Stiri 16 septembrie 2020, a doua parte

Bibiana Stanciulov, magiun de Topoloveni: Aş vrea livezi cu prune în regiunea noastră, să nu mă mai duc până în Bistriţa Năsăud sau Republica Moldova pentru prune. „Eu fac doar politica magiunului de Topoloveni şi noi folosim numai prune româneşti.“Răzvan Botea 16.09.2020,

Bibiana Stanciulov, fondatoarea producătorului magiunului de Topoloveni, companie cu afaceri de 4,7 mil. de lei în 2019, a transmis către ZF că şi-ar dori de la primarul din Topoloveni şi de la administraţia judeţului Argeş să sprijine dezvoltarea unor livezi de pruni în regiune.

„Din 1990 avem acelaşi primar, care se bucură că am pus Topoloveniul pe harta lumii. Eu m-aş bucura dacă ar aborda politicile Uniunii Europene şi ar dezvolta în regiunea noastră livezi cu pruni, căci noi suntem cei mai mari consumatori de prune proaspete“, a transmis ea.

Bibiana Stanciulov mai spune că anul trecut a mers în Republica Moldova pentru prune: „Eu fac doar politica magiunului de Topoloveni şi noi folosim numai prune româneşti şi mi-aş dori să cumpăr doar din judeţul Argeş, nu şi din Olt sau Bistriţa-Năsăud. Aş vrea să ne dezvoltăm cu cei din arealul nostru. Anul trecut alergam după prune în Republica Moldova.“

Primarul în funcţie din Topoloveni este Gheorghe Boţârcă, unul dintre cei mai lonegivi primari din ţară. El candidează şi la această rundă de alegeri locale din partea PSD pentru primăria Topoloveniului.

Ziarul Financiar a lansat proiectul #cevreaudelaprimar, o campanie care îşi propune să aducă în atenţia administraţiilor locale actuale sau viitoare problemele localităţilor, precum şi ce îşi doresc cetăţenii de la viitorul primar ales după 27 septembrie.

1

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Profi inaugurează un magazin concept în România 16 Septembrie 2020 15:46, Companii

Lanțul Profi deschide, pe 17 septembrie, un nou magazin concept în Ploiești, pe Strada Mărășești.

Profi este un lanț de supermarketuri și magazine de proximitate în România. În mai 2019, aceasta a devenit rețeaua cu mai mult de 1000 de magazine, amplasate în aproape 500 de localități din toate județele și municipiul București.

Din decembrie 2016, rețeaua este detinută de Mid Europa Partners, unul dintre principalele fonduri de investiții de pe piețele în creștere din Europa Centrală și de Sud Est. Mid Europa a preluat PROFI de la fondul de investiții Enterprise Investors prin cea mai mare tranzacție din retailul românesc de până acum, contra sumei record de 533 milioane euro.

Rețeaua are peste 1.200 de magazine în peste 500 de localități. Printre țările în care Profi și-a extins afacerea se numără și Ungaria și Belgia.

Câteva dintre brandurile naționale disponibile în rețeaua Profi sunt Danone, Milka, Knorr, Pepsi și Nirvana. În anul 2010, Profi a lansat o gamă de produse proprii sub numele Proxi. Alte branduri deținute de către Profi sunt Camino, Grana si Happy.

Auchan sustine Turneul International Stradivarius 2020 meatmilk 16 septembrie 2020 Auchan Retail Romania informeaza printr-un comunicat ca s-a alaturat si in acest an, Turneului international Stradivarius si sustinem cu mandrie cea de-a XIII-a ediţie a Turneului Internațional Stradivarius, numita in acest an, „PIAZZOLLA 99”.

Proiectul continua in acest an cu o serie de 12 concerte în România,  în aer liber. Organizatorii au sperat și au așteptat până în acest moment reîntâlnirea

2

cu publicul iubitor de muzică clasică, și, cu multă bucurie, dorim să anunțăm seria de concerte pe care violonistul Alexandru Tomescu – Vioara Stradivarius Elder Voicu și artistul argentinian de bandoneon, Omar Massa, au pregatit-o pentru această ediție, a XIII-a.

Turneul Internațional Stradivarius a parcurs o călătorie minunată, XII ediții pline de experiențe frumoase exprimate prin Muzică, Atitudine, Valori si, mai presus de orice, prin apropierea de publicul tradițional dar și cel mai tânăr și neexperimentat, iar violonistul Alexandru TOMESCU, liderul acestui proiect, crede în angajamente pe termen lung, în întâlniri care rezistă timpului și își dezvoltă adevărata valoare, asemeni muzicii.

Programul din acest an, la cea de-a XIII-a editie, are durata de 75min și conține lucrări de Astor Piazzolla – Bruno y Sarah, Calambre, Night Club 1960, Oblivion, Libertang revoluționează genul muzical într-o formă colorată, cu un limbaj ritmic original, spirit puternic dramatic și pasionat. Haendel  – Adagio in Re major, Bach – Aria pe coarda sol, Beethoven – Duo in do major, Massenet – Meditatia, Kreisler – Preludiu si Allegro, Porumbescu – Balada, Omar Massa – Avincis Tango.

A CRY FOR SOLITUDE- este o lucrare muzicală în prima audiție și este compusă special pentru acest turneu, de către compozitorul  DAN POPESCU.

Întreaga echipă a Turneului Internațional Stradivarius 2020 are în vedere o serie de schimbări care ne obligă la un efort comun care să dea încredere și siguranță. 

3

Totodată, planurile organizatorilor vor fi în concordanță cu restricțiile impuse de autorități, vă invităm să respectați toate regulile impuse pentru a fi cu toții protejați și sănătoși. Turneul se incheie in data de 20 septembrie.

DIVERSE

DNA: Ciobăniță acuzată că a încasat fonduri de 40.000 de euro pentru o stână fictivă! Roxana Dobre Roxana Dobre - 16 septembrie 2020 09:54

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției a unei inculpate, persoană fizică fără calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Foto: Viata libera

Potrivit DNA, în acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În cursul anului 2013, în contextul solicitării unui sprijin financiar pentru Măsura 112 -Instalarea tinerilor fermieri, inculpata ar fi ajutat o persoană să depună la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai multe documente întocmite în fals prin care s-ar fi atestat că acea persoană îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

În concret, potrivit cererii de finanțare, fondurile nerambursabile urmau a fi folosite pentru dezvoltarea unei exploatații agricole (fermă de ovine) deja existente, respectiv achiziția unui teren agricol, vaci de lapte, utilaje (tocător de curățat pășuni) precum și alte investiții ce aveau ca scop îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatației.

4

Aceste demersuri ar fi avut ca rezultat obținerea pe nedrept de către persoana respectivă de fonduri nerambursabile în cuantum de 177.780 lei (40.000 de euro). Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 154.918 lei.

În prezența avocatului, inculpata a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 11 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 11 luni.

Dosarul de urmărire penală privind-o pe inculpată împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate la Tribunalul Bistrița Năsăud.

Peste 11.800 de tone de azotat de amoniu depozitate necorespunzator, descoperite de politisti Ingrasaminte / fertilizanti 15 Septembrie 2020

In cadrul unei actiuni organizate la nivel national, coordonata de Directia Arme, Explozivi si Substante Periculoase din cadrul I.G.P.R., in perioada 27 iulie - 8 septembrie 2020, politistii au gasit peste 11.800 de tone de ingrasaminte ce contin azotat de amoniu depozitate in conditii necorespunzatoare.

Politistii Directiei Arme, Explozivi si Substante Periculoase au coordonat o actiune nationala, pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de natura penala si contraventionala la regimul produselor de protectie a plantelor, fiind vizate cele ce contin fosfura de aluminiu sau azotat de amoniu.

Obiectivele actiunii au fost cresterea sigurantei cetateanului, prin activitati de prevenire, identificare si combatere a evenimentelor negative generate de nerespectarea prevederilor legale care reglementeaza detinerea, comercializarea, importul, depozitarea si utilizarea produselor de protectie a plantelor si a precursorilor de explozivi.

In acest sens, au fost verificate modul de efectuare a operatiunilor cu

5

produse de protectie a plantelor ce contin fosfura de aluminiu sau ingrasaminte ce contin azotat de amoniu, precum si conditiile de pastrare, depozitare, transport si utilizare de catre agentii economici.

In cadrul actiunii, politistii de la arme, explozivi si substante periculoase au constatat 121 de infractiuni, cea mai mare parte fiind prevazute de O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului (80 de infractiuni). De asemenea, au fost constatate 19 infractiuni prevazute de art. 359 Cod penal privind traficul de produse sau substante toxice si 22 de infractiuni la alte acte normative.

In cadrul actiunii, au fost descoperite 11.894.266 de kg. de ingrasaminte ce contin azotat de amoniu depozitate in conditii necorespunzatoare, care ar putea pune in pericol mediul si sanatatea populatiei, fata de care au fost dispuse masuri legale pentru depozitarea acestora in spatii adecvate.

De asemenea, fata de peste 107 kg. de produse de protectie a plantelor ce contin substanta "fosfura de aluminiu" si 579 de litri de alte categorii de produse de protectie a plantelor, au fost luate masuri legale pentru a fi prevenita aparitia unor evenimente negative.

Tot in cadrul acestei actiunii, au mai fost eliminate din circuitul ilegal 8.457 de litri si 6.684 de kg. de deseuri periculoase.

De asemenea, pentru alte nereguli constatate, au fost aplicate 31 de sanctiuni contraventionale, in valoare de 82.600 de lei.

 Informatii suplimentare:

Fosfura de aluminiu reprezinta un compus anorganic, extrem de toxic, folosit ca fumigant pentru tratarea recoltelor de cereale, prezentandu-se in general sub forma de tablete. In Romania, aceste pesticide sunt omologate pentru a fi plasate pe piata si utilizate de catre Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Durabile.

Legislatia nationala prevede ca acest tip de substante sa fie tranzactionate, detinute, transportate si utilizate exclusiv de persoane juridice autorizate in acest sens, ce detin competentele profesionale si mijloacele de protectie necesare.

Azotatul de amoniu este o substanta chimica obtinuta din amoniac si acid azotic, solida, cristalina, foarte solubila in apa.

6

Este utilizat majoritar in agricultura, sub forma de ingrasamant granulat, folosit pentru fertilizarea in camp deschis a culturilor agricole.

Azotatul de amoniu este clasificat de Regulamentul CE nr. 1272, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor, ca substanta din Categoria 3, solid, oxidant, identificat cu fraza de pericol H272- poate agrava un incendiu, oxidant si fraza de pericol H 319 - provoaca o iritare grava a ochilor (produsul nefiind periculos, daca este manipulat corect).

Acesta se descompune la incalzire, la temperaturi de aproximativ 150-170 grade Celsius, in apa si oxid de azot, iar la temperaturi de peste 200 grade Celsius, in special daca este contaminat cu substante organice, reactia de descompunere devine exploziva.

Conform fisei de siguranta, oxizii de azot, degajati la descompunerea azotatului de amoniu, sunt extrem de toxici.

Conform prevederilor Legii nr. 49/2018, privind regimul precursorilor de explozivi, din cauza proprietatilor explozive (in anumite conditii), azotatul de amoniu este clasificat ca si precursor de exploziv pentru care exista obligatia raportarii furturilor, pierderilor sau disparitiilor semnificative.

IGPRInspectoratul General al Politiei Romane

GLOBAL

Sectorul alimentar, ameninţat de o criză de finanţare septembrie 16, 2020 agrimanet

Sectorul alimentar, ameninţat de o criză de finanţare Băncile mari fie se retrag de pe segmentul finanţării comerţului cu mărfuri, fie îşi reduc activitatea din domeniu, lucru care va genera „o gaură de finanţare” pentru unii fermieri, producători şi distribuitori agricoli, dar şi pentru lanţurile de distribuţie a alimentelor

7

Dintre numeroasele probleme cauzate de pandemia de Covid-19, cele mai vizibile au fost nesiguranţa alimentară, dispariţia întreprinderilor mici şi volatilitatea pieţei activelor, potrivit unei analize realizate de Financial Times (FT) preluata de bursa.ro, care arată că toate aceste lucruri ar putea să se înrăutăţească din cauza unei schimbări financiare neaşteptate, dar importante.

Conform sursei, băncile mari, inclusiv ABN Amro NV, ING Groep NV şi BNP Paribas SA, fie se retrag de pe segmentul finanţării comerţului cu mărfuri, fie îşi reduc activitatea din domeniu, lucru care va genera „o gaură de finanţare” pentru unii fermieri, producători şi distribuitori agricoli, dar şi pentru lanţurile de distribuţie a alimentelor şi alte companii mici şi mijlocii care reprezintă părţi esenţiale ale sectorului alimentar global.

Michael Greenberger, profesor la Carey School of Law din cadrul Universităţii din Maryland, fost director de tranzacţionare şi pieţe la Comisia de Tranzacţii Futures cu Materii Prime din SUA, consideră că problema menţionată este ca un iceberg gigant care nu a ieşit deocamdată la suprafaţa pieţelor financiare, unul care nu poate fi văzut acum, dar spre care, totuşi, ne îndreptăm. Domnia sa şi-a exprimat temerea că societăţile agricole de rang doi şi trei, care depind de finanţarea de la bănci pentru transport sau producţie, dar şi pentru hedging (acoperirea riscului valutar) într-o industrie volatilă, nu vor mai putea obţine banii necesari sau vor fi obligate să plătească dobânzi mai mari creditorilor „din umbră” (non-bancari), situaţie care ar putea să ducă la creşterea preţurilor alimentelor.

În opinia profesorului Greenberger, s-ar putea să vedem, de asemenea, o concentrare corporativă mai mare şi un risc de piaţă crescut în următoarele câteva luni.

„Fiecare producător comercial trebuie să-şi acopere riscul prin contracte futures”, spune Michael Greenberger, care subliniază că ciclurile de creştere durează luni, timp în care preţurile pot fluctua extrem de mult. „Pentru ca să realizeze acest lucru, este posibil să aibă nevoie de finanţare a tranzacţiilor comerciale pe termen scurt”, mai declară Michael Greenberger.

Potrivit sursei, dacă băncile sunt dispuse să acorde împrumuturi numai celor mai mari şi mai cunoscuţi jucători, precum traderii globali majori de mărfuri Vitol Group, Trafigura şi Mercuria, sau giganţii agricoli americani, inclusiv Cargill, ADM şi Bunge, atunci producătorii mici şi mijlocii vor fi forţaţi să apeleze la băncile „din umbră”, o practică deja obişnuită. Analiza arată că acest lucru, alături de lipsa de transparenţă care vine din faptul că nu există un centru unic de compensare pentru astfel de tranzacţii, face aproape

8

imposibil pentru creditori să afle dacă, de exemplu, un împrumutat promite aceeaşi garanţie de mai multe ori.

Deja există semne ale riscurilor iminente, notează FT, menţionând că primăvara trecută, o serie de scandaluri din sectorul de tranzacţionare a mărfurilor din Singapore a evidenţiat nu doar frauda, ci şi faptul că domeniul este deosebit de riscant pentru băncile mari.

Având în vedere presiunea cu care se confruntă deja băncile, respectiv cerinţe mai mari de capital în contextul reglementărilor internaţionale, solicitări majore de finanţare din cauza pandemiei, nu este de mirare că multe dintre acestea au decis să renunţe la finanţarea tranzacţiilor comerciale sau au ales să facă afaceri doar cu cei mai mari clienţi, care au bilanţuri solide, conform FT.

Acest lucru exacerbează o tendinţă existentă, care se va consolida post-Covid-19: cele mai mari companii devin şi mai mari, iar cele mici vor dispărea. Acest lucru a fost evident în agricultură, ca în multe alte sectoare, cu mult înainte ca pandemia să lovească, notează sursa, adăugând că actuala criză a expus puternic vulnerabilităţile puterii de monopol în sectorul alimentar, creând surplus de aprovizionare în unele zone şi lipsuri, respectiv preţuri mai mari în alte regiuni.

Câteva companii mari au domenii pe care le controlează, cum sunt ambalarea cărnii şi producţia de cereale, făcând adesea afaceri cu un singur tip de distribuitor – un restaurant, de exemplu, dar nu un magazin alimentar, subliniază FT, precizând că rezultatul a fost un sistem „eficient” din punct de vedere economic, dar care s-a dovedit a fi destul de fragil.

În opinia profesorului Greenberger şi a altor experţi, schimbările marilor bănci în privinţa finanţării comerţului ar putea expune o astfel de fragilitate.

„Prima îngrijorare priveşte posibilitatea de a obţine un contract futures. Vor trebui micii producători să plătească mult mai mult pentru unul?”, se întreabă Michael Greenberger, adăugând că în situaţia în care unii dintre aceştia nu vor putea face faţă unei asemenea situaţii, va apărea o perturbare în lanţurile de aprovizionare, ceea ce va duce la mai mult haos şi la nesiguranţă alimentară la sfârşitul acestui an.

În opinia sa, acest lucru ar putea provoca volatilitatea pieţei în cazul în care suficient de multe companii agricole care se finanţau masiv ar ieşi din afaceri.

9

Nu numai că dispariţia fermierilor mai mici ar avea un efect asupra altor afaceri, inclusiv ambalarea, fabricarea şi transportul din domeniu, dar datoriile lor ar putea deveni un risc de piaţă mai larg, conform analizei.

FT atrage atenţia că, pe fondul costurilor mai mari de creditare pentru o mare parte dintre producătorii agricoli, preţurile produselor alimentare vor creşte, afectând în primul rând consumatorii afectaţi de şomaj, iar tulburările sociale şi chiar revoluţiile încep adesea atunci când preţurile alimentelor şi combustibililor se majorează.

articol preluat de pe bursa.ro , Analize de piata

UNIUNEA EUROPEANA

SIEGFRIED MUREŞAN: "A venit momentul să echipăm Uniunea Europeană cu surse proprii de venituri" S.B. Internaţional / 16 septembrie

Eurodeputatul Siegfried Mureşan a vorbit astăzi în plenul Parlamentului European, la dezbaterea privind Starea Uniunii Europene, în prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acesta şi-a început discursul prin mulţumiri aduse Comisiei Europene pentru proiectele şi iniţiativele de până acum.

"Doamnă preşedintă von der Leyen, vă mulţumesc. Vă mulţumesc pentru idei, iniţiative şi propuneri. Propunerile făcute de Comisia Europeană în ultimul an şi adoptate de Parlamentul European au salvat vieţi în Europa şi au ajutat la îngrijirea oamenilor care aveau nevoie, la tratarea pacienţilor afectaţi de virus, şi au ajutat la combaterea crizei.", a deschis discursul Siegfried Mureşan.

În cadrul dezbaterii, acesta a îndemnat către o Uniune Europeană unită şi bine pregătită, ce poate să ofere avantaje tuturor membrilor.

Eurodeputatul a declarat: "Acum este timpul să consolidăm şi mai mult Uniunea Europeană şi să o construim mai puternică, mai pregătită pentru viitor. O Uniune care este deschisă, care este inclusivă, care ţine seama de cei care se află în nevoie, o Uniune în care cu toţii câştigăm, în care întreprinderile pot inova şi se pot dezvolta, în care ţările se ajută reciproc. Şi pentru a obţine aceste lucruri, avem nevoie de instrumentele potrivite. Şi instrumentul principal pentru îndeplinirea obiectivelor noastre îl reprezintă bugetul Uniunii Europene. Bugetul este Sfântul Graal care ne va ajuta să ne îndeplinim angajamentele. Fără un buget ambiţios, toate angajamentele

10

noastre privind ecologizarea, digitalizarea, sprijinirea tinerilor, sprijinirea fermierilor, o mai bună protejare a graniţelor rămân doar vorbe goale."

Siegfried Mureşan a propus, în cadrul dezbaterii, "echiparea" Uniunii Europene cu fonduri proprii, pentru realizarea proiectelor propuse.

A venit momentul să echipăm Uniunea Europeană cu surse proprii de venituri - resurse proprii. Resurse proprii înseamnă că vom avea o Uniunea Europeană mai puternică, mai stabilă, mai solidă.

"Trebuie să instaurăm resurse proprii cât mai repede, chiar începând cu anul 2021, în aşa fel încât să putem plăti costurile crizei şi să putem da oamenilor ceea ce le-am promis. Resurse proprii înseamnă că vom putea finanţa priorităţile tradiţionale ale Uniunii Europene şi vom putea finanţa, de asemenea, noile priorităţi ale Uniunii Europene. Putem investi în cercetare, putem investi în inovare, putem ajuta fermierii, ne putem proteja frontierele. Înseamnă că vom putea oferi ceea ce oamenii aşteaptă din partea Uniunii Europene." a declarat acesta.

Obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră în UE, majorat la 55%, până în 2030. Von der Leyen: ”Economia şi industria o vor putea face” InCont.ro, 16 septembrie 2020

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030, în raport cu nivelul din 1990. Noua țintă propusă este cu mult mai mare față de un obiectiv fixat în prezent la o diminuare cu 40%, scopul fiind acela de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050.

Această majorare a obiectivului de la 40% la 55%, care ar avea consecinţe pentru sectorul energetic, transporturi sau agricultură, "este prea mare pentru unii şi insuficientă pentru alţii. Însă economia şi industria noastre o vor putea face", a declarat Ursula von der Leyen în primul său discurs privind starea Uniunii susţinut în Parlamentul European.

Ea a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE "ferm pe drumul" spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic, scrie Agerpres.

Ursula von der Leyen a recunoscut că propunerea va diviza Parlamentul European şi statele membre, care vor trebui să aprobe această ţintă obligatorie juridic. Pentru a contribui la realizarea obiectivului, ea a precizat

11

că 30% din pachetul european de relansare în contextul pandemiei de coronavirus, reprezentând granturi şi credite de 750 de miliarde de euro, pe care UE ca întreg le va împrumuta, ar trebui obţinut prin obligaţiuni verzi.

Parlamentul European şi liderii din EU încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030. Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

În schimb, activiştii de mediu spun că obiectivul de reducere cu 55% nu este suficient pentru a atinge scopul de neutralitate privind emisiile de carbon până în 2050.

Europarlamentarul Dan Motreanu cere plan UE pentru combaterea deșertificării, un pericol continental DE Alexandru Pop | Actualizat: 16.09.2020 -

"I-am solicitat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, elaborarea unui Plan European pentru combaterea deșertificării", a anunțat miercuri Dan Motreanu, parlamentar european din partea PNL.

"Prin intermediul unei intervenții scrise, i-am solicitat astăzi președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să elaboreze un Plan european comun pentru toate statele membre UE pentru combaterea deșertificării și a degradării terenurilor.

Salut eforturile susținute pe care Comisia Europeană le face pentru atingerea neutralității climatice în 2050 și apreciez faptul că situația României, grav afectată de secetă, este în atenția Comisiei Europene, lucru evidențiat de Ursula von der Leyen în discursul din Plen. “Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la locuințele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon până la culturile distruse din România de cea mai puternică secetă de zeci de ani”, a spus astăzi președintele CE.

Angajamentul pe care Ursula von der Leyen și l-a asumat astăzi în Parlament, subliniind că “prin Fondul de tranziție justă vom sprijini regiunile care au de făcut o schimbare mai mare și mai costisitoare” este cel așteptat de noi toți, dar consider că atât în România, cât și în restul UE avem nevoie de un Plan adaptat realităților cu care ne confruntăm, un Plan etapizat, cu obiective clare și evaluări periodice. “Nimeni nu trebuie lăsat în urmă”, cum a spus președinta Comisiei în repetate rânduri și tocmai de aceea consider că alocările bugetare pentru atingerea obiectivelor nostre comune:

12

55% mai puține emisii de carbon până în 2030 și zero emisii de carbon până în 2050 trebuie susținute de o alocare bugetară adecvată.

E drept că avem resurse bune de energie regenerabilă, dar trebui să avem și capacitatea adecvată pentru stoca energia. Iar potrivit specialiștilor, UE trebuie să își crească de cel puțin șase ori capacitatea pentru a-și atinge obiectivele de mediu; ceea ce înseamnă atât infrastructură complexă, cât și investiții pe măsură.

Am încredere însă în capacitatea Uniunii de a se mobiliza și în cea a oamenilor și companiilor de a veni cu soluții inovatoare care să ne permită să ne atingem țintele. “Ce este bun pentru climă este bun pentru afaceri și pentru noi toți”, cum a menționat președintele Ursula von der Leyen. Important este să nu ne abatem de la obiectivul nostru comun.", a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

România, menționată de Ursula von der Leyen în topul apocalipsei climatice. „Planeta a devenit periculos de fierbinte” 16.09.2020 14:19 Editor : Alexandru Costea

Foto: Guliver/Gettyimages

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, miercuri, o țintă mai mare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE, de 55%, până în 2030, față de nivelul din 1990.

În prezent, ținta stabilită este de 40%. Scopul este de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, relatează agenţiile internaţionale de presă, citate de Agerpres. Von der Leyen a dat exemple recente de dezastre naturale ca urmare a schimbărilor climatice, printre acestea enumerând și culturile distruse de seceta din România.

“Nu există o nevoie mai urgentă de a accelera, decât atunci când este vorba de viitorul însuși al fragilei noastre planete. O bună parte din activitatea la nivel internațional s-a oprit din cauza izolării. Planeta a continuat să devină

13

din ce în ce mai fierbinte, periculos de fierbinte. Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la locuințele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon până la culturile distruse din România de cea mai puternică secetă de zeci de ani”, a spus președintele Comisiei Europene.

Creșterea obiectivului de eliminare a emisiilor, de la 40% la 55%, care ar avea consecinţe pentru sectorul energetic, transporturi sau agricultură, "este prea mare pentru unii şi insuficientă pentru alţii”, a spus Von der Leyen. „Însă economia şi industria noastre o vor putea face", a adăugat ea în primul său discurs privind starea Uniunii, susţinut în Parlamentul European.

Ea a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE "ferm pe drumul" spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic.

Ursula von der Leyen a recunoscut că propunerea va diviza Parlamentul European şi statele membre, care vor trebui să aprobe această ţintă obligatorie din punct de vedere juridic.

Pentru a contribui la realizarea obiectivului, ea a precizat că 30% din pachetul european de relansare în contextul pandemiei de coronavirus, reprezentând granturi şi credite de 750 de miliarde de euro, pe care UE ca întreg le va împrumuta, ar trebui obţinut prin obligaţiuni verzi.

Parlamentul European şi liderii din EU încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030.

Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

În schimb, activiştii de mediu spun că obiectivul de reducere cu 55% nu este suficient pentru a atinge scopul de neutralitate privind emisiile de carbon până în 2050.

 Creştere de 18% a suprafeţelor cultivate cu sorg în Europa Liviu GORDEA 16 septembrie 2020

În pofida climatului cu totul special din această primăvară, Europa a înregistrat în 2020 o creştere substanţială a suprafeţelor cultivate cu sorg, potrivit estimărilor organizaţiei interprofesionale Sorghum ID.

14

Cu excepţia României, unde s-a putut observat o scădere, atât în ceea ce priveşte sorgul boabe cât şi cel furajer, toate ţările în care s-a demarat un program de promovare a acestei culturi şi-au extins suprafețele cu sorg. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în Austria, unde fermierii au alocat anul acesta 7.500 de hectare pentru varietăţile de sor-boabe (cu 85% mai mult decât în sezonul precedent), respectiv 2.500 de hectare pentru sorgul destinat consumului din fermele zootehnice (+25%).

De de parte, cel mai mare cultivator de sorg în Europa rămâne Rusia, cu o suprafaţă totală de circa 200.000 hectare (115.000 ha sorg-boabe şi 85.000 ha sorg furajer), cu o creştere de 15%, respectiv 6% comparativ cu 2019. Franţa îşi consolidează poziţia a doua pe continent, cu 85.000 hectare (+21%) destinate producţiei de sorg-boabe şi alte 28.000 hectare (+25%) pentru producţia de sorg furajer.

La vest de noi, în Ungaria, sorgul pare să câştige din ce în ce mai mult teren. Anul acesta, fermierii maghiari au cultivat nu mai puţin de 30.000 de hectare (dublu faţă de 2019) cu sorg-boabe şi 15.000 de hectare (+85%) cu sorg furajer. România, în schimb, şi-a redus în mod considerabil suprafeţele cu sorg, ajungând să cultive anul acesta doar 19.000 de hectare - 14.000 ha cu sorg-boabe (-25%) şi 5.000 ha cu sorg furajer (-16%).

În Europa, producția globală de sorg-boabe s-a obținut de pe o suprafață de 375.000 hectare, ceea ce reprezintă o creștere de 69.000 hectare față de 2019, în timp ce suprafețele cultivate cu sorg furajer au atins anul acesta 209.000 hectare, echivalentul unei creșteri de 25.000 hectare față de anul trecut.

.............................................

EUROPA DE EST

Made in East-Europe: guvernele fostelor state comuniste caută să încurajeze consumul de produse alimentare locale prin măsuri mai

15

elegante ca etichetarea sau promovarea sau mai dure, ca forţarea unor cote în supermarketuri Bogdan Cojocaru 16.09.2020

Unii cehi au recurs la utilizarea unor aplicaţii precum Bez Andreje, care se traduce prin „Fără Andrej“ şi care le permite utilizatorilor să scaneze articole din supermarket pentru a verifica dacă sunt legate de Agrofert, conglomeratul agricol înfiinţat de premierul Andrej Babiö.

Guvernele statelor est-europene membre ale Uniunii Europene lucrează la o serie de iniţiative pentru a încuraja sau chiar forţa creşterea consumului de produse alimentare locale. Cehia este un caz aparte, deoarece unul dintre cei mai mari producători de alimente are conexiuni la cel mai ridicat nivel politic, iar ţara este autosuficientă doar la „bere, lapte şi carne de vită“, după cum explică un reprezentant al comercianţilor de acolo.

Luna trecută, pe pagina de Facebook a premierului Ungariei Viktor Orbán a apărut un clip video care-i încurajează pe unguri să cumpere şi să sprijine produsele şi afacerile locale. Filmuleţul poartă titlul „Alege local“, scrie hungarytoday.hu, şi face, probabil, parte din campania guvernamentală anunţată tot atunci de un secretar de stat pentru promovarea produselor locale.

„A alege produse locale înseamnă protejarea locurilor de muncă de acasă“, a spus oficialul în prezentarea iniţiativei. De asemenea, a adăugat el, prin cumpărarea produselor maghiare este redusă dependenţa ţării, este întărită economia şi este protejat mai bine mediul înconjurător deoarece sunt cazuri în care produsele de import sunt transportate pe distanţe de mii de kilometri pentru a ajunge în Ungaria. Clipul postat pe pagina premierului Orban înfăţişează produse din Ungaria, furnizori, linii de producţie şi proprietari de afaceri maghiare. În film, personajele vorbesc despre importanţa autosuficienţei, de sprijinirea oamenilor de afaceri locali şi de protejarea locurilor de muncă.

16

În Polonia, la sfârşitul acestei luni vor intra în vigoare modificări legislative care cer ca produsele din carne vândute la greutate să aibă vizibile pe ambalaj steagul şi numele ţării din care provin, scrie Warsaw Business Journal. Acest lucru, spun legiuitorii, îi va permite consumatorului să recu-noască imediat originea produsului şi să-l aleagă pe cel din Polonia dacă acest lucru este un factor important pentru el.

Prevederile se aplică cărnii de porc, de pasăre, de capră şi de oaie. Acestea sunt al doilea tip de produse cărora li se aplică etichetarea cu steaguri, după cartofi. „Consumatorii caută tot mai mult carne de care să fie siguri. UE nu permite ca anumite produse să fie etichetate cu ţara de origine, deşi acest lucru se schimbă şi tot mai mulţi oficiali din state diferite vorbesc despre acest subiect“, a explicat Krzysztof Ardanowski, ministrul agriculturii din Polonia. El a precizat că guvernul nu vrea să decidă pentru consumator, ci să-l informeze mai bine pe acesta despre eventuala achiziţie. Pandemia şi blocajele din comerţul internaţional au arătat o problemă majoră pentru Polonia: jumătate din carnea de pasăre şi 90% din cea de vită sunt produse pentru export.

În Cehia, cu greu cineva poate cumpăra produse alimentare care să nu fie în vreun fel legate de premierul Andrej Babiö, aceasta datorită conexiunilor pe care acesta le are cu companii agricole şi de nutreţuri majore, spun criticii. Babiö este un miliardar devenit politician care şi-a construit o parte din avere prin afacerile unui conglomerat agricol pe care l-a fondat, Agrofert, şi care deţine companii din aproape toate diviziunile industriei alimentare, de la terenuri, agricultură şi echipamente agricole şi la procesarea alimentelor, scrie Politico.eu.

Acest lucru înseamnă că multe alimente de bază, cum ar fi pâinea şi produsele lactate, precum şi îngrăşămintele şi utilajele care ajută la producerea alimentelor pot fi legate de Agrofert.

Chiar şi mai multe produse Agrofert ar putea ajunge în curând pe rafturile supermarketurilor mulţumită unei propuneri de modificare a legislaţiei alimentare în curs de examinare de către parlamentarii cehi, care urmăreşte să stimuleze vânzările de alimente produse în Cehia. Această nouă regulă ar impune fiecărui supermarket important să vândă o anumită cotă de alimente cehe. Babiö a insistat că nu mai are legături financiare cu Agrofert, dar criticii şi cei care veghează pentru păstrarea transparenţei nu înghit acest argument, care este supus unui audit al Comisiei Europene.

Întrucât multe dintre alimentele din ţară sunt produse de operatorii Agrofert, oponenţii lui Babiö spun că le este greu să facă cumpărături fără a da banii pe ceva despre care cred că ar putea să-i umple în cele din urmă buzunarele

17

premierului. Unii au recurs la utilizarea unor aplicaţii precum Bez Andreje, care se traduce prin „Fără Andrej“ şi care le permite utilizatorilor să scaneze articole din supermarket pentru a verifica dacă sunt legate de Agrofert. „Nu e ca şi cum ar deţine totul, dar este peste tot. Aproape fiecare secţiune a unui magazin alimentar are ceva din produsele sale „, a spus Martin VytrhlÌk, programatorul care a dezvoltat aplicaţia.

Criticii susţin, de asemenea, că premierul va ajunge în cele din urmă unul dintre principalii beneficiari ai cotei, în pofida insistenţei sale că este împotriva acestei iniţiative. „El este cel mai mare antreprenor agricol din Cehia, deci el ar fi cel mai mare beneficiar al acestei legi“, a declarat Mikul·ö Peksa, un europarlamentar din Partidul Piraţilor, de opoziţie. Propunerea legislativă prevede că până în 2021 o cotă de 55% din alimentele din magazine trebuie să fie cehe şi că până în 2027 această proporţie să crească la 85%. Schimbare trebuia să fie votată în iunie, dar proiectul a fost înapoiat  comisiei pentru agricultură pentru deliberări ulterioare după ce s-a confruntat cu dezbateri aprinse în parlament şi în societatea civilă. Iniţiatorii amendamentului, Zdenek Podal, membru al partidului de extremă dreapta Libertate şi Democraţie Directă (SPD), şi Margita BalaötÌkov·, membră a partidului ANO al lui Babiö, au susţinut că noua măsură va îmbunătăţi autosuficienţa ţării pentru alimente şi va împiedica supermarketurile să vândă în principal produse importate ieftine.

Supermarketurile cehe, care sunt în mare parte deţinute de grupuri străine, consideră că schimbarea este îndreptată contra lor. Acestea insistă că noile reguli le vor obliga să vândă alimente cehe chiar dacă acestea nu sunt competitive la preţ şi calitate. „Retailerii cehi ar accepta mai multă mâncare cehă, deoarece clienţii o cer şi sunt deseori dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru ea. Cu toate acestea, trebuie să creştem nu numai producţia, ci şi calitatea, pentru a ne asigura că producţia este competitivă cu produsele alimentare din Germania şi din alte ţări „, a declarat Tom·ö Prouza, preşedintele Confederaţiei Cehe de Comerţ şi Turism. „Propunerile de introducere a cotelor pentru alimentele cehe nu sunt doar ilegale, dar nu au niciun sens atunci când Republica Cehă este autosuficientă numai în bere, lapte şi carne de vită.“

UNGARIA

Statul ungar își scoate la vânzare terenul arabil. De ce a luat guvernul de la Budapesta această decizie InCont.ro, 15 septembrie 2020

Statul ungar scoate la vânzare, începând din data de 21 septembrie, 6.300 de parcele de teren arabil, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii din Ungaria, transmite MTI.

18

Aceasta este cea de-a treia rundă a programului de vânzare de terenuri agricole destinat diminuării numărului de ferme care sunt deţinute în proprietate comună, scrie Agerpres.

Centrul naţional pentru terenuri arabile (NFK) va fi cel care va vinde parcelele de teren cu o suprafaţă de până la 10 hectare pe bază de anunţuri şi fără licitaţie. Ofertele de achiziţie pot fi trimise online până la data de 21 octombrie.

Printre proprietăţile care vor fi scoase la vânzare se numără 1.400 de parcele de terenuri cu o suprafaţă cuprinsă între 3 şi 10 hectare care vor fi oferite pentru prima dată, precum şi 4.800 de parcele de teren cu o suprafaţă mai mică de trei hectare care nu şi-au găsit un cumpărător la primele două runde de vânzări.

Ministerul Agriculturii din Ungaria a precizat că la primele două runde de vânzări de terenuri, statul ungar a vândut peste 15.500 de proprietăţi cu suprafaţa totală de 5.550 de hectare, sumele generate fiind de peste cinci miliarde de forinţi (aproximativ 14 milioane de euro).

FRANTA

100 de milioane de euro pentru rapiță, soia, floarea-soarelui, fasole și leguminoase septembrie 16, 2020 agrimanet

Franța deblochează 100 de milioane de euro pentru a-și dezvolta producția de proteine vegetale

19

Guvernul francez intenționează să aloce 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea producției de proteine vegetale din țară, ne informeaza EURACTIV.

Președintele francez Emmanuel Macron a lansat mai de mult ideea dezvoltării producției de proteine vegetale din țară. El a făcut acest lucru la G7 din Biarritz în august 2019, la Salonul Internațional Agricol de la Paris în ianuarie 2020 și în timpul discursului său televizat din 12 martie anul acesta.

O strategie de reducere a importurilor franceze de proteine vegetale devine in cele din urmă realitate, 100 de milioane de euro din planul de recuperare al țării fiind alocat producției de proteine vegetale.

Această sumă ar trebui să facă posibilă „construirea suveranității noastre alimentare” prin „reducerea bruscă a importului de proteine destinate creșterii animalelor”, potrivit unui comunicat de presă al guvernului.

Producția europeană in scadere

Rapița, soia, floarea-soarelui, fasolea, leguminoasele: fermierii folosesc multe proteine vegetale pentru a-și hrăni animalele și a le asigura producția.

UE importă aproape 17 milioane de tone de proteină brută în fiecare an, potrivit raportului Comisiei Europene din 2018 privind dezvoltarea proteinelor vegetale ale blocului în UE. Dintre aceste importuri, 13 milioane sunt pe bază de soia, al cărei conținut de proteine îl face un furaj esențial pentru fermele de porci, bovine și păsări.

Deși Franța este una dintre țările europene care produc cele mai multe semințe oleaginoase – în special rapiță și floarea soarelui – independența sa este departe de a fi asigurată.

În 2018, Franța a importat trei milioane de tone de srot de soia. Și, deși aproximativ 400.000 de tone de soia au fost cultivate în Franța, aproape 600.000 de tone au fost importate din Brazilia, SUA și Argentina în special.

Fermierilor francezi le este greu să concureze cu prețurile și semințele modificate genetic capabile să reziste celor mai puternice insecticide provenite din țările americane.

„Boabele de soia argentiniene, linte canadiena și indiena și făina de soia americană sunt departe de a îndeplini specificațiile europene”, a declarat

20

Jean-René Menier, un fermier din Morbihan și membru ales al Federației Franceze a Producătorilor de Semințe Oleaginoase și Proteine.

„În Franța, nu ne putem permite să ne vindem culturile atunci când respectăm deja reguli de producție extrem de stricte”, a adăugat el.

Creșterea suveranității naționale

Dezvoltarea unei culturi europene de proteine vegetale nu este lipsită de avantaje, cum ar fi creșterea potențială a suveranității naționale, protejarea mediului și a sănătății. Dar un astfel de demers este imens , iar Europa continuă să rămână cu mult în urmă.

În plus, dependența Europei de importurile americane este istorică, înrădăcinată în lungi ani de negocieri comerciale.

După cel de-al doilea război mondial și înainte de înființarea Organizației Mondiale a Comerțului, țările americane au fost de acord să se specializeze în producția de proteine vegetale, în timp ce europenii s-au concentrat asupra culturilor de cereale ca parte a negocierilor GATT privind tarifele vamale și comerțul.

Deși cultivarea rapiței și a floarea-soarelui s-a dezvoltat treptat în anii 1970, Europa este încă legată de giganții americani.

Decalajul s-a mărit și mai mult în temeiul acordurilor Blair House din 1992, când s-a convenit ca terenurile europene dedicate soiei, rapiței și floarea-soarelui să fie limitate la 5,1 milioane de hectare, ceea ce este cu mult sub nevoile continentului.

Departe de o revoluția verde

Statele europene au devenit conștiente de riscurile pe care le prezintă dependența de importurile străine. La consiliul informal al miniștrilor agriculturii din 1 septembrie, ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, s-a concentrat asupra necesității „suveranității alimentare europene”, care trebuie să implice „asigurarea aprovizionării și dezvoltarea autonomiei strategice a sectoarelor precum proteinele vegetale”.

În așteptarea unei strategii europene, planul francez pentru proteine vegetale a fost bine primit.

„Suntem încântați, pentru că îl așteptăm de mult timp”, a reamintit Menier, care a propus să se stabilească elemente contractuale care să lege fermierii

21

din zona Franței centrale cu crescătorii bretoni. „Ei produc și noi cumpărăm. Toată lumea ar fi multumita ”, a spus el.

Dezvoltarea unei producții naționale și fără OMG-uri de proteine vegetale ar putea scuti fermierii de dificultățile economice si provocările de mediu. Dar Samuel Duglas, crescător de bovine din Ille-et-Vilaine, se îndoiește că aceasta este cu adevărat o măsură de mediu.

„Reducerea importurilor noastre nu este o inițiativă proastă în sine. Dar pentru cine vom produce aceste proteine pe bază de plante în Franța? Pentru creșterea intensivă a animalelor in stabulatie, care are nevoie de conținuturi excepționale de proteine pentru a obține producții uriașe ”, a spus Duglas.

„Reducerea importurilor de proteine vegetale este foarte bună, dar dacă este pentru a încuraja un sistem de producție care să ne distrugă apele și pământul, fără a asigura chiar și un salariu decent pentru fermieri, nu prea văd rostul”, a adăugat el.

Au trecut opt ani de când acest fermier breton a încetat să mai cumpere orice proteină pe bază de plante. Pasunea agricultorului, cu o suprafață de 50 de hectare, asigură turmei sale de 75 de bovine proteinele de care au nevoie pentru lactatie. Cu ajutorul asociației Adage 35, care militează pentru o agricultură durabilă și autonomă, Duglas a trecut la agricultura ecologică în 2010.

„Mi-a schimbat total modul de lucru. Nu mai cultiv porumb, grâu și nici nu folosesc pesticide. Desigur, la început, tranziția poate fi înfricoșătoare. Aici Adage a fost foarte util. Mi-a permis să mă documentez și să întâlnesc alți fermieri care au putut să mă sfătuiască ”, a spus el.

Acest fermier, care locuiește la aproximativ 40 de kilometri de Rennes din 2007, a „reușit” să-și reducă producția de lapte. De la 10.000 de litri pe an, acum furnizează doar 5.000 de litri, fără nicio problemă.

„Desigur, randamentele mele au scăzut, dar și costurile mele. Am ajuns chiar la o mulsoare pe zi și ne descurcă bine la fermă, petrec mai mult timp cu familia mea. Din punct de vedere economic, pășunile se mențin singure ”, a spus fermierul, care beneficiază de prețurile avantajoase odata cu eticheta organică.

Despre planul guvernamental, fermierul este convins că „nu este o măsură de mediu”.

22

„Întărește creșterea intensivă a animalelor, atunci când toată lumea știe că trebuie să schimbăm sistemul. Vom ieși din el doar dacă ieșim din această logică a randamentelor „, a adăugat el.

FRANTA

Gigantul american Kraft Heinz vinde afacerea cu brânzeturi grupului Lactalis. Tranzacție de 3,2 mld. dolari, exclusiv în numerar , InCont.ro, 16 septembrie 2020 Gigantul american Kraft Heinz a anunţat vânzarea afacerii sale cu brânzeturi către filiala din SUA a grupului francez Lactalis, pentru 3,2 miliarde de dolari, într-o tranzacţie exclusiv în numerar.

Tranzacţia, care ar urma să se finalizeze în primul semestru din 2021, include afacerile din SUA ale Kraft Heinz cu brânzeturi naturale, rase, şi specialităţi din brânză, precum, afacerea cu brânzeturi rase din Canada şi întreaga divizie internaţională de brânzeturi.

Sunt vizate inclusiv brandurile Cracker Barrel şi Breakstone. Deja Kraft Heinz a vândut anul trecut afacerile din Canada cu brânzeturi naturale, pentru 1,2 miliarde de dolari.

Vânzarea include facilităţile de producţie ale Kraft Heinz din Tulare, California, Walton, New York, şi Wausau, Wisconsin. Aproximativ 750 de angajaţi de la aceste fabrici vor fi transferaţi către Lactalis, potrivit Agerpres.

Gigantul american a anunţat că vrea să-şi reducă costurile cu două miliarde de dolari până în 2024.

Marţi, acţiunile Kraft Heinz au închis în creştere cu 0,10 dolari, la 31,97 dolari.

În SUA, Lactalis are sedii centrale în Buffalo şi New York şi opt fabrici, unde lucrează 2.600 de angajaţi.

FRANTA

Auchan concediază peste 1400 de angajați în Franța Angela Alexandru16 Sep 2020 - Știri și Noutăți Lanțul de hipermarketuri Auchan concediază 1.475 de angajați din Franța, ca parte a unui plan de reorganizare majoră. Retailerul consideră schimbarea de strategie ca fiind una necesară, deoarece clienții cumpără tot mai mult online și din ce în ce mai puțin din magazinele fizice.

23

„Hipermarketurile au tot mai puțin succes”, spune Jean-Denis Deweine, CEO Auchan Franța, confirmând o tendință care era deja evidentă înainte de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, Covid-19 a accelerat și intensificat evoluția către digital, iar grupul francez de supermarketuri „a fost probabil prea lent pentru a dezvolta noi modele”, declară Deweine pentru RTL, conform Retail Detail.

Planurile Auchan după concedierile din Franța

În contextul unui proiect numit „Renașterea pentru 2022”, retailerul a concediat 1.475 de angajați. Totuși, se așteaptă să se creeze 377 de noi locuri de muncă, aducând numărul total de locuri de muncă pierdute la 1.088.

Acesta este al doilea val de disponibilizări pe termen scurt, deoarece Auchan a concediat deja peste 600 de angajați de birouri în ianuarie și a închis 21 de magazine în 2019.

Compania își propune să dubleze vânzările de alimente online până în 2022 și să se concentreze pe gestionarea consecventă a lanțului de aprovizionare de la furnizor la client. Concret, digitalizarea ofertei rămâne principala prioritate.

Astfel, grupul se concentrează asupra punctelor de preluare: vor exista 300 de locuri de ridicare ale comenzilor în centrul orașelor franceze, dintre care patru s-au deschis deja în Lille.

Schimbări importante au loc și în hipermarketuri: supermarketurile mari se vor transforma, cel mai probabil, în platforme de livrare, dar și în locații de producție. În plus, în clădirile care au devenit prea mari, vor exista secțiuni rezervate altor comercianți cu amănuntul nealimentari, precum lanțurile surori Boulanger sau Kiabi.

Alte concedieri anunțate de Auchan

Pe de altă parte, nouă dintre cele unsprezece centre de reparații electronice își închid ușile, iar ghișeele de servicii pentru clienți din hipermarketuri dispar. Auchan dorește să digitalizeze întregul departament de asistență pentru clienți și, prin urmare, se poate lipsi de 434 de angajați.

Se închide și atelierul de tăiere a cărnii din Lieusaint, unde lucrează 57 de persoane. Sunt planificate alte 124 de concedieri pentru funcțiile celor din casierii și hostesse. În pofida acestui lucru, Auchan dorește să combine în continuare casele de marcat tradiționale, cu cele automate și contactless.

24

FRANTA

Reims oferă șampanie gratuită pentru promovarea turismului 9 septembrie 2020 Biroul de turism din Reims, Franța, a lansat o inițiativă prin care oferă în dar 3.000 de sticle de șampanie pentru turiștii care petrec mai mult de două nopți consecutive în orașul Reims, sau în zona înconjurătoare, cu condiția ca aceștia să fie cazați într-un

hotel sau o pensiune; clienții Airbnb nu se califică. O altă condiție pentru a beneficia de această gratuitate este ca vizitatorii să servească masa într-un restaurant local, comanda minimă fiind o porție de mâncare și o băutură. În acest caz, locațiile tip fast-food sunt excluse din listă. În cele din urmă, pentru a se califica, turiștii trebuie să furnizeze dovada că au plătit pentru o activitate de agrement, cum ar fi închirierea unui caiac, a unei biciclete, cumpărarea unui bilet la cinematograf, vizita la o cramă din regiune, sau orice alt tip de activitate care să fi adus vânzări localnicilor.

Cele 3.000 de sticle de șampanie, în valoare de aproximativ €50,000 provin de la 68 de producători diferiți și sunt acordate câte una per adult. În perioada ianuarie-mai 2020, conform Comité Champagne, vânzările de șampanie au scăzut cu 32% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Apreciem inițiativa Biroului de turism din Reims și în caz că nu ajungeți 😉pe acolo în această perioadă, vă inivităm să alegeți și să savurați o șampanie în cinstea lor, din multitudinea de opțiuni de pe www.bauturialcoolice.ro.

BREXIT

Brexit: Proiectul de lege controversat al premierului Boris Johnson a fost adoptat în Camera Comunelor Analize • 15 Septembrie 2020 •

Proiectul de lege al premierului britanic Boris Johnson de a se reveni, cu încălcarea dreptului

25

internaţional, asupra anumitor angajamente asumate în contextul Brexit-ului, a trecut luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida faptului că o parte a taberei conservatoare s-a opus, transmite AFP, citată de Agerpres.

Un afront pentru europeni în mijlocul negocierilor comerciale, proiectul de lege, care conţine dispoziţii controversate privind Irlanda de Nord, a fost aprobat cu 340 de voturi pentru şi 263 împotrivă, după o zi de dezbateri aprinse în Camera Comunelor pe tema Brexitului intrat oficial în vigoare pe 31 ianuarie.

Votul nu constitue o surpriză având în vedere majoritatea confortabilă de care dispune partidul premierului Boris Johnson în camera inferioară a parlamentului britanic, dar continuarea procedurilor parlamentare ar putea fi mai incertă, în special în privinţa examinării, la începutul săptămânii viitoare, a unui amendament ce ar impune o blocare în parlament înaintea oricărei modificări a acordului de părăsire a UE.

Mai este nevoie şi de un vot în Camera Lorzilor, unde există temerea privind riscul ca adoptarea proiectului de lege să afecteze credibilitatea Marii Britanii pe scena internaţională.

Premierul Boris Johnson a venit în Camera Comunelor pentru a-şi susţine propunerea pe care o consideră „esenţială pentru menţinerea integrităţii politice şi economice a Marii Britanii”. El a acuzat UE că foloseşte dispoziţiile menite să asigure pacea în Irlanda de Nord ca „pârghie” în negocierile în curs şi că ameninţă să creeze „o frontieră vamală în propria noastră ţară”.

Proiectul său de lege reprezintă o „plasă de siguranţă” sau o „poliţă de asigurare” la care Londra nu va trebui să recurgă dacă va ajunge la un acord cu Bruxelles-ul.

„Niciun prim-ministru britanic, niciun guvern, niciun parlament nu ar putea accepta” astfel de condiţii, a argumentat Johnson, răspunzând în special criticilor formulate de cinci dintre predecesorii săi, de la John Major la Theresa May.

Tratatul prevede dispoziţii vamale speciale pentru Irlanda de Nord, menite în special să evite restabilirea unei frontiere fizice între Republica Irlanda, membră a UE şi provincia britanică, în conformitate cu acordul de pace din 1998.

26

Irlanda de Nord trebuie să respecte, timp de patru ani, anumite dispoziţii europene, în special în ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri. În opinia Londrei, UE ameninţă cu refuzul includerii Marii Britanii pe lista ţărilor autorizate să exporte produse alimentare către acest teritoriu, ceea ce ar împiedica importurile în Irlanda de Nord din restul ţării.

În pofida acestor tensiuni puternice, negocierile cu UE privind viitoarea relaţie comercială urmează să fie reluate marţi la Bruxelles. Discuţiile de până acum nu au avut rezultate semnificative pe două subiecte de interes: respectarea de către Londra a unor norme prin care să se evite crearea unei concurenţe neloiale şi condiţiile accesului în apele britanice pentru pescarii din statele membre UE.

Cele două părţi au afirmat că trebuie convenit un acord în octombrie pentru a se evita impunerea de taxe vamale între Marea Britanie şi blocul european, ceea ce riscă să agraveze criza economică istorică cauzată de pandemia noului coronavirus.

POLONIA

Care sunt cei mai populari cârnați polonezi? meatmilk 16 septembrie 2020 Dacă în ediția trecută a revistei noastre am prezentat cele mai populare sortimente de brânzeturi din Rusia, iată că rămânem în zona slavă, propunându-vă atenției cei mai populari cârnați din Polonia, știut fiind că, alături germanilor și ai altor popoare, inclusiv alături românilor, și polonezii fac mezeluri dintre cele mai gustoase.

Kielbasa piaszczańska

Kielbasa piaszczańska este un cârnat de porc semi-uscat, produs în satul Piaski Wielkie, renumit pentru producția de carne și, în special, cârnați. Localnicii, cunoscuți sub denumirea de Kijacy, au dezvoltat un proces special de marinare a cărnii într-un amestec de ierburi și sare de rocă, care distinge kiełbasa piaszczańska de alte mezeluri.

Kielbasa Lisiecka este un cârnat afumat obținut din carne de porc de cea mai bună calitate. Este produs în districtul Kraków, începând cu 1930. Producția

27

continuă până în zilele noastre, grație rețetei tradiționale. Aroma cărnii de porc condimentată este dominantă, în timp ce nuanțe ușoare de usturoi, sare și piper oferă o aromă unică. Aroma sa distinctivă este cea a cărnii de porc și a fumului din arin, fag sau pomi fructiferi. Acest cârnat a câștigat numeroase premii la diferite competiții și este cunoscut chiar prințul britanic Charles și președintele Malaeziei că l-au gustat și i-au plăcut.

Jalowcowa Staropolska Jalowcowa este un cârnat unic, sub forma unui băț încrețit uniform, în formă de ghirlandă, obținut din carnea grasă de porc. Boabele de ienupăr tocate fin, ardeiul și zahărul sunt combinate cu carnea, înainte de a fi umplută în intestinele de porc, care ulterior sunt modelate în ghirlande mici sau mari.

Cârnații se coc și se afumă pe ramurile de ienupăr, apoi se usucă până la cinci zile,  pentru a fabrica produsul final cu o culoare maro închisă și o aromă excepțională de pin.

Mysliwska Staropolska Kielbasa mysliwska este un cârnat tradițional polonez afumat și uscat, obținut din carne de porc. Și-a luat numele de la cuvântul polonez pentru vânător (myśliwy), de aceea este cunoscut și sub numele de cârnați de vânător. Datorită faptului că este un cârnat semi-uscat, scurt, cu un conținut scăzut de umiditate, a făcut din el o gustare ideală pentru vânători, în călătorii.

Are un exterior maro închis și piele ridată, cu aspect și formă de secera curbată. Cârnații au o aromă unică de carne de porc fragedă, întărită, coptă și afumată, aromată cu un amestec de condimente selectate, inclusiv ienupăr, piper, zahăr și usturoi.

Saltison Odată, considerat a fi un produs din carne inferior, Saltison este considerat acum o delicatesă gastronomică unică. În funcție de condimente, formă și ingrediente principale, bucătăria tradițională poloneză se mândrește cu mai mult de zece soiuri diferite de Saltison.

Produsele sunt fabrcate mai ales cu carne de porc, dar unele soiuri folosesc exclusiv vițel. Cândva populare în multe orașe care se învecinează cu Germania, astăzi sunt pregătite și savurate în toată țara. Indiferent de tip, aceste delicii sunt de obicei savurate ca niște tăieturi reci, însoțite în mod obișnuit de pâine și diverse produse din carne.

Kabanosy Staropolskie Kabanosy sunt cârnați lungi, subțiri și uneori foarte uscați, care vin în perechi. Numele lor se referă la un termen din secolul al XIX-lea kaban sau kabanek, adică porci tineri care au fost îngrășați cu cartofi, iar carnea lor era numită în mod obișnuit kabanina.

28

Porcii sunt îngrășați până când cântăresc până la 120 de kilograme, după care carnea lor este tăiată în bucăți de dimensiuni uniforme, amestecată cu piper, nucșoară, zahăr și carasă, umplută în mațe de oaie, afumată, coaptă și agățată să se usuce până ce cârnații își dezvoltă forma distinctivă și culoarea roșu-închis.

Cârnații Kabanosy au o aromă excepțională, o aromă intensă a cărnii de porc coaptă și un gust unic, delicat, afumat, de ardei. Acești cârnați sunt de obicei consumate ca aperitive sau gustări.

Krakowska Sucha Staropolska Krakowska Sucha Staropolska este un cârnat afumat, gătit și uscat, fabricat cu carne de porc și mirodenii grosiere. Înglobat într-o membrană naturală, are o culoare exterioară maro-închis, cu o suprafață strălucitoare, ușor încrețită și uscată, în timp ce capetele sunt legate sau capsate între ele.

Acești cârnați au o aromă puternică de carne întărită, afumată, cu aromă deosebită de piper și un gust delicat de nucșoară și usturoi, care servește nu numai ca agent de îmbunătățire a aromelor, dar extinde și perioada de valabilitate a produsului.

AUSTRALIA

Un plan bazat pe tehnologie de ultimă oră, lansat în Australia îşi propune să stingă incendiile de vegetaţie într-o oră de la izbucnire Analize, Tech / Digital • 15 Septembrie 2020

Un plan ambiţios de monitorizare şi stingere a incendiilor de vegetaţie periculoase din orice zonă din Australia în decurs de o oră, până în anul 2025, cu ajutorul dronelor, a tehnologiei satelitare şi a inteligenţei artificiale, a fost lansat marţi în capitala Canberra, relatează agenţia DPA, preluată de Agerpres. Schiţa proiectului intitulat ”Fire Shield Mission” a fost prezentată de organizaţia australiană nonprofit Minderoo Foundation, alături de ministrul Ştiinţei şi Tehnologiei din Australia, Karen Andrews.

29

Planul, considerat de grup o realizare deosebită pentru Australia, se va baza pe cea mai nouă tehnologie de teledetecţie pentru a depista şi răspunde rapid la incendiile de vegetaţie.

”Ştim că fiecare minut câştigat în detectarea unui incendiu îmbunătăţeşte eficacitatea răspunsului şi reduce potenţialul distructiv al incendiului, aşadar există o oportunitate imensă de a aplica noile tehnologii pentru această provocare”, a declarat liderul de proiect, Adrian Turner, citat într-un comunicat.

Conform planului, inteligenţa artificială şi sistemul de învăţare automată vor fi utilizate pentru a identifica flăcările periculoase, iar dronele şi vehiculele autonome vor ajuta la stingerea acestora.

”Această lucrare importantă are un potenţial revoluţionar pentru Australia. Evidenţiază puterea colaborării şi ceea ce poate fi realizat printr-o viziune îndrăzneaţă”, a spus Andrews.

Fundaţia colaborează cu peste cincizeci de parteneri din întreaga comunitate, servicii de urgenţă, industrie, guvern şi cercetare la crearea proiectului şi începerea implementării planului.

Până în prezent, fundaţia a strâns 50 de milioane de dolari australieni (37 de milioane de dolari americani) pentru acest program şi îşi propune să atragă finanţare în numerar şi echipamente în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari.

Incendiile de vegetaţie care au devastat zone din Australia în 2019-2020 au provocat decesul a 33 de persoane şi numeroase animale, au distrus peste 3.000 de locuinţe şi au mistuit peste 17 milioane de hectare de teren.

THAILANDA

Patrula rațelor: mii de păsări curăță culturile de orez 16.09.2020 Foto: Profimedia

În Thailanda, cultivatorii de orez apelează la rațe pentru a curăța culturile de orez, între recoltare și o

30

nouă însămânțare. Ca atare, există fermieri specializați în gestionarea agenților speciali de curățare. Unul singur are mai multe armate de înaripate.

El transportă trupele gălăgioase unde este solicitat și eliberează și câte 10.000 de rațe, pentru a curăța terenul de resturi și de paraziți.

După ce nu mai au de lucru pe câmp, rațele sunt transportate înapoi la fermă, unde depun ouă pentru o nouă generație de agenți.

SUA

Peisaj apocaliptic - Sute de mii de păsări mor subit în New Mexico, iar oamenii de știință nu-și pot explica motivul/ Lucian Negrea, 16/09/2020

Experţi naturalişti din New Mexico au anunţat că păsările din regiune mor în număr alarmant, posibil „sute de mii”, după ce numeroşi rezidenţi au semnalat prezenţa trupurilor în diferite locuri, scrie NBC.

Martha Desmond, profesor la New Mexico State University, a declarat: „Pare să fie fără precedent şi un număr foarte mare”.

Într-o înregistrare video publicată de Las Cruces Sun News, jurnalistul Austin Fisher arată un grup de zeci de păsări moarte pe care l-a descoperit în timp ce făcea o drumeţie pe 13 septembrie în districtul Rio Arriba din nordul statului, informează News.ro.

Astfel de semnalări au venit din toate părţile statului. „Pot spune că ar putea fi cu uşurinţă sute de mii de păsări”, a spus el.

Mai multe agenţii investighează, inclusiv Bureau of Land Management şi White Sands Missile Range, unitate militară din zonă. „Pe raza de tragere a rachetelor putea găsi într-o săptămână mai puţin de jumătate de duzină de păsări”, a spus Trish Butler, biolog al poligonului. „În ultima săptămână am avut câteva sute, aşa că asta chiar ne-a atras atenţia”.

Cercetătorilor nu le este clar din ce cauză mor păsările, iar Desmond spune că este posibil ca asta să se întâmple din cauza unui front de aer rece care a

31

lovit New Mexico săptămâna trecută sau din cauza secetei recente, dar şi că decesul poate fi legat de incendiile din Vest.

„Este posibil ca plămânii păsărilor să fie afectaţi. Este posibil să le fi forţat să migreze mai devreme”.

Oregon Department of Fish and Wildlife a scris pe Twitter că „nu sunt cunoscute multe lucruri despre impactul fumului şi a incendiilor asupra păsărilor”.

Oamenii de ştiinţă cer publicului să raporteze într-o bază de date dacă observă păsări moarte şi să le ducă spre a fi studiate.

https://youtu.be/go-BgGzpJEU

CHINA

China interzice fotografiile lângă silozurile de cereale, în timp ce cumpără masiv porumb American

O recentă interdicţie impusă de regimul comunist asupra dispozitivelor foto în proximitatea grânarelor chineze a generat noi temeri că Beijing-ul ar putea avea o problemă de penurie de cereale, a informat luni South China Morning Post (SCMP).

Gigantul de stat Sinograin a emis un ordin săptămâna trecută prin care a interzis toate dispozitivele de fotografiere în apropierea unui centru de silozuri din Heilongjiang, o provincie nord-estică la graniţa cu Rusia, considerată parte a grânarului Chinei.

Interdicţia a survenit la scurt timp după ce utilizatorii de reţele sociale chineze au făcut viral un videoclip postat la jumătatea lunii iulie care înfăţişa o grămadă de porumb mucegăit în interiorul unui depozit al Sinograin din oraşul Zhaodong, provincia Heilongjiang. Videoclipul arată probleme majore cu cerealele stocate în silozuri.

32

„O mare parte din cereale păreau mucegăite şi amestecate cu bucăţi de murdărie şi alte materiale care nu erau cereale”, a raportat SCMP.

Sinograin este agenţia de stat chineză responsabilă cu stocurile strategice de cereale ale naţiunii.

În ultimele luni, China şi-a văzut stocul naţional de cereale ameninţat de constrângerile economice cauzate de pandemia virusului Wuhan, combinată cu o secetă masivă în nordul ţării şi inundaţii mari în sud.

China a făcut două achiziţii record de porumb din SUA în ultimele săptămâni, stârnind speculaţii că cea mai populată naţiune a lumii s-ar putea confrunta cu o penurie de cereale.

Videoclipul înfăţişând porumbul mucegăit din Zhaodong, postat luna trecută, urmat de interzicere rapidă a dispozitivelor de fotografiere în apropierea silozurilor a determinat un val de critici pe mass-media sociale chineze, pe care guvernul le cenzurează puternic.

Mulţi cetăţeni au declarat că interzicerea telefoanelor mobile în silozurile de stat pare să confirme tocmai faptul că rezervele naţionale de cereale scad, argumentând că Sinograin încearcă să împiedice să se afle adevărul despre situaţia reală.

Ca răspuns la speculaţii, Sinograin a emis o declaraţie prin Weibo pe 2 august, „confirmând că videoclipul arăta depozitul Zhaozhou, dar adăugând că firma-mamă nu încearcă să ascundă nicio problemă”. În ciuda refuzurilor Sinograin de a admite deficitul de cereale, „o creştere de aproape 30 la sută a preţurilor futures din ianuarie sugerează necesitatea aprovizionării interne cu porumb [în China]”, a menţionat SCMP.

Ca răspuns la creşterea preţurilor, China şi-a crescut achiziţiile de porumb din SUA. Săptămâna trecută, Beijing a cerut 1,937 milioane tone de porumb din SUA, cea mai mare achiziţie de porumb a Chinei din SUA.

Confirmând achiziţia din 30 iulie, Departamentul Agriculturii din SUA a declarat că cererea „a depăşit cea mai mare tranzacţie de până atunci - de 1,762 milioane de tone - raportată în urmă cu doar două săptămâni”, care era „a treia cea mai mare tranzacţie de porumb din istorie, către orice destinaţie“.

33

CHINA

Companiile chineze pariază pe înlocuitorii vegetali ai cărnii Bogdan Cojocaru 16.09.2020,

Un grup deocamdată restrâns, dar în creştere, de companii chineze pariază pe un viitor strălucit al produselor pe bază de plante care înlocuiesc carnea, în condiţiile în care consumatorii îşi iau sănătatea mai în serios în urma pandemiei COVID-19, scrie Reuters.

Deşi sunt încă o afacere de nişă în comparaţie cu lanţul gigantic de aprovizionare cu carne din China, alternativele vegetale la carne câştigă teren în urma schimbărilor produse în comportamentul populaţiei de pandemia de COVID-19 şi de cea de pestă porcină africană, spun analiştii şi specialiştii din industrie. Compania americană Beyond Meat Inc (Dincolo de Carne, în traducere) a anunţat săptămâna trecută că a semnat un acord pentru deschiderea unei unităţi de producţie lângă Shanghai, iar la începutul acestui an a lansat un parteneriat cu Starbucks pentru ca produsele sale din carne pe bază de plante să fie vândute de gigantul cafenelelor în China.

Startup-ul Zhenmeat cu sediul la Beijing, ale cărui produse includ chiftele, carne de vită, friptură de porc şi carne de rac din plante, este una dintre numeroasele companii mici chineze care intră pe piaţă.

„Chiftelele“ sale sunt acum în probe la un magazin din Beijing al lanţului chinezesc Hot-Pot Hope Tree. Pandemia a făcut ca vânzările Zhenmeat să crească considerabil, au spus reprezentanţii companiei.

SANATATE si GASTRONOMIE

Premise conceptuale și științifice și viitorul iaurtului meatmilk 16 septembrie 2020

Biologia lactației, selecția microbiană și diversitatea umană sunt teme centrale care ar putea ghida investițiile în cercetarea științifică, inovarea industrială și supravegherea politicilor de reglementare pentru a impulsiona iaurtul în rolul central pentru produsele alimentare care

34

promovează sănătatea, se arată în cercetarea cu titlul ”The future of yogurt: scientific and regulatory needs”, realizată de Universitatea din Copenhaga și publicată în această vară de PMC-National Lirabry of Medicine Journal, din care vă prezentăm câteva idei foarte interesante.

Cei trei factori

Capacitatea iaurtului de a furniza proprietățile hrănitoare ale laptelui, împreună cu microorganismele vii provenite din fermentație, oferă o combinație unică de active alimentare. Cercetările academice trebuie să definească acum diferitele ținte asupra cărora aceste active biologice acționează pentru a îmbunătăți sănătatea și a dezvolta valori care pot documenta cantitativ beneficiile lor. Industria alimentară trebuie să admită că iaurtul și microorganismele sale nu pot fi așteptate să ofere beneficii măsurabile pentru toți consumatorii, în orice doză și în orice moment.

O supraveghere de reglementare favorabilă trebuie să solicite siguranță și totuși să încurajeze inovații care să susțină o propunere de valoare pentru iaurt în sănătate. Evaluarea sănătății pe piață va fi determinată de inovații paralele, inclusiv tehnologii de evaluare precise, ingrediente microbiene validate și consumatori conștienți de sănătate.

Iaurtul este poate cel mai complex și biologic activ dintre toate alimentele de pe piață. Activele, costurile și valorile sale sunt toate legate de natura sa biologică. Știința pentru a înțelege beneficiile potențiale și politicile de reglementare pentru a asigura siguranța, trebuie să recunoască biologia complexă care stă la baza a ceea ce este, la prima vedere, simplu, iaurt. Iaurtul este combinația de 3 factori: laptele, produsul a sute de milioane de ani de evoluție a lactației; bacteriile industriale, rezultatul secolelor selecției umane a culturilor microbiene; și, în sfârșit, consumatorii, inclusiv realitatea variației umane și nevoia de a aborda diversitatea diversității noastre. Înțelegerea tuturor celor 3 este necesară pentru a aprecia pe deplin valoarea potențială a iaurtului în viitor.

Microorganismele, niște active valoroase

Microorganismele sunt o parte integrantă a ”aprovizionării” noastre alimentare, atât direct, cât și indirect. Deși multe cercetări academice,

35

tehnologii industriale și supraveghere de reglementare au fost concepute pentru a elimina microorganismele din alimente, această viziune se schimbă acum. Microorganismele sunt privite din ce în ce mai mult ca active valoroase în bioprocesarea mărfurilor, cu contribuții proprii de metaboliți, structuri și componente bioactive. Iaurtul este un model de astfel de active. Viitorul procesării alimentelor va include mai multe inovații biologice, deoarece microorganismele devin controlabile.

Într-adevăr, microorganismele au participat de-a lungul istoriei ca modificatori importanți ai siguranței, valorii nutritive și aromei unui grup select de alimente de mare valoare. Microorganismele asigură enzime hidrolitice pentru degradarea componentelor plantelor (fitatul). Microorganismele eliberează metaboliți (etanol și acid lactic). În cele din urmă, microorganismele eliberează biopolimeri, care acționează asupra altor organisme ca semnale.

Acești biopolimeri variază de la endotoxinele care acționează asupra gazdei, până la factorii de sensibilitate la cvorum, care acționează asupra microorganismelor din lumen. În iaurtul tradițional, sistemul de cultură mixtă de Lactobacillus și Streptococcus oferă o combinație remarcabilă de enzime și metaboliți care îmbunătățesc siguranța, hrănirea, gustul și aroma. Viitorul fermentației alimentare în cele mai vaste perspective biotehnologice poate preda lecții valoroase din acest sistem artizanal tradițional.

Relația dintre om și microorganisme

Cea mai inovatoare și provocatoare științific nouă dimensiune a cercetării nutriției și a dietei este relația intimă dintre oameni și microorganisme. Toate științele legate de alimente realizează în mod similar importanța microorganismelor, ca elemente constitutive în, și pe alimentele noastre, ca parteneri ”biotehnologi”, în și asupra tehnologiilor noastre de procesare și ca parteneri ecologici din și de la noi. Noile instrumente și modele dezvăluie o importanță uluitoare pentru diversitatea microbilor care locuiesc în anumite situri ecologice de-a lungul oamenilor.

Studiul citat arată, de asemenea, cât de mult le acordăm atenție. Microbiota, populațiile diverse de microorganismele din și asupra oamenilor, afectează următoarele:

• dezvoltarea răspunsului și reglementarea imunității de la compoziția barierei la integritate și imunitatea dobândită, de la protecție la alergie;

• reglarea metabolică, de la epurarea combustibilului la prioritizarea țesutului întregului corp;

36

• procese fiziologice precum reglarea fluxului sanguin acut; și

• procese neurologice de la dezvoltarea sugarului la reglarea adulților.

Ca urmare, disciplinele științei nutriției și a alimentației se luptă cu următoarele întrebări: Ce componente ale bacteriilor simțim că ne influențează sănătatea și cum influențează alimentele sănătatea ecosistemelor microbiene din noi?, și: Iaurtul este mâncarea care astăzi se referă cel mai mult la relația respectivă? De aceste răspunsuri depind extrem de multe lucruri, în viitor.

Succesul trecut

În istoria sa, iaurtul a fost un produs unic, care a combinat elemente valoroase de lactație, cultură microbiană și diversitate umană. Iaurtul a furnizat elementele nutritive ale laptelui, nutrienți esențiali în forme extrem de absorbabile, proteine bioactive și lipide. Siguranța și stabilitatea iaurtului, ca produs lactat, au fost sporite prin cultură, de bacteriile cu acid lactic, scăzând pH-ul și producând cantități semnificative de acid lactic. În cele din urmă, deoarece iaurtul reduce cantitatea de lactoză și asigură bacteriilor active enzima lactază, aceasta a făcut-o un produs lactat pentru omul intolerant la lactoză.

Realitatea prezentă

Rolul actual al iaurtului în dietă este unul dintre cele mai de succes și, totuși, dintre cele mai controversate probleme pe întreaga piață alimentară. Iaurtul se bucură de o cotă de piață considerabilă în alimentația generală a multor părți ale lumii. Totuși, consumatorii nu înțeleg prea bine valoarea sa, pentru sănătatea lor. Nici măcar atuurile de iaurt nu sunt universal acceptate în arena de reglementare sau înțelese de consumatori.

Propunerile de valoare ale iaurtului au fost modificate semnificativ, în contextul hotărârilor de reglementare ale acțiunilor recente ale autoritților din diverse țări. Aceste agenții au lucrat pentru a stabili un limbaj de consens, pentru a ghida cercetarea științifică pentru fundamentarea afirmațiilor de sănătate pentru alimente. Calea este complexă și totuși anumite teme sunt instructive. Cele mai multe exemple de dezvoltare cu succes a dovezilor științifice, care au ajuns la aprobarea regulamentară, s-au bazat pe statutul de nutrient simplu (calciu și os), ori au folosit biomarkeri bine stabiliți de relații metabolice acceptate cu boala, pe termen lung (colesterol și boli de inimă).

37

Iaurtul, cu rolul său de a furniza bacterii vii, nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii simple. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că nu există încă un consens științific cu privire la beneficiile iaurtului și la prezența/abundența bacteriilor vii, dincolo de rolul său tradițional de a furniza nutrienți esențiali într-un produs lactat, celor cu intoleranță la lactoză. Astfel, în ciuda unor dovezi considerabile că iaurtul, ca produs alimentar, este benefic pentru sănătate, portofoliul său de dovezi științifice, poziția de reglementare și percepția consumatorului rămân subapreciate. Această situație actuală oferă însă oportunitatea unui viitor optimist, dacă se aplică investiții.

Suprafețele mucoasei umane

Mucoasa intestinală și conținutul intestinal al fiecărui om găzduiesc un mare rezervor de microorganisme care sunt acum descrise ca fiind relativ constante ca ecosistem, în ciuda trecerii continue a diverselor bacterii din dietă. Considerând că rezistența ecosistemului este un termen relativ, precum și complexitatea microbiotei fiecărui individ, aceste două elemente devin complexe descurajante. Variația dintre oameni există în fiecare aspect măsurat: vârstă, geografie etc..

În ciuda complexității și diversității, populația intestinală de microbiotă și gazda umană lucrează aparent într-un mod mutual, pentru a menține microbiota ca sistem coerent, dacă nu chiar numeric, cel puțin funcțional. Aceste eforturi de menținere a funcțiilor, probabil rezultatul a miliarde de ani de coevoluție mutuală, stau la baza și cel puțin instruiesc o gamă largă de procese imunologice umane, metabolice, fiziologice, chiar neurologice. Când aceste sisteme cad, rezultă atât boala acută, cât și cea cronică. Știința despre cum și de ce ne ghidăm microbiota noastră, va conduce o nouă generație de alimente.

Promisiunea viitoare a iaurtului

Iaurtul are potențialul de a fi jucătorul vital în spectrul produselor alimentare care oferă o gamă largă de beneficii pentru sănătate, indivizilor, prin influență specifică asupra microbiotei lor intestinale. Pentru a atinge acest potențial, trebuie făcuți pași importanți, atât în înțelegerea științifică, cât și în supravegherea reglementării.

Înțelegerea științifică a microbiotei intestinale este încă în curs de asamblare. Pentru iaurt, trebuie aflat cât de mult din microbiota intestinală și influența sa asupra sănătății întregului corp sunt modificabile prin dietă. Pentru supravegherea reglementării, comunitățile științifice, industriale și de reglementare trebuie să fie de acord cu măsuri cuantificabile ale

38

proprietăților de sănătate, dependente de microbiotă. Într-un astfel de context, companiile pot arăta că aceste proprietăți de sănătate au fost îmbunătățite semnificativ, prin intervențiile lor dietetice.

Industria trebuie să investească în dezvoltarea potențialului iaurtului. Procesele și produsele industriale vor trebui să devină mai transparente, iar așteptările lor pentru beneficii de sănătate revendicate, trebuie să fie mai clar definite. De asemenea, industria va trebui să participe la dezvoltarea, validarea și implementarea tehnologiilor care măsoară cu exactitate produsele de iaurt și calitatea, siguranța și eficacitatea acestora. Ar fi cel mai eficient, dacă știința și aplicațiile sale de reglementare ar fi continuate în paralel.

DOSAR

Strategiile se fac la Bruxelles, dar noi trebuie să le adaptăm la nivelul ţării noastre Ștefan Rancu Marți, 15 Septembrie 2020

Discuția pe care urmează să o citiți am purtat-o la vremea secerișului, la Cenad, în vestul țării, acolo unde l-am găsit ocupat pe inginerul agronom Vasile Târziu. Chiar dacă preocuparea sa actuală este legată preponderent de cultura mare, dialogul nu s-a axat pe această chestiune. Vom vorbi, pe lângă aspecte ce privesc irigațiile și desecările, și despre legumicultură, managementul agricol, marketing, vânzarea terenurilor, subvenții, Green Deal, asigurări, probleme de personal, destul de multe aspecte ridicate în rândurile care urmează, așa că, lectură plăcută!

„Am început cu 50 de ari, 0,5 hectare, cu legume în câmp, bulboase, în special. În următorul an am mai luat nişte terenuri, grădini în arendă, undeva la 30 de hectare, ca să avem un asolament, şi în câţiva ani aveam cultivate 80-100 de hectare, de legume în câmp, şi restul cereale.”

Reporter: Cam care a fost regimul precipitațiilor în zona dumneavoastră?

Vasile Târziu: În special primăvara am avut probleme, în primele 3 luni, de exemplu pe zona mea, am avut 17 litri în total. În trei luni, faţă de o medie de 58-100 de litri minimum, dar nu faptul că i-am primit; dacă-i primeam, dacă venea o ploaie la 1 mai de 17 litri, schimba tot câmpul. Am primit 17

39

litri în opt ploi, raportate la 1-2 litri, cea mai mare ploaie a fost de 5 litri, adică foarte puţin. Plantele au rezistat datorită terenului ce-l lucrez, fiind o lăcovişte, un teren mai greu, care reţine apa, deci a păstrat apa. Pe zonele aluvionare lângă Mureş, avem în zona de graniţă terenuri aluvionare care sunt mult mai permeabile şi au pierdut apa.

Regimurile normale, într-un an normal, sunt de 480-500, 550 de litri. Şi venite în fracţii normale, nu venit abundent când nu mai e nevoie, de exemplu acum 3 săptămâni a început să plouă, normal că au avut un efect benefic, în special pentru cerealele de toamnă, care au mai păstrat frunza stindard, au mai avut legături la sistemul radicular, adică o porţie încă avea nevoie de apă şi a fost un bonus, adică a ridicat puţin producţia. Dacă nu veneau acum 3 săptămâni, chit că tardiv au venit, erau clar compromise culturile.

Dar am observat că de vreo 5 ani se simt nişte schimbări la nivel climateric, nu numai la noi, că nu zonal neapărat pe vestul ţării sau raportate pe arealul României, chiar în lume se petrec fenomene atipice, adică nu mai funcţionează clima normal. În zona temperată chiar anotimpurile, din punct de vedere temporal, nu mai respectă perioada. Sunt fenomene care apar brusc, foarte intense, de exemplu ploi în exces cu sute de litri, 100 de litri în decurs de o oră și jumătate, sau secete pe perioade de trei luni, fără ploaie, în momentul în care toate plantele, în special primăvara, au nevoie de foarte multă apă pentru a se dezvolta, pentru a forma fructul, adică produsul final, deci avem parte de foarte multe interacţiuni care ne fac să ne gândim foarte bine la ce facem în viitor.

Reporter: Mă gândesc că, tocmai de aceea, ca să ai apa când îţi trebuie sau când e nevoie pentru cultură, trebuie să ai parte de sistem de irigaţii. Şi de asta şi apreciam faptul că Clubul Fermierilor Români, din care faceţi parte şi dvs., s-a gândit să realizeze un studiu pe zona aceasta pentru a utiliza canalele de desecare, lângă care suntem şi noi acum, şi pentru irigaţii, nu numai pentru desecare. Cu dublu sens, cum se spune.

Vasile Târziu: Câmpia de vest e o zonă depresionară, mai ales partea spre pusta maghiară, adică Câmpia Panonică, e un teren mai greu şi mai jos. El a fost pus în valoare începând inclusiv din Imperiul Austro-Ungar, prin drenare s-au creat canale – cum e canalul Bega, cum e canalul Aranca, aici în zona noastră, au drenat zona ducând apa în Tisa, în Mureş, în Dunăre chiar. Şi ANIF-ul, ca structură, prin anii ’60-’70  a realizat un sistem de desecare care este extraordinar, el, în mod normal, dacă funcţionează corect, asigură drenajul apei din zonă în condiţii de ploi în exces, fiindcă solul nefiind permeabil, el absoarbe o parte din apă, restul apare în depresiuni în

40

exces şi se pierd culturi. Acum, tot sistemul ăsta nu a mai fost investit în el de 30 de ani.

Reporter: Asta voiam să întreb: de când n-au mai fost curăţate canalele?

Vasile Târziu: Noi am realizat un proiect prin care prin anumite proiecte la nivel european să se aloce bani pe partea de vest, fiindcă partea de vest a fost cumva ocolită. Toate fondurile care au venit s-au dus în sistemele vechi de irigaţii, şi care au fost mai uşor să le pună la punct când infrastructura a fost creată. La noi nu s-au alocat bani, şi dorim să se aloce şi în partea de vest bani, pentru a repune în funcţiune toate sistemele de desecare, că nu sunt ireversibile, că se pot folosi şi pentru a aduce apă în teren pe canalele respective. Trebuie anumite proiecte, inginereşte făcute.

Reporter: Tocmai de aceea am înţeles că aţi avansat ideea şi aţi pus la dispoziţia Ministerului Agriculturii un studiu făcut de USAMV a Banatului din Timișoara, chiar pentru a realiza aceste lucruri.

Vasile Târziu: Da, şi sperăm să se ţină cont de studiul respectiv, care e real, adică e făcut de oameni competenţi, şi să se aloce în viitor o măsură cu fonduri europene, şi prin intermediul structurilor statului, a ANIF-ului şi al fermierilor. Ulterior, ne vom constitui în nişte asociaţii, să întreţinem sistemul şi să-l punem în funcţiune, să funcţioneze la parametri maximi.

Reporter: De altfel, am auzit chiar o veste bună din partea ministrului Agriculturii, a ministerului şi a guvernului, că vor fi investiţi bani nu numai pentru irigaţii, ci şi pentru partea aceasta de desecare şi utilizarea lor şi pentru irigaţii, dacă tot se investeşte şi se reabilitează. Sigur, va trebui făcute şi staţii de pompare pe aceste canale – eu n-am văzut nicio staţie pe aici.

Vasile Târziu: Nu, ele au acţionat gravitaţional, adică colectarea apei se face gravitaţional, așa sunt gândite canalele. Tot aşa se poate invers, ca să pompezi apa. Staţii există, staţiile trebuie renovate şi puse în funcţiune. Sunt staţii – nu le-aţi văzut dvs., dar sunt staţii de pompare, staţii puternice. Avem aici în zonă un canal de desecare, magistrală, în care printr-o anumită staţie se introduce din Mureş apă, pe un areal destul de mare, pe 40.000-50.000 de hectare, şi într-o altă parte scoate în Mureş apa. Adică dacă e nevoie drenează zona, dacă e nevoie de apă se poate introduce.

Reporter: Sau când Mureşul este prea mare, se poate...

Vasile Târziu: Asta, da, în cazuri de inundații, dar mai rar se întâmplă. Mureşul e un râu destul de mare, când se încarcă cu apă o magistrală-canal,

41

nu face faţă. Doar că mai scade puțin, raportat la debit, cred că ajută, e o idee bună şi asta.

Reporter: Pentru că ne aflăm aici şi am şi văzut combinele la treabă, să discutăm şi de producţii, pentru că anul acesta  cred că cine va obţine o medie de 5 tone la grâu poate fi fericit. Aveţi zone calamitate?

Vasile Târziu: Da, avem. Chiar şi aici, în lanul lângă care ne aflăm, partea înnegrită este un grâu care la un moment dat a pierdut legătura, la nivel radicular, cu apa şi el efectiv la momentul ăsta e supercopt. Rahisul e foarte scurt, avem spice vizibile cu un rahis foarte scurt, cu câteva boabe. Boabele alea sunt unele care sunt formate şi sunt încă bune şi toate putregaiurile şi restul au apărut pe el fiindcă el, nemaifiind viu, v-am şi explicat, aşa se manifestă, se înnegreşte. Şi am început de două zile să recoltăm grâul, am intrat în toate solele, le-am cam luat la rând pe cele afectate, undeva la 4-4,4 tone, exact la limita costurilor de producţie, inclusiv dacă vin şi cu costuri adiacente, nu ne acoperim chiar toate costurile la nivel de hectar.

Reporter: Mai ales pentru cei care respectă tehnologia şi își programează să obţină 7-8 tone la hectar și au costuri de producție mai mari.

Vasile Târziu: Da, o medie între 3300 – 3400 de lei la hectar cu tot cu indirecte, adică tot ce înseamnă cheltuieli adiacente în cadrul fermei, raportate la unitatea de suprafaţă. Problema e că vin scadenţele, toţi fermierii au nişte scadenţe la costurile pentru producţiile din toamnă care sunt în perioada lunii iulie, şi sunt foarte mulţi bani. Neavând producţie, neavând ce vinde, de obicei am făcut şi contracte future, contracte făcute din iarnă pe anumite cantităţi, exact în ideea să avem bani să plătim la momentul campaniei. Fiindcă fermele care s-au dezvoltat în ţara românească sunt fermele care au făcut investiţii: au profitat de proiecte sau au profitat de nişte împrumuturi bancare sau leasinguri, tot împrumuturi, credite pentru utilaje. Alea toate se înglobează în cheltuielile pe unitatea de suprafaţă.

Reporter: Şi trebuie plătite imediat după seceriş.

Vasile Târziu: Da, sunt două perioade în care avem plăţi de făcut pentru pesticide, pentru tot ce s-a cumpărat pentru producţia din toamnă plătim în perioada iulie-august, de obicei iulie, şi în toamnă, septembrie-octombrie, sunt cheltuielile pentru culturile de primăvară. Şi ele au o anumită scadenţă. Dacă nu se plăteşte, se pierd discounturile, care sunt destul de însemnate, sau chiar execuţiile la nivel de fermă.

„Strategiile se fac la Bruxelles, dar noi trebuie să susţinem din ţară, să avem oameni foarte buni, ca să vadă, să adapteze strategiile la nivelul ţării noastre.

42

Şi trebuie o flexibilitate şi din partea Bruxelles-ului faţă de noi, fiindcă e cu totul altceva. România are o anumită tipologie.” 

Reporter: Când și cum ați început să vă ocupați de agricultură?

Vasile Târziu: În 1993. Eram student, ne-am apucat, eu cu fratele meu, cu familia, de agricultură pe suprafaţă mică. Am început cu 50 de ari, 0,5 hectare, cu legume în câmp, bulboase, în special. În următorul an, am mai luat nişte terenuri, grădini în arendă, undeva la 30 de hectare, ca să avem un asolament, şi în câţiva ani aveam cultivat 80-100 de hectare, de legume în câmp, şi restul cereale. Am muncit foarte mult, toată familia, inclusiv soţiile noastre, noi locuim la un loc, familia noastră în fond e o familie mare.

Reporter: Soţiile, tot în domeniu?

Vasile Târziu: Da, soţia mea a terminat cu mine mecanică agricolă şi fratele meu, inginer agronom, împreună cu soţia, care a terminat tot agronomia. De altfel, ne-am cunoscut în facultăţi.

Reporter: Mă gândesc că acum n-aţi renunţat la „prima iubire”, cum se spune, legumicultura.

Vasile Târziu: Ne-am redus foarte mult, nu-i vorba de profesionalism, e vorba că am vrut să mă exprim de hobby. Eu menţin anumite culturi, în special un soi autohton, un soi de usturoi de Cenad, care e foarte căutat în zonă, până la Timişoara se cunoaşte că are nişte calităţi deosebite faţă de toate soiurile de usturoi, şi eu caut să-i menţin genetica şi cultiv cam 20 de ari, 0,2 hectare, lângă casă, şi noi îl întreţinem. Fiindcă forţa de muncă e o problemă în zonă, foarte mulţi oameni au plecat în Occident, lucrează în Occident, şi atunci lucrăm în regie proprie. Adică, chiar noi ne implicăm în a săpa şi a curăţa usturoiul ăla. Şi îl menţin ca soi, în fiecare an îl selectăm, facem o selecţie riguroasă ca să obţinem din punct de vedere morfologic să avem acelaşi tip violaceu de usturoi, are nişte caracteristici deosebite. Și nu datorită cantităţilor, ci calităţii în special şi conţinutului de substanţe uscate foarte ridicat faţă de celelalte, care necesită depozitări în frig, usturoiul de Cenad până la un an rezistă cu coadă, legat într-un mediu uscat, într-o magazie, şi are o calitate deosebită. De exemplu, referitor la cantitate pentru mujdei – dau exemplu acum – ai nevoie de câţiva căţei, dar are aciditate, are toate elementele înglobate acolo. Nu oxidează...

Reporter: Mă gândesc că au cam dispărut fabricile de legume-fructe de prin zonă şi probabil că şi de asta aţi renunţat. La vremea aia, sigur că se căutau foarte tare legumele şi nici cu desfacerea nu putem să spunem că e atât de

43

bine organizată încât să poţi să ai o siguranţă a faptului că produci ceva şi vei reuşi să scoţi bani. Aşa cum se întâmplă de altfel şi la celelalte...

Vasile Târziu: Dacă ne referim doar la fabricile pentru prelucrarea legumelor, toate fabricile noastre au cam dispărut. Din păcate, nu mai avem fabrici de ulei suficient, nu mai avem fabrici de zahăr, cam totul se importă în ţară, şi e o problemă.

Reporter: S-au concentrat în mâna unor multinaţionale care le-au închis şi au mai lăsat câteva.

Vasile Târziu: Normal nu le-au închis, e impropriu spus le-au închis. Ele s-au închis singure, fiindcă într-o concurenţă cu noi tehnologii şi cu costuri de producţie mai scăzute faţă de cele vechi, care nu s-au retehnologizat, ele trebuiau retehnologizate pentru a fi în top cu ce e în zilele noastre. Se putea face treaba. Din păcate, piaţa de desfacere a legumelor se raportează la marketuri de dimensiuni mari, vând în magazine, şi e mult mai uşor să aduci din import cantităţi mari. Ar trebui toate produsele dintr-un bazin legumicol, depozitate, să apară un depozitar care să ţină în condiţii bune produsele şi să le redistribuie spre magazine; fiindcă pieţele volante au cam dispărut, sunt tot mai restrânse. Şi cantităţi mari nu se pot vinde...

Reporter: Practic, bazinele legumicole cu tradiţie au cam dispărut, au rămas doar...

Vasile Târziu: Noi avem în ţară câteva. Chiar aici în zonă, tomnatic, zona de cernoziomuri, avem încă oameni care ar cultiva, sunt oameni care muncesc. Sunt impedimente din cauza fluctuaţiilor mari de preţ, a lipsei unei pieţe care să aibă o continuitate permanentă, nu cu fluctuaţii, pentru că un ciclu agricol este un ciclu de viaţă. În fond, un ciclu de vegetaţie a grâului e raportat la ciclul de viaţă a unui om, adică doar într-un singur an poţi să faci ceva la el sau poţi să modifici. Dar de obicei nu putem, că nu suntem în industrie, unde poţi pe linia de producţie să modifici ceva. Aici, odată făcut un lucru, dacă l-ai greşit nu mai poţi să-l retractezi, nu mai poţi să modifici. E viaţă şi lucrezi efectiv cu viaţă.

Reporter: Așadar, aţi pornit în ’93, aminteaţi, uşor-uşor, şi aţi ajuns acum la o suprafaţă pe care o exploataţi împreună cu familia şi cu fratele, de...?

Vasile Târziu:  Pe 2.552 de hectare lucrăm, nu ştiu dacă e atât de importantă suprafaţa, important e cum lucrezi şi ce productivitate ai. Suprafeţele poţi să le măreşti, se găseşte încă teren în zonă, fiindcă terenul nu e spectaculos, terenul nu e de o productivitate deosebită, trebuie intervenit şi foarte atent lucrat solul respectiv. Noi avem soluri foarte grele în anumite zone, în

44

anumite momente trebuie să ai o forţă teribilă ca într-o perioadă scurtă să prelucrezi solul respectiv, şi asta înseamnă costuri. Îţi trebuie tractoare de capacitate mare şi implicit costuri ridicate.

Reporter: Am pus întrebarea pentru că aici, în Banat, şi mai ales în judeţul Timiş, sunt foarte mulţi „investitori” străini veniţi, au cumpărat, unii au lucrat terenul, alţii nu l-au lucrat, alţii mai mult au fost pentru a specula preţul, au cumpărat ieftin – vor să vândă scump la un anumit moment, şi tocmai de aceea iată şi Legea vânzării terenurilor a fost modificată de curând, aşteptăm promulgarea de la preşedinţie. Cum vedeţi modificările?, dacă ştiţi ceva de modificările acestea. Au fost voci care au spus: „Dar de ce ne impozitaţi 90% dacă vindem mai devreme de 8 ani?”

Vasile Târziu: Dacă vorbim la trecut, Legea 17, prima dată când a apărut nu a avut – după mine, deci e doar o părere de-a mea – efecte pozitive neapărat. A venit şi tardiv şi n-a fost creată pentru a bloca anumite specule referitor la tranzacţiile cu terenuri agricole. Ea într-adevăr a îngrădit nişte posibili cumpărători care să vină de undeva din afară cu capital, dar oricum, ea a făcut efectiv o reclamă la vânzarea de teren prin afişajele pe care le-a făcut. În schimb, modificarea legii e destul de dură, adică e aplicată într-adevăr tardiv, fiindcă s-a cam aşezat la nivel de ţară, s-au aşezat terenurile, să spun aşa, terenuri care în ultimul timp au fost cumpărate pentru a fi revândute s-au revândut şi au apărut ferme cu adevărat agricole, care sunt lângă noi, sunt vecini cu noi, lucrează, chiar învăţăm de la unii, ei învaţă de la noi, fiindcă se adaptează zonei. Nu ştiu dacă legea are efecte neapărat pozitive pentru fermierii români şi pentru ţară. Nu ştiu, oricum eu o văd şi puţin dură şi nu pot să mă exprim, poate greşesc, neconstituţională, fiindcă îngrădeşte vânzarea de terenuri agricole în condiţii, de exemplu, de necaz; o fermă ajunge la necaz sau ai nevoie de nişte bani, şi un teren proaspăt cumpărat e foarte greu să-l revinzi, înţelegeţi? Trebuie găsite nişte modalităţi de aplicare a legii să fie puţin flexibilă, nu lăsat liber – doar flexibilă.

„Comunitatea Europeană, în ideea mea, e un capitalism modern, nu-i un socialism. În cadrul socialismului se aplică identic, la fiecare ţară, se raportează aceleaşi politici. Sunt impuse. Aici trebuie raportate la fiecare ţară în funcţie de mediul climatic, în funcţie de mediul geopolitic, în funcţie chiar de bogăţia ţării, de PIB-ul ţării.”

Reporter: Oricum am da-o, tocmai din cauza acestor situații nefericite prin care a trecut agricultura anul acesta, secetă şi aşa mai departe, plus şi anii, trecuţi, dar mai cu seamă anul acesta, fermierii renunţă la a mai practica agricultura, în condiţiile în care nu este profitabilă şi vin datoriile, care se răstoarnă peste dumnealor şi aceștia nu reuşesc să facă faţă.

45

Vasile Târziu: Aşa este. Sincer, toţi avem temere de viitor. Viitorul e foarte incert, nu-i sigur nimic. La nivel, de exemplu, de Europă, noi facem parte din Comunitatea Europeană şi nu ştim efectiv ce se întâmplă de la anul! Nu-i clar! Orice fermier doreşte să ştie cel puţin înainte cu un an, pentru a-şi forma un asolament, să facă nişte cheltuieli, chiar creditări. Nu ştim ce se întâmplă cu subvenţia, cum va fi raportată, cum o primim, în ce condiţii! Dacă condiţiile în care trebuie să luăm banii respectivi sunt atât de drastice şi atât de „verzi” încât să nu le poţi realiza, îndeplini! Deci totul este incert.

Reporter: De altfel, am văzut chiar ieri sau alaltăieri, la intervenţia ministrului agriculturii Oros, la Consiliul Agrifish (Formațiunea Agricultură și Pescuit a Consiliului Europei, n.r.), dacă tot aţi adus aminte de povestea asta, că se doreşte plafonarea voluntară de către fiecare ţară a subvenţiilor, ceea ce înseamnă că poţi să plafonezi sau nu – adică este un lucru care rămâne la decizia fiecărei ţări şi, sigur, această plafonare voluntară care s-a stabilit de anul trecut, înainte de alegerile europarlamentare, a stabilit că poţi să nu plafonezi în condiţiile în care ai acei 10% din plăţile directe date pentru fermierii mici. O redistribuire...

Vasile Târziu: O redistribuire, o parte, da. Cum a fost şi în vechiul PAC, în PAC-ul actual, undeva la 5-6% era o redistribuire către fermierii mici; să crească cota respectivă, eu sunt de acord. Dar ca să retractezi subvenţia la fermele care s-au capitalizat, fermele care sunt moderne şi care în fond produc 70% din producţia ţării?!, şi aduc la PIB atâţia bani, trebuie gândit foarte bine. Dacă s-a lăsat libertatea asta, statul român trebuie să se gândească să adaptăm ceea ce ni se potriveşte. De altfel, cota de profit la multe ferme înseamnă chiar subvenţia în sine. În condiţiile din anul ăsta, în care producţiile la cerealele păioase sunt atât de mici, în care greu îţi scoţi chiar costurile de producţie, pierderea subvenţiei ar însemna faliment pentru multe ferme, care sunt îndatorate: au leasinguri, au costuri, salarii tot mai mari.

Reporter: Pentru că aţi amintit ceva mai devreme de salarii tot mai mari, de oameni, de forţa de muncă, în agricultură a devenit o problemă majoră. Aşa cum ne uitam în vestul ţării şi cum am asistat de altfel în ultima vreme la venirea muncitorilor în România, exodul lor în pandemie înapoi către locuri de muncă teoretic bine plătite – cu ce rămân, asta dumnealor ştiu! –, povestea este cu forţa de muncă în agricultură şi că din ce în ce mai greu găseşti oameni. De asta vă şi întreb: cei pe care-i aveţi acum angajaţi sunt de mai multă vreme sau aţi reuşit să mai şi împrospătaţi?

Vasile Târziu: Sunt de mai multă vreme. Ultimul „băiat” pe care l-am angajat este la mine de trei ani. Am forţă de muncă, ca vârstă suntem între

46

30 şi 50 de ani, am oamenii buni, cei mai buni din zonă, am căutat să-i selectez şi să am oameni buni şi-mi fac treaba cu ei, dar, sincer, din spate nu vine nimic. De un an nu a venit niciun tânăr să întrebe „aveţi de lucru pentru mine?” sau să zică „vreau să învăţ!”, că mulţi au învăţat în fermă, aici la mine, s-au format în fermă. Utilajele sunt tot mai performante, a fost nevoie chiar şi de un an ca să înveţe să utilizeze utilajele. Dar tineri din spate nu vin, chiar dacă nu sunt pregătiţi profesional, nu vor, nu ştiu... nu acceptă. Şi salariile sunt occidentale, eu pot să spun că salariile sunt aliniate la salariile din Occident, cel puţin în vestul ţării.

Reporter: Şi vorbim de utilaje şi tehnică modernă care nu mai costă „2 lei”, ci sunt sute de mii de euro fiecare utilaj.

Vasile Târziu: Da. Sunt costuri foarte mari, foarte greu amortizabil, foarte greu amortizezi un utilaj pe care-l iei nesubvenţionat – să nu vorbesc de proiecte. Dacă le cumperi în leasing, ai nişte costuri. Atunci necesită şi un operator de calitate pe el, pentru a-l proteja. Din păcate, sunt tot mai greu de găsit. Şi tineri sunt, avem tineri, îi vedem în jurul nostru, toată lumea vrea să termine studii superioare, foarte bine, dar e nevoie şi de operatori pe utilaje agricole, şi nu numai în domeniul agricol, peste tot; sunt oameni care ar putea să trăiască dintr-o meserie. Dacă o faci profesional bine şi eşti corect, poţi să întreţii o familie dintr-o meserie, dau exemplu: electrician, mecanic, tâmplar chiar, zidar. Sunt meserii bune. Dar că să atingi performanţă, trebuie să te pregăteşti. Adică, prin şcoli profesionale, cu oameni buni care să-i înveţe pe cei tineri.

Reporter: Clubul Fermierilor Români, din care faceţi şi dumneavoastră parte, a lansat de curând: Clubul Fermierilor – Broker de asigurări şi Broker de cereale, cel de-al doilea element foarte important, pentru că aminteaţi şi dvs. ceva mai devreme de o siguranţă a ceea ce se întâmplă anul următor, şi asta e dată până la urmă de siguranţa unei culturi, indiferent de ce se întâmplă – că vin inundaţii sau că avem secetă, omul trebuie să-şi asigure cultura şi să aibă siguranţa că va fi despăgubit. Iată câteva elemente pe care Clubul şi le-a propus să le facă pentru fermieri.

Vasile Târziu: Da... există o piaţă a asigurărilor. E foarte bine că te poţi constitui într-un grup în care să-ţi asiguri culturile, dar toţi fermierii caută cele mai bune poliţe pentru zona lor. Fiecare zonă are un specific climateric, deci alegerea se face la nivelul fermierului. E normal să ştii dinainte, cu cel puţin un an, ce o să se întâmple. Oferte să vină bune, singurul lucru, şi siguranţa plăţii. Firmele care cumpără să respecte contractul şi noi, la rândul nostru, să respectăm oferta noastră în ce priveşte calitatea. E prematur să se discute chiar acum de preţ. 

47

Reporter: Comisia Europeană a lansat pactul verde european, Green-Deal, prin care se doreşte creşterea suprafeţei cu agricultură bio, ecologică, reducerea cu 50% a utilizării de către fermieri a pesticidelor, reducerea cu 25% a îngrăşămintelor şi aşa mai departe. Sunt lucruri bune pentru cei care folosesc din abundenţă, dar România, trebuie să înţelegem, n-a folosit niciodată la media europeană, nici îngrăşăminte, nici pesticide, ei chiar utilizează peste 2,4 kg pe hectar, la noi media e undeva la 0,8 kg/ha. Cine trebuie să aplice povestea asta? Adică fiecare ţară aplică de la nivelul la care e sau... cum vedeţi toată această poveste?

Vasile Târziu: Exact cum aţi spus în legătură cu plafonarea, cu subvenţiile, exact aşa ne raportăm şi la nivelul ăsta, la fiecare ţară, chiar dacă face parte dintr-o comunitate, dacă privește din punctul de vedere al mediului, să spun, social; Comunitatea Europeană, în ideea mea, e un capitalism modern, nu-i un socialism. În cadrul socialismului se aplică identic, la fiecare ţară se raportează aceleaşi politici. Sunt impuse. Aici trebuie raportate la fiecare ţară în funcţie de mediul climatic, în funcţie de mediul geopolitic, în funcţie chiar de bogăţia ţării, de PIB-ul ţării. Nu poţi să aplici drastic nişte corecţii, să le aplici brusc într-o ţară care e foarte greu să se redreseze după aceea. Pot fi greşite lucrurile, trebuie făcut un studiu foarte aprofundat să vezi dacă se poate ca o fermă să susţină politicile aplicate la noi. De exemplu, retragerea a jumătate din pesticide. Am înţeles că sunt toxice – am înţeles. Dar trebuie treptat făcute şi înlocuite cu ceva. Fermierul foarte greu se adaptează la ceva nou, adică să faci agricultură bio nu e chiar simplu. Eu fac pe o suprafaţă mai mică, undeva la 10% din suprafaţa lucrată, nu am extins-o de 8 ani, în ideea că dacă cu adevărat vrei s-o faci ecologic, nu-i uşor. Greu controlezi anumite culturi. Strategiile se fac la Bruxelles, dar noi trebuie să susţinem din ţară, să avem oameni foarte buni, ca să vadă, să adapteze strategiile la nivelul ţării noastre. Şi trebuie o flexibilitate şi din partea Bruxelles-ului faţă de noi, fiindcă e cu totul altceva. România are o anumită tipologie. Referitor şi la politici, şi la terenuri, şi la forţă – cum aţi şi spus: noi n-am aplicat erbicide şi pesticide mulţi ani din cauză că nu am avut suficienţi bani. În ţările respective, subvenţiile din agricultură care veneau direct de la stat au făcut ca ei să aibă 5 tratamente. Sunt nevoiţi. De exemplu, Anglia sau ţările nordice, unde nivelul pluviometric e la o mie de litri pe an, în fiecare săptămână plouă, trebuie să intervină cu fungicide, fiindcă altfel pierd producţiile, alea realizate la 10 tone – fiindcă-i apă. Ceea ce noi n-am avut anul ăsta. Deci trebuie adaptat. Şi, într-adevăr, solurile României nu sunt atât de infestate şi n-au reziduuri, faţă de ceea ce se întâmplă dincolo. Rezultă asta chiar în urma studiilor, după ce au fost luate probe din sol. Fiindcă aplicând din anii ’60 cantităţi mari de fungicide, insecticide, toate se regăsesc...

48

Reporter: Au rămas şi fără buruieni în momentul acesta!

Vasile Târziu: Da. Rezerva de seminţe din sol de buruieni s-a epuizat – nu se epuizează total, dar ținem cont că pe un sol care-i lucrat destul de bine, într-un metru pătrat de sol, pot exista până la 1 milion de seminţe. În orice moment, în stratul fertil. Chiar dacă nu vezi buruieni. Dincolo, probabil că s-au cam restrâns, din cauza aplicării multor fungicide şi erbicide.

Reporter: De la ceea ce aţi amintit mai devreme, mi-am adus aminte, domnule ing. Vasile Târziu, de faptul că, anul trecut, nu s-au mai făcut demersuri pentru derogarea tratamentului cu neonicotinoide la floarea soarelui – la porumb s-a mai dat câte ceva – dar asta doar pentru că a fost o decizie emoţională a celor din Vest, acolo poate au fost probleme, pentru că aveau tratament foliar la floarea-soarelui, să zicem, cu neonicotinoide, pe când la noi problema era doar de tratament la sămânţă. Şi iată...

Vasile Târziu: Cu o cantitate foarte mică. Eu nu sunt un specialist neapărat să pot să susţin că nu are niciun efect nociv asupra albinelor, dar logic gândit, de la nivelul seminţei prin translocarea la nivelul plantulei în momentul răsăririi a unei cantităţi foarte mici de insecticid, până la maturare el se pierde, fiindcă planta îl metabolizează, în planta până la 6 frunze la floarea-soarelui nu vei mai găsi imidaclopridul în protoplasmă. Deci sunt sigur, după mine, că n-are niciun efect nociv asupra albinelor.

Reporter: De altfel, până şi apicultorii au recunoscut acest lucru, altfel dumnealor n-ar mai fi venit de zeci de ani în acelaşi loc, de multe ori vin şi deja s-a legat o prietenie cu fermierul care-i primeşte în pastoral. Bănuiesc că şi la dvs. e la fel, vin aceiaşi în fiecare an.

Vasile Târziu: Avem deja apicultori de 10 ani care vin pe anumite zone la mine şi ne cunoaştem, şi nimeni, nici ei nu cunosc dacă... bineînţeles, ei ar vrea – logic! – să nu se aplice nimic, să fie o floarea-soarelui pe care nu s-a aplicat niciun fungicid. Nu ştiu dacă l-au găsit în miere sau a făcut vreo daună la nivelul albinei. Noi când aplicăm tratamentele la floarea-soarelui totdeauna avem o relaţie cu ei şi le aplicăm înainte de a înflori floarea-soarelui, deci când nu apar albinele. Așadar, nu există daună, cel puţin pe floarea soarelui. La rapiţă s-ar putea, că ea înfloreşte mult mai devreme.

Reporter: Dacă ar fi s-o luaţi de la început, v-aţi apuca din nou de ce aţi făcut până acum? De agricultură?

Vasile Târziu: Da. Dacă aş lua-o de la început, cu cumulul de cunoştinţe de acum, da. Fiindcă în ’93 aveam doar studii făcute în facultate, educaţia primită de acasă în spiritul muncii, noi de copii am muncit, am fost

49

condiţionaţi să muncim. Provin dintr-o familie de ţărani intelectuali, tatăl meu fiind inginer agronom, am învăţat de la el foarte multe, un om foarte bine pregătit. Sincer, tot de asta m-aş apuca, fiindcă agricultura mi-a dat satisfacţii, nu financiare, în decursul anilor, ci în special spirituale şi sufleteşti. Agricultura înseamnă viaţă, înseamnă că nu te poţi plictisi, fiindcă în fiecare moment apare câte un incident fericit sau nefericit care te supune la teste şi, pentru a ieşi din impas, trebuie să depui efort şi intelectual, şi fizic, de multe ori.

Reporter: Când v-a luat tata pentru prima oară în câmp?

Vasile Târziu: De copii. Chiar când nu am avut forţă fizică aveam grădini acasă, toată lumea în Banat avea grădini mari, de 20-30 de ari, şi toate erau cultivate în special cu legume, şi fiecare om se ducea pe piaţă, asta era viaţa la ţară în anii ’70. Avea câte o grădină din care trăia. Şi am fost cu el pe câmp, în trăsură – ţin minte – prima dată la 3-4 ani.

Reporter: Şi pe tractor când aţi urcat? Că bănuiesc că de asta aţi ales mecanica agricolă, că probabil ...

Vasile Târziu: Iniţial, eu mă ocupam de electronică, deci sunt pasionat de tânăr de electronică, am depanat televizoare, dar m-am orientat datorită tatălui meu, el m-a influenţat, a zis: hai să ne apucăm – în ’93 – de agricultură. El fiind pensionat de boală, am început din facultate. În anul III de facultate am luat un tractor de 45 CP şi utilaje după el.

Reporter: Îl mai aveţi?

Vasile Târziu: Îl am în fermă, n-o să-l dau niciodată, fiindcă-i primul nostru tractor. Şi cu el ne-am apucat de legumicultură. Ulterior, am mai luat un tractor de 45, unul de 65, toate, vechi, le-am pus în funcţiune fiindcă sunt pasionat de mecanică, şi cu ele am început şi mergem în continuare cu altele. Din 2008 am schimbat sistemul de maşini, au venit proiectele pe FEADR în 2009, am accesat un proiect şi s-a schimbat cu totul câmpul şi calitatea lucrărilor.

Reporter: Şi, sigur, a crescut şi producţia pe care aţi obţinut-o pe hectar tocmai datorită tehnologiei şi tehnicii agricole pe care aţi utilizat-o, că una era să tragi cu un tractor de 65 CP două sau trei trupiţe, plugul cu două trupiţe sau cu trei, şi alta...

Vasile Târziu: Şi nu numai. Şi calitatea muncii, a muncitorului, că am lucrat efectiv, ştiu ce înseamnă tractor, combina C 14, am muncit foarte mult pe utilajele astea, în fiecare an le reparam, reparaţii capitale, fiindcă nu rezistau.

50

Într-adevăr, nu aveau fiabilitate. Tractoarele din ziua de azi sunt fiabile, dar într-adevăr, la nişte costuri de mentenanţă destul de ridicate, dar productivitate e teribilă, şi condiţiile de muncă.

Reporter: Aveţi vreun regret?

Vasile Târziu: Niciun regret faţă de ceea ce am făcut în viaţă. Niciun regret. Am regrete pentru anumite momente din viaţă în care am fost încercat, dar nu mă refer la ceea ce am făcut în viaţă. Niciun regret nu am. Doar satisfacţia că rămâne cuiva sau continuă, probabil, băiatul meu, băieţii mei, că şi fratele meu are doi băieţei şi-i consider ca şi pe copiii mei. Deci alte regrete nu am, numai doar nişte regrete care... că nu am făcut probabil la momentul oportun anumite lucruri – în afară de agricultură.

Reporter: Care e cea mai mare bucurie?

Vasile Târziu: Sănătatea copilului meu, fericirea lui şi a familiei mele. Sunt cele mai însemnate lucruri pentru mine. Restul sunt efemere, necesare, dar efemere.

* * *

Prima înmormântare în „sicriul viu”. La ce preț se vinde Mihnea Tălău 16 septembrie 2020

În Olanda a avut loc prima înmormântare, după luni de teste, la care s-a folosit un „sicriu viu”. Acesta este realizat din compost făcut din miceliu, rețeaua de fibre subțiri aflată sub pălăria ciupercilor.

Fondatorul Loop, startup-ul care produce „Living Cocoon”, Bob Hendrikx, a spus că nu a participat la înmormântare, dar a vorbit cu persoana care a făcut „comanda”.

„Își pierduse mama, dar era fericit pentru că datorită acestei cutii ea se va întoarce în natură și va trăi în curând ca un copac. A fost o conversație plină de speranță”, a spus el.

51

Hendrikx, un bio-proiectant în vârstă de 26 de ani, care a studiat la Universitatea Tehnică din Delft, a declarat pentru presa locală că „Living Cocoon” le permite „oamenilor să devină din nou una cu natura. Putem îmbogăți solul în loc să îl poluăm”.

Miceliul „curăță natura”, a spus Hendrikx. „Nu numai că neutralizează toxinele, dar fibrele sale pot fi folosite pentru a face orice, de la alimente la haine și ambalaje, inclusiv sicrie. Miceliul caută în mod constant produse reziduale – ulei, plastic, metale, alți poluanți – și le transformă în substanțe nutritive pentru mediu”, a mai spus Hendrikx.

„În acest sicriu hrănim pământul cu corpurile noastre. Suntem nutrienți, nu deșeuri”, a mai precizat.

Hendrikx a spus că procesul prin care un corp uman dintr-un sicriu tradițional devine compost poate dura adesea un deceniu sau mai mult, pentru că este încetinit de lemn, metal și materialele sintetice din care este realizat.

Un sicriu de miceliu va fi absorbit de sol în decurs de o lună sau șase săptămâni, a spus el, contribuind în mod activ la descompunerea completă a corpului pe care îl conține și îmbogățind calitatea solului din jur, totul într-o perioadă de doi până la trei ani.

Loop lucrează cu oamenii de știință pentru a determina impactul corpurilor umane asupra calității solului. A încheiat contracte cu două case funerare din Haga, iar până acum a realizat 10 sicrie, prețul unuia fiind de 1.250 €. Bob Hendrikx spune că se așteaptă ca prețul să scadă semnificativ pe măsură ce producția se va mări, scrie Digi24.

* * *

Cei mai inovatori 10 fermieri din Romania septembrie 16, 2020 agrimanet

Agrimanet caută cei mai inovatori 10 fermieri din Romania Ai adoptat agricultura de precizie? Vă considerați un deschizator de drumuri? Atunci Agrimanet vrea să te invite să devii parte din cei mai inovatori 10 fermieri din Romania! Provocările sunt masive, dar și oportunitățile. Producția globală de alimente trebuie să crească cu 70% pana în 2050, pentru a hrăni populația în continuă creștere. O sarcină descurajantă, dar dacă există un lucru pe care fermierii l-au dovedit de-a lungul istoriei, este capacitatea lor de a se adapta și de a inova. Și acum se pare că inovația este necesară mai mult ca niciodată!

52

Agricultura de precizie este un instrument vital

Agricultura de precizie este considerată și s-a dovedit a fi un instrument vital pentru creșterea randamentelor și a eficienței. Pentru a aplica cantitățile corecte inputuri! Reducerea costurilor cu inputurile și a impactului asupra mediului! Un mod cu totul nou de agricultură, unde tehnologiile interesante și de ultimă generație, cum ar fi dronele, GPS-ul, big data, Inteligența artificială și robotica, îl plasează pe fermier într-un mediu de înaltă tehnologie de neimaginat nu cu mult timp in urma. Nu este surprinzător că principalii jucători globali non-agricoli, cum ar fi Amazon, Bosch, Google, IBM, Microsoft și Tencent, au început să se concentreze și să investească în agricultura de precizie.

Pionieri Din ce în ce mai mulți fermieri din întreaga lume adoptă agricultura de precizie și tehnologia care o însoțește. Dar cine sunt premergătorii, pionierii care sunt dispuși să facă un mare salt înainte? Cine sunt fermierii care nu se tem de necunoscut și care sunt dispuși să deschidă calea către viitorul agriculturii?

Agrimanet caută fermierii care:

Cred în agricultura de precizie și în noile tehnologii; Sunt inovatori în modul lor de aplicare a tehnologiei și a serviciilor

agricole de precizie; Sunt perseverenți în aplicarea noilor tehnologii și nu se tem să o

adapteze sau să o perfecționeze; Sunt considerați pionieri în agricultura de precizie.

Cu ajutorul dumneavoastră, ne propunem să găsim și să vizităm primii 10 cei mai inovatori fermieri din Romania. La rândul lor, cei mai buni zece fermieri și poveștile lor vor inspira și încuraja fermierii din întreaga tara să urmeze drumul lor, să adapteze agricultura de precizie și să transforme modul de agricultură de mâine în realitate de astăzi.

Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (II) septembrie 16, 2020 agrimanet

Situația prezentă În acest moment dacă dorim să prezentăm situaţia agriculturii româneşti în câteva cifre sugestive şi care arată problemele de fond ale acestui sector, am avea următoarele constatări:

53

– Deţinem circa 35% din numărul total al exploataţiilor agricole la nivel comunitar, adică circa 3,4-3,5 milioane exploataţii, acest fapt arătând FĂRĂMIŢAREA EXCESIVĂ a PĂMÂNTULUI, dar și modul defectuos de interpretare a situației pe teren. Astfel este foarte important să înțelegem diferențele între noi și restul țărilor comunitare privitoare la dimensiunea medie a exploatațiilor și conform analizei SWOT a MADR avem ,, Dimensiunea medie a unei exploataţii este de 3,65 ha SAU/fermă, în creștere doar cu 0,15 ha SAU/fermă față de 2010. Aceasta este de 4,5 ori mai mică decât cea a UE 28 (16,6 ha SAU/fermă)”

– Avem cel mai mare număr de FERME DE SUBZISTENŢĂ cu suprafeţe de sub 5 ha la nivel comunitar. Dacă analizăm cifrele oficiale prezentate în analiza SWOT a MADR constatăm următoarele – ,,Se poate observa că, un număr foarte mare de exploatații sunt aferente grupei de până la 2 ha (2.480.770), respectiv 72% din totalul exploatațiilor înregistrate. În mare măsură, terenul agricol utilizat este în proprietate și exploatat în vederea obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără a fi desfășurată activitate economică orientată către piață. Aceste exploatații utilizează în total 1,53 mil ha (12,24% din SAU totală). Aceeași situație o regăsim analizând toate categoriile de până la 5 ha. Din numărul total de explotații (3.422.030) exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 mil, reprezintă 91,8% din totalul exploataţiilor şi utilizează 28,7% din SAU. Dintre acestea, în categoria 2- 5 ha se regăsesc 660 mii de exploatatii.

– Agricultura românească produce doar 3,4% din producţia agricolă comunitară, comparativ de exemplu cu o ţară cum ar fi Polonia care are doar 3% suprafaţă agricolă mai mare decât noi, dar productivitatea este dublă faţă de cazul României, noi având una dintre CELE MAI SCĂZUTE PRODUCTIVITĂŢI la nivel de CE. Conform cifrelor oficiale productivitatea în agricultura românească este de 4 ori mai mica decât media UE;

– Cel mai mare dezechilibru al balanţei de plăţi pentru produse agricole se înregistrează la carnea de porc unde DEFICITUL A DEPĂŞIT 500 MILIOANE EURO ANUAL, datorită distrugerii sectorului de creştere a suinelor prin proasta gestionare a pestei porcine africane;

– Lipsa de viziune a celor care au gestionat agricultura se vede prin deteriorarea unor sectoare cum ar fi zootehnia, legumicultura, procesarea produselor agricole şi rezultatul este că DEFICITUL BALANTEI DE PLĂŢI PENTRU SECTORUL AGRICOL ESTE DE PESTE 1,5 MILIARDE EURO;

54

– Un SECTOR DE PROCESARE ALIMENTARĂ INSUFICIENT DEZVOLTAT, care ar fi putut asigura procesarea unor cantități mult mai mari de produse agricole, în special în domeniul legumelor unde am ajuns dependenți în mare măsură de importuri, în condițiile în care vara legumicultorii români sunt nevoiți să vândă la prețuri derizorii sau să arunce mari cantități de produse datorită lipsei desfacerii.

– Fonduri europene absorbite şi cheltuite pentru REALIZAREA UNOR CAPACITĂŢI DE PROCESARE CARE NU AU FUNCŢIONAT NICIODATĂ SAU FOARTE PUŢIN, exemple semnificative înregistrându-se pentru fabrici de lapte şi brânzeturi, abatoare de mare capacitate, fabrici de pâine, altele;

– INCOMPETENŢA ÎN A PUNE ÎN APLICARE PROGRAMUL DE REABILITARE A SISTEMULUI DE IRIGAŢII, arătând lipsa de viziune a celor care au guvernat sau guvernează acum acest sector.

– Nu am reuşit implementarea unor măsuri de reglementare legislativă a activității fermelor privind ORGANIZAREA SISTEMULUI DE ASIGURĂRI PENTRU CALAMITĂŢI NAŢIONALE, ceea ce duce în acest an sectorul vegetal și cel zootehnic în pragul colapsului pe suprafeţe întinse acoperind circa 30-40% din suprafaţa arabilă a ţării.

– INCOMPETENŢA ÎN ASIGURAREA UNUI CADRU LEGISLATIV COERENT privitor la modul de autorizare şi desfăşurare a activităţii în agricultură prin reglementarea:

a. arendei terenului agricol şi a fermelor;

b. reglementarea întreținerii și folosinței infrastructurii secundare de irigații și desecare/drenaj;

c. funcționarea și autorizarea fermelor zootehnice, inclusiv reglementarea mai strictă a protecției sanitar veterinară de care trebuie să se bucure;

d. reglementarea controlului populațiilor de animalele sălbatice cu rol negativ în răspândirea bolilor gen pestă porcină, gripă aviară, limba albastră, etc sau în securitatea desfășurării activităților;

e. reglementarea creșterii animalelor în gospodăriile particulare și reguli de funcționare pentru prevenirea apariției și răspândirii bolilor gen pestă porcină, gripă aviară, limba albastră, etc;

f. implementarea sistemului de consultanță (camere agricole și/sau privat);

55

g. adaptarea legislaţiei muncii în agricultură la particularităţile sectorului;

h. adaptarea şi simplificarea sistemului fiscal pentru evidenţierea activităţii agricole;

i. realizarea unei legislaţii complete de constatare a calamităţilor în agricultură şi de despăgubire a acestora. Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier

COLAPSUL din Agricultura – intre idei, impresii si programe 16 septembrie 2020 Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier Agricultura românescă traversează de ceva timp o vale a neputinței, iar acest lucru s-a devoalat în întreaga ei realitate și gravitate odată cu instalarea unei secete nenorocite pe mare parte din suprafața agricolă a țării.

De ce oare am ajuns aici? În primul rând fiindcă toți cei care ocupă funcții politice legate de agricultură (dar fenomenul este valabil și la alte domenii) au idei, multe și mărunte, deoarece așa cum se știe și se perpetuează ca mentalitate, la fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea.

Fiecare politician care ajunge demnitar la agricultură, nici nu șterge bine fotoliul de praful predecesorului, că și începe uitându-se la ,,firmanul de domnie”, să înceapă a avea idei, acestea venind în valuri, proporționale cu mărimea scaunului ocupat. Nu este bine cum s-au îndosariat hârtiile, nu este bine cum a venit îmbrăcată secretara, nu este bine ce s-a făcut în ultimii 30 de ani (adevărată afirmația de altfel), nu este bine cum a gândit cel de acum 10 ani și tot așa.

Pe de altă parte cei din mediul asociativ se ascund după lipsa de implicare a fermierilor, ca veșnică scuză pentru faptul că nu au făcut un lucru sau altul, iar ei sunt nevoiți să răspundă la multe cerințe și este adevărat că acestea sunt numeroase, dar situația este datorată doar unei lipse de prioritizare a lucrurilor care trebuiesc cu adevărat făcute.  

Dar cine este de vină? Toată lumea sigur se așteaptă să spun că politicienii sau poate liderii din mediul asociativ, sau poate fermierii fiindcă nu se implică și sigur fiecare într-o măsură au vina lor, dar nu sunt singurii. Problema majoră a devenit și este FUNCȚIONARUL ROMÂN, acel individ care are un singur scop în viață, cel de a căpușa cât mai mult și cât mai bine sistemul, speculând incompetența și lăcomia unei clase politice școlită precum ,,gâsca prin apă”, dublată de un mediu asociativ care dă semne de toxicitate, deoarece reprezentarea este doar punctuală și doar pentru un anumit tip de interese, adică cel mai des al marilor fermieri.

56

Am spus și o repet, este nevoie și trebuie să dezvoltăm marile afaceri în agricultură, dar acestea trebuie să înțeleagă că modul lor de ai reprezenta pe cei mici este departe de necesități și de dorințelor acestora. Le cerem fermierilor mici și mijlocii să fie de acord, să asculte și să accepte ceea ce se decide ca fiind cel mai bun lucru, dar fără ca aceștia să știe nimic din cei va astepta, iar când îndrăznesc să spună ceva, reacționăm violent îi a pune la colt, cu veșnicul acuzativ ,,de ce nu vă implicați?”.

Dar cei care răspund cu aceste întrebări acuzatoare, oare de ce nu se gândesc că dacă au făcut tot ceea ce este posibil în rezolvarea problemelor, poate înseamnă că nu au făcut suficient, iar dacă nu pot intra într-un dialog cu cei care sunt nemulțumiți sau au alte opinii, atunci poate ar trebui să se gândească să se dea și la o parte, sau își doresc implicarea fermierilor mici și medii doar pentru cotizațiile plătite?

Tot aud în fel de fel de discuții, unele publice, unele private,  lideri importanți spunând că lor nu le mai trebuie activitate în cadrul organizațiilor, că doar își sacrifică timpul și viața pentru aceste activități, deoarece ei nu își doresc, dar fără a permite să aibe loc schimbarea și ei tot acolo rămân, unii de peste 20 de ani, iar când se propun alte formule se sudează de scaune precum politicianul de mandat. Personal nu cred că este o scuză sau o soluție faptul că dacă nu găsim niște lideri buni, să îi ținem pe restul, iar pe de altă parte este ca în politică, câte cincinale trebuiesc să arăți ce poți, iar câteodată realitatea arată că și așa au stat prea mult.

Cred cu tărie că asociațiile profesionale sunt necesare, dar la fel cred cu tărie că acestea au nevoie de un nou început, nu neapărat ca oamenii în conducere, fiindcă nu mă interesează în mod special a  spune ceva despre o persoană sau alta, ci cred că trebuie resetat modul de a face lucrurile, cu deschidere către cei mulți, incluzându-i și pe cei reprezentați dar și pe cei  doriți a fi reprezentați, chiar și ,,pro bono”.

Revenind la pârâtul numit FUNCȚIONARUL ROMÂN, spun că a devenit principala problemă a statului, deoarece a primit o imunitate nemeritată și nemăsurată, astfel încât acest funcționar a început mai mult să încurce decât să ajute, mai ales în cazul celor care ocupă poziții ministeriale.

Mă uit de exemplu la situația din MADR unde de cel puțin un an, acest corp de funcționari ministeriali generează numai prostii, lucruri incomplete, lucruri neterminate și nu sunt în măsură să realizeze nimic cap coadă, că este lege, ordonanță, hotărâre sau ordin.

57

Eu sunt de acord că cei care conduc un minister poartă răspunderea politică a acestuia, dar răspunderea profesională a funcționarului ministerial unde este?

Cel puțin în ultimul an, această falie între conducerea politică și funcționarii publici ministeriali a început să fie din ce în ce mai mare, cu repercusiuni asupra rezultatului, adică a reglementărilor pentru agricultură. Așa am ajuns să nu avem un ordin de constatare a calamităților, dar un director de direcție ar fi trebuit să sesizeze necesitatea lui, apoi am avut un ordin contra incendiilor care știm ce conținea de râdeau curcile de noi, apoi am avut nevoie de obiecțiuni fundamentate la Legea Mirosurilor, dar acestea nu au venit, iar Președintele nu a mai așteptat. La fel vorbim de analize pentru PAC, dar oare direcția politici agricole a realizat ceva și nu știm noi, avem problemele pe sectoare, cum ar fi creșterea suinelor, dar a făcut cineva o propunere de rezolvare solidă cu prevederi legale, a propus cineva măsuri pentru flexibilizarea activității în agricultură? Exemple sunt multe, dar ce nu înțeleg, de ce aceeași clasă politică nu ia măsuri de îndreptare, ori legislative ori prin reducere de personal, adică mai reduceți din acești funcționari fiindcă oricum nu fac mare lucru sau ce fac, fac prost.

Eu sunt ferm convins că dacă se va reduce numărul angajaților MADR la sediul central lucrurile vor merge poate la fel de prost, dar pe bani mai puțini, iar acesta totuși ar fi un câștig.

Problema noastră este că fiecare nou demnitar vine cu niște idei, care mai de care mai trăznite din păcate și mai denigratoare la adresa celor care au fost, apoi au impresia lăsată de cei din jur, adică funcționarii ministeriali, cum că ei conduc și ei sunt dătători de lumină a cunoașterii, dar fără să vadă cum încet încet intră în mocirla birocrației și nimic nu se mai poate face.

Iar toate aceste lucruri se întâmplă fiindcă nu se doresc și nu se fac programe de implementat, așa încât mereu funcționarul ministerial va avea dreptate cu mereu uzitatul ,,nu se poate”, iar pentru a justifica acest lucru, are o sumedenie de răspunsuri.

Avem nevoie de programe, avem nevoie de opinii, dar nimeni parcă nu ar vrea și personal nu înțeleg de ce. Mă uit surprins, ca să nu zic siderat când văd comunicate ministeriale care arată cum secretarul de stat, domnul Scarlat a mai parcurs o etapă la Master Planul pentru Irigații, gândindu-mă oare chiar așa de proști ne crede domnia sa? Sau oare dânsul pricepe că acest program se poate face în două feluri, adică sistemul actual de irigații care prin lege era prevăzut să coste un miliard acum va costa de trei ori mai mult, iar asta românul știe și o învață să facă precum învață mersul pe jos și are o denumire -devalizare.

58

Dacă domnia sa crede că în doi ani va reuși să proiecteze sisteme  noi, să exproprieze terenurile, să facă licitațiile, să depășească contestațiile și să realizeze și lucrările bine, înseamnă că de fapt trăiește în Germania.

Dar oare domnia sa a înțeles acest lucru sau este sub vraja birocratică a funcționarilor ANIF sau ministeriali, care sunt mai puternici ca impresie decât visul unei țigări halucinogene?

La noi demnitarul sau liderul vrea să fie prezent peste tot, toată lumea participă la conferințe, la reuniuni, discuții și sedințe, unde invariabil dau drumul la același CD cu aceeași înregistrare, care de multe ori afară de poleială nu are nimic. Dar din păcate nimeni nu vrea să studieze, nu vrea să analizeze, nu vrea să scrie sau să facă un program.

Mă uitam aseară la Agro TV și urmăream o declarație a domnului Adrian Rădulescu făcută către domnul Sitaru, în care primul spunea citat aproximativ ,,îți aduci aminte când am susținut ca subvențiile europene nu se impozitează și apoi ne-am făcut de râs fiindcă nu era așa”.

Eu la fel spun, oare nu este suficient cât ne-am făcut de râs susținând un fond mutual de asigurări agricole al fermierilor care nu există în Europa decât la nivel de nișă, sau cât ne-am făcut de râs fiindcă nu pricepem că reglementarea arendei și a modului de folosință este baza oricărei politici agricole, iar fără acest lucru de exemplu nu poți dezvolta irigațiile, sau că ne facem de râs că vom face irigații în 4 ani și nu am fost în 30 de ani în stare să facem o autostradă. Și câte exemple nu putem da. De ce, fiindcă toți avem idei, avem impresii spuse de alții, dar nu avem programe, iar asta fiindcă trebuie să mai și muncim să le facem.

Faptul că participăm în fiecare zi la tot felul de sedințe sau reuniuni și că trebuie și că nu trebuie, nu este o scuză, este o greșeală și încet încet vine și momentul în care cineva trebuie să și-o asume. Oare cine? Nu cumva tot fermierul de rând, mai ales cel mic și mijlociu care va suporta prostiile altora?

* * *

Simona Paly: creăm sau conservăm autenticitatea locurilor. Vinul mi-a deschis calea către o lume a pasiunii și cunoașterii, septembrie 16, 2020 Vinul.ro Simona Paly (Andrieș) este enolog consultant în Valea Rhônului din Franța de trei ani, are în spate 11 campanii de vinificație în șase țări de pe trei continente și este deja cunoscută în mediul producătorilor de vin din România.

59

Eu cred că este unul dintre românii cu care ne putem mândri, în lumea vinului. Am cunoscut-o personal atunci când l-a însoțit în România pe mult mai celebrul Philippe Cambie, “omul de 1.500 puncte Parker” care colaborează cu Domeniul Bogdan în Dobrogea (de 15 ori vinuri lucrate de el au primit punctajul perfect de 100) și coleg al ei la Centrul Oenologic Groupe ICV din Beaumes de Venise. Pentru că la București nu am apucat să stau mai mult de vorbă cu ea, l-am rugat pe scriitorul Ioan T Morar, stabilit de mai mulți ani în sudul Franței, să facă “un pustiu de bine” și s-o aducă pe Simona mai aproape de publicul Vinul.ro.

Pentru cine nu știe, scriitorul Ioan T Morar este un fervent promotor al României în Franța (și al prieteniei culturale România-Franța) și autor (între multe altele) al volumului “Șapte ani în Provence”, pentru care a primit Premiul Special al Uniunii Scriitorilor în 2019. Îi mulțumesc și lui și Simonei pentru conversația de mai jos – care a avut loc pe perioada crizei COVID 19 din primăvara 2020 și a fost ca o veritabilă respirație de aer proaspăt prin faptul că a asigurat reconectarea lumilor vinului într-o epocă lipsită de conexiuni fizice reale. Întârzierea cu care publicăm acest interviu mi se datorează în exclusivitate – la vremea respectivă m-am bucurat să-l citesc, dar apoi am intrat puternic în campania de donații #VinCuSolidaritate și, pentru o lungă perioadă, mi-am prins urechile acolo. (Cezar Ioan)

Simona Paly colaborează cu viticultorii pentru a da naștere unor vinuri de terroir, fiecare în stilul sau unic

60

Simona Paly crede că vinului românesc i-ar fi mult mai ușor să se promoveze dacă turismul ar fi mai dezvoltat

Ioan T Morar: Care e povestea cu vinul? Ați mers spre el sau a venit el spre dumneavoastră?

Simona Paly: Născută în inima Carpaților, dar cu rădăcini moldovenești, unde am și copilărit în cele din urmă într-un sat micuț din Județul Vaslui, vinul a fost mereu prezent la masa noastră. Bunica și tatăl meu făceau vin “de casă” – ca orice gospodar din vremurile vechi, să zic așa. Însă calea spre vin mi-a deschis-o fratele meu, Marian Andrieș, care a devenit oenolog când eu încă eram la liceu. Probabil a fost norocul meu să fiu mezina familiei și să pot fi îndrumată de oameni puternici.

Ioan T Morar: Pe unde ați trecut ca să ajungeți aici?

Simona Paly: Am parcurs o cale  foarte lungă și plină de aventuri. Timp de 8 ani m-am specializat între studiile la Iași, Facultatea de Horticultură, și Masterul de Oenologie în Franța, la Toulouse. Am efectuat 11 campanii de vinificație în diferite regiuni ale lumii: Franța, Statele Unite (Maryland, California), Africa de Sud, Noua Zeelandă, România – și actualmente  sunt Oenolog Consultant de 3 ani în Valea Rhônului.

Ioan T Morar: Ce faceți dvs pentru vin? Ce face el pentru dvs?

Simona Paly: Ce fac pentru vin e, practic, colaborarea cu viticultorii și oenologii din regiune: împreună, facem vinuri de terroir, fiecare cu stilul său unic. Valea Rhônului dispune de o paletă de soiuri și terroir-uri fabuloase. Iar natura ne pune la încercare mereu. Adaptăm vinurile la cerințele consumatorilor sau creăm, conservăm autenticitatea locurilor și a oamenilor… este ceea ce pot – sau putem – face pentru vin.

Pentru mine, vinul a deschis calea către o lume a pasiunii, a cunoașterii. Datorită acestei pasiuni m-am putut aventura în diferite țări unde nu numai că am invatat să fac vin, ci am putut întâlni situații, oameni și locuri care pur și simplu mi-au îmbogățit nu doar cultura, ci și sufletul. Vinul leagă multe la un loc: cultură, gastronomie, istorie și, bineînțeles, prietenii.

Nu știu dacă există cel mai bun vin din lume, dar clipe de neuitat vă pot asigura că există. În izolare (și) cu vinuri româneștiIoan T Morar: Care e cel mai bun vin pe care l-ați băut?

Simona Paly: Château d’Yquem 1980. Mi-a rămas în memorie datorită momentului deosebit: eram în California, anul era 2014 iar vinul era unul moștenit de o amică americancă de la bunica ei și împărtășit cu ocazia zilei

61

de Thanksgiving, între familie și prieteni. Nu știu dacă există cel mai bun vin din lume, însă “clipe de neuitat” vă pot asigura că există.

Ioan T Morar: Dacă ar fi să stați izolată în casă pentru o perioadă de timp (Doamne, dar asta chiar s-a întîmplat!) ce vin ați vrea să aveți în rezerve? 

Simona Paly: Da… sunt izolata în casă deja de 4 săptămâni -și cine știe încă pentru cât timp. După cum spuneam, natura ne pune mereu la încercare. Lucrez prin télétravail și ne rugăm să treacă cât mai repede acest virus capricios. Izolată, dar nu singură, ci cu fetița mea, căci soțul meu continuă să lucreze în vie… și cu câteva sticle de vin din diferite regiuni: Domaine Vacheron (Sancerre), Château Juvénal (Ventoux), Bodega Mas alta și Gramona (Spania), Zusslain (Alsace), Domaine des Sénéchaux, Bosquets des Papes et Charbonniere (Châteauneuf du Pape) însp și cu câteva vinuri românești – de la Domeniul Catleya, Aurelia Vișinescu, Viile Metamorfosis și, bineînțeles, Sarica Niculitel (unde lucra fratele Simonei, Marian Andrieș – nr). Să nu uit câteva sticle de Tavel și Lirac, unde soțul meu este producător-viticultor, deci acestea sunt nelipsite din casă.

Vinul viitorului va evolua cu urmașii noștri și cu ceea ce le putem transmite. Ne îndreptăm spre cultura bio și biodinamicăIoan T Morar: Există un vin al trecutului și un vin al viitorului? Prin ce se deosebesc?

Simona Paly: Lume veche, Lume nouă? Da, vinul evoluează odată cu gusturile noastre, odată cu modernizarea, mondializarea și așa mai departe. Vinul trecutului este poate licoarea aceasta plină de chimie dar și hedonism pe care am am moștenit-o din străbuni. Vinul viitorului va evolua odată cu urmașii noștri și cu ceea ce noi le putem transmite. Să sperăm că societatea îi va susține. Dar, dacă vorbim despre vin, imediat mă duce gândul la cultura viței de vie. Ce pot spune este că ne îndreptăm spre cultura bio și biodinamică la nivel mondial. Ca după orice “exces” avem tendința să ne reîntoarcem la bazele naturii. Și să nu uităm că natura ne pune mereu la încercare, de aceea în unele țări încercăm să adoptăm “soiuri rezistente”, destinate să țină piept schimbărilor climatice cu care ne confruntăm. Va fi oare vinul viitorului un vin al eonologiei de precizie? Să sperăm că nu…

Ioan T Morar: Ce trebuie să facă lumea vinului din România ca să.ajungă la masa celor mari?

Simona Paly: Vinuri excepționale, cu identitate, însă cu toate mijloacele necesare: oenologi, viticultori, terroir-uri, asociații, marketing, gastronomie, cultură, turism etc Vinul românesc trebuie să își ia “zborul” prin toate mijloacele pe plan internațional! Avem mulți oameni talentați printre oenologi, somelieri etc – atât în România cât și pe plan internațional, cu toții

62

suntem oarecum ambasadori ai vinului românesc. România are nevoie să se remarce mai mult, însă cred că acest lucru ar fi mai ușor dacă turismul ar fi mult mai dezvoltat (precum în Africa de Sud sau California – însă povestea e diferită în aceste țări).

* * *

Agrii Romania a inmanat tablete elevilor de liceu 16 septembrie 2020

Odată cu deschiderea noului an școlar la data de 14 septembrie 2020, în prezența profesorilor și elevilor, compania Agrii România a înmânat tablete la Liceul Demostene Botez, loc. Trușesti, jud. Botoșani. Acțiunea a fost parte a campaniei ”Agrii, alături de învățământul agricol românesc”, campanie prin care o parte din vânzări a fost redirecționată către achiziția de tablete, pentru a le dona elevilor.

”Ne-a onorat propunerea Agrii România de a veni în instituția noastră și de a dona tablete elevilor, atât de necesare în condițiile actuale ale învățământului românesc. Elevii noștri de la clasele de agricultură au primit cu entuziasm și bucurie tabletele, pe care le vor utiliza în activitățile școlare. Avem elevi care vor să urmeze o facultate cu profil agricol, așa că ne bucură foarte mult că ați ajuns în liceul nostru pentru a-i cunoaște”, a declarat prof. Daniela Fecioru-Cantemir, director al Liceului Demostene Botez, loc. Trușesti, jud. Botoșani. 

”Entuziasmul cu care copiii au primit tabletele reprezintă pentru Agrii România un motiv de a merge mai departe, de a ne implica în continuare în astfel de acțiuni, acțiuni benefice pentru comunitățile în care Agrii își desfășoară activitatea. Mâinile aspre de la munca câmpului, simplitatea și inocența acestor elevi, a fost pentru noi încă o dovadă a faptului că am mers acolo unde trebuia, și că acei elevi chiar aveau nevoie de un astfel de ajutor”, a spus Valerian Iștoc, Business Development Director Agrii România, odată cu înmânarea tabletelor. 

63

Campania „Agrii, alături de învățământul agricol românesc”, încă nu s-a încheiat, 30 octombrie 2020 fiind ultima zi, iar fermierii pot achiziționa în continuare produse Agrii România. Reamintim produsele care fac parte din campania ”Agrii, alături de învățământul agricol românesc”:

– 3 lei pentru tablete/sac din hibrizii de rapiță Cristal și LG Aspect; – 10 lei pentru tablete/tona de sămânță de grâu din soiurile: RGT

Montecarlo, Alhambra, RGT Reform, RGT Venezio și Trublion; – 30 lei pentru tablete/pachet comercial sămânță; – 1 leu pentru tablete/litru de fertilizanți foliari din gama Foliq (Foliq

Bor, Foliq Bor NP, Foliq Cereale și Foliq N Universal); – 10 lei pentru tablete/tona de îngrășăminte speciale din gama Airtek. 

Agrii România mulțumește fermierilor că prin achiziția de produse din portofoliul companiei sprijină împreună viitorul educației în școlile agricole românești. 

Despre: Agrii România este noul brand al companilor Comfert și Redoxim, punând un accent profund pe direcții strategice, dar și pe promovarea valorilor: integritate, inovație, parteneriat, oameni, comunitate. Compania AGRII este numărul 1, și vrea să rămână numărul 1, pe toate segmentele de vânzare ale pieței, reușind să distribuie în toată țara prin cele 25 de puncte logistice, cele 55 de fitofarmacii proprii, cu o amprentă pe mai mult de 1.800.000 ha, și peste 7.000 de fermieri parteneri. Agrii România investește în tehnologia digitală, suport pentru deciziile pe care fermierii trebuie să le ia.

* * *

Ce planuri de reimpadurire are Ministerul Mediului. Anuntul facut de oficialitati Actualitate septembrie 16, 2020

Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Costel Alexe, participa miercuri la evenimentul de lansare a etapei de toamna a campaniei de impadurire ”O padure cat o tara”.

Evenimentul va avea loc in Padurea Pustnicu.

Potrivit unui comunicat de presa al ministerului de resort, prima etapa a celei mai mari campanii de impadurire din ultimul deceniu a avut loc in primavara acestui an.

64

Campania de impaduriri “O padure cat o tara” este initiata de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si derulata sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, in cele doua campanii de impaduriri – de primavara si de toamna – regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerari naturale si 4.458 prin regenerari artificiale, cu o investitie de 199,2 milioane lei.

* * *

Rezervația de Urși de la Zărnești lansează Campania “A doua şansă” : Lidia Neagu in Biodiversitate 15 September 2020 AMP Libearty Zărnești, sanctuarul urșilor bruni eliberați din captivitate, lansează o nouă campanie sub sloganul ”A doua şansă e în mâinile tale!” al cărei scop este strângerea de fonduri pentru întreținerea urșilor care trăiesc acum în sanctuar și în eforturile de salvare a celor care sunt în continuare prizonieri fără voia lor.  Sanctuarul a fost creat în 2005 cu scopul de a acorda acestor animale șansa la o viață normală, departe de gratiile care le-au marcat existența.

Smulși din propria casă, ținuți captivi ani la rând, maltratați pentru a învăța ”trucuri”, folosiți ca sursă de câștiguri imorale de diferiți patroni de restaurante, hoteluri, persoane fizice sau circuri, urșii care au ajuns în Sanctuarul de la Zărnești au primit A doua şansă.

În 15 ani, peste 130 de urși au găsit aici o nouă casă și s-au readaptat paradisului natural pe care îl pierduseră fără voie. În plus, AMP Libearty reprezintă o declarație nerostită de libertate a animalelor sălbatice ținute captive în mod ilegal, AMP (Asociația Milioane de Prieteni) fiind organizația care a militat permanent pentru schimbarea legislației și pentru instituirea de pedepse penale pentru autorii acestor fapte.

“Chiar și în 2020, în România și în alte țări ale Europei de Sud-Est, există din nefericire în continuare urși ținuți captivi, în condiții greu de imaginat.

65

Sunt animale născute libere, a căror existență a fost schimbată de oameni, în mod brutal și nedrept”, arată reprezentanţii sanctuarului într-un comunicat.

Campania inițiată de AMP Libearty Zărnești se adresează tuturor iubitorilor de animale, deopotrivă persoane fizice și reprezentanți de companii. Cei care dorescă să se implice prin donație sau sponsorizare o pot face pe: http://sansaursi.ro/.

* * *

Naturamin WSP, fertilizantul Daymsa cu 80% aminoacizi liberi, folosit cu succes de legumicultori! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 16 septembrie 2020

Un singur produs poate salva un an întreg de muncă în agricultură. Este purul adevăr, povestit de fermierii din România, care au trecut printr-un 2020 plin de provocări teribile. Culturile au fost ajutate de un produs-minune să treacă peste toate obstacolele.

2020 a avut de toate pentru fermieri: secetă, arșiță, oscilații de temperaturi zi-noapte, diferențe de temperaturi de la o zi la alta, grindină. Cei ce au folosit Naturamin WSP de la Daymsa la legume au fost inspirați. Ce este Naturamin WSP? Un fertilizant cu 80% aminoacizi liberi, foarte bine primit de plante.

”L-am folosit la tomate. Este un produs care ajută foarte mult și la stimularea dezvoltării plantei, dar și în condiții de stres, de salinitate excesivă sau de fitotoxicitate sau de tot felul de intemperii. Adică ajută planta să repornească mai ușor în vegetație sau să treacă mai ușor peste stări de șoc”, a declarat Ionuț Victor Radu, din Obârșia, județul Olt.

Fermierul a aplicat Naturamin WSP și la castraveți și ardei. La fel de bine s-a comportat acest produs și la culturile de pepeni. Ne-a povestit Aurelian Cioară, care a folosit Naturamin WSP pentru a apăra plantele de îngheț: ”Primul efect pe care l-am observat a fost la transplantare. Am transplantat foarte devreme în spațiu protejat. În condiții normale, nu rezistau la îngheț,

66

așa că am administrat radicular Naturamin WSP. Nu am avut nicio pierdere la plantă”.

Andrei Boitoș, din județul Ialomița, a confirmat efectele pozitive ale produsului de la Daymsa. S-a confruntat și el cu variații de temperaturi și de precipitații. ”Aceste lucruri au dus cultura către un atac masiv de boli. Cultura a intrat în stres, producția a fost înjumătățită și întârziată. Puteam să nu producem nici măcar jumătate din ce produceam în mod normal, dacă nu aveam Naturamin. A ajutat-o să iasă din stres. Mi-a părut rău că nu am avut toată cultura tratată cu Naturamin. Consider că mi-a salvat afacerea”, a spus Boitoș.

Mai multe detalii despre produsele Daymsa puteți găsi pe pagina de Facebook Natur Grup Integral SRL, acolo unde au fost postate și testimoniale cu fermieri care au făcut profit de pe urma folosirii acestor produse. Facebook: NATUR GRUP INTEGRAL SRL Whatsapp: +40745 643 165

Vinul de azi: Karakter Chardonnay 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Vinurile KARAKTER sunt dedicate soiurilor internaționale, fiind vinuri cu

67

personalitate, care vorbesc despre soare, pământ, rod, dar și despre crezul oenologului Aurelia Vișinescu. Recomandarea noastră de astăzi, KARAKTER Chardonnay 2019, este un vin într-o frumoasă culoare galben pai strălucitor, cu arome olfactive care amintesc de fructe galbene, ananas, pepene galben sau pere. Pe palat, vinul se dezvăluie bine structurat, cremos, cu un final persistent și echilibrat. Degustați vinul la 8-10 grade Celsius, în diverse asocieri culinare, de la mâncăruri cu sos alb sau fructe de mare până la homar sau preparate cu carne de curcan.

* * *

Fertilizarea foliară în toamnă, la cerealele păioase agrointeligenta.ro - 16 septembrie 2020

Încă dinaintea semănatului este necesară planificarea tehnologiei culturilor de toamnă pentru realizarea de producții ridicate. Există o varietate mare de factori care influențează dezvoltarea culturilor și prin urmare producțiile, unii dintre aceștia manifestându-se încă de la recoltarea culturii premergătoare: producția și exportul de elemente nutritive, calitatea pregătirii patului germinativ, alegerea soiurilor sau hibrizilor, momentul, densitatea și precizia semănatului, inclusiv schema de fertilizare cu îngrășăminte foliare.

Nutriția echilibrată a cerealelor păioase constituie premisa unor producții ridicate și contribuie la prevenirea bolilor și a dăunătorilor. Numeroasele testări efectuate de-a lungul anilor, în câmp, la cerealele păioase au confirmat avantajul aplicării preventive de microelemente în toamnă comparativ cu situația în care acestea s-au aplicat la apariţia primelor simptome de carenţă.

De ce este manganul foarte important pentru grâu în toamnă?

Carența de mangan din plante, coroborată cu temperaturile scăzute, determină defolierea tinerelor plante, scăderea rezistenței la iernare și dificultăți la reluarea creșterii, în primăvară. Atât toamna cât și primăvara, în

68

culturile de orz și grâu, se poate observa cu ușurință culoarea verde deschis până la verde-gălbui a frunzelor, fenomen care se datorează deficienței de mangan. În plus față de simptomele pe frunze se poate constata și slaba dezvoltare a sistemului radicular.

În concluzie, plantele trebuie aprovizionate cu mangan încă din toamnă întrucât acesta contribuie la: creșterea și dezvoltarea tinerelor plantule după răsărire, ramificarea sistemului radicular și formarea unui nod de înfrățire viguros. Influențează pozitiv rezistența la iernare, având rol de “antigel” în celule.

Este perfect justificată decizia de aplicare la cereale, în toamnă, a unui produs complex care să conțină toate microelementele sau a unui mix format din produse monocomponente pentru ca plantele să nu manifeste restricții de creștere. Urmând încă din toamnă recomandările Lebosol®, plantele vor beneficia mai mult timp de efectul fertilizării foliare.

Recomandări de aplicare:

Tratarea semințelor:

✔ Grija față de semințe este esențială pentru un start viguros în vegetație. Plantele sunt foarte sensibile în primele 6 săptămâni după răsărire și pot fi ajutate prin tratarea cu 2-3 l de Lebosol®-Total Care/tona de material semincer, aplicat împreună cu insecto-fungicidul, având rolul important de a îmbunătăți absorbția microelementelor necesare din primele faze de creștere și dezvoltare. Prin utilizarea Lebosol®-Total Care la tratamentul seminței, se previn problemele provocate plantelor de o serie de factori: temperaturi scăzute, băltiri, secetă, pH nefavorabil, pregătirea defectuoasă a terenului etc. Este un produs special formulat ce conferă semințelor o aderență maximă.

Începând cu faza de 3-4 frunze formate (BBCH 13-14)

✔ Pentru absorbția în cele mai bune condiții a apei și a substanțelor nutritive din sol, plantele de cereale au nevoie de un sistem radicular bine dezvoltat. Produsul Aminosol® (58% aminoacizi și peptide) aplicat foliar în doză de 1-2 l/ha este cea mai bună metodă de a ajuta plantele să-și formeze și să-și dezvolte sistemul radicular.

✔ Lebosol®-Mangan GOLD SC și Lebosol®-Mangan500 SC sunt cele două produse pe bază de mangan, în suspensie concentrată, având rol în stimularea înfrățirii cerealelor în toamnă și în creșterea rezistenței la iernare a tinerelor plante. Fiind produse foarte concentrate, se recomandă a se aplica

69

în doză de 0,5-1 l/ha. În funcție de condițiile climatice se justifică 1-2 aplicări în toamnă astfel încât, în primăvară, plantele să își reia vegetația imediat ce temperatura le-o permite.

✔ Lebosol®-Mix Cereale SC este îngrășământul foliar complet formulat, format din microelementele mangan, zinc, cupru și magneziu, cu rol esențial în dezvoltarea optimă a plantelor, oferind vitalitate și o mai bună rezistență la iernare. Lebosol® recomandă aplicarea a 1-1,5 l/ha Lebosol®-Mix Cereale SC.

✔ Lebosol®-Cupru350 SC aplicat în doză de 0,25-0,5 l/ha ajută la sinteza clorofilei și diminuează sensibilitatea plantelor la boli.

Lebosol® este partenerul fermierilor în nutriția inovativă a plantelor! Echipa Lebosol® România

* * *

Controlul inteligent al serei de la distanţă Liviu GORDEA 16 septembrie 2020

Prin sistemul inteligent Solarino, agricultorii obţin control complet asupra serelor, într-un proces automatizat, de la distanţă, realizat cu ajutorul telefoanelor inteligente.

Startup-ul românesc MobileControl a dezvoltat Solarino, un sistem dedicat agricultorilor; acesta integrează infrastructură hardware şi software care conectează sistemele clasice şi monitorizează principalii indicatori dintr-o seră - temperatura, lumina, umiditatea etc. Astfel, se pot asigura în mod autonom, cu intervenţie umană minimă, condiţiile de creştere pentru culturile de legume. Iniţial, sistemul a fost un prototip, însă interesul crescut al fermierilor i-a convins pe cei de la MobileControl, o companie cu nouă ani de experienţă în domeniul IT, să lanseze Solarino la scară largă.

 Nevoia de automatizare

Soluţia Solarino este o extensie firească a activităţii MobileControl în domeniul echipamentelor de control la distanţă, atât la nivel rezidenţial, cât şi la nivel industrial. „Ideea a pornit la un târg agricol, unde am prezentat aplicabilitatea într-o seră a soluţiilor noastre bazate pe Internet of Things (n.r. - internetul lucrurilor, termen ce defineşte practic orice mediu în care mai multe dispozitive sunt conectate unele la celelalte prin intermediul Internetului) şi dezvoltate 100% în România. Acolo am înţeles cât de mare este, de fapt, nevoia de soluţii automatizate care să simplifice şi să

70

eficientizeze activitatea fermierilor în agricultura din ţară şi am decis să transformăm prototipul într-o soluţie reală, disponibilă pe scară largă”, au precizat fondatorii MobileControl.

 Microclimatul serei

 Solarino transformă o seră operată tradiţional într-una Smart, dotată cu tehnologii de automatizare de ultimă generaţie. Sistemul monitorizează automat microclimatul serei şi transmite informări fermierului, pe telefonul mobil, privind parametrii din seră. Mai mult, Solarino permite automatizarea parametrilor esenţiali din seră, precum temperatura, iluminarea, umiditatea şi ventilaţia, asigurând condiţii optime în funcţie de tipul culturii. Soluţia dezvoltată de MobileControl poate fi complet personalizată prin module configurabile, în funcţie de cerinţele agricultorilor şi de nevoile specifice plantelor crescute în seră. Toate versiunile dispun de conexiune WiFi sau router 3G integrat pentru comunicare continuă, în timp real, cu serverele de gestiune. Sistemele sunt autonome şi pot funcţiona chiar şi fără acces la internet, atâta timp cât nu este necesară modificarea parametrilor serei sau monitorizarea în timp real a microclimatului.

 Procesare eficientă a datelor

 Profesioniştii din agricultură lucrează astăzi mai inteligent şi mai uşor ca niciodată. Tehnologiile agricole smart le-au permis să-şi scadă costurile, să-şi maximizeze randamentele şi profiturile şi să fie din ce în ce mai eficienţi. Fie că vorbim de aplicaţii sau sisteme integrate, avantajele digitalizării sunt practic nelimitate. Accesul la informaţii exacte permite cultivatorilor să utilizeze puterea datelor pentru a lua cele mai bune decizii pentru operaţiunile de zi cu zi. Într-adevăr, poate fi uşor descurajant când eşti pus să decizi pe care dintre numeroasele opţiuni să te bazezi şi să compilezi toate datele de care poţi dispune. Dar când discutăm de sere, volumul de informaţii şi unele sarcini au fost preluate de acest ecosistem tehnologic bazat pe noua paradigmă care defineşte conceptul de internet al lucrurilor, pentru monitorizarea de la distanţă. Un astfel de sistem integrează diferiţi senzori şi module de comunicare pentru a forma partea de achiziţie şi de control al datelor din seră.Solarino este soluţia SMART de control al serei/solarului de pe telefon. Clicl AICI vezi cum funcţionează!

FOOD & AGRI TECH CHALLENGE

71

 Solarino este unul dintre cele opt proiecte din programul de pre-accelerare Food & Agri Tech Challenge, o iniţiativă Impact Hub Bucharest şi EFSE DF de susţinere a antreprenorilor care îşi doresc să aducă schimbări inovatoare, prin tehnologie, în industria alimentară şi în agricultură. Cu o componentă de bootcamp şi una de pre-accelerator de şase luni, Food & Agri Tech Challenge a ajutat opt startup-uri să înţeleagă oportunităţile oferite de aceste industrii şi cum să accelereze procesul de creştere de la idee la prototip validat şi intrare în piaţă.MobileControl este o companie specializată în automatizarea, prin intermediul telefonului mobil, a proceselor tehnologice şi industriale clasice. Conceptul Internet of Things presupune folosirea Internetului pentru a conecta între ele diferite dispozitive, servicii şi sisteme automate, formând astfel o reţea de obiecte.

un articol de LIVIU GORDEA

* * *

* * *

72

73