Mai 2020 © Holde Agri Invest SA

PREZENTARE PENTRU INVESTITORI Runda 3 de finantare

LARGE SIZE / SMALL PLOTS

INDUSTRIA AGRICOLA ROMÂNEASCA: OPORTUNITATI

1 2Oportunități de consolidare a terenurilor Potențial vast pentru optimizare și sinergii

3 4Prețuri de achiziție mai mici pentru ferme Acces la piețele de export

Pentru informații detaliate, consultați Anexa.

MODELUL DE BUSINESS HOLDE

7 ani

20,000+ ha teren arabil

€50,000,000+ in investiții

• Consolidarea terenurilor și integrarea fermelor

• Sinergii operaționale

• Eficiență îmbunătățită / efecte de scară

• Management avansat al solului

• Echipamente de ultimă generație și sisteme de irigare

Cercul de creare a valorilor

Destinatia capitaluluiFarm turnaround (operațiuni)

Farm turnaround (topline)

Avantaje

• Utilizarea capacității de depozitare pentru a asigura o evoluție pozitivă a prețurilor

• Acoperirea prețurilor materiilor prime

• Achiziționarea de active performante și a fermelor aflate în dificultate (oportunist)

• Capital structure management

• Leveraged buy-outs

• Achiziții de terenuri la preț redus

• Model Agri REIT

• Vânzarea de afaceri consolidate și optimizate la maturitate

Holde deține peste 7.000 ha de teren arabil, organizate în două ferme principale. Prima fermă este în vecinătatea localității

Roșiorii de Vede și are o suprafață de aproximativ 3.500 ha. A doua fermă, Agromixt, de aproximativ 3.500 ha este situată în județul Călărași. Cu mai multe ferme aflate deja în proces de due

diligence, până la sfârșitul anului 2020, conducerea se așteaptă să

ajungă la aproape 10.000 ha teren.

HOLDE ASTAZI

Holde a realizat cu succes două runde de finanțare.

Seria A care s-a încheiat în septembrie 2019, pe

parcursul căreia Holde a atras 5 milioane de euro de la

investitori privați. În a doua rundă din decembrie 2019,

Holde a strâns 2 milioane de euro de la investitori de pe

Bursa din Bucuresti în timpul unui plasament privat pentru

acțiunile HAI.

Compania are implementată o structură eficientă.

Managementul este organizat în două locații - sediul central, responsabil pentru relațiile cu investitorii și implementarea planului de afaceri și Shared

Services Centre, care acționează ca punct de suport

pentru ferme și echipele acestora.

PREZENTARE GENERALA A ACTIVELOR PRINCIPALE

Ferma Rosiorii

• Suprafață: 3.500 hectare (370 ha deținute, restul în arendă), este planificată o extindere la 5.000-6.000 ha pentru atingerea unei eficiențe maxime.

• Locație: Buciumeni, județul Călărași. 30 km până la București, 50 km până la portul Oltenița (pe Dunăre).

• Sol: de înaltă calitate și dimensiuni compacte.

• Culturi: rapiță și soia.

• Operațiuni: o singură fermă cu teren compact. Operațiunile sunt conduse de la biroul central și de la atelierul de mașini și utilaje.

Ferma Agromixt

• Suprafață: 3.500 hectare (150 ha deținute, restul în arendă), alte 2.500 ha vor fi adăugate până în trimestrul IV 2020.

• Locație: Rosiorii de Vede, județul Teleorman. 120 km până la București, 70 km până la portul Zimnicea (pe Dunăre), 90 km de Portul Corabia (pe Dunăre).

• Sol: capacitate foarte bună de reținere a umidității, existând astfel premisele pentru culturi cu un randament ridicat. Aproximativ 60% din teren este cultivat în sistem organic; ferma este certificată organic din 2010 și este în al doilea angajament de 5 ani.

• Culturi: grâu, porumb, floarea-soarelui, orz.

• Operațiuni: 6 companii afiliate, toate deținute 100% de Holde Agri Invest SA, care exploatează ferma; 5 dintre companii au propria certificare ecologică de la ECOCERT.

Echipamente si utilaje

Spatii depozitare

• Achizițiile pentru utilaje din fiecare fermă se fac conform unui plan de mecanizare, dezvoltat în conformitate cu principiile CTF (agricultură controlată).

• Planul pentru utilaje din Ferma Roșiori este implementat în proportie de 80%.

• Planul pentru utilaje din Ferma Agromixt este implementat în proportie de 20%.

• Toate utilajele includ sisteme de agricultură de precizie (direcție automată GPS, control secțiune etc.).

• Un siloz cu o capacitate de 10.000 tone• Sistem silo-bag cu o capacitate de depozitare

de peste 20.000 tone pentru fiecare recoltă• Plan de construire a unui siloz de 15.000 de

tone pentru Agromixt pentru 2022.• Proiectarea unui sistem pilot de irigații

pentru100ha, în 2021.

2016 2017 2018 2019 2020 2021

TIMELINE DEZVOLTARE HOLDE

• Echipa Certinvest se alătură proiectului• Certinvest contribuie la definirea

proiectului Holde Agri Invest• Pregătirea conceptului de guvernanță

corporativă• Certinvest a demarat activitatea de

finanțare cu equity

• Achiziționarea de utilaje și echipamente agricole în valoare de 2 milioane EUR

• Finalizarea Seriei A de finanțare cu atragerea a 5 milioane de euro

• Atragerea a 2 milioane de euro de la investitorii pe Bursa de Valori București printr-un plasament privat

• Înființarea Holde Agri Invest SA și Holde Agri Management SRL

• Atragerea primilor investitori• Achiziționarea primei ferme de 2.800 ha• Înființarea Shared Services Centre

• Stabilirea bazelor proiectului• Pregătirea planului și strategiei inițiale de

afaceri• Cercetare de teren, căutare de ferme

pentru achiziționare• Discuții cu potențiali investitori

• Achiziționarea fermei Agromixt• Creșterea suprafeței până la 8.000 ha• Listarea pe piața AeRO a BVB• Operațiuni ulterioare de strângere de

capital la Bursa de Valori București

• Extinderea fermei Rosiorii cu încă 2.000 ha, pentru a atinge un total de aproape 10.000 ha

• Optimizarea operațiunilor• Creșterea capacității de

depozitare• Proiect pilot pentru sistemul

de irigare• Explorarea altor oportunități

24,09524,09524,09524,095

14,09514,095

7,865

An 10

14%

An 9

87%

An 8

12%

An 1 An 5 An 7

86%88%

An 2

10%24,095

91%95%

An 6

9%

93%

An 3

7%

An 4

11%

90%

95%

5%9,095

6%89%9,095

13%

5%

94%

Arendat

Deținut

Proporție teren - deținut vs. arendat (ha,%)

PLAN DE AFACERI - ESTIMARI

Suprafață irigată2021-20233,000 ha

2024-20266,000 ha

În prezent10,000t

2021-202330,000t

2024-202650,000t

Capacitate depozitare

Estimări venituri și profitabilitate (milioane RON, EBIT%)

156.3156.3

52.0

156.3

an 10

34.1%

40.3

151.9

an 9

156.3

32.6%

an 7 an 8an 6

33.1%34.3%

93.017.2%

56.4

an 5

32.5%

88.0

an 4an 2

27.9%

an 1

20.3% 21.1%

an 3

31.7%Venituri

Marja EBIT

• Se așteaptă o creștere constantă a marjei EBIT odată ce terenul depășesc 10.000 ha

• Proporția de terenuri deținute vs. arendate va fi gestionată pe baza achizițiilor de terenuri pe viitor (zone mici la preț redus pe lângă locațiile noastre) și pe baza cerințelor optime ale structurii de capital.

• Estimăm un venit de 40 de milioane RON în 2020 (anul 1), cu o marjă EBIT de 17,2%.

• Instalarea sistemelor de irigații și creșterea capacității de depozitare sunt cele două proiecte cheie care vor contribui la creșterea profitabilității.

EVOLUTIA INDICATORILOR CHEIE

Media 2025 – 2026Media 2020-201

EBIT/ ha

Return of Capital Employed(fara aprecierea terenului)

1,235 lei 2,180 lei

8.0%4.1%

4.8%

0.96

8.5%**

10.8%

0.78

9-11%

*Luând în considerare o rată a distribuției de 100%** Anii 2021-2022

Debt/Equity ratio

Return of Equity

Ordinary Dividend Yield*

ECHIPA HOLDE

Liviu Zăgan Membru Consiliu & CEO

Arhitect de profesie și partener fondator al CUMULUS Architecture, una dintre cele mai importante companii de proiectare din România. Liviu are o experiență de peste 10 ani în agricultură, acumulată la Cerealflor, ferma de familie. La Cerealflor, a accelerat dezvoltarea liniei de cultivare a legumelor, rețeaua KA, a dezvoltat fabrica de procesare și instalația frigorifică și a oferit consultanță agronomică. Ulterior, a contribuit la integrarea în afacere a agriculturii de precizie.

Alexandru CovrigMembru Consiliu & CFO

Alex este expert în finanțe cu o experiență de 25 de ani, care a administrat finanțare de tip capex de peste 50 de milioane de euro. Anterior a ocupat funcția de director financiar și administrativ la Pioneer HiBred și a fost membru al Consiliului de Administrație al celui mai mare producător de morărit și panificație din România – Vel Pitar.

Matei GeorgescuDirector Dezvoltare

Arhitect de profesie, Matei a fost implicat în numeroase proiecte de dezvoltare imobiliară. La Holde este responsabil de funcția de business legată de gestionarea și dezvoltarea terenurilor.

Cosmin MizofMembru Consiliu

Cosmin are o experiență de peste 10 ani pe piețele de capital locale și regionale, cu diverse roluri în equity research, administrarea portofoliului, managementul riscului, investiții bancare și private equity. Cosmin deține certificate CFA și CAIA.

Leonard LecaAcționar & Membru Consiliu

Leo Leca are o experiență vastă ca investitor în diferite proiecte de venture capital și private equity. De asemenea, a ocupat funcții de conducere la Tiriac Holding (CEO, CFO) și A&D Pharma (CFO).

Iulian CîrciumaruAcționar & Președinte Consiliu

Iulian a lucrat în management consulting în cadrul AT Kearney și PwC, ulterior a fondat 7card, o companie care a fost achiziționată de Sodexo. După exitul din 7card, este investitor de venture capital.

Eugen VoicuAcționar & Membru Consiliu

Cu peste 25 de ani de experiență în industria serviciilor financiare, Eugen a fost implicat în domenii precum administrare fonduri, pensii private, asigurări și leasing. De asemenea, este implicat în diferite organizații profesionale.

EXECUTIVĂ

NON-EXECUTIVĂ

• Adunarea Generală a Acționarilor este cel mai înalt for decizional al companiei, care se ocupă de direcțiile principale de dezvoltare și modificări semnificative ale planului de afaceri.

• Managementul companiei raportează Consiliului de administrație, care este format din 6 membri și are rol de supraveghere, precum și de a pune în aplicare hotărârile AGA.

AGA

Audit intern

Consiliu de Administrație

Consiliu consultativ

CEO

Finanțe Operațiuni Dezvoltare

Daniela Nemoianu Dan Manolescu Pierre Cammaert

• Activitatea de zi cu zi este asigurată de echipa executivă, formată din profesioniști locali și internaționali, organizată ca un Shared Services Centre pentru toate fermele administrate.

• Fermele individuale sunt organizate în cadrul unei societăți de tip holding, Holde Agri Invest SA, care este la rândul ei administrată de compania de management specializată, Holde Agri Management SRL.

• Compania este susținută de Consiliul consultativ, care are rol consultativ format din investitori cu expertiză în domeniul finanțelor, business și agricultură.

GUVERNANTA CORPORATIVA & ORGANIZARE

MECANISM DE RECOMPENSARE ECHILIBRAT

ACȚIONARI ECHIPA MANAGERIALĂ

Mecanism de recompensare

Împărțire valoare creată

• Dividende distribuite anual prin emiterea de acțiuni gratuite, cu scopul de a păstra capitalul pentru dezvoltare în companie;

• Valoarea companiei la maturitate printr-o ieșire strategică sau aprecierea valorii acțiunilor pe bursă;

• Investitorii care au participat la prima rundă de finanțare primesc dividend preferențial de 0,5 lei / acțiune (pentru 25% din acțiunile lor), plafonat la max. 35% din profiturile anuale distribuite.

• Pachet salarial fix anual de 53K EUR, plus 20K EUR suplimentar pentru fiecare modul de 2.000 ha;

• Comision de performanță variabil (% din EBIT): 15% dacă EBIT <100 EUR / ha; 26% dacă EBIT 100-200 EUR / ha; bonus de accelerare de 35% din EBIT marginal peste 200 EUR / ha;

• Bonus de ieșire % din câștigurile de capital nete: 15% dacă IRR <7,5%; 22% dacă IRR 7,5-17,5%; 25% dacă IRR este peste 17,5%;

• High-water mark principle;• Taxa de performanță ajustată dacă raportul

datorie / capitaluri proprii depășește 1,25.

~25% (din care 5% prin mecanismul bonusului

de exit)

~75% (din care <4% au acumulat beneficiari

de dividende preferentiale)

EVALUARI VIITOARE BAZATE PE DOUA SCENARII

Scenariu de bază Scenariu optimist

Bonus pre-exit:Valoare capitaluri proprii: 82mn lei

Proiect IRR: 16,2%Valoarea terminală (FY2029):337mn lei

Bonus pre-exit:Valoare capitaluri proprii: 76,5mn lei

Proiect IRR: 15,6%Valoarea terminală (FY2029): 323m. lei

Bonus pre-exit:Valoare capitaluri proprii: 123mn leiProiect IRR: 20%Valoarea terminală (FY2029): 444mn lei

Bonus pre-exit:Valoare capitaluri proprii: 109mn leiProiect IRR: 18,7%Valoarea terminala (FY2029): 406mn lei

Ipoteze:

• Evaluare prin metoda actualizării fluxurilor de numerar

• Valoare terminală cumulează estimările managementului despre evaluarea activelor și multiplu EV/EBITDA la sfârșitul perioadei

• Costul mediu ponderat al capitalului a fost ajustat pe baza creșterii dimensiunii afacerii.

• IRR estimate in valori reali (inflația ajustată).

• Bonusul de ieșire se referă la mecanismul de recompensare a echipei manageriale.

INVESTITIA IN HOLDE: OPORTUNITATI & RISCURI

O P O R T U N I TĂ Ț I R I S C U R I & G E S T I O N A R E A AC E S TO R A

• Vast potențial neexploatat al agroindustriei din România.• Model de afaceri validat, axat pe valorificarea

oportunităților identificate: efecte la scară, sinergii structurale, achiziții la preț redus.

• Echipa cu experiență, mecanism de recompensare echitabil, guvernanță și structura acționarilor echilibrată.

• Investiție sigură datorită caracteristicii a afacerii și a sectorului atipic (natural hedge); scala va permite, de asemenea, strategii de acoperire suplimentară care vor proteja activitatea împotriva riscurilor de scădere a prețurilor mărfurilor.

• O oportunitate de a investi într-un proiect la un preț destul de redus, ce aduce venituri constante.

• Condiții meteo adverseMăsuri: investiții în sisteme de irigații, diversificarea culturilor, asigurare pentru condiții extreme, natural hedge (prețul mărfurilor agricole are tendința să crească atunci când producția este scăzută pe suprafețe mai largi).• Fluctuațiile prețurilor la materiile primeMăsuri: depozitare, diversificarea culturilor, acoperirea financiară pe piețele de capital.• Terenuri arendateMăsuri: contracte pe termen lung (8-10 ani), reînnoire proactivă a contractelor de arendă.• Creșterea ratelor dobânziiMăsuri: ratele dobânzilor cresc odată cu inflația; agro-business este, într-o mare măsură, protejat împotriva inflației prin stabilirea prețurilor de marfă.• Politica agro-europeană / subvențiiMăsuri: este puțin probabil să afecteze industria, ar provoca o creștere semnificativă a prețurilor.

CO

NT

AC

T

Liviu ZăganCEO Holde Agri Invest SAliviu.zagan@holde.eu +40 722 374 318

www.holde.eu

Iulian CîrciumaruPreședinte Consiliuiulian@v7capital.ro+40 743110 101

Eugen VoicuCertinvest Management Solutions

eugen.voicu@certinvest.ro +40 722 214 333

AN

EX

A

Sursa: Eurostat, Comisia Europeană

Prezentare generala a nivelului de referinta al productiei terenurilor agricole agricole în EU

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320 340

50

450

-50

350

250

150

200

300

0

100

400

Bulgaria Lituania

Nr. de ferme la o mie de hectare

Estonia

Olanda

Suedia

Cehia

Slovacia

Croatia

Re

zu

lta

t p

e fe

rmă

(m

ii E

UR

)

Latvia

Ungaria

Italia

Franta

Finlanda

PortugaliaSlovenia

Media EU

Danemarca

Romania

Irlanda

Austria

Belgia

Germania

UK

Polonia

Spania

Grecia Fragmentare ridicataProductivitate scazuta

România are un potential enorm de dezvoltare, mai ales ca în prezent este una dintre țarile din UE cu cea mai mica productivitate a terenurilor agricole, cu o fragmentare mare a terenului și o producție medie scazuta.

Fragmentare sczautaProductivitate ridicata

Sursa: Comisia Europeană

Ponderea terenurilor arabile, în functie de marimea fermei (% din total, pentru fiecare categorie, 2018)

18,1%

26,6%

51,3%

62,1%

78,8%

35,3%

27,3%

9,8%

13,5%

8,1%

5,2%

4,3%

16,7%

2,6%

10,9%

7,7%

4,8%

3,9%

2,2%

10,0%

2,2%

30,8%16,3%

9,8%

6,1%

4,5%

15,7%

9,0%

14,0%

11,9%

5,0%2,9%

2,4%

7,1%

11,1%

8,8%

11,8%3,9%3,1%

0,6%6,3%

19,7%

10 - 30 ha

7.1%

Polonia

2.0

50 - 100 ha

> 100 ha

Ungaria

7.6%

Cehia

6.5

< 2 ha

8.9%

Media EU

16.7%

Bulgaria

5 - 10 ha

30 - 50 ha

17.1%12.1%

13.0

28.0%

Romania

12.1 5.1 25.03.8

2 - 5 ha

Croatia

Aproape jumatate din fermele românesti sunt mai mici de 5 ha si, în ciuda unei tendinte de consolidare în ultimii ani, structura fermelor romanesti este înca mult mai fragmentata decât la nivelul UE, chiar în comparatie cu tarile vecine

Sursa: Eurostat

5.2%

17.1%

2.9%

6.1%

3.1%

11.1%

62.1%

15.7%

78.8%

35.3%

8.9%

Croatia

7.1%

9.8%

7.1%

9.8%

6.5

< 2 ha

25.0

11.8%

4.5%

13.0

0.6%

9.0%

5 - 10 ha

2 - 5 ha

2.4%

50 - 100 ha

10 - 30 ha

PoloniaUngariaRomania Bulgaria

19.7%

3.9%

5.0%

2.2%

8.1%

28.0%

51.3%

16.3%

3.9%

30 - 50 ha

> 100 ha

2.0

30.8%

11.9%

13.5%

18.1%

16.7%12.1%

12.1

26.6%

7.6%

4.3%

3.8

10.9%

16.7%

5.1

2.6%

14.0%

10.0%

CehiaMedia EU

4.8%

2.2%

27.3%

7.7%

8.8%6.3%

Terenurile agricole din România sunt înca foarte fragmentate

6.2

0.91.2

Lituan

ia

4.95.06.03.9

8.4

Fran

ta

18.5

3.9

17.7

23.221.2

13.0

4.6

12.8

Ger

man

ia

27.5

Bulg

aria

35.1

Serb

ia

42.6

3.2

Ucr

aina

Luxe

mbourg

Est

onia

Slova

cia

70.3

3.3

Lat

via

Sued

ia

Unga

ria

Romania

10.3

Slove

nia

Ceh

ia

Span

ia

Cro

atia

Finla

nda

Polo

nia

8.8G

reci

a

3.4

Mold

ova

Dan

emar

ca

Ital

ia

Irla

nda

UK

7.6

Ola

nda

Desi pretul terenurilor arabile din Romania a crescut rapid în ultimii ani, acesta este în continuare semnificativ mai mic decât media din UE si alte tari vecine

Pretul terenului arabil în 2019(mii EUR la hectar)

Note: *estimări din surse multiple pentru Serbia, Moldova, UcrainaSursa: Eurostat, Ukrainian Statistics Bureau, press releases in Moldova, Serbia and Ukraine, Romanian National Statistic Institute

• Prețul terenurilor agricole cultivabile și utilizabile variază de-a lungul Europei, în funcție de mai mulți factori, precum costul forței de muncă și alte costuri, tipul de teren, suprafața, clima și mulți alți factori.

• Cel mai mare preț analizat se găsește în Olanda, unde predomină agricultura intensivă și de mare valoare, urmată de țări precum Italia, Marea Britanie, Danemarca și altele.

• România se află oarecum în linie cu țările vecine, cu un preț puțin mai mic față de Bulgaria (în jur de 5K EUR la hectar) și Serbia (6,2K EUR pe hectar).

• Ucraina și Republica Moldova, care nu beneficiază de avantajele piețelor europene și de statutul UE, au prețuri mai mici și un grad mult mai mic al dezvoltării și al facilităților. Terenurile arabile din Moldova au un preț mediu, sub 1.000 EUR pe hectar, dar acest lucru depinde de locația și tipul de teren, garanție etc.

Comentarii

EUR per hectare

Pretul terenurilor din România este în linie cu cele din tarile UE vecine dar mai mic decât cel din Europa Centrala si de Vest

Romania4.9

Moldova0.9

Ucraina1.2

Polonia10.3

Finlanda8.4

Estonia3.2

Latvia3.9

Lituania3.9

Germania21.2

UK23.1

Franta6.0

Irlanda27.5

Spania13.0

Italia42.5

Hungary4.7

Slovakia3.4

Cehia7.6

Croatia3.3

Serbia6.2 Bulgaria

5.0

Grecia12.8

Olanda70.3

Danemarca17.4

Suedia8.8

Slovenia18.5

Pretul terenului arabil în 2019(mii EUR la hectar)

Note: *estimări din surse multiple pentru Serbia, Moldova, UcrainaSursa: Eurostat, Ukrainian Statistics Bureau, press releases in Moldova, Serbia and Ukraine, Romanian National Statistic Institute

0.040.050.070.070.08

Irla

nda

0.090.110.13

0.19

0.33

0.44

1.53

0.26

Ital

ia

0.31

0.06

0.17

Bel

gia

1.90

0.03

Mold

ova

Unga

ria

Ucr

aina

Lat

via

Ceh

ia

Bulg

aria

Mal

ta

Slove

nia

Romania

0.38

Serb

ia

0.06

Cro

atia

0.26

Polo

nia

Norv

egia

Lituan

ia

0.14

Est

onia

Ola

nda

Slova

cia

Gre

cia

UK

Ger

man

ia

0.40

Sued

ia

Span

ia

Aust

ria

0.47

0.160.12

Exista un interval larg pentru preturile de arenda pentru terenurile agricole din Europa, România fiind mai aproape de valoarea minima a intervalului

Pret arenda teren arabil în 2019(mii EUR la hectar, pe an)

Note: *estimări din surse multiple pentru Serbia, Moldova, UcrainaSursa: Eurostat, Ukrainian Statistics Bureau, Slovenian Statistical Office, FWI UK, press releases in Moldova, Serbia and Ukraine, Romanian National Statistic Institute

Preturile pentru arenda în Romania sunt mai mici fata de majoritatea tarilor UE, dar acestea se pot modifica datorita dezvoltarilor agricole viitoare

Romania93

Suedia156

Moldova30

Ucraina50

Polonia263

Estonia62

Latvia60

Lituania131

Germania400

UK470

Irlanda378

Spania190

Italia1,904

Ungaria174

Slovacia67Austria

331

Cehia70

Croatia105

Serbia120 Bulgaria

256

Grecia439

Norvegia38

Olanda1,530

Belgia305

• Prețurile pentru închirierea terenurilor arabile variază semnificativ de la o țară la alta, în funcție de fragmentarea terenurilor, de terenurile disponibile, de tipurile de terenuri și de istoria culturilor, precum și de legislațiile locale și comunitare.

• Un alt factor cheie este, de asemenea, nivelul de dezvoltare și tipurile de industrii de prelucrare, capacitățile de export etc.

• Deși prețurile variază chiar și în interiorul țărilor la un grad ridicat, este util să subliniem faptul că pământul românesc este încă relativ ieftin în comparație cu țările vecine din UE, deși este de aproximativ de 3 ori mai mare decât prețul din Republica Moldova.

• Cu toate acestea, prețurile pot varia în funcție de an, durata contractului de arendă și altele.

Comentarii

Slovenia140

Pret arenda teren arabil în 2019(mii EUR la hectar)

EUR per hectare

Exista diferente semnificative a preturilor terenurilor arabile în România, cu cele mai mari preturi inregistrate în Banat si Baragan

Arad6 – 8.5

Sursa: Institutul National de Statistică, Mediafax

• Prețul terenurilor agricole din România variază, dar terenurile de calitate superioară inlfuențează prețul.

• Un alt factor cheie este accesul la infrastructură și la facilitățile existente, precum irigarea, etc.

• În general, cele mai mari prețuri se găsesc în Banat și Baragăn, precum și în Ilfov.

Comentarii

EUR per hectare

Bihor4 - 7

Timisoara6 – 8.5

Ialomița 5 - 10

Călărași 4 - 8

Tulcea4 - 7

Constanța4 - 7

Vaslui2.5 - 4

Arges2.5 - 4

Valcea2.5 - 4

Teleorman3 - 6

Giurgiu3 - 6

Dâmbovița4 - 7

Prahova4 - 7

Iasi3.5 - 7

Botoșani3.5 - 7

Suceava3.5 - 5

Neamț3.5 - 5

Bacau3.5 - 5

Galati3.5 - 6

Mures4 – 5.5

Buzău4 - 7

Brasov4 - 7

Olt4.5 - 5.5

Sibiu4 – 5.5

Alba3.5 – 5.5

Cluj3.5 – 5.5

Dolj4.5 – 5.5

Brăila5 - 7

Satu Mare4 - 7

Maramures2.5 - 5

Bistrita Năsăud2.5 - 5

Sălaj2.5 - 5

Gorj2.5 - 5

Vrancea3.5 - 6

Harghita4 - 7

Covasna4 - 7

Caraș Severin6 – 8.5

Mehedinți2.5 - 5

Hunedoara3.5 -5.5

Ilfov5 - 10

Prețul terenului arabil la hectar (mii EUR pe ha)

Preturile producatorilor au crescut constant în România, comparativ cu media din UE si mai rapid decat in majoritatea tarilor din UE

2015 2016 2017 2018 2019

140

125

145

130

120

100

150

0

95

105

110

135

115

Polonia

Austria

Romania

Ungaria

Bulgaria

Media EU

Croatia

Cehia

Sursa: Comisia Europeană Indicele pretului pentru productia culturilor agricole (2015 = 100)

• Indicele prețurilor pentru producția agricolă este calculat pe baza prețului de vânzare al producătorilor, iar anul de referință este 2015.

• În medie, prețurile în UE au crescut cu aproximativ 10% în ultimii 5 ani, Bulgaria a stabilizat prețurile după o scădere în 2016 și 2017.

• Producătorii polonezi au înregistrat o creștere impresionantă față de 2015, după o creștere rapidă în 2017.

• Prețurile în România au fost în medie cu aproximativ 27% mai mari în 2019 față de 2015, după o creștere puternică a punctului procentual în 2019 față de anul precedent.

• Acest lucru poate fi atribuit eficienței mai mari și a consolidărilor instalațiilor mari de producție, dar mai ales datorită creșterii tehnologizării și abordării mai moderne în agricultură, ceea ce a condus la o producție competitivă, de calitate superioară, în medie.

Comentarii

Preturile producatorilor de cereale si-au reluat cresterea în ultimii ani în România, apropiindu-se de media din UE

2015 2016 2017 2018 20190

115

100

85

105

95

90

110

Austria

Ungaria

Media UE

Romania

Bulgaria

Croatia

Cehia

Polonia

Sursa: Comisia Europeană

Indicele pretului pentru cereale (2015 = 100) Indicele pretului pentru cereale industriale (2015 = 100)

2015 2016 2017 2018 2019

115

90

100

0

105

110

95

85

Ungaria

Cehia

Polonia

Austria

Romania

Bulgaria

Media UE

Croatia

Romania a înregistrat o crestere accentuata a preturilor la legume si fructe, datorita productiei de calitate superioara si focusului pe produse cu valoare înalta

2015 2016 2017 2018 2019

155

115

135

150

145

130

120

90

125

0

105

95

140

100

110

Media EU

Croatia

Cehia

Bulgaria

Polonia

Romania

Austria

Ungaria

Indicele pretului pentru legume (2015 = 100) Indicele pretului pentru fructe (2015 = 100)

2015 2016 2017 2018 2019

125

110

135

155

150

145

90

115

105

0

130

140

95

120

100

Media EU

Bulgaria

Ungaria

Austria

Cehia

Romania

Croatia

Sursa: Comisia Europeană

Productivitatea muncii agricole a României a crescut mai repede decât media din UE, dar este mai mica fata de alte tari din CEE

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

160

90

190

180

240

230

110

0

220

80

130

120

140

210

200

170

100

Ungaria

Austria

Romania

Media UE

Croatia

Polonia

Cehia

Slovacia

Bulgaria

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

130

170

120

210

230

240

200

180

220

190

100

80

0

90

110

140

160

108112

96

129

111 110

124

139

153

113126 125

137

117

122

113

107

121

Romania

Media UE

Sursa: Comisia Europeană, Eurostat

• abc

Indicele productivitatii muncii agricole (2010 = 100)

Note: Indicatorii productivității muncii reprezintă o măsură a valorii adăugate nete de echivalentul fiecărui lucrător cu normă întreagă din industria agricolă și este ajustat pentru inflație. Dezvoltarea acestui indice este influențată de venitul real generat în agricultură și / sau de modificările forței de muncă.

România este bogata în cernoziom, unul dintre solurile de cea mai înalta calitate din UE, iar cele mai multe terenuri arabile sunt bogate în nutrienti cheie

Sursa: Comisia Europeană, JRC

Harta ilustrativa a solului Europei

Legenda:

Utilizarea îngrasamintelor în România a crescut în ultimii ani, iar o abordare optima poate spori semnificativ randamentul culturilor

Sursa: Comisia Europeană

Utilizarea îngrasamintelor in tari selectate (k per ha, 2017) Evolutia utilizarii îngrasamintelor la hectar în România (kg pe ha)

3330302628252625

2016 201720152011 2013 20142010 2012

+4.0%

• Utilizarea îngrășămintelor depinde de mai mulți factori, cum ar fi tipul culturii, sistem organic sau convențional, legislație și mulți alții. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a prevalenței îngrășămintelor ecologice și neutre pentru climă, influențată în mod specific de legislația cheie la nivel de UE.

• România a rămas în urmă la utilizarea îngrășămintelor cu impact asupra productivității și a producției, în ciuda creșterii din ultimii ani.

• O abordare modernă, ecologică și prietenoasă pentru sol poate permite României să-și crească producția în culturile cheie, precum și să mențină calitatea înaltă a solurilor din întreaga țară.

Comentarii

33

55

65

70

76

78

80

99

110

134

141

Bulgaria

Slovacia

Slovenia

Cehia

Olanda

Croatia

UK

Austria

Germania

Romania

Ungaria

Spre deosebire de majoritatea Europei, România a recodificat rate mai mici de preluare a terenurilor arabile pentru alte activitati economice

Scaderea procentuala a terenurilor arabile ca urmare a preluarii de terenuri în cadrul activitatilor de dezvoltare economica sau de infrastructura din ultimul deceniu

< 0.05

0.05 – 0.10

0.11 – 0.20

0.21 – 0.50

> 0.50

No data

Fara schimbari

Fara teren arabil

Acoperire externa

Source: European Commission

• Majoritatea țărilor din Europa de Vest înregistrează o scădere a terenurilor agricole disponibile, fie datorită degradării calității solului, fie datorită creșterii proiectelor de infrastructură, dezvoltărilor imobiliare, precum și a creșterii industriale sau economice.

• Între timp, membrii mai noi ai UE ca Polonia, Ungaria și Cehia înregistrează o scădere a ritmului de declin, o tendință observată și în Turcia și Grecia.

• În România, în timp ce anii trecuți au înregistrat o creștere ridicată a dezvoltării zonelor periurbane și a creșterii industriale și economice, în general, a avut un impact mai mic asupra terenurilor arabile și agricole.

Comentarii

Sursa: Comisia Europeană

860

968

1.022

1.295

1.302

1.399

1.413

1.471

1.524

1.574

1.652

1.663

1.712

1.736

2.205

2.300

2.373

2.794

2.946

3.849

4.103

5.510

5.935

8.814

12.853

Bulgaria

Slovacia

Irlanda

Portugalia

Cehia

UK

Ungaria

Finlanda

Spania

Luxembourg

Suedia

Grecia

Malta

Austria

Croatia

Germania

Franta

Danemarca

Belgia

Romania

Italia

Cipru

Polonia

Slovenia

Olanda

Producție medie pe hectar (EUR, 2018)

Fata de mare parte din UE, culturile românesti ramân semnificativ mai mici. În ciuda cresterii agriculturii industriale si pe scara larga în ultimii ani, exista înca un decalaj semnificativ de acoperit. Cu toate acestea, având în vedere costurile mai mici si alte avantaje cheie, acest lucru se poate transforma într-un randament mult mai mare pentru investitori si operatori de ferme în urmatorii ani.

România are un potential ridicat de utilizare a terenurilor pentru agricultura ecologica si incepe sa se apropie de media din UE

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

130

110

100

140

0

90

120

80

80

101

133

98

116

102

84

118

92

124

110

100

Media UE

Romania

Sursa: Eurostat, Comisia Europeană

Ponderea cotei organice din totalul terenurilor utilizate în agricultura (%, 2018) Evolutia terenurilor agricole românesti comparativ cu media din UE (index, 2012 = 100)

Romania2.4%

Suedia20.3%

Moldova1.3%

Ucraina1.0%

Rusia0.2%

Polonia3.3%

%, 2018

Finlanda13.1%

Estonia20.6%

Latvia14.5%

Lituania8.1%

Germania7.3%

UK2.6%

Franța7.0%

Irlanda2.6%

Spania9.3%Portugalia

5.9%

Italia15.2%

Hungary3.9%

Slovakia9.9%Austria

24.1%

Cehia14.8%

Croatia7.0%

Serbia0.6%

Bulgaria2.6%

1.6%Grecia9.3%

Norvegia4.7%

Olanda.3.2%

Belgia6.6%

Danemarca9.8%

Maced.04%

Cipru4.6%

Slovenia10%

Elveția15.4%

Evolutia terenurilor agricole ecologice românesti comparativ cu media din UE (index, 2012 = 100)

Sursa: Comisia Europeană

Subventii acordate dupa numarul de beneficiari (2018)

20,6%

12,9%

Bulgaria

Romania

Polonia

CehiaCroatia

60.8%

1.5%

Restul UE

Ungaria

1.0%

2.7%

0.5%

7,9%

Romania

Bulgaria

3.1%

5.1%0.9%

UngariaCroatia

Polonia

Cehia

2.0%

Restul UE

2.0%

79.0%

Subventii acordate dupa valoare (2018)

Beneficiarii români ai subventiilor reprezinta aproape 13% din numarul total din UE, si detin aproximativ 5% din valoarea totala

Mai mult de jumatate din subventii au mers catre schema de plati directe, în ciuda valorii medii de 3 ori mai mici decât nivelurile UE

Sursa: Comisia Europeană

Valoarea subventiilor pentru tarile UE selectate si media UE-28 (miliarde EUR, 2018)

70.8%

1.6%

29.4%

Direct payments

45.2%

25.7%

Polonia

1.2

Romania Ungaria

1.2%

Croatia

2.7%

67.8%

Market measures

Media EU

53.1%

70.9%

2.2%

39.6%

28.7%24.5% 27.0%

1.5%

4.6

59.2%

69.8%

Cehia

1.2

Rural development

4.6%

72.8%

3.01.5%

2.1 0.5 1.8

Bulgaria

Polonia

2.1

7.4

11.6

28.1

Bulgaria

2.4Croatia

2.5

Media EU

Romania

6.3

Ungaria

Cehia

- 3x

Subventie medie pe beneficiar, pe tara (mil. EUR, 2018)

Numarul de beneficiari în functie de valoarea subventiilor (total în mii de beneficiari,%)

18,4%

10,0%

2,8%3,6%

13,6%

12,7%

2,1%

12,3%

8,6%

4,3%7,9%

13,7%

9,4%

2,2%

20,6%

19,7%

9,6%

18,6%

21,3%

16,6%

5,0%

28,1%

38,0%

40,5%

41,0%

36,3%

34,5%

31,9%

10,5%

21,1%

42,6%

28,7%

10,6%

25,0%

58,2%

29.7

> 50k EUR

1,347.2

PoloniaCroatia

500 - 2k EUR

2.5%

Ungaria

1.9%

0 - 500 EUR

844.3

Bulgaria

10k - 50k EUR

173.6233.3

10.1%

67.3

2k - 5k EUR

5k - 10k EUR

Media EU

0.2%

Cehia

4.6%0.2%

Romania

0.6%

100.8

Majoritatea subventiilor din România au fost realizate în pachete de ajutoare mici, în concordanta cu fragmentarea observata în dimensiunea fermelor agricole, desi acest efect este mai prezent în România în comparatie cu alte piete asemanatoare.

Sursa: Comisia Europeană

Sursa: Comisia Europeană

Exporturile de cereale din România (mil. Tone, 2018)

România are un avantaj important pe piata globala oferit de pozitionarea si accesul la Portul Constanta

1.3 (11.2%)

5.9 (49.5%)

12.0

Grâu

Porumb

Orz

4.7 (39.3%)

Partajare în funcție de cereale

12.0

Extra-EU

Intra-EU

Partajare în funcție de destinație

6.2 (51.7%)

5.8 (48.3%)

• România rămâne unul dintre principalii exportatori de cereale din UE și din regiune, iar în 2018 a exportat aproape 12 milioane de tone de grâu, porumb și orz. Aproape jumătate din exporturi au ieșit în afara UE, iar un factor cheie pentru acoperirea globală a cerealelor românești este capacitatea în creștere de depozitare a Portului Constanța.

• În ultimul deceniu, portul și-a crescut capacitatea de depozitare a cerealelor cu 75%. Constanța și proximitatea acesteia găzduiesc în prezent 81 de silozuri și 256 de unități de depozitare pentru cereale, însumând aproape 3,6 milioane de tone capacitate, iar portul dispune de aproximativ 1,6 milioane de tone capacitate de depozitare. În 2020, se așteaptă ca acest spațiu să crească la 1,8 milioane t.

• În 2019, Portul Constanța a înregistrat un flux de aproximativ 23,5 milioane de tone de cereale și semințe, inclusiv majoritatea exporturilor către Serbia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile regionale de cereale (milioane tone, 2018)

Romania11,981

Hungary5,960

Croatia1,158

Serbia4,600

Bulgaria6,060

Turkey8,199

Portul Constanta• 1,6 milioane tone capacitate de

depozitare a cerealelor ; estimată la 1,8 milioane t în 2020

• Alte investiții cheie planificate pentru următorii ani

• Exporturi pentru Serbia, Ungaria, Bulgaria etc.

Ipoteze:

• Evoluția totală a terenurilor operate: de la 7.865ha (anul 1) la 24.095ha (anul 10)• Plan de cultură stabil• Achiziții și investiții totale: 449.646.771 RON• Capital total ridicat: 93.151.900 RON• Achiziții anuale de terenuri la prețuri avantajoase• Structura terenurilor deținute pe terenuri închiriate: 15:85% la sfârșitul anului (anul 10)• Sinergii operaționale în conformitate cu estimările conducerii

37

VENITURI SI STRUCTURA COSTURILOR