), în suprafaţă de până la 50 de hectare.

Reuşim, după patru ani de când a apărut această lege 226/2016 care dădea posibilitatea acordării până la 50 de hectare fermierilor, să facem primii paşi şi cei de la ADS au trecut de prima evaluare: 61 de tineri din 6 judeţe ale ţării. Într-o primă etapă aceste terenuri au fost libere de contract,

24

terenuri deţinute de statul român şi gestionate de ADS au fost scoase la concesiune pentru tinerii fermieri, în Călăraşi, Dolj, Dâmboviţa, Galaţi, Satu Mare şi Hunedoara. 61 de tineri au fost selectaţi. Sigur, este un prim pas, pregătim măsuri suplimentare pentru tinerii fermieri, pentru schimbul de generaţii, de asemenea, pentru micii fermieri. O să vă ţinem la curent cu fiecare etapă, a spus Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

ALTELE

MICII FERMIERI ȘI APICULTORII CARE AU PROTESTAT LA GUVERN, NEGOCIERI CU PREMIERUL ȘI MINISTRUL AGRICULTURII! Agroinfo 19 noiembrie 2020 -

PROTEST! Zeci de fermieri și apicultori veniţi din mai multe zone ale ţării au protestat miercuri, 18 noiembrie 2020, în Piața Victoriei, în fața clădirii Guvernului faţă de decizia Guvernului de închidere a pieţelor care funcţionează în spaţii închise. Reprezentanții protestatarilor au fost

25

chemați la negocieri cu prim-ministrul Ludovic Orban și ministrul agriculturii Adrian Oros. Ce li s-a spus micilor fermieri și apicultori?

Protestatarii, mici fermieri, apicultori, au scandat "Deschideţi pieţele!" şi "Vrem să muncim, nu să murim!" şi au afișat pancarte inscripţionate cu mesajele: "Supermarketurile-n câştig, ţăranii evacuaţi în frig!", "Vrem soluţii concrete, nu ţărani evacuaţi din pieţe!", "Pieţele pentru producătorii români!", "Susţineţi ţăranii! Sprijinul tău e sămânţa acţiunii noastre", "Agricultura familială la scară mică - ţărănească".

În timpul protestului, mai mulţi reprezentanţi ai producătorilor şi lucrătorilor agricoli au fost primiţi în Palatul Victoria pentru discuţii cu reprezentanţii Guvernului. Ministrul agriculturii Adrian Oros, care a participat la discuții, a scris pe pagina sa Facebook ce li s-a spus micilor fermieri și apicultorilor protestatari.

Alături de Premierul Ludovic Orban, am avut astăzi (18 noiembrie 2020 n.r.) consultări cu reprezentanții asociațiilor de legumicultori, mici producători și apicultori din România, pe tema problemelor și a soluțiilor de susținere a acestor sectoare.

Premierul a explicat că, în prezent, este permisă activitatea în piețele deschise și volante, iar măsura suspendării temporare a activității piețelor închise a fost luată din rațiuni de protecție sanitară a cetățenilor, îndeosebi a persoanelor în vârstă, cele mai expuse în acest context. Activitatea piețelor închise va fi reluată imediat ce condițiile epidemiologice o vor permite și în condiții de siguranță sanitară pentru cetățeni!

26

Un punct important al discuțiilor a vizat măsuri de compensare pentru pierderile suferite de micii producători din sectorul agricol din cauza COVID 19.

Am subliniat că micii producători din zootehnie, legumicultură și pomicultură vor beneficia de compensări în baza Măsurii 21.

Începând cu 25 noiembrie, practic, peste câteva zile, vor intra în conturile a peste 120.000 de beneficiari din sectorul agricol aproximativ 150 de milioane de euro. Sunt fonduri binevenite pentru susținerea producătorilor români, greu încercați de criza provocată de COVID 19. De asemenea, modificăm prin ordonanță de urgență Legea 69 din 2016 privind achizițiile publice verzi, astfel încât achizițiile publice pentru nevoile locale să se poată face de la producători locali. Am gândit această măsură în sprijinul micilor producători locali! A scris ministrul agriculturii.

Mitingul a fost organizat de Uniunea Salvăm Ţăranul Român, Asociaţia Eco Ruralis, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Asociaţia Fermierilor Utilizatori De Automate De Lapte Crud din România, Federaţia Asociaţiilor Apicole din România - ROMAPIS, Federaţia Sindicatelor Democratice din Agricultură, Federaţia Naţională a Lucrătorilor, Federaţia Uniunea Producătorilor Agricoli şi Organizaţiilor Interprofesionale, Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat, Cooperativa Agricolă Roşiori de Ialomiţa, Asociaţia Femeilor din Mediul Rural Olt şi Asociaţia Legum-Ro- �Fruct Sud-Vest Oltenia.

Revendicările producătorilor şi lucrătorilor agricoli sunt: revizuirea Hotărârii de Guvern care a reglementat închiderea pieţelor, halelor agroalimentare şi târgurilor locale organizate în spaţii închise; sprijinirea urgentă şi strategică a pieţei locale şi a lanţurilor scurte alimentare în condiţii de siguranţă pentru sănătatea publică, inclusiv compensarea pierderilor suferite de ţărani şi micii producători afectaţi de închiderea pieţelor din spaţii închise, stabilite de comun acord prin consultarea cu asociaţiile de mici producători; accesul la piaţă pentru micii producători; respectarea obligaţiilor internaţionale pentru drepturile omului în sectorul agroalimentar; participarea ţăranilor şi a micilor producători la luarea deciziilor şi dialog permanent cu autorităţile la nivel central.

DANCĂ: "Ajutor financiar mai mare din programele de finanţare nerambursabilă pentru organizaţiile de producători de legume-fructe" J.P. Miscellanea / 19 noiembrie

27

Guvernul a aprobat, ieri, un proiect de hotărâre care modifică de la 50% la 70% limita maximă a ajutorului financiar nerambursabil pe care îl primesc organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, conform AGerpres.

Dancă a precizat că, astfel, aceste organizaţii şi forme asociative vor putea beneficia de un ajutor financiar mai mare din programele de finanţare nerambursabilă.

"Un act normativ important de adus la cunoştinţa publicului este un proiect de hotărâre de guvern care modifică modul de acordare a ajutorului financiar pentru organizaţiile de producători şi alte forme asociative pentru comercializarea produselor din sectorul fructe-legume. Prin acest proiect de hotărâre de guvern se modifică limita maximă a ajutorului financiar nerambursabil pe care îl primesc aceste forme de asociere de la 50% la 70%. Practic, după adoptarea acestui proiect de hotărâre de guvern, organizaţiile şi formele asociative ale agricultorilor din sectorul legume-fructe vor putea beneficia de un ajutor financiar mai mare din programele de finanţare nerambursabilă", a declarat Dancă, după şedinţa de guvern.

28

……………………….

LEGISLATIV

... nimic, astazi ...…

INTERNE

A VIII-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference” are loc online Evenimente19/11/2020

Pe 19 noiembrie 2020,

29

BusinessMark organizează cea de-a VIII-a ediție a evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference”, ce va avea loc online.

Alături de importanți jucători din industrie, se va discuta despre: sectorul agribusiness & food în contextul provocat de noul coronavirus, Planul Național Strategic 2021-2027, trendurile de consum, gestionarea stocurilor de marfă, piața de lactate, piața de retail, zona de finanțare.

Totodată, împreună se va încerca găsirea de răspunsuri la întrebări importante pentru acest sector: care sunt concluziile anului 2020 și ce perspective avem pentru viitor? Cum va arăta noua normalitate? Care sunt prioritățile și obiectivele României în noul exercițiu bugetar? Cum s-au schimbat preferințele consumatorilor? Ce strategii vor adopta producătorii si retailerii în viitor?

Conferința vizează: companii din FMCG, producători, procesatori, asociații și agenții din industria agricolă, agricultori – sectorul vegetal, zootehnie, distribuitori și retaileri, investitori, furnizori de input-uri agricole, soluții, echipamente și servicii specifice industriei, experți în domeniu.

Speakerii confirmați la „Romanian Food & Agribusiness Conference” sunt:

Ø MIHAI-LIVIU MORARU, Director General, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale;

Ø ADRIAN PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

Ø SORIN MINEA, Președinte Angst, Președinte ROMALIMENTA;

Ø DORIN COJOCARU, Președinte, APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui;

Ø RAMONA IVAN, Director, Direcția Relații cu Instituții Naționale și Internaționale, CEC Bank;

Ø MARIUS BÎCU, Owner, Ferma cu Omenie;

Ø RĂZVAN GÎDEI, General Manager, Red Point Software Solutions (partener SAP);

Ø CRISTIAN TUDOR, Founder & General Manager, Microgreens România;

30

Ø DANIELA SIMA, Senior Purchasing Director CBA Partners, Managing Director S1MA;

Ø IONEL BURTEA, Co-Founder, Abund Berry.

Participarea la eveniment este gratuită, însă este necesară înscrierea prealabilă AICI . Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la office@business-mark.ro.

31

Investiţi în România! Ilias Papageorgiadis, MORE Group: Agricultura bio are mult potenţial de creştere, dar are nevoie de trasabilitate, cooperative şi energie din biomasă,19.11.2020, 00:08 Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/investiti-in-romania-ilias-papageorgiadis-more-group-agricultura-bio-19751043

♦ România are nevoie de programe speciale pentru a susţine marile investiţii în agricultură, cum ar fi construcţia de solarii mari, de mii de

32

metri pătraţi, cu sistem de încălzire. Agricultura reprezintă un sector cu mult potenţial de creştere, în condiţiile în care mulţi producători vor să investească, dar în prezent nu sunt organizaţi în cooperative şi cultivă suprafeţe mici de teren.

„Piaţa are nevoie de trasabilitate, să forţăm producătorii să fie mai transparenţi şi să facem controale la pieţe, unde fiecare vinde ce vrea şi cum vrea şi poate numi orice produs bio şi loveşte pe producătorul cu adevărat bio, atunci vom avea o agricultură mai sănătoasă şi vom avea şi potenţial pentru export“, a spus Ilias Papageorgiadis, CEO al MORE Group, care deţine inclusiv un business de vânzare şi distribuţie de legume şi fructe bio prin compania More Bio Commerce şi brandul Inima.bio. Grupul deţine patru firme separate, care realizează afaceri anuale de 3 mil. euro.

Am început pe piaţa imobiliară locală şi am atras investitori străini, am atras investiţii de 500 mil. euro pe piaţa imobiliară.

După criză, ne-am reprofilat, iar acum avem un business de distribuţie şi vânzare de legume şi fructe bio, avem o afacere de distribuţie de peşte proaspăt şi afacere de consultanţă, de atragere de investitori care să înfiinţeze afaceri în România şi pentru a investi. Anual avem 50-70 de firme sau fonduri care intră pe piaţa locală“, a spus Ilias Papageorgiadis.

Pentru ca România să fie competitivă, are nevoie de programe speciale pentru producţie mare. Momentan, în acest sens a fost lansat programul Tomata, care oferea un ajutor de 3.000 de euro pentru cei cu solarii de cel puţin 1.000 mp şi care vindeau 3 tone de roşii, însă acesta era şi plafonul maxim plătit unui fermier, iar în 2020 ajutorul a fost redus la 2.250 de euro – ajutorul fiind pentru a acoperi costurile cu încălzirea solariilor, încălzire realizată de obicei cu centrale pe rumeguş.

Pe de altă parte, în vest fermierii apelează la biogaz din biomasă pentru încălzire – ei încălzesc solariile cu gaz provenit din propriile deşeuri, în timp ce în România fermierii cumpără materia primă pe care o ard pentru a asigura încălzirea nececsară. „Şi noi am sesizat problema că nu avem în România un program de susţinere pentru solarii mari. Sunt preşedintele Asociaţiei pentru Biomasă şi Biogaz şi de 8 ani încercăm să rezolvăm problema deşeurilor. Se discută despre colectare selectivă, dar după ce le selectăm, 5 din 10 kg reprezintă biomasă, masă biodegradabilă de care nimeni nu vorbeşte. Fermierii nu au posibilitatea de a încălzi serele cu propriile lor deşeuri. Nu au susţinere şi soluţii pentru staţii de biogaz şi biomasă. Spre exemplu ne întrebăm de ce este mai ieftin laptele din Germania decât cel din România“ – pentru că neamţul are staţie de biogaz lângă producţie, iar aceasta îi asigură energie electrică, energie termică, are

33

rezolvată problema deşeurilor, are venit din vânzarea către reţeaua naţională de energie electrică şi este în avantaj faţă de fermierul român care nu are staţie de biogaz, nu are soluţie pentru deşeuri şi caută numai soluţii provizorii. Agricultorii au nevoie de investiţii mari şi să aibă acces la toate mijloacele. Degeaba investeşti în sere dacă nu rezolvi problema încălzirii“, a spus Ilias Papageorgiadis.

El spune că în cazul producătorilor, aceştia nu investesc în standardizare şi trasabilitate – adică nu produc acelaşi produs la acelaşi standard tot timpul, motiv pentru care ei nu pot fi acceptaţi de retaileri.

„ Noi avem condiţii stricte pentru furnizori. Noi realizăm teste la laborator pentru a verifica dacă produsele sunt cu adevărat bio. O altă problemă este faptul că poţi avea azi o înţelegere, iar până discuţi cu clientul tău, furnizorul îţi spune că deja le-a vândut. În general avem anual între opt şi 20 de furnizori români. O problemă majoră pe care o avem este lipsa infrastructurii, lipsa depozitelor frigorifice, iar în România, ca şi în Grecia, nu ne place să avem o cooperativă, să înţelegem conceptul economiilor de scară“, a explicat Ilias Papageorgiadis.

Afaceri de la zero. Paul Căpuşan a urmat Facultatea de Horticultură din Cluj cu gândul să producă zmeură şi a pornit cu 1,5 ha să dezvolte brandul Delicium, cu 35 de produse în prezent , 19.11.2020, Florentina Niţu ♦ Delicium, un brand de sirop din fructe presate la rece şi dulceţuri, a crescut de la zero la 35 de produse în prezent şi afaceri de peste 300.000 de lei în 2020 ♦ „Mi-am propus ca anual să triplez cifra de afaceri şi până acum am reuşit.“

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-paul-capusan-a-urmat-facultatea-de-horticultura-19750657

Visul lui Paul Căpuşan, 26 de ani, de a cultiva zemură s-a născut pe când avea 13 ani şi se afla în Austria la un verişor de-al său. Plimbându-se într-o zi cu bicicletele, au zărit pe partea dreaptă a drumului o plantaţie de 3.000 mp cu zmeur, cu o gheretă la intrare şi mai multe anunţuri în care scria costul unui bilet (5 euro) pentru a intra să vizitezi şi să mănânci zmeură. Experienţa a avut un impact atât de puternic asupra sa, încât astăzi, tânărul

34

antreprenor are în localitatea Borşa din judeţul Cluj o plantaţie de 7 hectare cu fructe, majoritar cu zmeură.

Absolvent de Horticultură, Paul Căpuşan a făcut primul pas în business în urmă cu cinci ani, atunci când a înfiinţat o plantaţie de zmeură pe o suprafaţă de 1,5 hectare, în care a investit circa 20.000 de euro. Ulterior a extins cultura, a ridicat o fabrică unde produce dulceţuri, siropuri presate la rece şi zacuscă,  s-a autorizat ca restaurant, iar investiţiile până în prezent se ridică la 350.000 de euro.

„Am urmat un liceu de arte vizuale şi părinţii voiau să fac Arhitectură, iar după ce am terminat clasa a XII-a nu mă vedeam să stau în faţa unui calculator cu o hârtie în faţă, un creion într-o mână şi un liniar în cealaltă mână. Atunci am decis să fac ce-mi place şi am mers la Horticultură. În anul III de facultate am plantat 1,5 hectare de zmeur la Borşa, iar până la finalizarea studiilor licenţiale am ajuns la 3 hectare“, povesteşte Paul Căpuşan, fondatorul Delicium – Jams and Syrups, un brand născut din pasiunea pentru agricultură, prin care sunt produse siropuri, dulceţuri şi zacuşti din fructe şi legume procesate la rece.

Tânărul spune că părinţii săi l-au susţinut în drumul pe care l-a ales şi după câteva studii de caz în domeniu i-a convins să fie primii finanţatori ai ideii sale, pornind cu gândul de a produce şi de a vinde zmeură către procesatori şi către marii comercianţi. „Din păcate am rămas fără forţă de muncă la culegerea şi întreţinerea zmeurei. Apoi nu reuşeam să vindem.“

Astfel, antreprenorul a decis să facă produse procesate, cu o valabilitate mai mare. Zmeura, care înseamnă o producţie de 7-8 tone/ha, este un produs perisabil, ce se strică în două zile.

„Văzând că nu putem vinde zmeura proaspătă, am decis să facem un produs care să ţină mai mult în timp, aşa am început să facem siropuri şi dulceţuri. Mama a găsit o reţetă de sirop în totalitate preparat la rece, ca să-şi păstreze nutrienţii, şi pe această nişă am mers mai departe. Iniţial am participat la târguri cu produsele şi am avut reacţii bune. Clienţii ne cereau o gamă mai variată şi acum avem 35 de produse în portofoliu, dezvoltate în doi ani, şi încă dezvoltăm“, afirmă Paul Căpuşan.

Totodată, compania a extins şi cultura, ajungând în acest moment la 7 hectare cultivate cu fructe şi legume, precum zmeură, aronia, căpşuni, măceşe, mentă şi soc, dar pentru a-şi menţine numărul crescut de produse, Delicium cumpără materie primă şi de la fermieri din zonă.

35

Fabrica din Borşa are o capacitate de producţie de 1.000 de sticle de sirop pe zi, iar în zilele de vârf antreprenorul spune că lucrează şi 10 persoane la cules de zmeura, dar ar avea nevoie de o forţă de muncă dublă. „Până în momentul acesta toate investiţiile fixe sunt de cel puţin 350.000 de euro. Urmează să aplic pentru fonduri europene, dar am vrut să fiu pregătit.“

Înainte să apară coronavirusul în România şi să fie luate măsuri de închidere temporară a HoReCa, produsele Delicium erau vândute majoritar în acest sector. Apoi, antreprenorul a început să facă livrări la domiciliu în judeţul Cluj şi acum se pregăteşte de extinderea la nivel naţional. De asemenea, produsele se găsesc şi în 5-6 magazine fizice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa şi Baia Mare. „Am încercat să abordez retailerii, am trimis nenumărate e-mail-uri, dar nu s-a legat nimic.“

O sticlă de sirop Delicium de 440 ml costă între 14-20 de lei, iar un borcan de dulceaţă sau zacuscă de 320 g are un preţ mediu de 14 lei, potrivit reprezentantului afacerii.

„Eu mi-am propus ca anual să triplez cifra de afaceri. Dacă în 2018 aveam 25-26.000 de lei, în 2019 am reuşit să ajungem la 101.000 de lei, iar în 2020 sunt sigur că am reuşit să tripez, 300.000 de lei sunt asiguraţi. Înainte, ne-am bazat 60% pe HoReCa, dar acum ne-am adaptat situaţiei şi ne-am axat pe livrările la domiciliu, plus că în vară am făcut evenimente la fermă pentru clienţi, care au venit să culeagă, cum am făcut eu acum 13 ani“, mai spune Paul Căpuşan.

El adaugă că datorită evenimentelor a crescut şi numărul clienţilor, iar în acest an au reşuşit să primească autorizaţie pentru a funcţiona ca un restaurant şi în viitorul apropiat nu exclude să facă şi o pensiune agroturistică.

„Anul 2021 va fi un an mai bun decât 2020, dar cred că va fi şi un colaps economic. Sper să ne extindem aria de acoperire, pentru că vreau să securizez locul pe piaţă anul viitor. (...)“.

36

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

 Agroland încheie anticipat plasamentul privat de acţiuni şi atrage 38,5 mil. lei (7,9 mil. euro) de la investitori, de peste patru ori mai mult decât valoarea ofertei Cristina Bellu 19.11.2020

Agroland Business System, societate care deţine cea mai extinsă reţea de magazine agricole din România, controlată de omul de afaceri Horia Cardoş, anunţă încheierea unui plasament privat prin care au fost subscrise 8.565.782 de acţiuni, în valoare de 38,5 milioane de lei (7,9 milioane de euro).

Plasamentul a fost intermediat de TradeVille şi, deşi iniţial fusese programat pentru perioada 18 noiembrie - 2 decembrie 2020, acesta s-a încheiat anticipat din prima zi, în condiţiile unei suprasubscrieri cu 385% peste valoarea ofertei. 

37

Horia Cardoş, fondator şi Director General al Agroland

Totalul acţiunilor subscrise a fost de 4,85 ori mai mare decât oferta iniţială de 1.765.590 de acţiuni şi s-au înregistrat 139 de subscrieri. Metoda de alocare utilizată a fost pro-rata, iar preţul de vânzare a fost de 4,5 lei pe acţiune. Subscrierea minimă s-a ridicat la 99.000 lei, echivalentul a 22.000 de acţiuni.

„Investitorii la bursă caută predictibilitate, rezultate financiare solide şi planuri de dezvoltare sustenabile, iar acestea sunt principii pe care am construit de la bun început businessul Agroland şi pe baza cărora vom creşte în continuare”, spune Horia Cardoş, fondator şi Director General al Agroland.

Peste 97% dintre ordinele de subscriere ale clienţilor TradeVille, care au participat la plasament, au fost lansate prin platforma online de tranzacţionare. Această ofertă de acţiuni survine la opt luni de la finalizarea unei oferte de obligaţiuni corporative, desfăşurată de Agroland în parteneriat cu TradeVille, prin care a fost obţinută o finanţare de 8.080.300 lei. Capitalul respectiv a fost parţial utilizat pentru dezvoltarea unui nou concept de magazine, Agroland MEGA, care se adresează atât clienţilor tradiţionali, cât şi celor cu venituri peste medie. 

„Chiar dacă anul 2020 se apropie de final, TradeVille continuă seria plasamentelor de succes cu acţiunile uneia dintre cele mai interesante companii din agribusinessul românesc. Cu interese variind de la comerţul cu produse agricole clasice la incubarea de companii agri-tech, Agroland are potenţialul de a profita consistent pe seama dezvoltării agriculturii, la noi în ţară”, adaugă Ovidiu-George Dumitrescu, Director General Adjunct al TradeVille. 

În urma încheierii plasamentului de acţiuni, evaluarea Agroland se situează la 10 milioane de euro, potrivit estimărilor reprezentanţilor companiei.

În prezent, Agroland are circa 250 de magazine tradiţionale cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp. Acestea deservesc 400.000 de clienţi anual.

38

Agroland a avut afaceri de 121 milioane de lei în S1/2020, cu 18% mai mari faţă de primele şase luni ale anului 2019, şi un profit net de 8,4 milioane lei, în creştere cu 59%, arată datele publicate la Bursă. Compania ţinteşte o listare de acţiuni până la finele anului.

Producătorii de fructe Goji după ani de investiții si cercetare au înființat „Asociația Națională a Producătorilor de Goji – ANPG –   Goji demonstrand astfel cum se poate face agricultură de performanta !19 noiembrie 2020

Producătorii de fructe Goji din soi românesc omologat mai dau o lecție importantă despre cum se poate face agricultură pentru viitor. Au văzut potențialul acestei culturi și după ani de investiții, cercetare și dezvoltare, au înființat „Asociația Națională a Producătorilor de Goji – ANPG –  Goji Românesc” pentru a răspunde astfel unor nevoi!

Asociatia Nationala a Producatorilor de Goji -ANPG- Goji Romanesc

Cultura de Goji câștigă teren în România de câțiva ani. Tot mai mulți români prind curaj să investească în aceste plantații, iar cererea este din ce în ce mai mare atât în domeniul cosmetic și farmaceutic, cât și în cel de alimentație. Cultura se dezvoltă rapid, prețul este unul bun, corect, iar calitatea face diferența.

39

Cerere există, la fel și ofertă, însă la fel ca în multe alte sectoare ale agriculturii românești începe să se resimtă din ce în ce mai acut nevoia de asociere. În ciuda producției de calitate, sunt producători care nu reușesc întotdeauna să valorifice fructele la un preț bun în raport cu investiția. Alții nu pot intra în supermarket-uri în lipsa unei cantități constante de marfă pe care sunt nevoiți să o furnizeze. La aceste probleme, rezolvarea o pot avea doar asociațiile.

Dacă unora le surâde ideea, alții o resping din start. Motivul? Lipsa de încredere, prejudecățile și …trecutul. Sunt încă români care asociază această

40

formă de agricultură cu fostele cooperative și cu o eră care a apus de mult timp.

Avantajele asocieriiÎn fapt, care ar fi avantajele creării de asociații în acest sector?

Intrarea în supermarket- este cu siguranță visul oricărui producător. Numai că aceste lanțuri de magazine cer anumite standarde, calitate și cantitate. Aici apare și problema pe care o poate rezolva asociația. În cadrul unei asociații, producătorii aduc laolaltă fructele de calitate, obținând din start o cantitate mai mare de produs care să poată fi ofertat lanțul de magazine.

Preț mai bun- asociația are avantajul că poate negocia un preț mai bun pentru producătorii care fac parte din asociere. Atragerea de fonduri europene – agricultorii care s-au asociat în ultimii ani au constatat că este mai uşor să-şi susţină investiţiile şi să-şi valorifice produsele. Totodata au reușit să atragă mult mai simplu și rapid sprijin prin fondurile europene sau subvențiile oferite de stat.

Consultanță- în cadrul asociațiilor, producătorii pot beneficia de consultanță gratuită pentru dezvoltarea culturilor, atragerea subvențiilor, investiții și îmbunătățirea calității produsului. Nu în ultimul rând primesc sprijin din punct de vedere legislativ.

Modele de bune practici și informareSprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Proiect

Primii pași se fac deja în acest sens. Goji Bio Brasov, cel mai mare producător de Goji si consultanta din România a venit în sprijinul investitorilor mici cu un prim centru de colectare pentru aceste fructe, singurul din România, la Călărași, unde sunt ghidați, informați, orientați și ajutați să își valorifice produsele la prețuri avantajoase.

Infiintat inca din 2018, centrul a distribuit deja in supermarket, tone de fructe Goji Romanesti, produse de cultivatori din toata tara.Practic aici are loc separarea, ambalarea și etichetarea fructelor, înghețare rapidă, depozitarea și ulterior distribuirea lor către client.

Investitorul are de parcurs un drum mai ușor. Material achiziționat este de calitate, bio, certificat, primește îndrumare în dezvoltarea culturii și în final îi este facilitat și accesul pe piață. Asociatia Goji, completeaza acest tablou prin constientizarea eforturilor acestora.

41

Prin centrul de colectare se prefigurează deja etapele către formarea unor asociații în acest domeniu, iar acesta este un bun exercițiu pentru înțelegerea avantajelor și stabilirea unei comunicări fructuoase între micii producători.

Asteptari

Adrian Nicolae, iniţiatorul proiectului GojiBio Braşov spune că are planuri mari în sensul acesta. Comunitatea cultivatorilor de fructe goji din România începe treptat să se formeze, iar acesta încearcă să pună bazele unei asociații de profil prin care marfa să fie vândută la comun, producătorii să poată face schimb de experienţă, de informaţii şi să îmbunătăţească permanent cultura, însă punctul forte al asociaţiei l-ar reprezenta negocierea la un alt nivel cu marile lanţuri de magazine şi cu distribuitorii.

Asociatia Nationala a Producatorilor de Goji -ANPG- Goji Romanesc, în sine este o garanţie pentru client atât pentru calitate cât şi pentru cantitate. De cealaltă parte, pentru producător principalul avantaj îl constituie preţul mai bun şi profitul garantat.

Ferma de măgari, afacere prosperă în pandemie pentru un tânăr întors din străinătate Roxana Dobre - 19 noiembrie 2020

Afacerea care prosperă în pandemie! Un tânăr întors din străinătătate a investit într-o fermă profitabilă! Un tânăr intreprinzător din Banat, de la confluenţa judeţelor Caraş-Severin cu Timiş, pe raza comunei Găvojdia, localitatea Sălbăgel a pus bazele unei ferme de măgari. O investiţie serioasă, care la niciun an de la înfiinţare începe să dea primele semne de eficienţă. Andrei Cut din Lugoj este cel care a pus bazele acestei ferme, nu a avut nici studii de specialitate şi nici experienţă zootehnică, dar a acumulat lucrând câteva luni la o fermă din Austria şi informându-se temeinic despre creşterea asinilor şi beneficiile laptelui acestora.

42

Deşi există puţină informaţie despre creşterea măgarilor în România, perspectivele de piaţă l-au convins. Andrei Cut a început afacerea cu o singură măgăriţă, a cumpărat mai multe exemplare pe parcurs, din Sibiu, de pe Ţarcu, din mai localităţi cărăşene şi a început să extindă ferma, ajungând în prezent la 23 de capete. Animalele sunt găzduite în două grajduri şi primesc ca hrană un meniu diversificat compus din cereale, fructe şi legume bio.

„Am fost 6 luni în Austria şi lucrând acolo la o fermă, tot printre animale, mi-am zis că în străinătate e greu, nu e de mine şi să încerc să fac ceva aici în ţară. Şi cu banii adunaţi, am revenit acasă, am studiat înainte, am citit foarte mult despre creşterea măgăriţelor şi despre beneficiile laptelui acestora şi într-o săptămână mi-am cumpărat prima măgăriţă. Am început să beau laptele, să văd ce gust şi ce efecte are şi aveam câte un client, doi pe săptămână, mergea destul de rău, dar aşa este la început”, a spus tânărul fermier pentru www.radioresita.ro.

Cererea crescută de lapte a dus la mărirea efectivului

În timp au crescut cerinţele și tânărul fermieri a ajuns la comenzi de 8-9 litri pe săptămână, şi a început să mai achiziţioneze.

”Din Sibiu am luat o măgăriţă cu pui, din Caraş-Severin de la Glimboca, o alta, de pe Ţarcu, alte trei exemplare şi aşa uşor uşor am ajuns la un efectiv de 23 de capete, din care 19 măgăriţe şi 4 măgari. Nu este foarte simplu să obţi aşa de mult lapte ca de la o vacă, spre exemplu, cu toate că din punct de

43

vedere al alimentaţiei, cantitatea de furajare este aceeaşi, adică o măgăriţă consumă ca o vacă, dar măgăriţa produce aproximativ 800 de grame de lapte pe zi şi o vacă, între 12-15 litri, oamenii însă nu înţeleg acest lucru şi ne confruntăm şi cu păreri pozitive, dar şi negative. Pentru desfacere avem pagina de socializare „The Donkey Farm” unde postăm zilnic atât imagini cu laptele, cât şi cu măgarii, locul de păşunat, furajele, iar doritorii ne contactează, lansează comanda şi personal livrăm în fiecare marţi şi vineri în Reşiţa unde momentan avem cele mai multe comenzi”, a mai spus tânărul.

Conform anunțurilor de pe site-urile de specialiatate un litru de lapte se vinde cu 100 de lei.

Conflict major între crescătorii de bovine și directorul general ANZ. Acuzații grave în fața justiției! 19 noiembrie 2020

Intre crescatorii de bovine si directorul general ANZ a izbucnit un conflict major, pe fondul acuzatiilor de abuz in serviciu si ilegalitati gestionate de la varful ANZ de mai bine de o luna si jumatate. Acestea au legatura cu favorizarea organizatiei de la Mures, in ciuda recomandarilor comisiei ANZ si a punctului de vedere ASAS. Drept urmare, altercația s-a mutat in sala de judecata. Iata cum comenteaza Zoltan Haller, membru fondator al ACVBR Sim:

https://youtu.be/rO0fLE3iPCQ

44

Romania, export de 3,4 milioane de tone de porumb boabe, in prima jumatate a anului. Care este valoarea porumbului exportat noiembrie 19, 2020

In primele sase luni ale acestui an, Romania a exportat o cantitate de 3,377 milioane de tone de porumb boabe, cu peste 28% mai mult fata de aceeasi perioada din anul 2019, arata datele furnizate de Ministerul Agriculturii.

Incasarile obtinute de pe urma acestor exporturi s-au bucurat si ele de o crestere cu 25,3%, ajungand la 665,45 milioane de euro.

In primul semestru al anului trecut au fost exportate 2,63 milioane de tone de porumb boabe, in valoare de 531 milioane de euro.

Potrivit balantei comerciale cu produse agroalimentare, porumbul se afla in topul livrarilor pe pietele externe, in perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, la fel ca si in perioada similara a anului trecut, fiind urmat de grau si meslin.

De asemenea, Romania a si importat porumb, pe care ulterior, in cea mai mare parte, l-a exportat catre alte piete. Astfel, in primele sase luni din aceste an a adus din afara 858.020 de tone de porumb, in valoare de 201,03 milioane de euro.

Romania a obtinut anul trecut o productie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, in scadere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) fata de 2018, cand a raportat 18,66 milioane de tone, desi suprafata insamantata a fost mai mare cu 240.000 de hectare. Anul acesta seceta a distrus peste 3 milioane de hectare cu culturi agricole, porumbul fiind una dintre cele mai afectate culturi.

In 2019, Romania s-a situat pe primul loc in randul statelor membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste suprafata cultivata si productia realizata de porumb boabe, releva datele Institutului National de Statistica.

Eurostat: painea din Romania, cu 50% mai ieftina decat media UE noiembrie 19, 2020 In Romania, painea este cu 50% mai ieftina decat media preturilor practicate in spatiul intracomunitar, insa si consumul de paine este cel mai mare din UE. Romanii consuma de doua ori mai

45

multa paine decat britanici sau francezi, se arata intr-o analiza Eurostat.

Concret, un roman consuma anual 94 de kilograme de paine si/sau produse de panificatie, in timp ce un german consum 72 de kilograme de paine pe an, iar un italian sau un francez, cate 69. Britanicii consuma anual 57 de kilograme de paine, in timp ce spaniolii mananca doar 51.

Datele Eurostat arata ca preturile la paine in Romania sunt mai mici si decat in alte state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Macedonia de Nord, Albania, Serbia si Bosnia-Hertegovina, iar Romania are cele mai mici preturi la paine din toate cele 37 de state analizate de Eurostat.

Astfel, cele mai mici preturi la paine si cereale in 2019 au fost inregistrate in Romania, cu 47% sub nivelul din UE, urmata de Bulgaria, 35% sub nivelul din UE, si Polonia, cu 30% sub nivelul din UE.

In anul 2019, Romania a exportat 5,3 milioane de tone de grau, fiind pe locul al doilea, dupa Franta. Anul trecut, produsele de panificatie s-au clasat pe locul al II-lea in topul importurilor, dupa carnea de porc, potrivit datelor INS. In 2019, Romania a importat produse de panificatie in valoare de peste 250 de milioane de euro.

Românii sacrifică în luna decembrie circa un milion de porci. În fermele comerciale preţul a scăzut cu 28%, la poarta gospodarului preţul creşte Florentina Niţu 16.11.2020,

Firmele din industria cărnii de porc susţin că şi în acest an românii vor sacrifica circa un milion de porci, din cei aproape patru milioane crescuţi anual în România. Însă, în 2020, românii vor scoate mai mulţi bani din buzunar decât anul trecut, dacă vor să facă pomana porcului ca atare, deoarece scăderea producţiei de cereale a influenţat creşterea preţului hranei pentru animale, ce se reflectă în preţul final al porcului.

46

„În fermele comerciale preţul a scăzut cu 28% faţă de anul trecut, pentru că acolo este un lanţ şi porcul mai trece prin două verigi până să ajungă carnea la consumator. Dintr-o fermă comercială porcul în viu pleacă cu 5,5 lei/kg, dar la poarta gospodarului preţul este dublu şi trendul este de creştere. Eficienţa economică dintr-o gospodărie e mai mică şi, în plus, anul acesta preţul cerealelor a crescut“, spune Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Vinurile de Miniş sunt pe placul maghiarilor Gheorghe Ghise 19 noiembrie 2020

Poţi stăpâni BOLILE ŞI DĂUNĂTORII VIEI cu soluţii bune de stropit, însă schimbările climatice le dau bătai de cap viticultorilor. Cum procedează specialiştii de la Wine Princess?

Pe cele 120 de hectare ale societăţii Wine Princess de la Miniş, jud. Arad, se cultivă 20 de soiuri, atât de mare producţie, cât şi tradiţional româneşti. Specifice zonei sunt cele roşii (pe 80% din suprafaţă), Feteasca Neagră şi Cadarca, dar şi Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon sau Cabernet Franc, care dau vinuri cu o personalitate puternică, catifelate, fine şi fructuoase. Vinurile albe sunt bine reprezentate de soiurile Mustoasă de Măderat, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Riesling de Rhin, Traminer, Furmint, Pinot Gris, Chardonnay şi Sauvignon Blanc.  

Primul pas: întinerirea viei

  Balla Géza, administratorul şi oenologul societăţii Wine Princess, fondată în 1999, a început "reconstrucţia" podgoriei în 2008, cu primele replantări şi apoi în fiecare an au reînnoit câte 10 ha. Toată producţia de struguri este vinificată în crama proprie, vinul fiind

47

învechit în budane de stejar şi barrique-uri pentru vinuri roşii, iar cele albe şi rosé sunt vinificate în tancuri din oţel inoxidabil, cu temperatură controlată. "Pentru că produsul nostru finit este vinul şi trăim din vin, cu cât avem mai multă diversitate, cu atât vindem mai mult. Cel mai bine trece Feteasca Neagră, Cadarca şi Sauvignon Blanc", ne-a declarat Victor Stroia (foto), inginer horticol cu o vechime de 11 ani în cadrul societăţii.

 Ploile spală solul

 Referitor la efectul schimbărilor climatice, Victor Stroia a remarcat că anul acesta a fost o "iarnă fără iarnă", urmată de o primăvară secetoasă: "De când lucrez eu (35 de ani), nu am avut lunile aprilie şi mai fără ploaie (mai puţin de 7 l/mp în două luni). Apoi au fost prea abundente. Noroc că avem dotarea necesară şi cu cele cinci tractoare puternice putem să stropim viile în două zile".Seceta excesivă urmată de ploi a devenit o regulă. "Într-o zi a plouat 67 l/mp. Ploile spală tot şi se duce şi acel puţin pământ care îl avem. Acum înierbăm între rânduri", arată Victor Stroia.

Sunt multe parcele cu un strat subţire de sol. Pentru fertilizarea la sol se administrează, din 2 în 2 ani, câte 300 kg îngrăşăminte complexe, în ianuarie-februarie, şi anual un fertilizant foliar (Wuxal). E foarte important ca frunzele să fie sănătoase. Acestea sunt adevărate fotocelule care produc continuu.

Cum ţin sub control bolile?

 Au fost mai puţine probleme cu dăunătorii, dar presiunea bolilor e mare. La soiurile tardive s-au făcut tratamente pentru făinare până târziu. "Folosim produsele Syngenta. Folosim Ridomil. De doi ani utilizăm Dynali - un produs sistemic împotriva făinării şi a putregaiului alb negru, alături de Thiovit Jet şi Topas. Pentru mană am obţinut rezultate foarte bune cu Ridomil Gold, Pergado F şi Universalis. Iar împortiva putregaiurilor - Switch", a detaliat Victor Stroia.

 Recoltat mecanic vs. manual

 Recoltarea se face cu o combină Pellenc tractată, iar în parcelele terasate şi acolo unde recoltarea nu poate fi făcută mecanizat, se face manual. Recoltarea mecanizată are avantajele ei, în primul rând e mai rapidă. Dar şi recoltarea manuală are unele dezavantaje. "Spre exemplu, la Cadarcă, soi supraproductiv, deşi încercăm să facem normarea la tăiere, planta e fiinţă vie şi dă câte 2 lăstari la un mugure şi fiecare face câte un ciorchine. Practic, noi trebuie să îi facem ceea ce ne cere. Prin recoltare manuală se poate face un

48

vin rose din ciorchinii mai slabi, iar din cei mari şi frumoşi se poate face vinul adevărat. Dar cu combina trebuie cules totul în acelaşi timp", ne-a spus Victor Stroia. Anul acesta au fost producţii "bunişoare".

 Export în Ungaria

 Producţia anuală a Cramei Balla Géza este de peste 600 mii de litri de vin, din care 500 mii îmbuteliat şi restul vin de masă. Aproape jumătate din producţia îmbuteliată este exportată, în principal în Ungaria.În perioada pandemiei, la fel ca la majoritatea cramelor, şi la Miniş au scăzut foarte mult vânzările directe de vin. "Din păcate, la noi consumul se face la mari evenimente, nunţi, botezuri, festivaluri etc. Sunt puţine familii care cumpără aproape zilnic o sticlă de vin ca să o pună seara pe masă. În străinătate, spre exemplu în Franţa, consumul familial susţine acest sector. În Franţa, la restaurant şi acasă, prima dată se pune pe masă sticla de vin şi paharele, apoi farfuriile...", remarcă Victor Stroia. Click AICI şi urmăreşte discuţia video cu inginerul horticol al societăţii Wine Princess!

Încercăm să ne adaptăm şi la această climă vitregă, iar dacă ai dotare şi foloseşti substanţe bune, ajungi şi la recoltă - VICTOR STROIA, inginer , horticol Wine Princess

MUSTOASA DE MĂDĂRAT Mustoasa de Mădărat se vinde foarte bine şi sub forma unui vin spumant de o calitate deosebită, "băubil" şi fără aciditatea caracteristică şampaniei.Există planuri pentru plantarea a încă 4 ha de Mustoasă de Mădărat şi probabil va urma achiziţionarea unei linii pentru îmbutelierea vinului spumant.

49

INDUSTRIE ALIMENTARA

Dorin Cojocaru, APRIL: Închiderea piețelor a afectat afacerile de familie pe care Ministerul Agriculturii declara că vrea să le dezvolte Ramona Dascălu - 19 noiembrie 2020

Furnizorii mici și medii, afectați de măsurile luate de guvern! Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a spus că în ciuda anunțurilor făcute de ministerul Agriculturii care a tot susținut în acest an că va sprijini afacerile familiale și micile întreprinderi, în ultimele două săptămâni, odată cu închiderea piețelor din spații închise, tocmai acestea au fost cele care au avut cel mai mult de suferit.

În opinia sa, închiderea piețelor a afectat foarte mult comerțul de proximitate, în spatele căruia se aflau niște furnizori mici și medii, care și așa erau afectați încă din luna septembrie de măsuri precum închiderea restaurantelor.

”Închiderea pieţelor a afectat foarte mult acel comerţ de proximitate, acel comerţ al micului retail aprovizionat prin firme de distribuţie, dar în spatele lor erau nişte furnizori mici şi medii şi mă refer la cele 464 de făbricuţe care funcţionează pe Ordinul 111. Tot anul 2020, mesajele Ministerului Agriculturii au fost că dezvoltăm afacerea de familie, dezvoltăm micile întreprinderi, ajutăm fermierii să îşi facă mici făbricuţe, adică IMM-urile.

Din septembrie până în prezent, în noiembrie, observăm că aceste IMM-uri au fost afectate. Hipermarketurile au capacitate maximă de absorbţie, dar ca să vizezi hipermarketul trebuie să ai totuşi o trasabilitate a produsului, trebuie să ai unele investiţii şi capacităţi mari de a asigura ritmicitate şi constanţă în volumele vândute. Chestia asta că toată lumea vrea să fie în hipermarket mie mi se pare absurdă. Există loc în piaţă şi nişe pentru toată lumea, trebuie doar să ştii, să îti cunoşti foarte bine afacerea şi să îţi cunoşti targetul”, a spus Dorin Cojocaru, președintele APRIL, potrivit Agerpres.

50

Producătorii de lactate au vânzări mai bune numai când se plătesc pensiile! Ramona Dascălu - 19 noiembrie 2020

Industria laptelui merge la ora actuală din inerţie, de pe o zi pe alta şi cu rugăciuni la Dumnezeu, a declarat astăzi, joi – 19 noiembrie, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), subliniind că din luna august vânzările de produse lactate au scăzut cu circa 23%.

”La ora actuală mai mult se merge din inerţie, de pe o zi pe alta şi cu rugăciuni la Dumnezeu, poate se vor vinde mai bine produsele când se fac plăţile la pensii. Din august au început să scadă vânzările, în jur de 22%-23%, cred că nu numai la produsele lactate ci şi la cele alimentare, în general, şi nu se ştie clar cum va fi de sărbători. De Crăciun mai făceai vânzări, mai făceai o promoţie, o campanie de marketing, dar la ora actuală marketingul este blocat. Toată lumea se concentrează pe online, dar şi acesta se bazează pe resurse logistice pe care nu le ai, pentru că nu am fost pregătiţi pentru aşa ceva. Totul depinde însă de ce comunică Guvernul şi de transparenţa Guvernului, deoarece pe baza lor putem să ne facem un business plan”, a declarat Dorin Cojocaru, în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului Romanian Food & Agribusiness Conference, potrivit Agerpres.

Industria laptelui, în stand-by

Acesta susține că industria produselor lactate din România „a intrat în stand-by, în stare de imponderabilitate”, neexistând posibilitatea de a face un business plan din cauza restricţiilor în vigoare legate de închiderea unor unităţi comerciale, a pieţelor de cartier, şcolilor şi industriei HORECA.

”Dacă am fi ştiut că după 27 septembrie vor urma nişte restricţii şi se vor închide şcolile nu mai pregăteam acele pachete şcolare, care reprezintă cam

51

6% din procesarea laptelui în România. Nu poţi să îţi faci un plan de afaceri, dacă nu ştii ce îţi oferă viitorul. Cu restricţionarea circulaţiei mărfurilor, închiderea unor unităţi comerciale sau a pieţelor de cartier, şcoli în continuare închise, HORECA care este închisă, nu prea mai ştii pe ce să te bazezi şi atunci apare acea stare de retragere, un pas în spate şi intri în conservare. Nu poţi să te gândeşti nici la anul 2021, dacă să faci investiţii sau să îţi restricţionezi activitatea. A fost un haos generalizat. Eu cred că cei care îşi dau cu părerea pentru următoarele 3 luni sau pentru 2021 sunt neserioşi. În acest moment eu discut cu foarte mulţi manageri şi există stare de stand-by şi imponderabilitate”, a explicat preşedintele APRIL.

În Bucovina apar subtitute pentru dispăruta No 1 — “La Dorna” 19 noiembrie 2020

Făbricuța de brânzeturi  a fost inaugurată la Poiana Stampei, aproape de Vatra Dornei, în luna octombrie 2020.

Este a unui tânăr antreprenor din comuna situată în judeţul Suceava, și include o unitate de procesare pentru produse lactate, având o capacitate de până la 700 litri/zi. Materia primă provine atât din ferma proprie, cât și de la fermierii din localitate.

 Antreprenorul deține o fermă de bovine având un număr de 18 capete, din rasele Bălţată Românească, Pinzgau şi Brună de Maramureş.

 Investiția a fost realizată prin Grupul de Acțiune Locală GAL «Bazinul Dornelor», pe Măsura 5, Axa 2: Soluţii inovative pentru o agricultură competitivă.  Valoarea proiectului a fost de 144.800 euro, din care finanțarea publică prin Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR, reprezentând 130.320 euro.

52

 Pentru a fi eligibil, proiectul a trebuit să combine cel puţin două operaţiuni care conduc la realizarea unui lanț alimentar integrat orientat pe producție agricolă primară – procesare.

 Îndeplinirea criteriilor au făcut ca investiția „Făbricuța de brânzeturi” să fie selectată pentru a primi finanțare.  În cadrul proiectului au fost achiziționate utilaje agricole pentru recoltarea fânului, s-a realizat construcția – făbricuța propriu-zisă.

 Aceasta este compusă din trei containere modulare, configurate și compartimentate conform cerințelor DSVSA.  Pentru spațiul de procesare s-au achiziționat un tanc de răcire pentru lapte, o vană de pasteurizare de 200 de litri, un separator de smântână profesional și o presă pneumatică pentru brânzeturi.

 De asemenea, au fost achiziționate două vitrine frigorifice pentru prezentarea și vânzarea produselor.  În cadrul micii afaceri, se realizează produse tradiţionale dar cu echipamente de volume mai mari, din inox şi conforme cu cerinţele europene.

 Sunt produse și comercializate prin punctul de desfacere propriu, următoarea gamă de produse agroalimentare: cășuț afumat, cășuț neafumat, ruladă cu șuncă, smântână, urdă, chișleac, lapte acru.  Proprietarul și-a propus pentru perioada următoare demararea procedurilor în vederea dobândirii mențiunii de calitate facultative „produs montan”.

 El vrea să extindă vânzările prin rețeaua de magazine din marile orașe ale unui cunoscut om de afaceri din comuna Fundu Moldovei.

 În vederea întocmirii proiectului, Agenția Națională a Zonei Montane, prin compartimentul de consultanță și asistență tehnică a oferit sprijin/ consultanță tânărului antreprenor. FrieslandCampina va concedia 1000 de salariați.

Teameri în România meatmilk 19 noiembrie 2020

După cum informează publicația RetailDetail, FrieslandCampina va proceda la concedierea unui număr de 1000 de angajații din Olanda, Belgia și Germania, din cauza prăbușirii afacerilor pe fondul crizei sanitare Covid.

Frica pentru viitor Potrivit sursei citate, producătorul de lactate FrieslandCampina se confruntă cu reduceri severe ale costurilor. Din cauza crizei coronavirusului, cifra de afaceri din industria alimentară și a ospitalității a scăzut, în timp ce granița închisă dintre Hong Kong și China provoacă, de asemenea, probleme de export.

53

Într-un interviu anterior , acordat publicaiei RetailDetail, CEO-ul belgian Jeroen Van de Broek a confirmat într-adevăr că piața s-a prăbușit. Acesta se teme chiar că „sectorul ospitalității nu va reveni niciodată la ceea ce a fost”.

Producătorul de lapte intenționa să investească în tehnologii și proceduri care să genereze economii de costuri, în următorii câțiva ani, dar acum accelerează această politică și își intensifică eforturile.

Ca urmare, se reduc câteva mii de locuri de muncă, atât în management, cât și în producție. Angajații din Olanda, Belgia și Germania sunt deosebit de afectați, deoarece marjele de profit sunt sub cea mai mare presiune pe aceste piețe de bază.

Compania încearcă să evite plecările forțate cât mai mult posibil, de exemplu, prin înlocuirea angajaților și prin transferuri, dar concedierile nu pot fi excluse complet.

Furtuna perfectă CEO-ul Hein Schumacher consideră că producătorul de lactate se confruntă cu o „furtună perfectă” și solicită intervențiile necesare, chiar și pentru a continua să ofere un preț rezonabil fermierilor de lactate membri.

Reorganizarea nu ar trebui să aibă niciun impact asupra fermierilor și se presupune că volumul de lapte va rămâne același. Cu toate acestea, nu vor fi plătite bonusuri pe termen lung conducerii superioare anul acesta.

Schumacher admite că rezultatul operațional în 2020 va fi „afectat negativ” de costurile de restructurare. Lista exactă a concedierilor nu a fost încă anunțată.

FrieslandCampina are aproximativ 24.000 de angajați în 36 de țări. În Olanda, compania are aproape 8.000 de angajați, în Belgia sunt aproximativ 1.500 de angajați. Pe fondul acestor măsuri, teama s-a instaurat și în România.

Studiu ING: Produsele alternative nu vor înlocui carnea și lactatele meatmilk 19 noiembrie 2020 Alternativele legumicole vor atinge o cifră de afaceri de 7,5 miliarde de euro, pe piața europeană în 2025, a calculat ING Bank într-un studiu publicat de RetailDetail. Cu toate acestea, se afirmă în studiu, deocamdată, înlocuitorii de carne și lapte nu vor depăși performanțele acestor piețe.

54

Au mai rămas 40 de ani

Consumul de carne și produse lactate în UE a atins apogeul, însă aproximativ un sfert dintre europeni se așteaptă să scadă consumul de carne, așa cum este deja cazul produselor lactate. În schimb, între 2010 și 2020, vânzările cu amănuntul de carne și produse lactate în Europa au crescut cu aproape 10% în fiecare an.

Vânzările de înlocuitori de carne au crescut chiar cu 121%, de la 625 milioane de euro în 2010 la 1,38 miliarde de euro în 2020. Vânzările de alternative lactate au trecut de la 1,5 miliarde, la 3 miliarde de euro pe parcursul a 10 ani.

În timp ce unii susțin că carnea și produsele lactate vor fi în cele din urmă complet înlocuite de alternative pe bază de plante, specialiștii ING nu cred că acest lucru este realist. Într-adevăr, înlocuitorii reprezintă în prezent doar 0,7% din piața cărnii și 2,5% din piața produselor lactate. Chiar dacă presupunem o creștere puternică actuală (+ 10%), ar dura aproape până în 2060 înainte ca alternativele să depășească piața cărnii și a produselor lactate.

Trei bariere

Potrivit ING, trei bariere determină cum va arăta creșterea viitoare. Prețul este un prim factor: în prezent, alternativele pentru carne și produse lactate sunt puțin mai scumpe și nu este de așteptat egalitatea totală a prețurilor pentru toate tipurile de produse.

Al doilea element este experiența utilizatorului: gustul și valoarea nutritivă se vor îmbunătăți și mai mult? Al treilea factor crucial este distribuția și disponibilitatea, care face în prezent obiectul multor activități atât în sectorul comerțului cu amănuntul, cât și în cel al alimentației. De exemplu, McDonald’s tocmai a anunțat lansarea unei noi linii de înlocuitori de carne.

Există, de asemenea, diferențe semnificative între țările europene. Marea Britanie este de departe cea mai dezvoltată piață, reprezentând 440 de

55

milioane de euro în 2019. Pe lângă Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda și Franța au și vânzări cu amănuntul de peste 100 de milioane de euro.

Consumul pe persoană este cel mai ridicat în Scandinavia, Benelux și Regatul Unit, dar cel mai mic în Europa de Sud și de Est. Belgienii cheltuiesc în medie între 2 și 5 euro pe an pe alternative vegetariene, olandezii cheltuind deja mai mult de 5 euro.

Brânza trage lactatele în jos

În sectorul lactatelor, există o mare diferență între înlocuitorii de brânză și alternativele la lapte. „Brânzeturile” vegetale sunt încă un produs premium și de nișă, cărora le este mai dificil să se aproximeze proprietățile brânzeturilor animale, în timp ce alternativele pentru lapte reprezintă deja aproape 10% din piața europeană a laptelui. În Belgia, acest procent este de până la 14%, în Olanda cota este de 12%. Ca urmare a acestui „efect negativ de brânză”, categoria totală a alternativelor lactate „numai” reprezintă o cotă de piață de 3%.

Având în vedere nivelul actual de investiții și inovație în industria alimentară și lanțul de aprovizionare, ING concluzionează în noul său raport de cercetare că barierele vor fi reduse semnificativ în următorii cinci ani.

Mulți producători de carne și produse lactate realizează în special că se află pe o piață cu creștere redusă și nu își pot permite să piardă consumatorii. În special, producătorii din segmentul cărnii de vită și porc și din nord-vestul Europei își văd vânzările amenințate și, prin urmare, trebuie să facă schimbarea.

Ca rezultat, se așteaptă ca piața înlocuirilor cărnii și a produselor lactate să crească la 7,5 miliarde de euro în 2025: 2,5 miliarde de euro pentru alternativele de carne și 5 miliarde pentru produsele lactate non-animale EU. Cota de piață europeană va crește astfel la 1,3% și respectiv 4,1%.

Unilever țintește vânzări anuale de un miliard de euro pentru produsele pe bază de plante Andra Imbrea19 Nov 2020 Unilever anunță un nou obiectiv anual global de vânzări de 1 miliard de euro pentru produsele pe bază de plante, alternative pentru carne și lactate. De asemenea, compania se angajează să reducă la jumătate risipa de alimente și să ridice standardele nutriționale ale produselor alimentare ale companiei.

Obiectivele anunțate fac parte din noua inițiativă globală „Future Foods”, menită să sprijine un sistem alimentar global mai sănătos și durabil.

56

Unilever, unul dintre cei mai mari jucători globali din FMCG, își asumă angajamentul de a reduce la jumătate, până în 2025, risipa alimentară în operațiunile desfășurate la nivel global, din faza de producție și până la listarea produselor la raft.

Unilever vrea să dubleze numărul produselor care conțin un nivel ridicat de legume, fructe, proteine sau micronutrienți precum vitaminele, zincul, fierul sau iodul și să continue să scadă nivelul de sare și zahăr din produsele din portofoliu

Până în 2022, la nivel global, 85% din portofoliul de produse alimentare al Unilever va ajuta consumatorii să reducă până la cel mult 5g/zi cantitatea de sare consumată. Până în 2025, 95% dintre produsele din portofoliul global de înghețată al Unilever nu vor conține mai mult de 22g de zahăr și vor avea 250 Kcal/porție. Această măsură nu afectează portofoliul de produse destinate copiilor – înghețatele pentru copii din portofoliul Unilever nu depășesc 110 Kcal/porție, măsură stabilită în anul 2014.  

"Disponibilitatea unor astfel de produse la scară largă este un factor important pentru a oferi cât mai multor oameni oportunitatea să facă alegeri mai bune. Ne luăm foarte în serios acest rol și am făcut deja pași importanți în acest sens pe plan local – dăm gust mâncării românilor cu Delikat fără monoglutamat de sodiu, am scăzut cu 13% cantitatea de sare din ketchupul Hellmann’s și am venit în întâmpinarea celor care au ales o dietă pe bază de plante cu o alternativă vegană pe gustul lor - Sosul de maioneză Vegan de la Hellmann’s cu ulei de rapiță. Suntem deschiși oportunităților care ne permit să ne atingem obiectivul de a oferi consumatorilor români produse sustenabile. Și probabil cea mai bună dovadă în acest sens este investiția în compania Good People, cu brandurile FRUFRU și Urban Monkey, la finalul anului trecut", a declarat Iulia Floricică, Marketing Lead Foods & Tea, Unilever South Central Europe.

În 2019, Unilever a achiziționat pachetul majoritar din Good People, compania din spatele brandurilor FRUFRU și Urban Monkey. FRUFRU este un brand lansat în 2006 cu misiunea de a face ușor pentru oameni să trăiască

57

sănătos și să facă alegerile cele mai bune pentru ei și pentru planetă. Pornind de la salate de paste, brandul a evoluat într-un portofoliu divers de produse proaspete, fără bazaconii, cu valoare nutrițională pozitivă ridicată. Zilnic, se prelucrează peste o tonă de fructe și legume proaspete, iar resturile devin hrană pentru animale la o fermă locală.  

Urban Monkey este un brand optimist care crede că oamenii fericiți și sănătoși pot construi orașe sănătoase și fericite. Sucurile Urban Monkey sunt naturale, fără zahăr adăugat, doar din fructe și legume proaspete presate la rece. Acestea sunt păstrate RAW (nepasteurizate) prin pascalizare la presiune ridicată, proces ce păstrează vitaminele și nutrienții din ingrediente. 

„În ceea ce privește businessul de înghețată, portofoliul nostru cuprinde produse pentru toate gusturile și vârstele. Avem principii stricte în ceea ce privește produsele adresate copiilor – acestea nu au mai mult de 110 kcal/porție și inovăm constant la nivel de produse pentru a oferi românilor diversitatea de care au nevoie. Printre noutățile din ultimul an amintesc de variantele de înghețată Magnum Vegan cu proteină din mazăre sau variantele de înghețată Ben & Jerry’s cu lapte de migdale.”, adaugă Ionuț Ilie, General Manager Ice Cream, Unilever South Central Europe.

În 2019, Unilever a investit 85 de milioane de euro în „The Hive”, un centru de inovare alimentară de la Universitatea Wageningen din Olanda pentru a sprijini cercetarea în materie de produse pe bază de plante și alternative pentru carne, culturi eficiente, ambalare sustenabilă și alimente nutritive.

Obiectivele Diviziei Foods & Refreshments susțin, de asemenea, angajamentele globale ale Unilever de a avea un lanț de aprovizionare fără defrișări până în 2023, de a investi 1 miliard de euro într-un nou Fond pentru climă și natură și de a avea zero emisii pentru toate produsele până în 2039. Compania s-a angajat, de asemenea, să se asigure că 100% din ambalajele sale din plastic sunt reutilizabile, reciclabile sau compostabile până în 2025.

... citeste si partea a doua ...

58