Stiri 2 noiembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 02.11.2020 1 EUR 4.8643

1 USD 4.1781

Prognoza Agrometeorologică 01-06 noiembrie. Zonele în care se menține SECETA extremă 2 noiembrie 2020

Potrivit datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în această perioadă, vremea va fi predominant normală sub aspect termic, în majoritatea regiunilor agricole. 

Meteorologii anunță că temperatura medie în timpul zilei se va încadra între 2 și 13°C, în timp ce maximele se vor situa între 7 și 17°C, iar minimele vor fi de -3-10°C. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 7-14°C în zonele de câmpie, favorabilă desfăşurării proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până în prezent. Este posibilă apariția unor ploi locale în aproape toată țara, însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului.

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm se vaîncadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a țării.

În Dobrogea, local nordul, nord-estul și estul Munteniei, estul și izolat sud-vestul Olteniei, sudestul Moldovei, conținutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă).

Potrivit ANM, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) vor evolua pe ansamblu normal în majoritatea regiunilor agricole ale ţării, iar în depresiuni, ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente şi

1

izolat chiar stagnate temporar, în special în estul Transilvaniei. De asemenea, condiţiile agrometeorologice vor fi favorabile proceselor de călire, atât a cerealierelor de toamnă, cât şi a speciilor pomi-viticole.

Meteorologii recomandă ca în această perioadă, fermierii să finalizeze lucrările de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale și să efectueze arăturile adânci de toamnă. Mai mult, pentru culturile de toamnă, este recomandată aplicarea îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor. 

Pentru o analiză detaliată, precum și mai multe recomandări de specialitate pentru culturile agricole în această perioadă, consultați analiza completă pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

MINISTRUL OROS: SUNT MULȚI CARE IAU SUBVENȚIILE APIA FĂRĂ SĂ LUCREZE PĂMÂNTUL! Agroinfo 02 noiembrie 2020 CUM SE IAU SUBVENȚIILE APIA FĂRĂ EFORT! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dezvăluit că sunt mulți care încasează subvențiile agricole de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) fără să lucreze pământul. Șeful MADR a explicat care este practica prin care subvențiile nu ajung la fermierii activi, ajung la cei de canapea.

Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari de terenuri agricole, proprietari care încasează subvenţiile agricole de la APIA, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Bucharest Food Summit, eveniment desfășurat săptămâna trecută în București.

"Mulţi fermieri lucrează şi suprafeţele altora, care depun cererile unice de plată, şi pe lângă faptul că le plătesc o arendă nu la vedere, sunt obligaţi să lucreze şi ilegal, pentru că ei cheltuie mult mai mult şi pe acele suprafeţe, dar nu le pot prinde în contabilitate. Sunt lucruri delicate, dar care trebuie spuse. Eu spun lucrurile aşa cum le cred, nu spun numai lucrurile care dau bine, pentru că sunt lucruri corecte şi dacă le tot ascundem sub preş n-o să rezolvăm nimic, peste 7 ani o să vină alt ministru aici şi veţi constata că sunt aceleaşi probleme. Sunt două-trei probleme grave, care trebuie scoase de sub preş, rezolvate, iar celelalte mărunte vin după ele", a explicat ministrul Adrian Oros.

Adrian Oros a spus și care sunt soluțiile pentru a nu le mai permite celor care nu lucrează pământul să beneficieze de subvenții.

2

"Sunt două soluţii (pentru completarea bazelor de date privind producţia agricolă, n.r.). Cea care trebuia să vină din mediul asociativ, sau cea impusă, încât Ministerul să vină şi să spună (proprietarilor de teren agricol, n.r.) : 'Eşti beneficiar de subvenţie? Nu-ţi dau subvenţia decât dacă îmi demonstrezi că tu lucrezi pământul'. Ştim cu toţii ce povestim: astăzi foarte multă lume care depune cererea unică la (APIA, n.r.) este proprietar, iar cei care lucrează pământul sunt alţii, iar de multe ori nu există un contract de arendă corect, prin care proprietarul să încaseze o arendă rezonabilă, iar cel care lucrează terenul să poată să încaseze subvenţia şi să poată să-şi descarce toate cheltuielile pe toată suprafaţa", a afirmat Adrian Oros, în cadrul întâlnirii la care au participat mai mulţi fermieri români.

3

4

5

6

7

60.000 de euro pentru cultura de usturoi! Au început plățile! 2 noiembrie 2020 Daria Diaconiuc Conducerea Direcției Agricole din Iași declară că, cei care au cultivat usturoi din județul Iași vor primi sumele aferente ajutorului de minimis în valoare de 60.000 de euro, o sumă mai mare față de cea acordată în anul 2019.

Numărul beneficiarilor înscriși la Direcția Agricolă Iași s-a dublat în anul 2020, fiind eligibili la plată 22 de beneficiari, din cei 27 înscriși explică cei de la DADR Iași. 

În județul Iași sunt cultivate aproximativ 420 de hectare cu usturoi, cultivatorii solicitând ajutorul de minimis pentru numai 20 de hectare. 

Direcția Agricolă Iași a demarat plățile către cei 22 de beneficiari care au solicitat ajutorul de minimis începând cu data de 1 noiembrie 2020. Programul a demarat timid atât în județul Iași cât și în celelalte județe din țară din cauză că nu toți fermierii îndeplineau condițiile minime de acordare a sumelor de la stat, terenurile agricole fiind cultivate cu usturoi pe suprafețe mici. În anul 2019 au fost înregistrați 9 beneficiari care au încasat 20.000 de euro, ajutor de minimis de la stat anunță cei de la Direcția Agricolă Iași. 

CUM AR PLĂTI MINISTRUL OROS SUBVENȚIILE APIA CA SĂ-I ELIMINE PE VÂNĂTORII DE SUBVENȚII! Agroinfo 02 noiembrie 2020 - VÂNĂTORII ROMÂNI DE SUBVENȚII, CEI MAI PRICEPUȚI! Toate țările au vânători de subvenții agricole, dar noi avem cei mai pricepuți vânători de subvenții, a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros. Șeful MADR a adăugat că dacă i-ar aparține decizia acordării subvențiilor din agricultură, ar proceda altfel decât se întâmplă acum.

Avem vânători de subvenții. Toate țările au vânători de subvenții, noi avem cei mai pricepuți vânători de subvenții și mă bucur că la toate negocierile în Consiliul AGRIFISH se discută serios, și-n Parlamentul European, despre fermierul veritabil, pentru că este foarte important să înțelegem că subvențiile trebuie să ajungă doar la cei fac agricultură, la cei care lucrează pământul și la cei care cresc animale.

Dacă ar fi fost după mine, aș fi dat (subvențiile n.r.) doar la cei care au făcut acest lucru dintotdeauna, nu la cei care au intrat (în agricultură n.r.) doar pentru subvenții. Dar, sigur, nu se întâmplă toate lucrurile așa cum le vreau eu, a spus ministrul agriculturii Adrian Oros în cadrul evenimentului Bucharest Food Summit, desfășurat săptămâna trecută la USAMV București.

8

Ministrul Oros a mai spus, la același eveniment, că subvențiile pe suprafață ajung la proprietari de terenuri agricole care nu lucrează terenul, acesta fiind exploatat de fermieri, care plătesc arenda, dar care nu beneficiază de subvenții pentru că nu au încheiat cu proprietarii contracte corecte de arendă.

Mulţi fermieri lucrează şi suprafeţele altora, care depun cererile unice de plată, şi pe lângă faptul că le plătesc o arendă nu la vedere, sunt obligaţi să lucreze şi ilegal, pentru că ei cheltuie mult mai mult şi pe acele suprafeţe, dar nu le pot prinde în contabilitate. Sunt lucruri delicate, dar care trebuie spuse. Eu spun lucrurile aşa cum le cred, nu spun numai lucrurile care dau bine, pentru că sunt lucruri corecte şi dacă le tot ascundem sub preş n-o să rezolvăm nimic, peste 7 ani o să vină alt ministru aici şi veţi constata că sunt aceleaşi probleme. Sunt două-trei probleme grave, care trebuie scoase de sub preş, rezolvate, iar celelalte mărunte vin după ele, a spus ministrul Adrian Oros. MAI MULTE DETALII AICI!

AFIR si FINANTARI

Bani mai mulţi pentru tinerii fermieri G.M. Miscellanea #Video / 02 noiembrie

https://youtu.be/YEopC_dK9eo

Viitorul regulament al Politicii Agricole Comune va conţine două programe destinate măririi forţei de muncă în mediul rural. Plafonul alocat pentru tinerii fermieri va fi majorat considerabil şi va fi introdus programul Noul fermier pentru persoanele peste 40 de ani.

Concesionare de terenuri pentru fermieri de până la 50 ha 2 noiembrie 2020

MADR: “Agenția Domeniilor Statului a inițiat în 26 octombrie 2020 prima sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, în suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maxim 40 de ani. În cadrul acestei sesiuni s-au ofertat terenuri din următoarele județe: Călărași, Dolj, Dâmbovița, Galați, Satu Mare și Hunedoara.

9

 Persoanele interesate de concesionare și care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul Agenției Domeniilor Statului sau pe adresa de e-mail a instituției, până la sfârșitul acestei saptămâni (data limită este 06.11.2020).

 Suprafețele de teren disponibile pentru contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului, www.domeniilestatului.ro.

 În perioada următoare, Agenția Domeniilor Statului va mai organiza și alte sesiuni de contractare, prin care se vor oferta suprafețe de teren situate în toate județele țării.

 Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în ședința de Guvern din data de 24.09.2020.”

Nu ratați banii europeni! Anunțul șefului AFIR pentru tinerii fermieri 2 noiembrie 2020

În ultimul an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) le-a achitat fermierilor și tuturor celorlalți beneficiari o sumă de 656 milioane de euro din fonduri europene, depășind astfel pragul stabilit de 550 milioane. Șeful instituției, Mihai-Liviu Moraru, susține că rata de absorbţie a banilor europeni alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este în prezent de 67%, dar se ridică la 74% dacă se iau în calcul sumele obţinute din prefinanţare. Astfel, România se află pe locul 12 în Uniunea Europeană în privința absorbției fondurilor europene pentru dezvoltare rurală.

Șeful AFIR spune că, în mare parte, fondurile nerambursabile au fost absorbite și mai sunt disponibile sume foarte mici pe majoritatea măsurilor. Există însă o excepție, pe măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri din Diaspora, unde încă mai pot fi accesare sume consistente de către doritori.

”Vom relansa măsura în nişte condiţii mai „friendly”. Vorbim tot de o sumă de 20 de milioane de euro. Se doreşte cât mai repede, Autoritatea de Management pentru PNDR decide, dar sume nu prea mai sunt disponibile. La noi, focusul va fi pe plată în următorii trei ani, pentru că vrem să ducem absorbţia cât aproape de sută la sută.

Pe de altă parte, am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia. Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum

10

spunem noi, „bani noi cu reguli vechi”. Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente”, a subliniat șeful AFIR într-un interviu acordat Agerpres.

Reamintim că, în urmă cu o lună, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

ȘEFUL AFIR: FERMIERUL IA 80 DE BANI PE LITRUL DE LAPTE, LA RAFT E 6 LEI, CINEVA MĂNÂNCĂ MULT ȘI SUFERĂ FERMIERUL! Agroinfo02 noiembrie 2020 AJUTOARE FERMIERI! De la 80 de bani pe care îi ia fermierul din zona de munte pe un produs ecologic montan până la 6-7 lei cât ajunge laptele la raft, cineva mănâncă foarte mult pe acest lanţ şi fermierul are de suferit, a spus directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai-Liviu Moraru. El a anunțat că-n următorii doi ani de tranziție, 2021-2022, vor fi ajutoare substanțiale pentru fermierii care vor să facă procesare, ca să nu mai fie nevoiți să accepte un preț de mizerie.

Am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia (până la noua politică agricolă comună n.r.). Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum spunem noi, "bani noi cu reguli vechi". Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente, a anunțat șeful AFIR, într-un interviu acordat Agerpres.

Mihai-Liviu Moraru a spus că banii vor fi direcționați, în mare parte, spre depozitare, procesare și asociere.

Eu consider că este important şi elementar către depozitare, procesare şi asociere. Noi avem nişte lipsuri şi vă dau două exemple de produse de bază: mărul şi laptele. La mere, producţie avem, dar din ianuarie şi până în martie nu mai găsim un măr românesc pe piaţă. Aş vrea să vă spun despre un proiect foarte frumos, al Cooperativei Agricole Gold-Fruct Udeşti, din judeţul Suceava, un proiect de 6 milioane de euro, prin care a dezvoltat o capacitate de stocare a merelor de 2.400 de tone, unde nu se foloseşte frig ci atmosfera controlată. În speţă, se extrage oxigenul din aerul unde stau merele, ajungând la un procent 98-99% azot, ceea ce opreşte procesul biologic. La ora actuală, Cooperativa a ajuns cu merele Conacul Vultureşti

11

inclusiv în zona de retail din Bucureşti. Deci, ar fi foarte bine dacă am reuşi pe componenta de depozitare, cel puţin, să mai reducem din balanţa asta comercială care pe toţi ne sperie. Sperăm ca în 2-3 ani să vedem şi roadele programului pomicol pe care l-am implementat, roadele celor 300 de milioane de euro investiţii în exploataţii pomicole.La fel şi la lapte, de la 80 de bani pe care îi ia fermierul din zona de munte pe un produs ecologic montan până la 6-7 lei cât ajunge laptele la raft, cineva mănâncă foarte mult pe acest lanţ şi fermierul are de suferit. Ce trebuie să facă fermierul? Să proceseze. Cum? Cu ajutorul celui de-al treilea obiectiv: forma asociativă şi ferma de familie. În momentul în care s-a lansat sub-măsura 4.1, prima sesiune a avut nişte lucruri foarte interesante şi trebuie insistat asupra lor. Se putea ridica intensitatea sprijinului de la 50% la 70% fiind vorbă de zona montană defavorizată şi dacă se venea într-o formă asociativă sau cu componenta de procesare. Eu am insistat foarte mult în judeţul Suceava, cu sprijinul GAL care ar fi putut să închege acest lucru, dar fiind un mare procesator în zonă în momentul respectiv nu s-a reuşit. Revin, sunt trei lucruri importante: depozitare-procesare, ferma de familie şi forma asociativă. De altfel, aceştia sunt cei trei piloni pe care se va concentra Programul Naţional Strategic 2021-2027, a explicat șeful AFIR.

ȘEFUL AFIR, ANUNȚ DESPRE AJUTORUL PENTRU TINERII FERMIERI! Agroinfo 02 noiembrie 2020 SPRIJIN TINERI FERMIERI! Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai-Liviu Moraru, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute, într-un interviu acordat Agerpres, că va fi redeschisă submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Șeful AFIR spune că mai sunt disponibile 20 de milioane de euro.

Cam totul este contractat, sume nu prea mai sunt disponibile, poate pe măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri din Diaspora. Vom relansa măsura în nişte condiţii mai "friendly" (prietenoase n.r.). Vorbim tot de o sumă de 20 de milioane de euro. Se doreşte cât mai repede, Autoritatea de Management pentru PNDR decide, dar sume nu prea mai sunt disponibile, a declarat șeful AFIR.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare

12

și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Pentru prima oară, anul acesta, Ministerul Agriculturii a decis împărțirea alocării financiare în două categorii: tineri fermieri din țară, care au avut la dispoziție circa 23 de milioane de euro și tineri fermieri din diaspora, care vor să se întoarcă acasă și să-și facă o fermă, cu o alocare de circa 20 de milioane de euro. Sesiunea de depunere a cererilor s-a încheiat la 15 octombrie 2020, cu un rezultat dezamăgitor pentru AFIR în ceea ce privește tinerii fermieri din diaspora. Cu două-trei zile înainte de termenul limită doar 4 tineri fermieri din diaspora au depus proiecte pentru acest ajutor. Între timp, AFIR a schimbat Ghidul solicitantului pentru tinerii din diaspora, l-a simplificat pentru a da acces mai facil tinerilor la bani.

TERMENE APIA ÎN NOIEMBRIE PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR! Agroinfo 01 noiembrie 2020 SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a stabilit calendarul pentru luna noiembrie 2020 pentru plata subvențiilor aferente acestui an.

02.11.2020 - depunere cerere de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină aferente trim. III al anului 2020;02.11.2020 – depunere cerere de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în trim. III 2020;02.11.2020– depunere documente ref. agricultura ecologică, în conformitate cu modificările aduse de OMADR nr.264/2020;30.11.2020- termen de finalizare a campaniei de plată în avans a cererilor unice aferente campaniei 2020.

ROMÂNIA, EXPLICAȚII ÎN NOIEMBRIE PENTRU NEREGULI, FRAUDE LA PLATA BANILOR EUROPENI! Agroinfo 02 noiembrie 2020 ÎN VIZORUL COMISIEI EUROPENE. Acum, în noiembrie, avem o şedinţă pe nişte nereguli, lucruri sensibile pe care le-a sesizat (Comisia Europeană n.r.) pe componentele de achiziţii la beneficiarii publici, a dezvăluit directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai-Liviu Moraru, într-un interviu pentru Agerpres. Beneficiarii publici ai banilor europeni sunt, de exemplu, primăriile, unitățile administrativ-teritoriale, pentru acești beneficiari trebuie să fie date explicații la Comisia Europeană.

AGERPRES: Cum stăm astăzi pe partea aceasta de recuperări de debite şi ce nereguli au fost sesizate de Comisie în implementarea proiectelor din

13

PNDR?Mihai-Liviu Moraru: Pe de o parte sunt nereguli, pe de altă parte sunt fraude. Sunt debite care se constituie pe parcursul implementării şi evident care se pot constitui la 7- 8 ani de la finalizare. Mi-aş dori să avem un impact cât mai redus, am încercat să mergem mai mult şi pe partea de prevenţie, de a eşantiona cu direcţia de control şi antifraudă, ca să avem o plasă de siguranţă suplimentară. Cunosc foarte bine importanţa acestei componente şi modul în care se uită Bruxelles-ul la noi şi pe partea această mai sensibilă, dar noi ca instituţie dăm dovada de cele mai bune intenţii şi depunem toate eforturile pentru a depista, a opri şi a bloca aceste elemente.

AGERPRES: Aţi spus că ştiţi modul în care se uită Bruxelles-ul la noi. Concret, cum ne vede pe zona aceasta a neregulilor?Mihai-Liviu Moraru: Ne văd bine, dar mereu apar întrebări. Acum, în noiembrie, avem o şedinţă pe nişte nereguli, lucruri sensibile pe care le-a sesizat pe componentele de achiziţii la beneficiarii publici. Practic este o discuţie privind paşii făcuţi de agenţie pentru a clarifica toate aceste aspecte.

AGERPRES: Despre ce sume este vorba în cazul acesta?Mihai-Liviu Moraru: Nu avem o cifră în momentul de faţă. Ne-au spus doar că este vorba de un portofoliu de plăţi din perioada 2017 până în 2019 şi noi trebuie să analizăm toată componenţa de achiziţii şi unde am constatat nereguli. Sperăm că va fi o sumă cât mai mică, dar o decizie de la Bruxelles se poate concretiza cam într-un an. Urmează runde de negocieri pentru a analiza portofoliul de proiecte cu grad de risc, iar intervalul de timp al plăţilor ar putea intra într-o eventuală discuţie privind o corecţie financiară. Cu siguranţa sunt cu ochii pe noi şi noi trebuie să depunem toate eforturile. Întotdeauna am fost de părere că banii europeni şi banii contribuabililor români trebuie să fie cheltuiţi corect şi eficient. Integral interviul Agerpres aici!

Bani fermieri 2020. Proiectele declarate eligibile fără finanțare nu vor mai primi fonduri europene! agrointeligenta.ro - 2 noiembrie 2020 Un număr mare de producători agricoli au depus proiecte pentru accesarea fondurilor europene. Chiar dacă aceste proiecte au fost bune și au fost declarate eligibile, o mare parte au rămas fără finanțare. Pentru aceste situații, directorul general al Agenției pentru Finanțatea Investițiilor Rurale, Mihai-Liviu Moraru, declară că nu vor mai exista alocări de fonduri, iar proiectele eligibile, dar fără finanțare vor rămâne…în aceeași situație.

”Toate măsurile importante şi relevante pentru AFIR nu au dus lipsă de solicitanţi, nu au dus lipsă de contractare. Ca importanţă în sectorul agricol vorbim de sub-măsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole, cu o alocare de

14

un miliard de euro şi 300 de milioane pe 4.1a în sectorul pomicol, sume contractate integral, vorbim de sub-măsura 4.2 – Investiţii în procesare, cu 600 de milioane de euro, 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, o măsură cu un mare succes, care avut o alocare de 466 milioane de euro, bani contractaţi aproape integral, cu peste 10.000 de beneficiari, 6.3 – sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, cu 150 de milioane de euro investiţi în ferme de subzistenţă; putem vorbi şi de investiţiile pentru beneficiarii publici. Eu consider că acestea au fost măsurile de bază, nucleul dur, ca să spun aşa. Pe de altă parte, sunt supărat pentru că alocarea pe măsurile non-agricole în cadrul acestui program, vorbim de un total 282 de milioane de euro cumulat pe sub-măsurile 6.2 şi 6.4 a fost un pic nedreaptă pentru solicitanţii noştri. S-a ajuns aproape la sistem de loterie. S-au consumat aceşti bani de trei ani, în 2017 fiind ultima sesiune. De exemplu, la 18,5 milioane de euro disponibile pe 6.2 s-au depus proiecte de 147 de milioane de euro, din care la 100 de milioane erau proiecte de peste 90 de puncte şi s-a intrat la criterii suplimentare de departajare”, a declarat șeful AFIR într-un interviu acordat Agerpres.

Întrebat dacă pentru proiectele rămase fără finanțare se vor mai găsi bani, Moraru a răspuns: ”Din păcate nu. Mi-aş dori o alocare mai consistentă pe această componentă non-agricolă, pe care o consider importantă, pentru că vorbim despre dezvoltare rurală. Într-adevăr, obiectul AFIR este în a investi în exploataţii agricole, în procesare, în infrastructura satelor, dar este importantă şi această componentă non-agricolă, pentru că o văd ca o sursă suplimentară de venit, un back-up al fermierului, al procesatorului, dacă nu merge partea agricolă”.

La acest moment, conform lui Mihai-Liviu Moraru, rata de absorbţie a banilor europeni alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este în prezent de 67%, dar se ridică la 74% dacă se iau în calcul sumele obţinute din prefinanţare, România ocupând locul 12 la nivelul UE din acest punct de vedere.

Ce fonduri europene mai sunt disponibile pentru fermieri? Ce spune șeful AFIR! agrointeligenta.ro - 2 noiembrie 2020 Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a reușit ca în ultimul an să achite fermierilor, procesatorilor și autorităților locale o sumă semnificativă de 656 de milioane de euro. Mihai-Liviu Moraru, directorul general al AFIR, spune că rata de absorbţie a banilor europeni alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este în prezent de 67%, dar se ridică la 74% dacă se iau în calcul sumele obţinute din prefinanţare, România ocupând locul 12 la nivelul UE din acest punct de vedere.

15

Fondurile europene nerambursabile care au rămas disponibile sunt însă foarte mici dacă ne referim la cele pe care fermierii le mai pot accesa direct prin submăsuri și proiecte depuse în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020.

”Cam totul este contractat, sume nu prea mai sunt disponibile, poate pe măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri din Diaspora. Vom relansa măsura în nişte condiţii mai „friendly”. Vorbim tot de o sumă de 20 de milioane de euro. Se doreşte cât mai repede, Autoritatea de Management pentru PNDR decide, dar sume nu prea mai sunt disponibile. La noi, focusul va fi pe plată în următorii trei ani, pentru că vrem să ducem absorbţia cât aproape de sută la sută. Pe de altă parte, am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia. Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum spunem noi, „bani noi cu reguli vechi”. Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente”, a anunțat șeful AFIR în cadrul unui interviu acordat Agerpres.

Șef agenție de plăți: Am plătit anul acesta 656 de milioane de euro pentru investiții agricole!agrointeligenta.ro - 2 noiembrie 2020

Sumă uriașă plătită fermierilor pentru investiții în exploatațiile agricole și nu numai! Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit anul acesta fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor şi autorităţilor publice locale peste 656 de milioane de euro, depăşind ţinta anuală de absorbţie stabilită la 550 de milioane de euro pentru măsurile de investiţii, a declarat într-un interviu acordat Agerpres, Mihai-Liviu Moraru, directorul general al AFIR.

Şeful AFIR a subliniat că aproape toate fondurile europene alocate prin PNDR 2020 au fost contractate, singura măsură pentru care se va deschide o nouă sesiune anul viitor fiind 6.1, măsura dedicată tinerilor fermieri din Diaspora, unde sunt disponibile în jur de 20 de milioane de euro.

”Am plătit 656 de milioane de euro în perioada 15 octombrie 2019 – 15 octombrie 2020. Vorbim aici strict de bani europeni, fără contribuţia

16

naţională, care au venit deja sau vor ajunge până la finele anului în bugetul de stat. 415 milioane de euro din această sumă sunt investiţii, sunt lucruri pe care le vedem astăzi, le vedem funcţionale şi peste un an şi poate şi peste 10-15 ani. Astfel, AFIR a efectuat în acest an financiar plăţi în valoare de 198 de milioane de euro către fermieri, a plătit 216 milioane de euro autorităţilor locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au beneficiat prin subprogramul LEADER de 81 de milioane de euro, procesatorilor le-a fost transferată o sumă de 48 de milioane de euro, iar antreprenorilor 25 de milioane de euro. Tot în acest an financiar, AFIR a efectuat plăţi însumând 19 milioane de euro pentru măsurile de sprijin (soft) finanţate în cadrul PNDR 2020. Anul trecut, în vremuri bune, s-au plătit 524 de milioane de euro, iar anul acesta, în vremuri grele, 656 milioane de euro”, a spus Mihai-Liviu Moraru pentru Agerpres.

”Cam totul este contractat, sume nu prea mai sunt disponibile, poate pe măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri din Diaspora. Vom relansa măsura în nişte condiţii mai „friendly”. Vorbim tot de o sumă de 20 de milioane de euro. Se doreşte cât mai repede, Autoritatea de Management pentru PNDR decide, dar sume nu prea mai sunt disponibile. La noi, focusul va fi pe plată în următorii trei ani, pentru că vrem să ducem absorbţia cât aproape de sută la sută. Pe de altă parte, am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia. Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum spunem noi, „bani noi cu reguli vechi”. Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente”, a mai precizat Moraru, care a anunțat și că ”în prezent, rata de absorbţie este de 67%, dar dacă adăugăm şi prefinanţarea este de 74%”.

AFIR pregăteşte 2,15 miliarde de euro pentru perioada 2021-2022 noiembrie 2, 2020 agrimanet

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit anul acesta fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor şi autorităţilor publice locale peste 656 de milioane de euro, depăşind ţinta anuală de absorbţie stabilită la 550 de milioane de euro pentru măsurile de investiţii, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, Mihai-Liviu Moraru, directorul general al AFIR.

El a susţinut că rata de absorbţie a banilor europeni alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este în prezent de 67%, dar se ridică la 74% dacă se iau în calcul sumele obţinute din prefinanţare, România ocupând locul 12 la nivelul UE din acest punct de vedere.

17

Şeful AFIR a subliniat că aproape toate fondurile europene alocate prin PNDR 2020 au fost contractate, singura măsură pentru care se va deschide o nouă sesiune anul viitor fiind 6.1, măsura dedicată tinerilor fermieri din Diaspora, unde sunt disponibile în jur de 20 de milioane de euro.

Moraru a mai vorbit în interviu şi despre fondurile de tranziţie alocate României, „bani noi cu reguli vechi”, respectiv o sumă de circa 2,15 miliarde de euro pentru perioada 2021-2022 şi despre noul Program Naţional Strategic al României pentru perioada 2021-2027, care se va concentra pe trei obiective principale: depozitare-procesare, asociere şi ferme de familie.

“Ce am făcut noi anul acesta? Am plătit 656 de milioane de euro în perioada 15 octombrie 2019 – 15 octombrie 2020. Vorbim aici strict de bani europeni, fără contribuţia naţională, care au venit deja sau vor ajunge până la finele anului în bugetul de stat. 415 milioane de euro din această sumă sunt investiţii, sunt lucruri pe care le vedem astăzi, le vedem funcţionale şi peste un an şi poate şi peste 10-15 ani. Astfel, AFIR a efectuat în acest an financiar plăţi în valoare de 198 de milioane de euro către fermieri, a plătit 216 milioane de euro autorităţilor locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020.

De asemenea, Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au beneficiat prin subprogramul LEADER de 81 de milioane de euro, procesatorilor le-a fost transferată o sumă de 48 de milioane de euro, iar antreprenorilor 25 de milioane de euro. Tot în acest an financiar, AFIR a efectuat plăţi însumând 19 milioane de euro pentru măsurile de sprijin (soft) finanţate în cadrul PNDR 2020. Anul trecut, în vremuri bune, s-au plătit 524 de milioane de euro, iar anul acesta, în vremuri grele, 656 milioane de euro. În prezent, rata de absorbţie este de 67%, dar dacă adăugăm şi prefinanţarea este de 74%.”

La ora actuala “cam totul este contractat, sume nu prea mai sunt disponibile, poate pe măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri din Diaspora.”

“Am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia. Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum spunem noi, „bani noi cu reguli vechi”. Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente.”

18

ALTELE

Adrian Oros: Agricultura ecologică va beneficia de 550 de milioane de euro prin PNS Redacția 25 octombrie 2020

Fonduri asigurate fermierilor români printr-o alocare importantă! Sumele pe care România le va primi prin noua Politică Agricolă Comună, pentru eco-scheme, vor fi direcționate, într-un procent considerabil, către agricultura ecologică. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, duminică, 25 octombrie, că fermierii care fac agricultură bio vor beneficia de un sprijin total de 550 de milioane de euro în perioada 2021-2027, prin Planul Național Strategic.

”Vom avea unde să investim sumele destinate acestor eco-scheme și vom finanța consistent pe cei care se îndreaptă către această agricultură ecologică. Ca să vă dau câteva date, doar 2,43% din suprafața terenurilor care se lucreaăz în România se lucrează în acest mod, agricultură ecologică, media europeană fiind de 7%, 33% din suprafață se referă la cereale și 24% la pășuni. Și aici avem o slabă procesare, producem materie primă, iar produsele procesate sunt importate”, a declarat astăzi Adrian Oros despre situația actuală a agriculturii bio din România.

”Pentru această agricultură ecologică, în viitorul Program Național Strategic am dedicat 550 de milioane de euro. Dorim ca suprafața cultivată în sistem ecologic să ajungă în această perioadă la 15-20%. Cu siguranță că produsele ecologice vor fi mai scumpe, dar ele vor fi și sunt mult mai sănătoase. Producțiile mici pe care le obțin fermierii care fac aceastăa gricultură ecologice trebuie compensate, iar calitatea acestor produse, trebuie răspplătită”, a mai spus Adrian Oros care candidează la alegerile parlamentare din 6 decembrie pentru un loc în Senat.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a susţinut astăzi, duminică – 25 octombrie, o conferință de presă în care a prezentat care vor fi prioritățile programului de guvernare PNL în Politica agricolă și de dezvoltare rurală.

19

Apel către liderii Alianței pentru Agricultură și Cooperare: Dovada că vă jucați cu reprezentarea fermierilor români la COPA-COGECA! Rezolvați problema! Vlad Macovei - 1 noiembrie 2020 19:05

Domnule Nicolae Sitaru, președinte APPR,

Domnule Ionel Arion, președinte PRO AGRO,

Domnule Nicu Vasile, președinte LAPAR,

Domnule Mircea Băluță, președinte UNCSV,

Am decis să vă trimit această scrisoare deschisă în numele fermierilor români, cititorii Agrointeligența, deoarece situația pe care o girați a devenit extrem de periculoasă pentru interesele agriculturii naționale. Vă solicit public să demarați, într-un ritm accelerat și susținut, obținerea unui statut juridic de tip ONG în cazul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, structura care îi reprezintă pe fermierii români la COPA-COGECA și, în numele căreia, Ministerul Agriculturii a plătit prima cotizație din bani publici. Am dovada că aceste demersuri nu au început încă, desi Alianța a fost primită încă de la finalul lunii iulie în structura europeană de reprezentare a intereselor fermierilor.

Mărturisesc că atunci când am văzut pe site-ul COPA-COGECA că din partea României a fost primită Alianța pentru Agricultură și Cooperare, prin reprezentanții PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCSV, nici prin cap nu mi-a trecut că această structură nu are deja personalitate juridică, înființarea acesteia având loc la începutul lunii martie a acestui an. M-a pus pe gânduri însă un articol publicat pe site-ul capital.ro de către fermierul Ștefan Gheorghiță care afirma că “Ministerul Agriculturii afirmă că a decontat 200.000 de euro pentru asociație profesională care legal nu prea există”.

Am pornit la verificat din punct de vedere jurnalistic această afirmație. Într-adevăr nu există niciun ONG cu personalitate juridică dobândită care să aibă acest nume. Mi-am zis atunci, bine, poate oamenii au început măcar demersurile. Am rugat un coleg să meargă la Ministerul Justiției și să verifice dacă a fost făcută o rezervare de nume pentru un viitor ONG. Surpriză: Nu există nicio rezervare, iar verificarea s-a putut face numaii inițiind demersul. Am obținut această rezervare de nume, conform facsimil (vedeți mai jos). Este inadmisibil că s-a ajuns până aici! Dumneavoastră nu dețineți în acest moment dreptul legal de a folosi denumirea “Alianța pentru Agricultură și Cooperare”!

20

Fac astfel un apel la dumneavoastră să terminați cu acest diletantism organizațional care riscă să aducă prejudicii grave intereselor fermierilor români și să înregistrați de urgență acest ONG pentru a fi reprezentanți legal la COPA-COGECA. Noi vă vom pune la dispoziție, fără nici un fel de condiție și de îndată, această rezervare de nume. Va trebui doar o cerere formală, semnată de către fiecare dintre dumneavoastră.

Chiar, v-ați gândit ce s-ar fi întâmplat dacă, din cauza neglijenței dummneavoastră, denumirea “Alianța pentru Agricultură și Cooperare” ar fi ajuns în mâna unor dușmani ai fermierilor români? Noroc cu noi, cei de la Agrointeligența!

Agricultura în fața digitalizării De Food Biz La nov. 2, 2020   Articol scris de Dr. Ing. Daniel Botănoiu

Digitizarea schimbă relațiile dintre partenerii din sectorul agricol așa cum s-a întâmplat și în alte sectoare.

21

Agricultura pe termen scurt trebuie să găsească cheia acestei transformari pentru a evidenția ansamblul riscurilor existente azi și pentru a le corecta în viitor.

Digitizarea permite o mai bună legătură între agricultori și consumatori. Digitizarea favorizează urgenta existenței circuitelor scurte la scară mare și face ca producătorul și consumatorul să se găsească în mijlocul acestor schimburi. Vânzările directe pot fi facute către toți consumatorii la care se adaugă și deplasarea la ferma pentru a găsi produse de calitate, proaspete.

Un site de vânzări online este cel care poate clarifica aceste aspecte. Digitizarea permite consolidarea relației dintre producător și consumator prin crearea unui spațiu de schimb comercial direct: consumatorul cunoaște producătorul, munca sa, produsele sale permit o alimentație curată regăsindu-și astfel placerea de a mânca.

Pentru agricultor digitizarea înseamnă ieșirea din izolare, îi permite să înțeleaga cererea si exigentele consumatorilor, gaseste resursele necesare pentru a gestiona mai bine activitatea sa.

Digitizarea permite instaurarea unei încrederi mai mari prin facilitarea oferită consumatorului de a avea acces la o cantitate de marfă disponibilă, iar agricultorului îi permite să organizeze și să comunice aceste date cât mai corect posibil.

Digitizarea favorizează apariția de noi tehnologii care să permită o trasabilitate mai mare a produsului care nu a mai existat până în prezent și care este cerută insistent de consumator în concordanță cu normele sanitare.

De la „furcă la furculiță” – este nevoie de tehnologii noi care să evidentieze ansamblul caracteristicilor alimentului. Aceasta trasabilitate aduce cu sine transparența și încredere mai mare în aceste produse.

Digitizarea permite modularea alimentației din motive de sănătate. Digitizarea evident că, implică o modificare substanțiala a meseriei de agricultor, însa accesul mai bun la resurse face ca toate transformarile să nu fie luate în seama în cazul agriculturii viitorului.

Avantajele digitizării:

Colectivitățile locale și camerele Agricole vor încuraja vânzările directe, a marfurilor agricole provenite din circuitul scurt de productie prin înființarea unui site dedicat acestui mod de informare;

22

Înființarea și funcționarea unui program “open data” experimental în cazul anumitor filiere pentru a recrea un echilibru între prețul de producție și cel de vânzare;

Programe internaționale pentru punerea la dispoziție a datelor din agricultura familială mai ales în tarile emergente;

Permite intrarea produselor agricultorilor în aplicatiile de certificare și a celor de evidențiere a trasabilității produselor alimentare;

Permite simplificarea și etichetarea mai ușoară a produselor alimentare;

Încurajează actorii de pe filiera agrolimentară să pună în practică instrumente de trasabilitate pentru marele public pentru a informa de unde provine produsul respectiv;

Încurajează trasabilitatea automatică și inteligența în circuitul internațional al bunurilor agricole;

Libertatea investițiilor în direcția obținerii de performanță la nivel național și mondial.

Ministrul Oros, rezervele strategice si criza alimentara Agrostandard | 1 November, 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a vorbit la BucharestFoodSummit despre necesitatea infiintarii unor depozite regionale mari care sa aiba si rolul de a gazdui rezervele strategice la produsele de baza. Rezerve care vor trebui sa fie consolidate, pentru ca nu „se stie ce vremuri vor veni”. Iar cea mai buna dovada in acest sens este ceea ce s-a intamplat in primele luni din 2020, cand magazinele au avut dificultati in ceea ce priveste aprovizionarea cu marfa, mai ales ca au existat probleme si vizavi de coridoarele europene de transport. Ori, dupa cum bine se stie, o mare parte din produsele alimentare vandute pe piata locala provin din import. Si se intampla chiar in timp ce Romania exporta volume mari de materii prime, care se intorc mai apoi sub forma de produse finite. Oros a recunoscut slaba promovare si gradul redus de comercializare a produselor romanesti, chiar daca se fac eforturi din toate partile. Nici macar,

23

in plin sezon la fructe si legume, de exemplu, marfa vanduta nu provine in totalitate de la furnizori interni.

Ce-i drept, mai exista si ceva exceptii pe ici pe colo, cum este Carrefour, retea in care fructele si legumele vandute provin in totalitate din productia interna in sezon, dupa cum sustine conducerea retailerului francez.

Depozite regionale pentru toti producatorii

Ministrul Oros recunoaste ca trebuie acordata o atentie sporita lanturilor scurte, pentru ca doar asa produsele autohtone pot sa fie vandute cat mai aproape de locurile de productie. Aceste depozite regionale ar urma sa preia inclusiv marfa micilor producatori care nu au volume mari si productie standardizata, conform cerintelor retelelor moderne de retail, dupa care “produsele romanesti pot pleca oriunde – si la retaileri daca doresc si la sistemul HoReCa sau in alte magazine”.

O solutie pentru micii producatori, in primul rand, pentru ca cei mari se gandesc mai degraba la integrare, inclusiv la magazine proprii – cum este cazul lui Dimitrie Musca de la CAI Curtici sau chiar restaurante – Alexandru Baciu (Ferma Baciu).

„Am gandit ca putem utiliza tot niste bani din acest program de rezilienta si lansare economica sa facem o retea nationala unde va participa cine va dori din producatorii romani, in care ne dorim sa colectam, sa depozitam si sa distribuim produse romanesti. Din aceasta retea produsele romanesti pot pleca oriunde, si la retaileri daca doresc si la sistemul HoReCa sau in alte magazine, dar am gandit aceasta retea in jurul unor depozite mari regionale care sa aiba si un alt rol, acela de a avea niste rezerve strategice, pentru ca nu stim ce vremuri vor veni si suntem intrebati tot timpul daca vine criza alimentara, daca avem rezerve suficiente pentru produsele de baza. Vrem sa consolidam aceasta rezerva de stat, iar in aceste depozite o sa gazduim si rezerva de stat”, a declarat Adrian Oros la BucharestFoodSummit.

BucharestFoodSummit.ro, Editia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, a continuat in data de 29 octombrie la USAMV Bucuresti cu intalnirea dintre retaileri si producatori in cadrul conferintei: „Modernizarea continua a retelelor de retail in Romania si Europa de Sud-Est. Efort, succes, asociere si parteneriat intre producatori si retele de desfacere. Comertul, veriga fundamentala pentru accelerarea integrarii productiei nationale alimentare si de bauturi.”

BucharestFoodSummit.ro este organizat in parteneriat cu #RomaniaFunctioneaza, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatura Biris-

24

Goran, Domeniile Urlati, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Maracineni, HORA, Agrostandard si Academia de Studii Economice Bucuresti.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland Romania, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Samburesti.Partenerii media: FoodBiz, #RomaniaFunctioneaza, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi si Economistul

VENIȚI LA CASELE VOASTRE ȘI ASIGURAȚI-VĂ BUCĂȚICA DE PĂMÂNT PENTRU CĂ VA TREBUI SĂ VĂ HRĂNIȚI SINGURI! Agroinfo 02 noiembrie

VIN VREMURI GRELE! Inventatorul român Iuliean Horneț, recunoscut și premiat internațional, creatorul centralelor termice pe peleți, care-i poartă numele, roagă românii plecați în străinătate să se întoarcă acasă pentru că vin vremuri grele și vor trebui să-și asigure bucățica de pământ din care să se hrănească. Inventatorul român a prezentat astăzi un plan de relansare a economiei naționale, conceput de rețeaua de profesioniști ai Alianței pentru Unirea Românilor.

Trăim de 30 de ani în viclenie, perfidie, hoţie şi trădare. România se află azi într-un prag de sărăcie lucie, este într-o situaţie de a-şi pierde suveranitatea, de a-şi pierde credibilitatea, de a-şi pierde naţionalitatea. Noi venim cu soluţii, echipamente, tehnologii şi dotări pentru a sprijini acest popor. Avem proiecte pentru energie, pentru agricultură şi pentru mediu la cheie, doar să le punem în funcţiune. Asta înseamnă peste un milion de locuri de muncă, inclusiv o ocazie să îi aducem înapoi pe cei care astăzi slugăresc pentru alţii în Europa. Ne vor slugi în Europa, sau slugi pe tarlaua lor în patria noastră.

Rog românii să se întoarcă acasă, vor veni vremuri grele, veniţi la casele voastre şi asiguraţi-vă bucăţica de pământ, pentru că va trebui să vă hrăniţi singuri, a spus inventatorul Iuliean Horneţ în cadrul unei conferinţe de presă.

Reţeaua de profesionişti ai Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) a lansat un plan de scoatere a României din criza actuală şi de relansare a economiei naţionale. Planul a fost prezentat de inventatorii premiaţi internaţional Iuliean Horneţ şi Alexandru Stănilă, alături de copreşedintele Alianţei pentru

25

Unirea Românilor, Claudiu Târziu, informează un comunicat al Alianței remis media.

Alianţa pentru Unirea Românilor este partidul extraparlamentar cu liste complete de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească -

 

Ghidul de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, din 27.02.2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 1867/2020 la 28.10.2020

Legislaţie europeană -

Decizia nr. 1/2020 privind modificarea anexei 12 la Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană privind schimburile comerciale cu produse agricole [2020/1386], Comitetul Mixt pentru Agricultură Va intra în vigoare la 01.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1572/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/626 în ceea ce priveşte listele cu ţări terţe şi regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniunea Europeană a produselor lactate şi a insectelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 01.11.2020

Decizia nr. 1/2020 privind modificarea anexei 12 la Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană privind schimburile comerciale cu produse agricole [2020/1386], Comitetul Mixt pentru Agricultură Va intra în vigoare la 01.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1592/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 360 din 30.10.2020. A intrat în vigoare la 30.10.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1594/2020 de modificare a anexei la

26

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 7607] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 360 din 30.10.2020. A intrat în vigoare la 30.10.2020

Recomandarea nr. 1595/2020 privind strategiile de testare vizând COVID-19, inclusiv utilizarea testelor rapide de detecţie a unui antigen, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 360 din 30.10.2020. A intrat în vigoare la 30.10.2020

Regulamentul nr. 1593/2020 de modificare a anexei X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformă transmisibilă la ovine şi caprine (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 360 din 30.10.2020. Va intra în vigoare la 19.11.2020

………………….

INTERNE

OFICIAL! CU CÂT ESTE PLĂTITĂ ORA DE MUNCĂ ÎNTR-O FERMĂ DIN ROMÂNIA! Agroinfo 02 noiembrie 2020 DOCUMENT MADR! Analiza SWOT, document elaborat de echipa Ministerului Agriculturii, care stă la baza conceperii Planului Național Strategic 2021-2027 arată că plata medie a unei ore de muncă în fermele din România, pe întreg sectorul agricol, vegetal și zootehnie, este de 10,85 lei, 5.675 euro pe an. Cu cât este plătită ora de muncă într-o fermă vegetală și cât într-o fermă de creștere a animalelor?

27

Costul cu forța de muncă în agricultură, conform datelor Rețelei de Informații Contabile Agricole (RICA), în anul 2018, au fost următoarele:

- exploatațiile cu dimensiunea economică predominantă dată de culturi de câmp au avut un cost mediu cu forța de muncă/lucrător de 12,06 RON pe oră, respectiv 30.150 RON, aproximativ 6.307 euro pe an;- exploatațiile cu dimensiunea economică predominantă dată de culturi horticole au avut un cost mediu cu forța de muncă/lucrător de 9,01 RON pe oră, respectiv 22.525 RON, cca 4.712 euro pe an;- exploatațiile cu dimensiunea economică predominantă dată de culturi permanente au avut un cost mediu cu forța de muncă/lucrător de 9,71 RON pe oră, respectiv 24.275 RON, cca 5.078 euro pe an;- expoatațiile vegetale mixte au avut un cost mediu cu forța de muncă/lucrător de 11,76 RON pe oră, respectiv 29.400 RON, aproximativ 6.150 euro pe an;- exploatațiile cu dimensiunea economică predominantă dată de erbivore au avut un cost mediu cu forța de muncă/lucrător de 10,54 RON pe oră, respectiv 26.350 RON, cca 5.512 euro pe an;- exploatațiile cu dimensiunea economică predominantă dată de granivore au avut un cost mediu cu forța de muncă/lucrător de 11,68 RON pe oră, respectiv 29.200 RON, cca 6.108 euro pe an;- exploatațiile zootehnice mixte au avut un cost mediu cu forța de muncă de 11,29 RON pe oră, respectiv 28.225 RON, cca 5.904 euro pe an;- exploatațiile mixte (culturi și animale) au avut un cost mediu cu forța de muncă/lucrător de 10,77 RON pe oră, respectiv 26.925 RON, cca 5.632 euro pe an.

28

29

Traderii sar la gâtul fermierilor, Alianța pentru Agricultură și Cooperare dă replica octombrie 31, 2020 agrimanet Poziţia Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA)

Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) solicită MADR retragerea din circuitul legislativ a „OUG calamitate” şi reluarea discuţiilor cu toate părţile implicate, conform unui comunicat remis AGERPRES

30

„Membrii Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) au luat act cu îngrijorare de postarea pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în data de 23 octombrie, a noului proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind declararea stării de calamitate de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru fenomenul de secetă pedologică. În context, ARCPA constată că soluţiile propuse de membrii săi pe parcursul discuţiilor purtate cu MADR nu se regăsesc în noua propunere legislativă – respectiv, asigurările agricole pentru toate tipurile de culturi, acoperind majoritatea situaţiilor neprevăzute, la preţuri similare celor din alte state europene, micro şi macro – creditarea comercială cu garanţii de stat, fondul mutual agricol funcţional şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii”.

„Din motive pe care nu le înţelegem, noua propunere legislativă extinde posibilitatea exonerării debitorilor de răspunderea contractuală şi la partenerii comerciali ai producătorilor agricoli: furnizori de input-uri, comercianţi, depozitari şi procesatori primari. Ne punem, firesc, următoarea întrebare: cum va funcţiona piaţa agricolă din România în absenţa bazei liberale a relaţiilor de piaţă – contractul economic?”, mai scrie în comunicat.

ARCPA consideră că prin adoptarea „OUG calamitate” agricultura românească se întoarce “la epoca primitivă a comerţului cu cereale” şi că riscul eliminării contractelor de tip forward, principalul efect pe termen mediu şi lung al legislaţiei propuse, este semnificativ şi va avea ca efect eliminarea ofertei de produse de origine română de pe pieţele internaţionale pentru cea mai mare a parte a anului.

„Cele 13 companii membre ale ARCPA consideră iniţiativa de repunere în circuitul legislativ a unei variante alterate a ‘OUG calamitate’ drept un accident regretabil, care nu reflectă bunele relaţii construite între MADR şi companiile membre ale ARCPA, care, de peste două decenii, construiesc parteneriate durabile cu fermierii români. Prin urmare, fiind în interesul public general evitarea destructurării ireversibile a pieţei cerealelor din România, membrii ARCPA solicită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale retragerea din circuitul legislativ a ‘OUG calamitate’ şi reluarea discuţiilor cu toate părţile implicate, considerând că soluţiile necesare depăşirii situaţiilor speciale trebuie identificate în interiorul lanţului de aprovizionare cu cereale, şi nu în afara acestuia”, spun reprezentanţii asociaţiei.

Răspunsul Alianței pentru Agricultură și Cooperare

In replica, Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă profunda dezamăgire față de acțiunile de blocare și tergiversare venite din partea

31

ARCPA, atât în public, cât și prin presiunea exercitată asupra autorităților naționale și europene.

În proiectul de ordonanță de urgență s-a ținut cont de solicitările acestora în defavoarea fermierilor și se precizează foarte clar că:

prevederile OUG se aplică pe tot lanțul comercial, inclusiv comercianților;

se limitează numărul de beneficiari prin condițiile de eligibilitate, prin care se spune clar că se poate declara starea de calamitate, doar dacă mai mult de 50% din suprafața cultivate este afectată, corelat cu % de daună din procesele verbale de constatare înregistrate la culturile agricole;

intră în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Aceste aspecte, realizabile pentru toate părților contractante au rolul de a crea un echilibru în piață, fiind cuprinse în proiectul de ordonanță postat în consultare publică pe 23 octombrie 2020 și este foarte important să fie publicat în regim de urgență pentru a avea și în viitor fermieri în România.

”Partenerii’’ fermierilor arată o totală lipsă de fairplay, inițial susținând că prevederile OUG nu se aplică tuturor actorilor pe lanțul comercial, deși în versiunea actuală această prevedere este menționată fără echivoc observăm în continuare opozabilitatea acestora.

Fermierii se află la acest moment într-un blocaj total. Vorbim de necesitatea unei OUG privind starea de calamitate ca urmare a secetei pedologice din anul 2020, fenomen extern voinței fermierilor, exceptional și insurmontabil. Pentru că într-o astfel de situație, excepțională Guvernul trebuie să fie cel care reglementează printr-un cadru legal situația.

“Soluțiile” propuse de ARCPA, o știu și aceștia că nu se pot implementa în câteva zile, fiind proiecte strategice de durată, la care se lucrează, iar simpla enumerare a acestora ca soluții care trebuiesc implementate înainte de aprobarea OUG, nu fac decât să tergiverseze adoptarea unei soluții reale.

Avem convingerea cu toții, părțile implicate, Guvernul și publicul larg, că nu se poate implementa până la sfârșitul anului toate, “soluțiile’’propuse, respectiv:

asigurările agricole pentru toate tipurile de culturi, acoperind majoritatea situațiilor neprevăzute, la prețuri similare celor din alte state europene;

micro și macro – creditarea comercială cu garanții de stat;

32

fondul mutual agricol funcțional; reabilitarea sistemului național de irigații

Alianța pentru Agricultură și Cooperare lucrează alături de specialiști, în parteneriat cu MADR, pentru a dezvolta și implementa începând anul 2021, un PROGRAM NAȚIONAL DE MANAGEMENT INTEGRAT ȘI CONTROL ÎN VEDEREA GESTIONARII RISCURILOR ÎN AGRICULTURĂ, astfel încât fermierii să nu se mai ajungă în astfel de situații pe viitor și să se prevină eventuale ,,blocaje’’ preconizate de ARCPA.

În această perioadă, fermierii sunt amenințați și executați silit, deși încearcă să justifice starea de calamitate a culturilor asimilată forței majore și să negocieze cu furnizorii de inputuri și traderii de cereale pentru rescadențarea obligațiilor, cu dobânzi mărite, cu ferma îndatorată, aproape pierdută, din motive neimputabile lor.

În același timp, unii comercianți nu fac altceva decât să tragă de timp și să tergiverseze apariția OUG, pentru a se depăși perioada până la care trebuia livrată producția, încep să transmită facturi cu penalități de neonorare a contractelor sau profit nerealizat de până la 50% din valoarea mărfii, fără a accepta o prelungire a contractului pentru cantitatea calamitată pentru livrare din recolta viitoare, achiziția unor inputuri cu un discount mai mic pentru acoperirea costurilor sau o împărțire a costurilor între partenerii contractuali.

Nimeni nu urmărește exonerarea totală, perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu inputuri, sau a celor de livrari recolte.

Ne dorim o piață agricolă corect reglementată care să țină cont de realitățile din teren. Reglementată, nu speculată!!!

Avem nevoie de soluții urgente, iar această OUG va reglementa rezonabil cazurile de IMPOSIBILITATE de executare contractuală.

Proiectul de act normativ revizuit este un proiect echilibrat, care urmărește să dea o șansă mică fermierilor pe viitor, să negocieze cu partenerii, iar primul semn de menținere a încrederii între ,,partenerii’’ din lanțul comercial, îl reprezintă acceptarea și de către ARCPA a acestei OUG, în egală măsură cu fermierii. Odată cu trecerea timpului se acumulează tensiunile și nemulțumirile care vor avea efecte incontrolabile.

Solicităm conducerii MADR și Guvernului să aprobe în regim de urgență acest proiect de ordonanță, echitabil.

33

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare,

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – “PRO AGRO”

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – “LAPAR” Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal

– “UNCSV” Asociația Producătorilor de Porumb din România – “APPR”

sursa foto: Sens & Contrasens cu Andreea și Tudor

VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" /NICU VASILE, LAPAR: "Deşi România este o ţară agrară, fermierii nu au capacitatea să intre în magazine" E.O. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Nicu Vasile

Fermierul român produce necompetitiv, avertizează Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care susţine că planurile strategice trebuie să se regăsească în planuri naţionale, care să dea rezultate concrete. Specialistul a precizat: "Noi discutăm foarte puţin cu specialistii în economie, iar fermieul român produce necompetitiv. Noi cumpărăm preţuri, nu calitate, pentru că produsele româneşti nu se cumpără. România produce produse de calitate, din punct de vedere ecologic. Produsele româneşti sunt net superioare celor din import, nu găsim pesticide în produsele noastre. Însă acestea reprezintă materie primă pe care o exportăm odată cu forţa de muncă. Să nu uităm că suntem ţara cu indicele demografic cel mai scăzut".

Domnul Vasile subliniază că, atunci când se pune în funcţiune un sistem de irigaţii, acesta trebuie să ajungă direct la producător. Şeful LAPAR a mai spus: "Trebuie să prioritizăm investiţiile pentru a crea productivitate şi profitabilitate. Degeaba aducem în piaţa agricolă subvenţii, dacă nu vorbim despre aceste două lucruri. România este o ţară preponderent agrară, iar agricultorii trebuie să fie baza dezvoltării naţionale". Printre altele, domnia sa opinează că trebuie să începem să dezvoltăm centre economice: "Avem o fermă, dar trebuie să dezvoltăm lanţul, pentru că am omorât zootehnia.

34

Trebuie să vedem punctele critice pe care le avem si să începem să le rezolvăm, să fim mult mai uniţi".

Nicu Vasile subliniază că, deşi România este o ţară agrară, fermierii nu au capacitatea să intre în magazine.

Mediul asociativ de la noi nu este dezvoltat, arată domnia sa, apreciind că, dacă unul are fermă, celalalt ar trebui să vină cu abatorul, altul cu tehnologia şi toţi participanţii dintr-un lanţ de producţie trebuie să fie uniţi, nu dezbinaţi. Nu ştim să aducem împreună agriculgtura bio cu partea agroturistică, mai avertizează domnul Vasile, apreciind că este nevoie să dezvoltăm strategii economice şi că fermierii trebuie să fie mai uniţi cu sistemul bancar. Printre altele, domnia sa s-a arătat îngrijorat de gradul de îndatorare al fermierilor.

/RAMONA IVAN, CEC BANK: "Agricultură fără investiţii nu se poate" Alina Vasiescu Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Ramona Ivan • "O bancă se uită cu multă deschidere spre companiile care investesc în tehnologie" • "Agricultura, ca să fie finanţată corect, trebuie înţeleasă"

Agricultura este un domeniu vital pentru România, spune Ramona Ivan, director al Direcţiei de Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank, subliniind că "agricultură fără investiţii nu se poate şi investiţii fără finanţare, mai greu de realizat".

Domnia sa menţionează: "Finanţare există, forme de garantare există, ideea este să înţelegem contextul, să vedem ce putem face pentru a le pune cumva pe toate împreună. În funcţie de ameninţările curente, în afară de criza sanitară generată de pandemie, trebuie să fim atenţi la partea de modificări climatice - care conduc la fenomene cu impact negativ în agricultură (secetă, inundaţii), la fărâmiţarea terenurilor, la forma de proprietate actuală, la dimensiunea economică scăzută a multor companii care activează în domeniul agricol, la gradul redus de mecanizare".

În acest context, doamna Ivan precizează: "O bancă se uită cu multă deschidere spre companiile care investesc în tehnologie şi în sporirea

35

capacităţii de producţie, în obţinerea de produse perfomante, în zona alimentelor sigure, care înseamnă, până la urmă, o mai mare profitablitate".

• "O bancă vrea să vadă că beneficiarul poate rambursa"

"În principal, o bancă vrea, atunci când acordă o finanţare, să vadă că pe undeva banii respectivi se întorc, adică beneficiarul poate rambursa", declară doamna Ivan, precizând: "Agricultura trebuie privită puţin diferit de alte sectoare. Susţinem digitalizarea şi vrem ca fermierii să poată accesa produsele şi serviciile de finanţare fără să se mai deplaseze la diverse instituţii, inclusiv la bancă. Dar, zona aceasta necesită destul de mult dialog. Agricultura, ca să fie finanţată corect, trebuie înţeleasă".

• "Am prelungit foarte multe perioade de implementare, de execuţie ale proiectelor companiilor cu dificultăţi"

Pe lângă finanţarea de proiecte noi, CEC Bank s-a concentrat foarte mult, în ultimele 8-9 luni, pe finanţarea celor care aveau nevoie "ca de aer" de capital de lucru, cei care au avut afacerile într-o situaţie foarte aproape de blocaj din cauza pandemiei, conform doamnei Ramona Ivan, care explică: "Sunt foarte multe astfel de companii. În special cele mici au avut dificultăţi majore. Am urmărit să prelungim perioadele de creditare pentru cei care s-au aflat în imposililitatea de a-şi plăti la termen ratele bancare. S-au luat măsuri din partea autorităţilor, de multe ori a fost un dialog continuu între bancă şi autoritatea de management pentru a vedea că proiectele în cauză se pot duce la bun sfârşit. Am prelungit foarte multe perioade de implementare, de execuţie, am găsit soluţii pentru contractele de finanţare care aveau anumite termene".

• "Le recomand beneficiarilor să fie conştienţi că un credit se rambursează"

Ramona Ivan subliniază că proiectele cu fonduri europene sunt foarte importante pentru CEC Bank din prisma beneficiilor, instituţia fiind implicată încă de la primele scheme de finanţare în România pe zona agriculturii.

Dar, domnia sa atrage atenţia: "Le recomand beneficiarilor care vor să acceseze fonduri europene, finanţare bancară, fonduri prin programe guvernamentale, să fie conştienţi că un credit se rambursează şi, în final, trebuie făcute proiecte realiste, să existe rezultate măsurabile, termene bine planificate de la bun început, inclusiv resurse. Toate acestea trebuie să fie corelate, să existe o cofinanţare dacă este necesară, să existe o bancă cu care beneficiarul să lucreze în mod tradiţional fiindcă, din păcate, în momentul în care apar situaţii neprevăzute şi lucruri mai puţin dorite în desfăşurarea unui

36

proiect, dacă există o bancă în această relaţie, lucurile sunt mai uşor de gestionat de ambele părţi. Banca poate veni în întâmpinarea beneficiarului cu anumite soluţii sau atunci când de ambele părţi există un istoric, soluţiile se pot găsi".

• "Avem sute de sucursale în zona rurală"

CEC Bank are o reţea de peste 1.000 de unităţi în toată ţară, din care câteva sute sunt în zona rurală, spune doamna Ivan, menţionând: "Credem în digitalizare şi în lucrul la distanţă, dar, totodată, credem foarte mult că pe zona aceasta, fermierii au nevoie de dialog, astfel încât să nu fie nevoiţi să se uite pe multe hârtii ca să le înţeleagă, ci să le fie explicate. Noi facem acest lucru, dăm sfaturi, de multe ori salariaţii noştri din zona rurală se pricep la agricultură. Este un plus pentru noi".

Conform doamnei Ivan, CEC Bank are produse dedicate pe zona de agricultură şi acordă atenţie proiectelor de toate dimensiunile. "Avem aceeaşi disponibilitate să lucrăm proiecte indiferent de dimensiunea lor şi de puterea financiară a unui potenţial beneficiar, fiindcă am văzut clienţi foarte mici care au crescut foarte mult", spune Ramona Ivan, subliniind: "Ne interesează toţi clienţii şi, fără să avem o politică «green» (n.r. ecologică), ne place să finanţăm tot ce este bun, sănătos şi care ajută mediul înconjurător. Credem foarte mult în agricultură, în digitalizarea acestui sector, ne dorim foarte mult, inclusiv prin soluţii eficiente, să vedem cât mai mulţi tineri care rămân sau se relochează în această zonă. Credem că este un segment care poate aduce şi beneficii sociale şi poate creşte calitatea muncii celor din domeniul agricol".

MARIUS GAVREA, ING BANK: "Factorii externi impun şi digitalizarea fermelor" E.O. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Marius Gavrea

Pe lângă creditare, băncile pot oferi şi alte servicii fermierilor, a subliniat Marius Gavrea, Business Strategy Lead - Agri, ING Bank România. Domnia sa a precizat: "Băncile, în general, pot face şi altceva decât creditare pentru agricultori. În primul rând, îi pot informa şi educa

37

financiar. Băncile pot să facă această parte de educaţie. În 2019 am organizat mai multe seminarii, cel puţin cinci, în care am diseminat informaţii legate de riscuri, de cum pot fermierii să îşi facă o analiză financiară pentru a nu ajunge la un grad de îndatorare ridicat.

Un alt aspect este digitalizarea fermei. Suntem într-o perioadă în care dorinţa devine necesitate. Băncile nu au început digitalizarea doar pentru că au vrut ele, este vorba despre factori externi, factori care au venit şi peste ferme, peste producătorii din agricultură. Ţările din Bazinul Mării Negre devin tot mai competitive. Cum ne poate ajuta transformarea digitală? Prin optimizarea costurilor, în primul rând. Preţurile au crescut, dacă vorbim de inputuri. Fermierul se poate uita tot mai mult înspre marje, având o aplicaţie digitală. Pe scurt, digitalizarea înseamnă să colectăm un set de date, sa îl analizăm şi să adoptăm soluţii pentru ferma respectivă. Trasabilitatea produselor este foarte importantă, de asemenea. (...) O aplicaţie îi poate ajuta foarte mult pe agricultori să îşi prezinţe produsele ca fiind conforme cu ceea ce se cere".

Domnul Gavrea atrage atenţia că o astfel de aplicaţie nu trebuie folosită doar la nivelul conducerii unei ferme, ci şi de cât mai mulţi oameni care lucrează în fermă, astfel încât datele să fie prelucrate corect şi deciziile să fie cât mai coerente.

Aceste aplicaţii sunt destul de accesibile şi din punct de vedere al preţului, a mai spus reprezentaul instituţiei bacare, recomandând fermierilor să opteze pentru lucruri simple care să îi ajute. "Ne-am concentrat şi ne-am sfătuit toţi clienţii să fie atenţi la lichidităţile pe care le au, să protejăm cash-ul pe care îl avem. Pe partea de investiţii, programul IMM Invest îl considerăm foarte bun şi pentru agricultori, întrucât unul din factori este legat de garanţiile pe care le au aceştia. Finanţarea devină facilă, prin acest program, iar costurile sunt bune, competitive, comparativ cu cele ale altor produse", a mai precizat domnul Gavrea.

IONEL ARION, PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI NAŢIONALE PRO AGRO: "Ne confruntăm cu o disoluţie a autorităţii statului, dar şi cu o ambiguitate legislativă" A.T. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

38

Ionel Arion

Fermierii se confruntă cu o lipsă cruntă a accesului la finanţare, dar şi în ceea ce priveşte accesul la piaţă, a declarat Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro:.

Domnia sa a mai precizat că pe piaţa de cereale există un monopol cumplit, iar fermierii sunt captivi şi expuşi marilor riscuri în tot acest lanţ trofic din agricultură, în care fermierul şi ferma sa stau la bază.

"Fermierul se supune la cele mai mari riscuri şi are cele mai mici beneficia", a subliniat Ionel Arion.

Preşedintele Pro Agro a avertizat că în jur de 30.000 de fermieri din arealul supus secetei nu pot începe noul an agricol fără a avea acces la finanţare.

"Pe lângă problema accesului la finanţare, pentru aceşti fermieri există riscul să-şi piardă fermele, fiind ameninţaţi cu executarea de cei care le-au furnizat imputurile pentru agricultură şi mai mult de traderii de cereale care, aşa cum spuneam, deţin monopolul în piaţă. Este un risc foarte mare ca fermierii afectaţi de secetă să-şi pierdă aceste suprafeţe şi ele să fie acaparate. România este dată ca exemplu negativ la nivel european pe ceea ce înseamnă acapararea terenurilor. Există studii în acest sens şi ne confruntăm şi cu o disoluţie a autorităţii statului, dar şi cu o ambiguitate legislativă. Faptul că legislaţia nu a fost constantă, consecventă în protejarea interesului naţional azi avem de suferit şi vom avea în continuare", a detaliat Ionel Arion.

Preşedintele Ionel Arion consideră o utopie că putem să hrănim aproximativ 500 de milioane de locuitori ai UE cu atâtea restricţii şi interdicţii, cu atâtea retrageri de pe piaţă a produselor pentru protecţia plantelor.

"Aceste pesticide sunt medicamente pentru plante. Există studii care au demonstrate că ele nu reprezintă chimicale şi otrăvuri şi nu sunt periculoase. Distribuite şi aplicate într-o măsură ştiinţific dovedită, pesticidele nu fac altceva decât să fie medicamente. Ne minţim singuri şi credem că putem

39

face agricultură şi putem pune pe masă o hrană ieftină şi de calitate superioară fără aportul ştiinţei", a subliniat preşedintele Pro Agro.

Domnia sa consideră că România ar putea foarte bine pe minim un milion de hectare să cultive proteină pentru hrana animalelor, cee ace ar reprezenta 3 milioane de tone, care introdusă pe zootehnie, doar pe sectorul porcului înseamnă între 3-5 milioane de porci anual.

"Noi astăzi mai creştem în România doar un milion de porci, adică undeva între 20-30% din consumul populaţiei. Dacă am avea o strategie de integrare, dacă am pleca de la irigaţii, soia, industrializare, zootehnie şi apoi piaţă şi retail o să vedem că balanţa comercială a României ar fi îmbunătăţită. La fel este pe sectorul avicol unde există această disoluţie a autorităţilor statului, şi mă refer la ANSVSA, care are foarte mari responsabilităţi în piaţă, dar lipseşte cu desăvârşire", a mai afirmat Ionel Arion.

Domnia sa s-a arătat consternate de faptul că avem focare de salmonela în ţară şi, de asemenea, că nu se face nimic pentru stoparea pestei porcine.

"Ucidem zilnic din fermele noastre porci şi importăm carcasă de porc. Este crunt ca o ţară să nu aibă o strategie. Crescătorii de porci din Pro Agro sunt consternaţi când văd că o fermă se închide, apoi alta şi iar alta, iar acest ANSVA, care are toate atribuţiunile, dar şi Parlamentul prin modificarea legislaţiei şi prin îmbunătăţirea legislaţiei şi Executivul de orice culoare a fost, nimeni nu face nimic şi nu reuşim să avem o strategie pentru rezolvarea acestei probleme", mai afirmă preşedintele Pro Agro.

Domnia sa a prezentat, de asemenea, şi problemele din avicultură: "Nu se poate să avem la raft carne de pui din Polonia suspect de salmonela şi să nu vedem niciun control, nicio confiscare. Carnea din Polonia de pui ajunge la raft cu 30% mai ieftină decât producem noi. Îmi este greu să cred că polonezii au descoperit altceva decât ştim noi să facem. Sunt lucruri mascate".

Ionel Arion a mai precizar că şi pe piaţa laptelui există o situaţie asemănătoare: "Am aflat că un procesator a scăzut preţul la fermă cu 20%, în timp ce preţul la raft a rămas la fel, ca în ultimii doi ani".

Preşedintele Pro Agro consideră că este foarte greu ca fermier astăzi să faci pasul de la vegetal la zootehnie, la industrializare, atâta timp cât totul în jur îţi este contrat.

40

Domnia sa a adăugat că în România 80% din retail este deţinut de componenta străină care nu că este concurentă, dar este total împotrivă şi nu poţi face absolut nimic în a intra în retail dacă nu accepţi toate lucrurile care îţi sunt puse într-un contract, la fel şi la traderii pe cereale.

"Nu putem să ajungem să performăm dacă nu suntem ascultaţi pentru că propunerile noastre legislative de cele mai multe ori, deşi sunt ascultate, nu sunt transpuse în legislaţie", a subliniat domnia sa.

Ionel Arion a mai precizat că cel mai important în perioada următoare este să transpunem cât mai repede în legislaţie lucrurile care ne sunt favorabile şi să fim atenţi la toate mişcările din jurul noastru.

Domnia sa a ţinut să adauge că mediul asociativ din ţara noastră a reuşit de câteva luni să se reunească sub o umbrelă formând Alianţa pentru Agricultură şi Ccooperare şi să reprezinte astfel interesele fermierilor la nivel European.

"România era singura ţară din UE fără reprezentanţă. Trebuie să fim foarte atenţi pentru că de cele mai multe ori lucrurile care s-au decis la Bruxelles nu au fost favorabile pentru fermierii români sau nu au putut fi aplicate în România", a mărturisit Ionel Arion.

Domnia sa a mai adăugat că în 2021, pentru marea majoritate a fermelor care se află în arealul afectat de secetă, doar o minune le mai poate salva pe cele care nu au delarat falimentul.

SORIN VASILESCU, DIRECTOR ANIF: "Avem nevoie de o strategie ca să finanţăm irigaţiile, desecările şi combaterea eroziunii solului" V.R. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a fost nominalizată drept unul dintre beneficiarii majori ai celor 6,5 miliarde de euro din fondurile pe care le va furniza UE prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, conform domnului

Sorin Vasilescu, director al Direcţiei de Investiţii din cadrul ANIF, care menţionează că, în acest context, au fost purtate discuţii la Ministerul Agriculturii şi cel al Fondurilor Europene pentru realizarea unei strategii prin care să poată fi finanţate cele trei mari activităţi din domeniu: irigaţiile, desecările şi combaterea eroziunii solului.

"A trebuit să ne gândim cum să facem acest lucru, mai ales că suma este foarte importantă - nu am mai avut parte de o asemenea finanţare cel puţin

41

în istoria post-Revoluţie", declară domnul Sorin Vasilescu, adăugând: "Este necesar un management corespunzător şi trebuie să realizăm o strategie a acestor amenajări, să le facem cât mai adaptate la zilele noastre, prin digitalizare, tehnologizare, astfel încât să fie aduse la cele mai recente standarde. Acestea sunt liniile directoare pe care le-am primit în comunicarea permanentă cu Ministerul Fondurilor Europene".

Sorin Vasilescu mai spune: "Datorită oportunităţii oferite de demararea Planului naţional de Relansare şi Rezilienţă, ANIF a început elaborarea documentaţiilor tehnico-economice. Se preconizează să fie depuse 1.300 de proiecte complexe pe cele trei componente: compensarea deficitului de apă din sol, eliminarea excesului de apă de pe suprafeţele afectate şi din profilul de sol; combaterea eroziunii solului, care pune în pericol diverse localităţi şi vieţi omeneşti. Toate acestea acoperă nevoia de lucrări pe întreaga suprafaţă de ţării".

SORIN MINEA, CEO ANGST RO: "Aş dori să se discute despre un program comun industrie alimentară-agricultură"

Emilia Olescu Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Sorin Minea

Ar trebui să existe o preocupare pentru realizarea unui program comun industrie alimentară-agricultură, este de părere Sorin Minea, CEO Angst RO. În opinia domniei sale, agricultura trebuie ajutată, pentru că fără ea nu putem exista, însă şi industria alimentară este nevoie să fie susţinută. Sorin Minea a precizat: "Din păcate nouă nu ne ia nimeni marfa să o vândă mai departe, nu ne putem plânge că sunt costuri prea mari, lucrăm cu credite de ani de zile, avem asigurări că altfel nu se poate... Problemele noastre sunt cel puţin la fel de dure ca cele din agricultură. Ne confruntăm cu o scădere constantă a consumului, care este prezentă în toată Europa. Nimeni nu se gândeşte şi la activitatea noastră - se vorbeşte foarte mult despre IMM-uri, dar către noi nu se apleacă nimeni şi agricultura va avea de suferit, pentru că dacă noi dispărem, atunci şi agricultura dispare. Noi lucrăm cu băncile, eu sunt încântat de modul în care colaborez cu acestea, dar nu am auzit nicio declaraţie despre ce se întâmplă cu firmele mari.

42

Industria alimentară este considerată prioritate zero cam în toată lumea. În România se pare că se evită sintagma industrie alimentară. S-a vorbit la un moment dat şi despre profit. Acesta se împarte 60% la producătorul primar şi 40% la procesator-retail. Poate stimularea agriculturii şi a firmelor mici ar putea veni şi prin stimularea industriei alimentare. Dacă eu, ca jucător din industria alimentară, aş primi un ajutor dacă mă aprovizionez cu materii prime numai din România, poate că agricultura noastră ar fi mai fericită. Pentru că dacă eu nu primesc absolut nimic pentru acest lucru, mă voi aproviziona mereu de unde găsesc mai ieftin.

Am făcut şi noi restructurări, ne-am schimbat modul de lucru, dar industria noastră nu beneficiază şi nu a beneficiat niciodată de subvenţii. Nici nu se poate vorbi despre subvenţie în industria alimentară, dar un credit pentru lucru, pentru salarii, pentru a rezista pe piaţă este strict necesar". Potrivit domnului Minea, industria alimentară suferă de circa 2-3 ani. Domnia sa spune că toate firmele din acest sector au fost nevoite să renunţe la o parte din investiţii şi să-şi regândească programul investiţional. Retehnologizarea, la fel ca în agricultură, duce la costuri imense, a mai precizat domnul Minea, adăugând: "Să nu auzim că industria alimentară trebuie recreată. Industria alimentară este acum al doilea jucător pe piaţă şi contributor important la PIB, este o industrie puternică, departe de a fi slabă, dar nu este cunoscută. Există un amestec de multinaţionale cu industria naţională şi tradiţională şi se vorbeşte despre integrare, dar noi suntem integraţi. Avem supra-producţie, iar integrarea se poate face în comun. Statul ar trebui să se uite în ambele părţi, pentru că, altfel, nu putem rezista niciunul dintre noi pe piaţă. Am impresia că există un dezechilibru clar între producţia primară şi producţia secundară. Toţi vindem prin retail, toţi avem nevoie de consumator, care doreşte calitate şi preţ, în rest totul este declarativ. În concluzie, ar trebui să vorbim despre susţinerea industriei alimentare ca centru de captare a producţiei din piaţă".

Sorin Minea a mai spus, răspunzând unei întrebări, că, până la finalul primăverii viitoare, nu ar trebui să avem creşteri de preţ nici la carne şi nici la lapte, întrucât consumul a scăzut şi există surplus pe piaţa europeană, în ambele segmente.

AGROBUSINESS. Cum văd fermierii asocierea în cooperative? „Prin asociere, mai mulţi fermieri mici ajung la un randament la fel de bun ca un fermier mare. Pentru cei cu suprafeţe mici asocierea înseamnă agricultură performantă“Florentina Niţu 30.10.2020,

43

„Fermierii mici sunt vitregiţi. Căutăm în asociere fermieri cu suprafeţe de 5, 6, 7 hectare“.

Numărul cooperativelor agricole din România a trecut de 1.500 anul trecut, unele dintre ele fiind formate din fermieri cu suprafeţe mici, de până în zece hectare. Cooperativele Agri Baza Siloz Cereal Grup, Agrofarm Turia sau Mostiştea Grain sunt numai câteva exemple din sutele care există, ce au membri cu 5, 6, 7 sau 10 hectare în proprietate.

„Suntem 35 de membri acum şi avem în total 6.500 de hectare. Până la finalul anului vom fi 50 sau 80 de membri, dar suprafaţa nu va creşte concomitent cu numărul lor, pentru că noi intenţionăm să deschidem larg porţile pentru micii fermieri, care sunt vitregiţi. Chiar şi în prezent avem multe persoane fizice în cooperativă cu suprafeţe de 5, 6 sau 7 hectare“, povesteşte Nicu Temciuc, unul dintre administratorii cooperativei agricole Agri Baza Siloz Cereal Grup.

ANTREPRENORI LOCALI. Agroland dezvoltă primele sale supermarketuri de produse agricole. „Vom mai deschide încă 7-8 astfel de magazine. Avem resurse şi putem accelera expansiunea.“ Florentina Niţu 30.10.2020,

Agroland, business construit de antreprenorul Horia Cardoş, cu o reţea de 250 de magazine, a deschis cel mai mare magazin din reţea în Bucureşti cu 150.000 de euro şi vrea să mai deschidă încă două în format de supermarket până la finalul lui 2020.

44

Horia Cardoş, fondatorul Agroland: Banii sunt ieftini acum.

Horia Cardoş, fondatorul Agroland, companie care oprerează un lanţ de 250 de magazine agricole pe plan local, a deschis un magazin de tip supermarket în Bucureşti, în care a investit 150.000 de euro în amenajare şi încă pe atât în stocuri. Planul antreprenorului este să mai deschidă două unităţi până la finalul anului şi anul viitor încă 7-8 magazine de acest fel în ţară, primele din 2021 vor fi deschise în Afumaţi şi Bolintin Vale. 

„Am reuşit într-un timp relativ scurt să punem pe roate acest proiect şi să deschidem primul magazin în Bucureşti. Noul format, Agroland Mega, a fost testat la Brăila, Giurgiu şi Timişoara, unde am mai deschis astfel de magazine în 2020. Este un concept la care lucrăm de mai mulţi ani şi care funcţionează foarte bine în Europa de Est şi ne aşteptăm ca şi în România să fie la fel. Credem că am făcut această mişcare exact la timp. Chiar dacă se suprapune cu criza coronavirusului, pentru noi o oportunitate“, a spus Horia Cardoş.

AGROLAND DESCHIDE PRIMUL MAGAZIN DE TIP MEGA DIN BUCUREȘTI!Agroinfo 01 noiembrie 2020

COMUNICAT. Agroland deschide primul magazin de tip MEGA din București și estimează vânzări de 750.000 euro, în primul an. Agroland MEGA București, situat pe Șoseaua Fundeni, ocupă 550 mp și  devine astfel cel mai mare magazin din rețea și cel mai mare  supermarket cu specific de grădinărit, îngrijire a animalelor și hobby farming din Capitală. Până la finele lui 2020 și în T1 2021, vor fi deschise încă patru  unități Agroland MEGA, dintre care două în apropierea Bucureștiului.

Agroland (https://www.agroland.ro/)  inaugurează primul magazin Agroland MEGA din București, situat pe  Șoseaua Fundeni, care ocupă 550 metri pătrați și devine astfel și cel  mai mare din rețea, atât ca suprafață cât și ca număr de produse.

45

Investiția în această unitate se ridică la 150.000 euro, fără stocuri, iar vânzările din primul an de activitate sunt estimate la 750.000  euro. Conceptul Agroland MEGA este unic în România, a fost lansat în  2017, și se referă la magazine specializate, cu produse dedicate  grădinăritului, îngrijirii animalelor de companie și hobby  farming-ului, având o suprafață mai mare cu 300%decât magazinele  Agroland tradiționale. Agroland MEGA Fundeni este cel de-al șaselea  magazin de acest tip din cadrul rețelei, iar reprezentanții companiei  vor continua extinderea atât în București, cât și în restul țării.

Până la sfârșitul lui 2020 și în primul trimestru din 2021, vor fi  deschise alte patru Agroland MEGA, dintre care două în apropierea capitalei.

Magazinul este situat în incinta unui centru comercial din care mai  fac parte supermarketul Penny, precum și magazinele Pepco și Jysk,  localizat în București, pe Șoseaua Fundeni nr. 38 - 40. Primul  Agroland MEGA din București va pune la dispoziția clienților 3.000 de  produse, cele mai multe care se găsesc în oricare dintre magazinele  MEGA din cadrul rețelei. Din punct de vedere al gamelor, aici se vor  găsi: (1) produse pentru grădină, printre care material săditor,  fertilizanți și echipamente pentru întreținere; (2) produse destinate  animalelor de companie, de la hrană, la suplimente și accesorii; (3)  produse pentru hobby farming, precum și alte produse utile în casă și  gospodărie.

46

Traficul mediu estimat în Agroland MEGA Fundeni este de 250-300 de  persoane zilnic, cu variațiile sezoniere specifice.

Reprezentanții  companiei consideră că zona Pantelimon-Fundeni are avantaje multiple  pentru un supermarket cu acest profil, printre care densitatea crescută a populației, precum și apropierea de zonele rezidențiale noi  de case, din Dobroești și Fundeni.

„Am lansat conceptul MEGA acum trei ani, perioadă în care l-am dezvoltat și îmbunătățit continuu, iar acum am decis că avem capacitatea și sortimentația perfectă pentru a intra pe piața din  București, o piața mare, eterogenă și preponderent urbană.

Calitatea  și numărul mare de produse vor acoperi nevoile unui segment al  populației care simțea nevoia unui supermarket cu produse pentru  grădină, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming, administrat de personal cu experiență în domeniu.

Suntem optimiști în ceea ce privește evoluția acestui magazin, care va aduce atât o  creștere a cifrei de afaceri, cât și o consolidare puternică a poziției noastre în București și în zonele limitrofe.

În prezent, în preajma capitalei avem nouă unități tradiționale, iar în prima parte a  anului viitor, vom deschide magazine Agroland MEGA și în Bolintin Vale și Afumați. Ne dorim ca prezența noastră chiar în oraș să fie un semnal și pentru de dezvoltatorii de parcuri comerciale, pentru furnizori și chiar pentru investitori că avem planuri importante în zona Bucureștiului, și nu numai, în următorii  ani!” Spune Horia Cardoș (în foto), fondator și director general al rețelei Agroland.

Potrivit reprezentanților Agroland, curba ascendentă, care s-a manifestat în prima jumătate a anului, a continuat și în cel de-al doilea semestru.

47

„În primele patru luni din semestrul al doilea, am înregistrat o majorare de circa 35% a vânzărilor față de aceeași  perioadă din 2019. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut, ieșisem pe minus, acum nu mai este cazul. În mod normal, într-o  afacere sezonieră precum a noastră, semestrul al doilea este sensibil  mai slab decât primul, din cauza anotimpului rece.

În 2020, din datele  pe care le avem acum, nu va mai fi așa, ci va fi primul an, după mult  timp, în care vom înregistra profit și în a doua jumătate a anului.

Practic, am înregistra o creștere solidă, de peste 30%, pe gamele  principale de produse, de la cele de îngrijire a animalelor de companie, la grădinărit și hobby farming”, mai explică Horia Cardoș.

Despre Agroland

Agroland este cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru  gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100%  românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către  antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 250 de  unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/ an.  Printre produsele comercializate se află: pui de o zi, furaje şi  echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru grădinărit -  seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente - şi hrană și  accesorii pentru animale de companie.

Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 30 milioane de euro, la finele lui 2019, și are 220 de angajați. În 2013 a devenit membră a ERPA – Asociația Producătorilor de Păsări Rurale din Europa. Pentru  mai multe informații, vă rugăm să vizitați website-ul nostru:https://www.agroland.ro (https://www.agroland.ro/) Comunicat Agroland transmis pentru AGROINFO.

FRAUDELE DIN ZOOTEHNIE ȘI RĂZBOIUL PENTRU UN ORDIN AL MINISTRULUI AGRICULTURII! Agroinfo 01 noiembrie 2020

VOCEA CRESCĂTORULUI. Asociația Județeană a Crescătorilor Montani de Ovine Dealu Negru, Bistrița Năsăud, condusă de Vasile Turculeț, a transmis o scrisoare către AGROINFO despre presupusele fraude din zootehnie și războiul declanșat ca urmare a Ordinului MADR 180 cu privire la normele pentru monta animalelor, genotiparea ovinelor.

Cine este cu paguba este și cu păcatul !

48

Sintagma din titlul acestui articol reprezintă un vechi proverb românesc surprinzător de adevatat în  „războiul" existent  între diriguitorii zootehniei românești și crescătorii de ovine, crescătorii de caprine și crescătorii de bovine, adică între aceia care ar trebui să slujească zootehnia autohtonă și crescătorii efectivi de animale.

Contradicțiile tot mai severe au ca punct de pornire Ordinul Ministrului Agriculturii ce poartă numărul 180 /2020, ordin care a adâncit divergențele între responsabilii din guvern pentru zootehnia românească și practicienii din același domeniu.

Ordinul poate fi contestat din foarte multe puncte de vedere fără ca respectivii contestatari să fie specialiști în zootehnie, dar culmea, nici alti zootehniști de profesie nu au deloc o părere mai bună despre acest ordin de ministru facut în bătaie de joc.

Drept urmare se naste întrebarea : „pentru cine a fost conceput acest ordin de ministru daca presupușii beneficiari ai respectivului document il contesta în termeni foarte duri ?" Ce analiză? ; Ce dezbateri și consultații?

Păi dacă a zis domnul director general ANZ o prostie, aceasta se execută nu se discută.

Probabil că cei care nu știu cum a fost la C.A.P. , acum au impresia că reglementările trebuie să fie armonizate cu ceea ce este pe teren și cu specificul fiecărei specii de animale.

Dacă vom căuta răspunsul riscăm să descoperim și alte nereguli legate de „înalții" diriguitori ai zootehniei românești, care se manifestă de parcă ar trăi în vremurile de acum patru decenii.

Noi cei care am trăit ani multi în perioada comunistă când „ordinele veneau de la centru", în seara zilei de 26.10.2020 am tresărit de frică potrivit căreia s-au întors acele vremuri auzindu-i pe directorul ANZ Vaida Bela și pe Secretarul de stat George Scarlat pe postul de televiziune AGRO-TV.

Cel puțin Secretarul de stat George Scarlat ne-a înfricoșat enorm de tare când îi certa pe invitații din studioul TV cu pricina; ii certa într-un mod amenințător așa cum ni se întâmpla nouă în urmă cu șase decenii când învățătorul sau învățătoarea certa întreaga clasă pentru faptele rele ale unor colegi care nu erau prezenți la acea muștruluială.

Am auzit clar cu urechile noastre cum spunea domnul Secretar de stat George Scarlat că s-a terminat cu fraudele, respectiv că atâta vreme cât va fi

49

dânsul în postul în care se afla în prezent, orice fraudă din zootehnie va fi stârpită.

Atâta doar că nu se adresa celor care meritau respectivele amenințări ci acelora care au făcut foarte multe lucruri bune pentm zootehnia autohtonă.

Păi dacă este vorba despre eliminarea unor fraude, un batalion de oameni putem depune mărturie că tocmai respectivii acuzați din platou s-au luptat din răsputeri să înlăture fraudele și tot ei sunt primii care doresc genotiparea berbecilor cât și oricare test de filiație, dar aceste teste să fie făcute la timpul potrivit nu acum după încheierea sezonului de monte la ovine/caprine , respectiv când autorizațiile pentru monte sunt tardive.

Este extrem de revoltător ce am putut vedea pe AGRO-TV în seara zilei de 26.10.2020 în legătură cu diriguitorii zootehniei autohtone; dar, măcar am aflat acum la această dată că democratia se înfăptuiește prin dictatură nu cum s-a tot încercat în ultimele trei decenii Si ca pentru a face impresie te poți răsti și la cei care sunt de partea ta, fiindcă cine este cu paguba va purta și responsabilitatea păcatului.

Conducerea A.J.C.M.O.„Dealu Negru" BN

BASF: CONCURS PENTRU VITICULTORII MICI ȘI MIJLOCII DIN ROMÂNIA! Agroinfo 01 noiembrie 2020 ANUNȚ. 27 de finaliști în concursul BASF pentru viticultori mici și mijlocii din România. Singurul concurs desfășurat la nivel național, dedicat viticultorilor cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare, din regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Dobrogea și Banat. Peste 130 de crame și 340 de probe de vin înscrise în concurs în cadrul etapelor regionale.

Juriul format din degustători experţi, membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR), a ales câte un campion național pentru fiecare categorie de vin: alb, roșu și roze. Premiile sunt în valoare totală de 84.900 lei şi promovare pentru câştigători.

50

Vinurile Chardonnay, 2019, sec, Crama Viișoara (categoria vinuri albe), Fetească Neagră, 2019, sec, Crama Alira (categoria vinuri rose) și Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon, 2017, sec, Crama Dan Corbuț (categoria vinuri roșii) au fost marile câștigătoare ale concursului „Poveşti cu vinuri româneşti”, ajuns anul acesta la a cincea ediție și organizat de BASF. Competiția premiază și susține în fiecare an producătorii care au suprafața cultivată cu viță de vie mai mică de 100 de hectare.

Concursul național ”Povești cu vinuri românești” s-a desfășurat și anul acesta în 3 faze regionale, organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) au desemnat câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În finala națională desfășurată în luna octombrie, s-au calificat 27 de probe de vinuri, din totalul de 340, câte au fost înscrise anul acesta.

Selecția vinurilor finaliste a urmărit trei criterii, cu sisteme de punctare diferite – cel vizual (limpiditate și aspect), cel olfactiv (care măsoară tipicitatea, intensitatea și calitatea aromei) și cel de gust (care este și cel mai important și măsoară intensitatea, tipicitatea, persistența gustativă și calitatea), completate de o evaluare globală.

Asociația Degustătorilor Autorizați din România - din care fac parte membrii juriului care a desemnat câștigătorii din acest an - este recunoscută ca organizație profesională reprezentativă în analiza senzorială a vinurilor și băuturilor alcoolice din România. ADAR reunește 138 de specialiști din domeniul viti-vinicol din toată țara și selectează permanent cei mai buni degustători autorizați pentru participarea în comisiile de jurizare ale concursurilor de profil. Încă din 2016, ADAR a colaborat cu BASF în efortul organizării concursului ”Povești cu vinuri românești”, asigurând o evaluare obiectivă a calității vinurilor înscrise în concurs și o perspectivă corectă asupra potențialului de dezvoltare a afacerii.

Comisia de jurizare a concursului ”Povești cu vinuri românești” utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV), norme folosite la toate concursurile internaționale de profil.

„Am venit întotdeauna în întâmpinarea acestui concurs, cred foarte mult în el, deoarece compania BASF a făcut ceva mai mult decât un simplu concurs. Pe lângă aprecierea profesionistă a vinurilor de către jurați, compania BASF a sprijinit, de fapt, producătorul român prin premiile pe care le-a oferit, prin comunicarea pe care a făcut-o, prin încrederea pe care a acordat-o ulterior

51

vinurilor care au câștigat. Recomand ca în fiecare an să se transmită probe la acest concurs” declară Gabriel Lăcureanu, oenolog și membru ADAR și al comisiei de jurizare a concursului “Povești cu vinuri românești”.

Planificată inițial pentru luna mai, faza națională a avut loc în luna octombrie, cu respectarea tuturor normelor de siguranță și distanțare pentru reprezentanții juriului și pentru participanți. Fiecare câștigător va primi câte un premiu la alegere, constând într-un echipament de stropit sau produse BASF  în valoare de 28 300 lei. Alte premii oferite de partenerii BASF în concurs (Agri Ionica, COMAGRIMPEX B&B, Agra Asigurări și Loredo)  constau în echipamente și servicii necesare sectorului viti-vinicol, de la barrique-uri la dopuri și filtre specializate.

Pe lângă evaluarea profesionistă a vinurilor participante în concurs, BASF dorește să contribuie la promovarea acestor vinificatori pasionați. Din acest motiv, în paralel cu concursul de vinuri, compania a organizat anul acesta și un concurs de etichete ale vinurilor finaliste. Publicul a putut vota, pe pagina de Facebook BASF Agricultural Solutions, eticheta preferată. Cu un total de 4.324 de voturi, concursul a fost câștigat de eticheta vinului Pandora Crama Cotești, care a adunat 926 voturi.

”Viticultorii de pretutindeni s-au confruntat în această perioadă cu nenumărate dificultăți. Sincopele apărute uneori în aprovizionarea cu inputuri sau închiderea sectorului HORECA, ce a afectat în mod dramatic vânzările de vin, sunt doar câteva dintre acestea”, explică Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România. ”Vinul românesc a crescut în topul preferințelor românilor, iar prin acest concurs, care face o selecție extrem de riguroasă și de profesionistă, BASF dorește să susțină în fiecare an producătorii locali și să încurajeze consumul de vin românesc. Ne bucurăm să vedem, de la an la an, vinuri tot mai bune și mai complexe, demonstrând investițiile continue care s-au făcut în acest sector în ultimii ani și profesionalismul producătorilor de vin”.

52

Conform Eurostat, România este a cincea țară din Uniunea Europeană din punctul de vedere al suprafeței cultivate cu viță de vie, deținând 5,7% din totalul de 3,2 milioane de hectare (după Spania, Franța, Italia și Portugalia). România este singura țară din rândul marilor producători care aproape și-a dublat producția de struguri în ultimii 5 ani (conform OIV). 28% din totalul suprafeței cultivate cu viță de vie este dedicată producției vinurilor de calitate (plantații DOC / denumire de origine controlată și IG / indicație geografică). Din punct de vedere al producției de vin, România se află pe locul 6 în UE și pe locul 13 în lume.

Despre divizia BASF Agricultural SolutionsCu o populație în creștere rapidă, lumea este din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta și menține o agricultură durabilă și de a păstra un mediu sănătos. Lucrând cu fermieri, profesioniști în agricultură, experți în gestionarea dăunătorilor și alții, rolul nostru este de a ajuta la realizarea acestui lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, protecție chimică și biologică a culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, combaterea dăunătorilor și agricultură digitală. Cu echipe de experți în laborator, pe teren, la birou și în producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică pentru a crea idei din lumea reală care funcționează - pentru fermieri, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde EUR. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Despre BASF La BASF, creăm chimie pentru un viitor durabil. Îmbinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Peste 117.000 de angajați ai Grupului BASF contribuie la succesul clienților în aproape toate sectoarele și în aproape fiecare țară din lume. Portofoliul nostru este organizat în șase segmente: Produse Chimice, Materiale, Soluții Industriale, Tehnologia Suprafețelor, Nutriție și Îngrijire și Soluții pentru Agricultură. BASF a generat o cifră de afaceri de 59 de miliarde de euro în 2019. Acțiunile BASF sunt tranzacționate la bursa din Frankfurt (BAS) și sub ca American Depositary Receipts (BASFY) în SUA Informații suplimentare găsiți pe www.basf.com.

53

Banii sunt alocați în baza Deciziei Comisiei Europene 974/2019, care prevede un fond în valoare de 40.000.000 de euro anual, pentru toate statele membre, pentru perioada 2020 – 2022.

Din cele 40.000.000 de euro, suma de 5.249.000 de euro a revenit României. Cea mai mare sumă a primit Spania, 5.634.999 euro. Polonia a încasat 3.937.807 euro, urmată de Italia, cu 3.544.718 euro.

Pentru anul viitor, suma alocată României va fi 5.251.043 euro, iar pentru 2022, 5.246.276 euro, țara noastră fiind în feicare an al doilea mare beneficiar al banilor europeni pentru sectorul apicol.

În 2018, România a obținut cea mai mare producție de miere la nivel european, 30.900 tone.

PROVOCĂRILE DIN AGRICULTURA ECOLOGICĂ! Agroinfo 01 noiembrie 2020

COMUNICAT. Cercetarea, inovarea și digitalizarea  pentru produse ecologice românești, la standarde înalte, un obiectiv important al mișcării ecologice. Cercetarea, inovarea si digitalizarea pot fi mai bine direcționate spre domeniul produselor ecologice.

Acest lucru a fost scos în evidență la 23 octombrie 2020, când  Asociația și Consorțiul de clustere INTER-BIO împreună cu USH Pro Business au organizat, la Brașov, seminarul „Provocările din agricultura ecologică”, o nouă întâlnire dedicată operatorilor din sector. Evenimentul a fost găzduit de Cooperativa agricolă Bio Carpathia, din Braşov și s-a desfășurat în format hibrid.

Dezbaterea a punctat subiecte legate de importanța standardizării în agricultura ecologică, necesitatea colaborării între operatori, importanța cercetării, a transferului de cunoștințe și de tehnologii, precum și aplicarea de soluții de digitalizare, conectare a proceselor, algoritmi de AI pentru predicția evenimentelor specifice domeniului, etc.

Concluziile dezbaterii au evidențiat provocările imediate din domeniul agriculturii ecologice, accelerate și de criza epidemiologică. Presiunea cade deopotrivă pe fermieri, procesatori, comercianți în efortul fiecăruia sau conjugat, de a oferi produse de calitate, la standarde naționale sau internaționale solicitate.

54

Presante sunt acum, obiectivele operatorilor legate de digitalizarea proceselor. Acestea implică pregătirea personalului calificat pentru tehnologii avansate, în vederea implementării noilor soluții la nivel de fermă.

Lista nevoilor imediate, identificate, este lungă și cuprinde: identificarea și implementarea de soluții inteligente pentru reducerea consumului de energie în ferme și unități de procesare, reducerea amprentei de carbon/produs alimentar, găsirea unor soluţii inovative pentru prelungirea termenului de valabilitate a produselor bio, monitorizarea inteligentă a culturilor și a efectivelor de animale în sistem ecologic și nu în ultimul rând transferul tehnologic în domeniul producţiei şi procesării bio a alimentelor. Totodată, un reper important în alinierea la cerințele pieței, este standardizarea. Este necesară celor ce lucrează în domeniu, pentru că aduce informația corectă la nivelul părților interesate.

Reprezentantul ASRO a expus rolul referențial al standardelor naționale și internaționale  pentru operatorii bio, de ghidare a operatorilor, autorităților, consumatorilor în identificarea acelor produse agroalimentare ecologice de calitate. Mai mult, a insistat pe implicarea standardizării în cercetare, în elaborarea ghidurilor, a liniilor directoare și chiar a suporturilor tehnice ce stau la baza elaborării legislației specifice.

„Avem în vedere susținerea tuturor celor implicați pe filierele de produse ecologice să investească în CDI și în digitalizare. Suntem parte din centrele regionale de digitalizare și inovare și suntem pregătiți să-i sprijinim. Și de această dată, start-up-urile și firmele partenere ale Universității Spiru Haret au prezentat soluții digitale care au fost apreciate” a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, președintele Asociației INTER-BIO.

55

„Ne bucurăm că am putut găzdui un astfel de eveniment, împreună cu Universitatea Spiru Haret și Asociația Inter-Bio, unde aceasta este membru fondator. Avem multiple colaborări atât în domeniul CDI cât și în zona organizării și susținerii filierelor de produse. Asociația noastră este un promotor activ al produselor ecologice atât în regiune cât și la nivel național” a declarat Aurel Blaj, președintele Cooperativei agricole Bio Carpathia, cu sediul în Brașov.

Comunicat transmis către AGROINFO de USH Pro BusinessEvenimente, Comunicare și Internaționalizarewww.ushprobusiness.ro

Afaceri de la zero. Cristina Nicola din Arieşeni a adunat în „Cămara Moţului“ 190 de produse montane, tradiţionale şi estimează venituri de peste 200.000 de lei 02.11.2020, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-cristina-nicola-din-arieseni-a-adunat-in-camara-19727979

♦ Cristina Nicola împreună cu soţul său au în Munţii Apuseni, la Arieşeni, complexul turistic Vank, iar la plecare le ofereau turiştilor drept suveniruri borcane cu dulceaţă, compot ori zacuscă ♦ Cererea pentru astfel de preparate a crescut, iar aşa s-a născut în toamna anului 2016 Cămara Moţului, un business care realizează manual produse tradiţionale româneşti după reţete vechi adaptate cerinţelor actuale.

Cristina Nicola este la bază economist, însă s-a specializat în producţia de dulceţuri, siropuri, zacuscă ori zarzavaturi, dar şi caşcaval, produse din fructe şi legume sau lapte adunate de prin Munţii Apuseni ori colectate de la producătorii din zonă. De primăvara devreme până toamna târziu ea reuşeşte să pună pe rafturile din Cămara Moţului peste 190 de sortimente de produse tradiţionale şi speră ca anul acesta să treacă de 200.000 de lei ca cifră de afaceri.

„La noi cămara e plină tot timpul anului, dar acum, toamna, se vede că am adunat de toate şi le-am pus la borcan. Avem 190 de sortimente de produse tradiţionale atestate ca „produs montan“. (...) Am început să fac astfel de

56

produse în 2013, iar 2016 a fost punctul zero pentru business“, povesteşte Cristina Nicola, fondatoare a brandului Cămara Moţului.

Investiţia iniţială s-a ridicat la 50.000 de lei. Absolventă de ştiinţe economice, Cristina Nicola spune că au ajutat-o foarte mult cunoştinţele din facultate să-şi facă planul de afaceri, planul de marketing şi bugetul pentru promovare. „Acum este o muncă în familie, în care sunt implicaţi şi soţul şi cei doi copii.“

În 2013, ea producea dulceţuri sau siropuri, pe care anterior le folosea drept suveniruri pentru turiştii care soseau la pensiunea Sarra Vank din Arieşeni, pe care o administrează împreună cu soţul său. Acum, produsele sunt pregătite chiar în complexul turistic pe care îl deţine. Laptele este procestat într-un spaţiu special amenajat. 

„Este foarte importantă materia primă. Noi avem de toate în Munţii Apuseni şi gustul zmeurei sau al murelor nu se compară cu al celor de cultură. Acum avem în cămară siropuri presate la rece, de afine, de muguri de brad, de flori de câmp, de flori de liliac, de coacăze, de căpşuni, dar şi sucuri de fructe, zacuscă de ghebe, gogoşari muraţi cu ghebe şi dulceaţă de lapte“, spune antreprenoarea de Ţara Moţilor, care afirmă că totul este făcut manual şi că un produs făcut la foc e diferit de cel ieşit din fabrică. Produsele sunt comercializate în magazinul online al companiei, în magazine mici de cartier din ţară şi în Auchan, iar Cristina Nicola spune că anul acesta a fost un an atipic pentru companie, deoarece clienţii s-au uitat atent la ce pun în coş, în martie crescând comenzile online, după care în iulie şi august au scăzut, iar din septembrie au revenit pe trend de creştere. „Eu fac produse de care oamenii au nevoie în cămara lor. Coşul mediu este de 200 de lei.“  Cristina Nicola spune că cele mai multe comenzi vin din zona Munţilor Apuseni, dar şi din Brăila, Galaţi, din Bucureşti şi din zonele din jurul Bucureştiului. „Avem şi foarte multe vânzări în vestul ţării şi în est, în Bacău.“

În 2019, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 160.000 de lei şi un profit net de 60.000 de lei, iar pentru 2020 estimează venituri mai mari. „2020 este pe creştere şi estimăm o cifră de afaceri de 200.000 de lei. Facem paşi mărunţi. Eu cred că dacă ai produse de calitate, eşti serios şi îţi place ce faci, sigur reuşeşti să creşti“, adaugă Cristina Nicola. ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

57

► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

VIDEO Agroproiect de succes – Stupina Cherciu, o pasiune transmisă din tată în fiu 2 noiembrie 2020 Continuăm seria poveștilor de succes din agricultura românească, cu o altă afacere de familie. De această dată, echipa Agro TV a fost în vizită la Stupina Cherciu în Novaci, județul Gorj, unde am stat de vorbă cu un tânăr apicultor care duce mai de parte pasiunea pentru albine moștenită de la tatăl său. Stupina pe care v-o prezentăm în acest material este formată din 230 de familii de albine, organizate în stupi atât verticali, cât și orizontali. Urmăriți mai jos emisiunea integrală „Agroproiect de Succes” difuzată pe canalul AGRO TV și aflați cum s-a dezvoltat afacerea pas cu pas, care sunt provocările pe care le întâmpină și mai ales care este secretul lor pentru o afacere prosperă cu albine.

https://youtu.be/yndw6Qk3TMM

58

Confirmarea gestației prin analiza laptelui – Nou serviciu ACVBR pentru crescătorii de BOVINE. 2 noiembrie 2020

Serviciu nou pentru fermierii români crescători de bovine! Asociația Crescătorilor de Vaci ”Bălțata Românească” Tip Simmental (ACVBR-Sim) a lansat un serviciu prin care crescătorii de vaci pot afla dacă vacile însămânțate și aflate la lactație sunt gestante sau nu, printr-o metodă facilă. Iată anunțul asociației:

Acvbr Sim lansează proiectul “Confirmarea gestatiei prin analiza laptelui“!

 Proiectul vine în ajutorul fermierilor de a afla, printr-o metodă ușoară, dacă vacile însămânțate și în lactație sunt gestante sau nu.

 După 30 de zile de la însămânțarea artificială, se prelevă o probă de lapte de la vaca testată, probă care ajunge in laboratorul Acvbr Sim, iar în 24 de ore, fermierul va cunoaște rezultatul.

 Acest serviciu vine la pachet cu achiziția de material seminal din taurii de Bălțată Românească ai Acvbr Sim, astfel:

– pachetul de 20 de doze de msc are inclus 7 teste de confirmare a gestatiei;

– pachet de 50 de doze de msc are inclus 15 teste de confirmare a gestatiei;

– pachetul de 100 de doze de msc are inclus 40 de teste de confirmare a gestatiei.

 Primii 50 de fermieri înscriși în program indiferent de pachetul pe care-l achiziționează, vor primi încă 7, 15 sau 40 de teste de confirmare a gestatiei, CU TITLU BONUS.

 Comenzi și detalii suplimentare se pot primi prin trimiterea unui email la adresa: secretar@baltataromaneasca.ro

59

MADR pune accentul pe învățământul dual! Ce facilități vor avea fermierii care angajează tineri 1 noiembrie 2020

Subsecretarul de stat Avram Fițiu a condus în data de 27 octombrie o reuniune de lucru la sediul MADR privind situația învățământului liceal agricol.

La întâlnire au participat Gheorghe Ștefan, secretar de stat în cadrul MADR, Rodica Luminița Barcari, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării (MEC), directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ale MADR și MEC, o parte din conducerea liceelor agricole din țară, precum și reprezentanți ai mediului asociativ.

Scopul întâlnirii a fost realizarea unei dezbateri privind identificarea unor mecanisme de colaborare între Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu fermierii pentru relansarea învățământului agricol în vederea asigurării forței de muncă calificate și profesionalizate în agricultură.  

Subsecretarul de stat Avram Fițiu a declarat că pentru zonele izolate din zona montană sunt necesare mecanisme adaptate specificului socio-economic al acestora, iar în acest sens se are în vedere realizarea unui Ordin comun cu MEC pentru reglementarea învățământului itinerant.

De asemenea, se dorește crearea unui Ordin comun al MADR și MEC referitor la ferma pedagogică, ce vizează implicarea elevilor în activitățile specifice ale unei gospodării.

Totodată, subsecretarul de stat Fițiu a subliniat că Ministerul Agriculturii dorește să se implice într-o schimbare de paradigmă educațională prin dezvoltarea învățământului dual la nivel de învățământ profesional agricol. În acest context, MADR va introduce ca țintă de politică publică în noul PNS 2021-2027 ferma de familie, element esențial pentru dezvoltarea mediului rural românesc.    

Directorii prezenți au realizat scurte prezentări ale liceelor pe care le coordonează, împărtășind din experința colaborării cu agenții economici, precum și viziunea și așteptările acestora despre învățământul dual și ferma pedagogică.

60

Secretarul de stat Gheorghe Ștefan a afirmat că este necesară identificarea unor soluții viabile astfel încât învățământul agricol să redevină atractiv pentru tânăra generație și în acest mod să fie formată forță de muncă profesionalizată capabilă să conducă exploatații agricole performante.

La rândul său, Secretarul de stat din Ministerul Educației a transmis preocuparea MEC pentru învățământul profesional și tehnic și și-a exprimat dorința de a avea parteneri din mediul agricol și industrial.

În cadrul întâlnirii s-a evidențiat necesitatea ca agenții economici să fie susținuti prin facilități fiscale pentru a oferi formare practică celor interesați, precum și oportunitatea ca prin parteneriatul public-privat tinerii să fie încurajați să lucreze în agricultură imediat după terminarea studiilor din domeniul agricol.

Totodată, participanții au agreat organizarea unor întâlniri viitoare pentru discuții aplicate cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.    

Companii Cinci cooperative agricole din domeniul legumicol s-au alăturat asociației "Ţara Mea", care are peste 1.000 de membri 02 noi, 2020 | Agerpres

Cinci cooperative agricole din marile bazine legumicole din ţară - judeţele Dâmboviţa, Hunedoara, Ilfov şi Olt - vor livra peste 15.000 de tone de legume lunar sub umbrela Cooperativei "Ţara Mea", cea mai mare cooperativa agricolă din România cu peste 1.000 de fermieri, relatează Agerpres.

"Suntem mândri să integrăm în familia "Ţara Mea" bazinele Vidra, Lunguleţu, Hunedoara, Ilfov şi Izbiceni. Împreună, cooperativele au aproximativ 200 de membri în judeţele Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău şi dispun de peste 100 de hectare de solarii şi culturi de legume în câmp, 150 hectare de livadă şi 1.000 de hectare de culturi vegetale. Legumele de la Vidra, Lunguleţu şi Izbiceni sunt apreciate pe piaţa din toată ţara", a declarat, luni, Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei "Ţara Mea", într-o întâlnire cu presa. Acesta a precizat că intenţionează să livreze legumele preluate din aceste zone în aproape toate marile lanţuri de retail din România. El susţine că vor fi introduse standarde de cost, ceea ce va permite fermierilor să primească un preţ corect tot anul. De asemenea, legumicultorii doresc şi introducerea unor standarde fitosanitare şi de ambalaj. Odată cu adeziunea la "Ţara Mea", cele cinci cooperative vor beneficia de experienţa şi expertiza specialiştilor Cooperativei Agricole "Ţara Mea" şi vor avea acces la toate facilităţile. Membrii celor cinci

61

cooperative vor livra peste 35 de sortimente de legume, precum rădăcinoase, cartofi, ardei, varză, vinete, castraveţi, salată, conopidă, ceapă, usturoi etc., o parte dintre acestea urmând să se regăsească pe piaţa din România şi în extrasezon.

Preşedintele Cooperativei "Ţara Mea" intenţionează să demareze un proiect naţional prin care fermierii să înveţe să-şi livreze în mod centralizat produsele pe care le obţin. Producţia de legume a României a fost anul acesta cu 30% mai mică decât anul trecut, însă această scădere a fost compensată prin preţ, care a fost mai ridicat.

"Am avut anul acesta extreme de temperatură. Ziua am avut 30 de grade, iar seara 17 grade. În luna mai am avut 9 grade, iar acest stres termic a influenţat producţia. Practic, producţia de legume s-a redus anul acesta de la extremele de temperatură, însă am compensat prin preţ. De exemplu, anul acesta gogoneaua cea mai mică s-a vândut la 2 lei/kg, în timp ce anul trecut nu se vindea. Vom avea probleme la roşii din cauza tutei absolute (un dăunător grav al culturilor de roşii - n. r.) şi cred că preţul va urca. Nu sunt remedii pentru acest dăunător", a spus preşedintele Cooperativei Vidra din judeţul Ilfov, Gheorghe Vlad. Cooperativa "Ţara Mea"a reuşit să livreze în acest sezon peste 10.000 de tone de legume româneşti - roşii, castraveţi, ardei, ceapă - furnizate de 300 de producători din marile bazine legumicole ale ţării. Cooperativa a investit, în ultimii doi ani, aproape 1 milion de euro în ferma proprie aflată la Ciolpani, lângă Bucureşti. Aceasta are activităţi pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor şi până la producţia de carne de porc şi pasăre, produse finite şi băcănie.

În prezent, "Ţara Mea" pregăteşte cea mai mare platformă naţională de legume, instrument online care va asigura contactul direct între fermierii locali şi hypermarketuri, fără intermediari, scopul declarat fiind reducerea la jumătate a importurilor. Brandul "Ţara Mea" livrează, încă din 1996, produse româneşti autentice, de cea mai bună calitate. Potrivit unui studiu realizat de Cooperativa "Ţara Mea", dat publicităţii în luna iulie, importurile de legume au crescut în România în 2019, până la o valoare de 516 milioane de euro, în topul produselor fiind legumele congelate, cartofii, morcovii, legumele păstăi uscate şi tomatele. Importul de legume a fost consemnat inclusiv în lunile iulie - august 2019, când România abundă de legume autohtone. În 2019, importurile de legume au atins 740.000 de tone, în valoare de 516 milioane de euro, raportat la 678.318 tone şi o valoare de 424,3 milioane de euro, în 2018, arată statistica oficială. Principalii furnizori de legume au fost Olanda şi Polonia, cu peste 10.000 de tone, urmate de Turcia, Germania, Franţa, Grecia, Ungaria, Spania, Italia şi Egipt. Pe de altă

62

parte, exporturile au atins 121.000 de tone, în valoare de 95,6 milioane de euro. Anul trecut, România a produs 3,57 milioane de tone de legume, în scădere faţă de anul anterior, când se atinsese un volum de 3,7 milioane de tone.

Eurostat: Romania, printre cei mai mari producatori de dovleac din UE noiembrie 2, 2020

In 2019, Franta, Spania, Portugalia, Polonia si Romania au fost printre cei mai mari producatori de dovleac din UE, arata datele Eurostat.

In 2019, aproximativ 25.000 de hectare din Uniunea Europeana au fost cultivate cu dovleac si tartacuta, produse populare in special in aceasta perioada a anului, cand sunt folosite pentru a face lanterne de Halloween sau pentru gatit.

Cei mai mari producatori de dovleac si tartacuta din Uniunea Europeana au fost anul trecut Franta (129.400 tone), Spania (129.100 tone), Germania (86.000 tone), Portugalia (72.700 tone), Polonia (68.500.000 tone) si Romania (20.840 tone).

n 2019, UE a importat 31.100 tone de dovleac si tartacuta din afara blocului comunitar, cu 81% mai mult decat in 2012. Cea mai mare pondere a importurilor a provenit din Africa de Sud (17%), Panama (11%), Maroc (10%), Marea Britanie si Argentina (fiecare cu 9%) si Brazilia (8%).

In 2019, UE a exportat 21.700 tone de dovleac si tartacuta in afara blocului comunitar, cu 64% mai mult decat in 2012. Exporturile au fost in special pe relatia cu Marea Britanie (63%), Elvetia (16%) si Israel (11%).

In randul statelor membre UE, cei mai mari exportatori de dovleac si tartacuta in afara blocului comunitar au fost anul trecut Spania (36% din volumele de export ale UE), Portugalia (30%), Franta (12%) si Grecia (10%)

63

INDUSTRIE ALIMENTARA

Salamul de Sibiu, la mare căutare în pandemie: producţia rămâne ridicată, la 3.000 tone/an 30 octombrie 2020, 18:43 de Afrodita Cicovschi

Salamul de Sibiu, la mare căutare în pandemie: producţia rămâne ridicată, la 3.000 tone/an Salamul de Sibiu, primul produs românesc din carne recunoscut la nivelul Uniunii Europene, rămâne un aliment preferat de români şi în vremea pandemiei, producţia anuală menţinându-se la circa 3.000 de tone, informează Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS).

Acest produs a obţinut Indicaţia Geografică Protejată (IGP) în anul 2016, are o zi naţională în data de 1 noiembrie, iar timp de trei ani (2018-2020) a fost promovat în România, Spania şi Italia, cu ajutorul unui grant european în valoare de 1,5 milioane de euro obţinut de APSS.

"În România producţia anuală de Salam de Sibiu rămâne constantă la 3.000 de tone, chiar şi în acest an provocator pentru toate afacerile. Totuşi în cadrul categoriei se dezvoltă un nou trend, cel de Salam de Sibiu IGP feliat, care reprezintă aproximativ 6% din totalul vânzărilor de Salam de Sibiu", susţin reprezentanţii asociaţiei. În cadrul proiectului european "Enjoy! It's from Europe", pentru al treilea an de desfăşurare Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu a pregătit spoturile de promovare (disponibile pe youtube şi pagina programului www.sibiusalamipgi) care fac cunoscută metoda de producţie şi calitatea intrinsecă a salamului care au stat la baza obţinerii IGP. APSS, organizaţie care a luat naştere în 2014 în urma colaborării a şase producători locali din România, respectiv Agricola Bacău, Aldis Calaraşi, H&E Reinert Braşov, Salsi Sinaia, Scandia România şi Cris-Tim, îşi doreşte să facă cunoscut Salamul de Sibiu şi peste graniţele ţării şi să consolideze poziţionarea acestuia că brand de ţară.

Povestea Salamului de Sibiu a început acum mai bine de 100 de ani, iar istoria arată, prin dovezi certe, că producţia a început concomitent în cel puţin două zone, în Mediaş şi arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea sa a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Ştampila

64

de export aplicată pe documente bifa "Vama Sibiu", iar uşor-uşor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau menţiunea "Salam din Vama Sibiu". La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului ca "Salam de Sibiu". Potrivit APSS, mezelarii au început să producă Salam de Sibiu încă din 1895, iar la începutul secolului XIX au adaptat reţeta şi procesul de producere pe care le-au transmis din generaţie în generaţie. "Atunci când pasiunea şi devotamentul se întâlnesc, reiese savoarea.

Carnea de porc alături de slănina tare, specială sunt maturate timp îndelungat şi conferă Salamului de Sibiu un gust aparte. Cu o istorie de peste 130 de ani, acesta este recunoscut de toţi romanii şi de toate generaţiile tării. Alături de şase producători din România, ne-am unit în 2014 într-o asociaţie şi am pus povestea salamului de Sibiu în lumină, cu scopul de a duce mai departe tradiţia producţiei autentice a Salamului de Sibiu IGP, aşa cum am primit-o, din generaţie în generaţie. Brandurile trebuie să aibă în spate vizionari, brandurile duc mai departe visul unui om sau a unei echipe.

Salamul de Sibiu IGP este primul brand românesc care a trecut graniţele ţării, iar în această privinţă ne ajută mult comunităţile românilor din afară precum şi proiectul european - "Enjoy! It's from Europe - Sibiu Salami PGI". Oriunde în Italia, Spania, Anglia, toată lumea ştie de salamul de Sibiu IGP", spune Carmen Gavrilescu, preşedintele APSS. Potrivit legislaţiei europene, respectiv Regulamentului 510/2006, indicaţia geografică protejată se referă la numele unei regiuni, al unui loc bine determinat sau al unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar din această arie geografică şi a cărui calitate sau reputaţie poate fi atribuită mediului geografic respectiv (inclusiv factori naturali şi/sau umani) şi a cărui producţie/ prelucrare/preparare are loc în zona geografică definită. Misiunea Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) este menţinerea Indicaţiei Geografice Protejate şi dezvoltarea durabilă a producţiei, precum şi sprijinirea producătorilor, pe plan naţional şi internaţional. 02 Nov 2020 - Știri și Noutăți

Salamul de Sibiu și-a mentinut producția în perioada pandemiei la 3.000 de tone Andra Imbrea

Salamul de Sibiu, primul produs românesc din carne recunoscut la nivelul Uniunii Europene, și-a menținut constantă producția și în acest an provocator pentru toate afacerile, cu 3.000 de tone de salam produse în 2020. Totuși î, în cadrul categoriei se dezvoltă un nou trend, cel de Salam de Sibiu IGP feliat, care reprezintă aproximativ 6% din totalul vânzărilor de Salam de Sibiu.  

65

Salamul de Sibiu, renumit că o delicatesă locală, a devenit în 2016 primul produs românesc din carne recunoscut la nivelul Uniunii Europene. În cadrul proiectului european "Enjoy it's from Europe", pentru al treilea an de desfășurare Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) a pregătit spoturile de promovare (disponibile pe Youtube și pagina de promovare a programului www.sibiusalamipgi) care fac cunoscută metoda de producție și calitatea intrinsecă a salamului care au stat la baza obținerii Indicației Geografice Protejate (IGP).

APSS, organizație care a luat naștere în 2014 în urma colaborarii a șase producători locali din Romania – Agricola, Angst, Aldis, Scandia, Cris-Tim, Reinert si Cris-Tim - își dorește să facă cunoscut Salamul de Sibiu IGP și peste granițele tarii și să consolideze poziționarea acestuia că brand de țară.

Care este povestea Salamului de Sibiu

Povestea Salamului de Sibiu a început acum mai bine de 100 de ani, iar istoria Salamului de Sibiu ne arată, prin dovezi certe, că producția celebrului sortiment a început concomitent în cel puțin două zone, în Mediaș și arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea să a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Ștampila de export aplicată pe documente bifa ”Vama Sibiu”, iar ușor-ușor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau mențiunea ”Salam din Vama Sibiu”. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului că ”Salam de Sibiu”. Mezelarii au început să producă Salam de Sibiu încă din 1895. La începutul secolului XIX, mezelarii locali au adaptat rețeta și procesul de producere pe care le-au transmis din generație în generație.

Odată cu dobândirea recunoașterii oficiale la nivel European, Salamul de Sibiu primește astfel denumirea de “Indicație Geografică Protejată”, acesta devenind un produs de mândrie națională. Potrivit legislației europene, respectiv Regulamentului 510/2006, indicația geografică protejată se referă

66

la "numele unei regiuni, al unui loc bine determinat sau al unei țări, care servește la desemnarea unui produs originar din această arie geografică și a cărui calitate sau reputație poate fi atribuită mediului geografic respectiv (inclusiv factori naturali și/sau umani) și a cărui producție/ prelucrare/preparare are loc în zona geografică definită" potrivit euractiv.ro. 

Înființată la data de 7 mai 2014, Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu îi reunește pe singurii dintre ei acreditați să producă adevăratul Salam de Sibiu: Agricola Bacău, Aldis Calarași, H&E Reinert Brasov, Salsi Sinaia și Scandia România. Misiunea Asociației este menținerea Indicației Geografice Protejate, și dezvoltarea durabilă a producției, precum și sprijinirea producătorilor, pe plan național și internațional.

Familia Vancsa produce zilnic 2.000 kg de paste într-o fabrică din Covasna şi le vinde în magazine tradiţionale şi supermarketuri. „Suntem un business regional, cumpărăm materia primă de la producători regionali şi comercializăm produsele în Transilvania.“

Florentina Niţu 30.10.2020,

Povestea businessului Vancsa Multipast din judeţul Covasna a început să se scrie în 1990, atunci când Olga Vancsa, de meserie cofetar, s-a ho-tărât să producă în bucătăria de acasă paste şi de la 5 kg/zi a ajuns la 100 kg/zi în doi ani, pentru că cererea creştea de la o zi la alta.

Astfel, împreună cu soţul său au făcut o mică fabrică, pe care acum o con-duce fiul lor Attila Vancsa, care a dus-o la 2.000 kg de paste/zi.

„Aveam 17 ani când părinţii mei au pornit afacerea, eram la liceu la Cluj şi învăţam despre aparatura medicală, apoi am mers la Facultatea de electro-tehnică la Braşov, ulterior am lucrat ca inginer la o fabrică de motoare elec-trice din Sfântu Gheorghe şi în timpul masterului am hotărât să mă ocup de afacerea familiei. Am studiat în Olanda într-o fabrică de paste, printr-o bursă, şi cu know-how-ul acumulat am dezvoltat compania.“

67

Vlad Covaci şi Florin Bolohan au deschis un restaurant în plină pandemie. „Încă de la început a fost dedicat livrărilor“. Primele două restaurante Kicen, din zonele Unirii şi Cotroceni, au făcut anul trecut afaceri de 220.000 de lei Alina-Elena Vasiliu 30.10.2020,

Ideea a fost, la început, ca în meniul Kicen să se regăsească zilnic şase sau şapte ciorbe, cu sau fără carne. Vlad Covaci şi Florin Bolohan, doi antreprenori din HoReCa, au extins reţeaua de restaurante pe care au creat-o în urmă cu trei ani cu un al treilea local, în zona Pieţei Romane din Bucureşti, vizavi de Academia de Studii Economice, deschis în plină pandemie. „Am ales să deschidem atunci pentru că am vrut să fim mai aproape de cei care lucrau de acasă în zona aceea a oraşului. Încă de la început restaurantul a fost dedicat livrărilor. Investiţia a fost de 10.000 de euro, mai mică decât în celelalte două localuri ale noastre“, spune Vlad Covaci, unul dintre fondatorii restaurantelor Kicen.

Grafic ZF: Cât din producţia de bere exportă fiecare ţară

68

Statul a făcut mai mulți bani din țigări în 2020:   British American Tobacco a plătit cu 500 de milioane de lei mai mult   în primele 9 luni ale anului Iuliu Vlădescu 2 noiembrie 2020

În primele 9 luni ale lui 2020, British American Tobacco a plătit statului cu 500 de milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, depășind astfel suma de 7 miliarde de lei.

Contribuțiile reprezentând accize, TVA, taxe salariale și alte taxe ajunse în visteria statului au fost mai mari cu circa 7% față de primele trei trimestre ale lui 2019, în principal datorită reducerii traficului ilicit. Compania este cel maimare jucător din industria tutunului, cu o cotă de piață de peste 53%.

În plină pandemie, statul a încasat mai mulți bani pe fondul micșorării pieței negre, 2020 fiind primul an din ultimii zece în care piața neagră a coborât sub nivelul de 10%. Accizele reprezintă circa 60% din prețul unui pachet de țigări, peste care se adaugă TVA-ul, ajungându-se ca taxele să însemne 80% din suma plătită pe un pachet de țigări.

„Reducerea contrabandei înseamnă în primul rând mai mulți bani ajunși la stat pentru lucrurile care contează, îndeosebi în perioada grea prin care trecem. În al doilea rând înseamnă șansa unui mediu concurențial corect pentru companiile mici și mari care își plătesc taxele. Și, cel mai important, înseamnă că fumătorilor nu le sunt vânduteproduse care nu sunt supuse niciunui control de calitate sau igienă”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco, liderul pieței de tutun din România.

În 2020 nivelul contrabandei a scăzut sub 10%, de la 13,9% în 2019, ceea ce înseamnă că 1 din 10 țigarete consumate în România provine în prezent de pe piața neagră, față de 1 din 7 cu un an înainte.

„Toată lumea va avea de câștigat dacă, în bunul spirit al acestui an, Guvernul va continua și în anii următori implementarea unei politici fiscale

69

multianuale predictibile pentru sectorul tutunului”, a adăugat Ileana Dumitru.

***

BAT este lider de piață în România cu o cotă de peste 53%. BAT este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat. BAT are peste 3.000 de angajați și creează alte 30.000 de locuri de muncă pe lanțul de distribuție și aprovizionare

Cramele Recaș lansează prima etichetă virtuală de vin din România 02 Nov 2020 - Știri și Noutăți, Angela Alexandru Producătorul de vinuri româno-britanic Cramele Recaș lansează prima etichete virtuală de vin din România, un proiect unic pentru piața românească. 

Eticheta cu profil interactiv și multimedia, cu elemente de realitate augmentată, este implementată pentru gama „Domeniile Recaș”. Aceasta are în focus sortimentul Domeniile Recaș Syrah și este disponibilă din 20 octombrie.

Sloganul contextual, „Roșu de ținut minte” ce poate fi descoperit prin intermediul animației rezultate din scanarea etichetei, face referire atât la caracterul puternic și aromele intense ale vinului, cât și la specificul acestei luni, marcate la nivel internațional de evenimentul de sorginte anglo-saxonă Halloween.

Domeniile Recaș, prima gamă din portofoliul Cramele Recaș care beneficiază de acest tip de experiență virtuală, au fost unele dintre primele vinuri românești produse de un vinificator străin inclus în topul celor mai buni 100 din lume (Hartley Smithers). Sunt în același timp, primele vinuri din retailul românesc care beneficiază de închidere cu dop de sticlă pentru încurajarea consumului la pahar.

Din gama vinurile Domeniile Recaș fac parte: 3 vinuri albe (Fetească Regală - Demisec, Muscat Ottonel - Demisec, Gewurztramine - Demidulce); 1 Roze – Demisec; 3 roșii (Merlot – Demisec și Syrah – Sec). Se pot achiziționa din comerțul tradițional, dar și din lanțurile de super și hypermarket-uri Cora,

70

Auchan, Selgros, Mega Image, Profi, cash&carry-ul METRO sau din magazinele online specializate.

Producția de vin a Romaniei, mai mica în acest an 2 noiembrie 2020

Producția de vin a României, cu 7% mai mică în acest an, comparativ cu 2019 si a ajuns la 3,6 milioane de hectolitri, conform datelor emise de Organizatia Internationala a Viei si Vinului (OIV).

„Țări precum România (3,6 milioane hectolitri) și Grecia (2 milioane hectolitri) au înregistrat o evoluție negativă, atât în raport cu 2019 (minus 7%, respectiv minus 2%) cât și cu media din ultimii cinci ani (minus 12%, respectiv minus 17%)”, precizează OIV.

La nivel mondial, estimările arată că producția de vin din anul acesta va rămâne sub media din ultimilor ani, fiind afectată în special de volumele reduse din America de Sud si Uniunea Europeană. Astfel, producția globală de vin se va situa în acest an între 253,9 și 262,2 milioane hectolitri, punctul de mijloc al acestui interval fiind 258 milioane hectolitri.

Conform acestor date estimate, anul 2020 va fi al doilea an consecutiv în care producția globală de vin va fi sub media multianuala, după ce în 2018 a urcat la un nivel record de 294 milioane hectolitri.

„Aceasta nu trebuie considerata in mod necesar ca o veste negativa pentru sectorul vinului, avand in vedere contextul actual, unde tensiunile geopolitice, schimbarile climatice si pandemia de COVID-19 genereaza un nivel ridicat de volatilitate si incertitudine pe piata globala a vinului”, a informat OIV intr-un comunicat de presa.

BucharestFoodSummit: Programul Vinul Romanesc, Cooperativa Varasti si siguranta alimentara la Carrefour Romania Agrostandard | 31 October, 2020 |

Intr-o perioada in care accesul pe rafturile magazinelor devine tot mai dificil pe fondul concurentei aprige din piata, iar pandemia de coronavirus a dat peste cap strategia multor jucatori, Carrefour Romania a ales sa ii sprijine pe micii furnizori locali prin dezvoltarea unor programe care sa le inlesneasca accesul la consumatori.

“Retailul a functionat destul de bine in aceasta perioada. Noi am asigurat prin intermediul mai multor programe functionarea unor furnizori mici si nu am facut-o pentru a arata ce marketing destept avem, ci pentru ca asa am simtit. Am ajutat ca peste aceasta criza sanitara sa nu vina si una alimentara.

71

Un alt lucru important este sa oferim clientilor sentimentul de siguranta in magazinele noastre, astfel incat atunci cand intra in supermarket sa simta acest lucru”, a declarat la BucharestFoodSummit Mario Cretu, Corporate Affairs Manager – Carrefour Romania.

El a dat si trei exemple de astfel de programe create special pentru micii producatori. Este vorba de Programul Crestem Romania BIO, lansat in 2019, prin intermediul caruia producatorii bio sunt sustinuti sa se certifice, fiindu-le garantata preluarea marfii in magazinele Carrefour.

De asemenea, Programul Vin Romanesc a inlesnit accesul la raft a unui numar de circa 50 de producatori locali, iar nu in ultimul rand, este vorba de Cooperativa Varasti, un proiect de succes de care a auzit toata lumea si ar putea sa fie multiplicat si in ale zone din tara. De altfel, in sezon, Carrefour reuseste sa asigure consumul de fructe si legume integral din productia intena.

„Asocierea cu un mare lant de retail este importanta pentru a-ti asigura desfacerea si cumva managementul. Au fost infiintate cooperative cu ajutorul fondurilor europene, cu sprijinul retailerilor sau cooperative care acum sunt de succes de unele singure. Toate au in comun managementul profesionist”, a mai spus Mario Cretu.

BucharestFoodSummit.ro, Editia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020 a continuat in data de 29 octombrie la USAMV Bucuresti cu intalnirea dintre retaileri si producatori in cadrul conferintei: „Modernizarea continua a retelelor de retail in Romania si Europa de Sud-Est. Efort, succes, asociere si parteneriat intre producatori si retele de desfacere. Comertul, veriga fundamentala pentru accelerarea integrarii productiei nationale alimentare si de bauturi.”

BucharestFoodSummit.ro este organizat in parteneriat cu #RomaniaFunctioneaza, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatura Biris-Goran, Domeniile Urlati, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Maracineni, HORA, Agrostandard si Academia de Studii Economice Bucuresti.

72

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland Romania, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Samburesti.

Partenerii media: FoodBiz, #RomaniaFunctioneaza, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi si Economistul

Star Foods, divizia Snacks a PepsiCo, pierde în România procesul pentru amenda aplicată cu acuzația că s-ar fi înțeles cu alți retaileri să-și coordoneze politica prețurilor. Adrian Dumitrache scris astăzi, Carrefour a recunoscut Retail Star Foods, divizia Snacks a PepsiCo, pierde în România procesul pentru amenda aplicată cu acuzația că s-ar fi înțeles cu alți retaileri să-și coordoneze politica prețurilor.

Carrefour a recunoscut Star Foods EM SRL (divizia Snacks a PepsiCo) a pierdut, în urma unei hotărâri care poate fi atacată cu recurs, procesul prin care a contestat o amendă de 3,93 milioane de lei aplicată de Consiliul Concurenței în decembrie 2018, pentru că, alături de alți retaileri, s-ar fi înțeles să-și coordoneze politica de prețuri. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

În afară de Star Foods, Consiliul Concurenței a mai sancționat Auchan Romania - 36,563 milioane de lei (cea mai mare amendă), Carrefour România - 26.995.645 lei, Romania Hypermarche (Cora) SA - 12.410.834 lei, Quadrant-Amroq Beverages SRL (îmbuteliatorul Pepsi) - 5.984.053 lei, Strauss România SRL (cel mai important producător local de cafea, deținătorul mărcilor Doncafé și Amigo) - 1.785.767 lei și Nelson Prod SRL (producător și distribuitor de înghețată și lipie libaneză) - 43.113 lei.

Carrefour România a recunoscut fapta, beneficiind astfel de o reducere a amenzii. Cum să profiți de prețurile speciale ale pachetelor de service BMW CITEȘTE ȘI Cum să profiți de prețurile speciale ale pachetelor de service BMW Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației privind fixarea prețurilor între retailerii Auchan, Cora și Carrefour și furnizorii acestora, în perioada 2010-2016. În urma investigației a fost sancționată atât încălcarea regulilor naționale, cât și a regulilor europene de concurență, pentru fixarea prețurilor de revânzare (de raft) în cadrul promoțiilor desfășurate de retaileri.

Consiliul Concurenței a constatat că, în anumite cazuri, prețurile de vânzare la raft nu ar fi fost stabilite conform regulilor de piață prin raportul dintre cerere și ofertă, ci furnizorul și retailerul stabileau un preț fix sau minim pentru revânzarea produselor către consumatorul final. Această practică ar fi

73

condus la prețuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă prețul sub limita stabilită cu furnizorul. Aceasta este a doua investigație derulată de autoritatea de concurență, finalizată cu sancțiuni, pe piața comercializării de produse alimentare. Carrefour se extinde cu un nou hipermarket în România

În anul 2015, autoritatea de concurență a sancționat retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image și furnizorii acestora cu amenzi în valoare totală de aproximativ 35 milioane de euro pentru fixarea prețurilor, în perioada 2005-2009. Amenzile au fost încasate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Unele companii sancționate au contestat sancțiunile Consiliul Concurenței, procesele aflându-se pe rolul instanțelor. În cazul Auchan Romania, compania a pierdut la prima instanță, cu posibilitate de apel.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Unde găsești produse BIO: 8 magazine de unde poți cumpăra alimente ecologice Angela Alexandru 02 Nov 2020 - Interviuri și Analize

Produsele BIO sau alimentele organice sunt la mare căutare de câțiva ani, mai ales de când a început să se promoveze tot mai mult un stil de viață sănătos. Din fericire, foarte multe magazine au înțeles cererea pentru această piață, așa că s-au orientat în comercializarea lor. Iată câteva dintre cele mai importante magazine specializate de unde poți comanda produse bio.

Că este vorba despre produse bio, alimente ecologice sau organice, toate reprezintă același lucru. Conform unei convenții recunoscute pe plan international, acestea înseamnă să fie, pe scurt, naturale și să respecte anumite norme - cel puțin 95 la sută dintre ingredientele alimentului trebuie să fie ecologice. De asemenea, astfel de alimente trebuie să fie certificate de un organism autorizat.

Citește aici mai detaliat ce sunt produsele BIO și de ce se caută.

74

În România, produsele BIO sunt marcate de unul dintre cele două logo-uri aprobate de Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Instituția definește astfel de alimente prin interzicerea de utilizare a organismelor modificate genetic, a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor, folosirea aditivilor alimentari, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză, pentru prepararea alimentelor ecologice.

Magazine online unde găsești alimente bio

Vegis

Vegis este un magazin online care are la vânzare produse bio, naturale și suplimente naturale, produse organice. Platforma este organizată astfel încât să se găsească mai ușor cele dorite dintre alimente, suplimente, remedii, produse de slăbit, cosmetice, detergenți sau alimente fără zahăr și game speciale, cum ar fi cele pentru mame sau copii. În ceea ce privește alimentele, se poate alege dintre batoane proteice, cafea, ceaiuri, condimente, cereale, conserve, dulceață, dulciuri, creme, gustări, semințe, paste, produse apicole și multe altele.

Dacă optezi pentru comandă online, ai la dispoziție 7 metode pentru plata comenzilor. Vegis.ro livrează în orice localitate din România (gratuit pentru comenzi de peste 150 de lei sau 14,9 lei pentru comenzi de sub această sumă), dar și internațional, în Europa; mai multe detalii aici.

BioBunătăți

Un supermarket online cu produse bio, care are activitatea începută din 2008, BioBunătăți oferă cât mai multe produse românești realizate ecologic și tradițional. Pe lângă produse eco pentru casă, filtre de apă, superalimente (alge, nuci, semințe, unturi, uleiuri, germeni) și cosmetice, poți alege din mai multe alimente (mâncare, băuturi, suplimente alimentare).

Costurile de livrare în București sunt gratuite pentru comenzi mai mari de 90 lei; 10 lei pentru comenzile mai mici de 90 lei - iar în țară sunt gratuite pentru comenzi mai mari de 150 lei, 15 lei pentru comenzile mai mici de 150 lei. 

BioUp

Magazinul online BioUp comercializează produse Bio Premium. Fără să aibă o colecție prea bogată în portofoliu, aici se pot găsi dulciuri (ciocolata raw vegană și cremă tartinabilă), sosuri și conserve, ulei de măsline, oțet

75

balsamic, paste și grisine bio, semipreparate (porridge, creme bio, clătite, supe de roșii, clătite vegane).

Pentru comenzile online în valoare totală mai mare de 240 lei, transportul produselor este suportat de magazin, în caz contrar, tariful pentru livrarea prin curier în București este 15 lei, iar în afara Bucureștiului este 19 lei (TVA inclus); citește mai multe despre condiții aici.

Republica BIO

Produse certificate organic sunt vândute de magazinul online Republica BIO, care are deja o vechime de 6 ani pe piața din România. Producător și distribuitor de produse BIO, aici se găsesc foarte multe alimente (cereale și leguminoase, dulciuri, suplimente nutritive, ceai, cafea, cacao, esențe, condimente, nuci, snacks-uri, lactate, băuturi, detoxifiere, apicole) dar și produse fară zahăr, gluten, amidon sau lactoză, dar și cosmetice, tratamente și aromaterapie bio. 

Magazinul oferă transport gratuit pentru comenzi mai mari de 150 de lei, dar există câteva condiții extra despre care poți citi aici.

Obio

Un magazin certificat BIO, Obio și-a început povestea în 2008. Având la vânzare atât produse românești cât și internaționale, dar și marcă proprie, Obio are suplimente, cosmetice, detergenți, dar și alimente. Pentru cele din urmă poți alege dintre produse vegetariane, vegane, bio, low-carb, raw, gluten-free și sugar free.

Comenzile se livrează prin firme de curierat - 12 lei pentru comenzi de până în 199 de lei, iar peste livrarea este gratuită; citește aici despre.

Biocorner

Biocorner are și magazine fizice, trei unități în București (zona Dorobanți, zona Voluntari și Corbeanca). În ceea ce privește magazinul online, poți alege produsele bio care ți se potrivesc. Poți să găsești aici produse de băcănie (cereale, conserve, compoturi, cafea, cacao, semințe, condimente, conserve, îndulcitori, mâncare asiatică) sau de panificație (pâine și patiserie), fructe și legume bio, congelate, detergent, cosmetice, dar și produse speciale și bistro.

Poți opta și pentru un card de fidelitate, cu ajutorul căruia poți profita de oferte speciale. În București, comenzile sunt gratuite pentru comenzi de 250

76

de lei, iar sub această valoare costă 30 de lei, taxa fiind percepută și pentru restul regiunilor din țară; detalii despre comenzi aici.

Pukka Food

Un alt magazin cu produse alimentare ecologice și tradiționale este Pukka Food. Pe lângă platforma online, acesta are și o locație în București, deschisă în Piața Amzei.

Are o paletă ofertantă de fructe și legume bio, dar și diverse alimente de bază - carne, lactate, făină, semnințe, ulei, conserve, musli, orez, congelate, băuturi, sosuri, dulciuri și băuturi. Poți opta și pentru hrană de animale, semipreparate, mix mâncăruri, produse de curățenie și detergenți. Poți afla mai multe despre aici.

BioSano

De la produse de îngrijire personală și tratamente pentru afecțiuni, BioSano are doar produse bio. Oferta este bogată și în ceea ce privește secțiunea de alimente – condimente, dulciuri și gustări, cereale, fructe deshidratate, îndulcitori, uleiuri, apicole, ceaiuri și sucuri naturale.

Pentru comenzile mai mari de 69 de lei, transportul este gratuit în toată țara, indiferent de localitate, iar transportul se asigură prin firme de curiertat; detalii poți afla de aici.

Penny a deschis magazinul cu numărul 267 meatmilk 2 noiembrie 2020

Rețeaua de magazine PENNY anunță printr-un comunicat că s-a extins cu un nou magazin în Râmnicu Sărat, județul Buzău și în Brezoi, județul Vâlcea. Astfel, rețeaua ajunge la 267 de spații deschise în România.

77

Noul magazin PENNY din Râmnicu Sărat este situat pe strada Lalelelor, Nr. 7 și are un spațiu de vânzare de 859 m2. Magazinul dispune de 75 de locuri de parcare, dintre care trei dedicate persoanelor cu dizabilități, și de patru case de marcat. Cei 14 angajați îi așteaptă pe clienți de luni până sâmbătă între 7:30 și 22.00 și duminica între 8:00 și 20:00.

Magazinul PENNY din Brezoi, situat pe calea Eroilor, Nr. 135, are un spațiu de vânzare de 828 m2 și poate fi vizitat de luni până sâmbătă între 7:30 și 22.00 și duminica între 8:00 și 20:00. Acesta dispune de 46 de locuri de parcare, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități și de patru case de marcat. Echipa este alcătuită din 14 angajați care îi așteaptă cu drag pe clienți la cumpărături.

Design-ul noilor magazine este nou și primitor, iar sesiunea de cumpărături pentru clienți este îmbunătățită datorită zonei extinse pentru produse proaspete, mărci proprii pe gustul românilor, dar și datorită semnalizării mai vizibile a promoțiilor și a categoriilor principale de alimente. 

În plus, noul PENNY oferă soluții simple, adaptate stilului de viață alert, precum produsele ready to eat, dar și cele semipreparate, refrigerate sau congelate.

O altă componentă importantă a formatului PENNY este grija pentru mediu și comunitățile în care compania își desfășoară activitatea zi de zi. Multe dintre magazinele nou deschise dispun de funcționalități care le fac prietenoase cu mediul, precum frigiderele cu uși pentru reducerea consumului de energie sau sistemele de iluminare pe bază de LED  în interior și panourile fotovoltaice sau acoperișurile verzi in exterior.

Discounterul optimizează în mod constant constant formatul magazinelor și se adaptează noilor comportamente de consum pentru a le oferi clienților o experiență de cumpărături mai plăcută.

... citeste si partea a doua ...

78